Connect with us

Uncategorized

Cum s-a reclădit încrederea dintre consumatori și bănci în ultimii 10 ani? Prin negociere, echitate și compromis în cadrul CSALB

Publicat

pe

În urmă cu 10 ani, într-un climat al neîncrederii dintre consumatori și instituțiile de credit, când instanțele erau asaltate cu peste 40.000 de procese între consumatori și bănci, înființarea CSALB prin transpunerea unei directive europene în legislația românească era văzută de unii consumatori drept providențială. Practic, românii aveau la dispoziție o platformă de dialog și negociere cu banca, în afara instanțelor, gratuită și cu un timp de rezolvare rapid. Acest dialog era intermediat de un conciliator, adică de un profesionist în drept și în domeniul financiar-bancar, care căuta o soluție pentru diminuarea ratelor și continuarea contractului existent între părți, într-o formă nouă, ajustată pe nevoile consumatorului.

În intervalul temporal de 10 ani de la înființare CSALB, băncile și consumatorii lor au trecut împreună și prin criza pandemică, iar perioada dificilă precizată a consolidat  încrederea dintre aceste părți.

Astfel, în toți acești 10 ani, în cadrul CSALB s-au desfășurat peste 4.800 de negocieri încheiate cu împăcarea părților, iar 800 de procese începute în instanță s-au încheiat amiabil prin conciliere. Beneficiile obținute în urma acestor negocieri depășesc 15,5 milioane de euro. De-a lungul acestor ani, mii de consumatori au obținut costuri mai mici (dobânzi și comisioane reduse) la creditele aflate în derulare, reduceri de sold, amânarea plății ratelor, restructurări, refinanțări ale împrumuturilor sau chiar ștergerea integrală a datoriei pe care o aveau către bancă (în cazuri excepționale).

Despre dificultățile începutului, performanțele activității și rolul CSALB pe viitor au discutat în Podcastul aniversar doi dintre profesioniștii care au pus bazele acestei entități de conciliere: Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB și Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, într-o discuție moderată de Anamaria Greu, CEO iFink!

| PODCAST CSALB | https://www.youtube.com/watch?v=sxhgMoTNfZY 

Anamaria Greu: Sărbătorim 10 ani de la înființarea CSALB, o entitate extrem de importantă pentru consumatorii de servicii și produse financiare. De unde a pornit construcția acestei entități și care era contextul social și economic când a fost înființată prin Ordonanța Guvernului 38, în anul 2015?

VIDEO: https://www.youtube.com/shorts/o9oh8omz4lY

Alexandru Păunescu: Contextul financiar în urmă cu 10 ani era unul complicat. Se manifestau efectele crizei financiare din 2008-2009. Erau destul de multe, aproximativ 40-50 de mii de litigii pe rolul instanților de judecată, între bănci și consumatori. Apoi era o afluență de proiecte de acte normative în Parlament care priveau sistemul bancar, printre care și darea în plată a bunurilor pentru stingerea datoriilor. Tot în 2015 a fost și criza legată de cursul Francului Elvețian. În acest context mă întreba cineva dacă CSALB a fost providențial, pentru că a apărut exact în 2015. De fapt, era vorba doar despre transpunerea unei directive europene în legislația românească. Deși Directiva nu vorbește despre gratuitatea serviciilor de negociere pentru consumatori, ci doar despre prețuri modice, la acel moment băncile au fost dispuse să-și asume întregul cost al acestei soluționări alternative a disputelor din domeniul financiar–bancar. Cu toate acestea, începutul CSALB a fost marcat de neîncredere. Atât din partea instituțiilor financiare, cât și din partea consumatorilor care voiau să pedepsească băncile pentru ceea ce li se întâmplase, ca urmare a crizei financiare. Au fost vreo 2-3 ani până când cele două părți au avut încredere în această entitate.

Dacă facem un arc peste timp, vedem că astăzi lucrurile arată mult mai bine: numărul litigiilor a scăzut de aproximativ patru ori, până la 12.000 de procese între consumatori și băncile comerciale.

În plus, disponibilitatea de negociere din partea instituțiilor de credit a cunoscut o evoluție semnificativă. Acum există mecanisme de soluționare alternativă la nivel intern al băncilor și mai multe persoane din interiorul instituției de credit colaborează cu echipa CSALB. 

Florin Dănescu: CSALB este transpunerea unei directive europene, dar dacă nu ar fi fost această directivă, cred că ideea asta trebuia să-i vină cuiva, pentru că era nevoie de o astfel de soluție. Ideea ne-a mobilizat să susținem un proiect care nu stătea deloc în cultura instituțională românească, nu exista un precedent. Iată că această construcție europeană s-a întâmplat fără nicio presiune din afară, în condiții de conflict între consumatori și bănci. Acceptarea ei s-a făcut cu dificultate și la nivelul băncilor, din moment ce li se spunea că e nevoie de o astfel de soluție, urmau să finanțeze an de an negocierile din cadrul CSALB, însă băncile erau blamate și acuzate pentru ce nu făcuseră.

VIDEO: https://www.youtube.com/shorts/lS2CX85UI8Y 

În timp, s-a dovedit că CSALB este instrumentul perfect și calea cea mai bună pe care o pot lua băncile și clienții lor pentru găsirea unei soluții amiabile: se așază la masă, discută, consumatorul nu plătește nimic și acceptă sau poate refuza soluția pe care o propune un conciliator. De aceea este o construcție de invidiat în succesul ei, astăzi. Datorită negocierii și dialogului, CSALB nu are importanță doar cantitativă, prin cazurile rezolvate, ci are și o importanță culturală, pentru că înlocuiește cultura conflictului, pe care o avem din cei 40 de ani de comunism, cu o cultură a căutării soluțiilor și a încrederii.

Anamaria Greu: Putem spune că oamenii devin mai relaxați când accesează un credit, știind că există CSALB în cazul în care ar întâmpina dificultăți în rambursarea împrumutului și ar putea discuta cu banca pentru găsirea unei situații de a merge mai departe?

VIDEO: https://www.youtube.com/shorts/m0vspMRB3Iw 

Alexandru Păunescu: Creșterea intermedierii financiare este direct proporțională cu încrederea în sistemul financiar-bancar. Sunt studii făcute de Banca Mondială în acest sens. Înainte de criza financiară din 2008-2009 nu exista la nivel mondial raportarea la consumator din punctul de vedere al stabilității financiare. Nu se considera că o criză a creditului pentru consumatori poate să aibă un impact asupra stabilității financiare, dar criza din 2008-2009 a dovedit contrariul. Acest lucru se poate întâmpla prin neplata creditelor și reducerea fulminantă a valorii garanțiilor. De aceea, reglementările în domeniul protecției consumatorului au apărut imediat după criză.

Anamaria Greu: Spunem că în urma unei concilieri, ambele părți au de câștigat. Aș vrea să explicăm această situație de „win-win”, pentru că, cel puțin teoretic, băncile pierd dacă fac o reducere de dobândă sau taie din costurile unui credit. De ce negocierea în cadrul CSALB aduce avantaje băncilor?

Florin Dănescu: O bancă poate spune că este dreptul ei să își recupereze creditul și că orice s-ar întâmpla în afară de asta este considerat ca pierdere. Totodată, o bancă poate să calculeze ce ar însemna pentru ea să rămână în teoria conflictului, care se transmite de la o persoană la alta. Astfel, chiar dacă banca are dreptate, dacă societatea percepe că nu ar avea dreptate, banca este nevoită să ia în calcul acea percepție. Din această cauză, cel mai greu proiect pentru CSALB a fost să câștige încrederea oamenilor. Și a făcut-o la firul ierbii, caz cu caz, om cu om.

Alexandru Păunescu: Pentru o bancă este foarte important să-și păstreze consumatorii. Nu e important doar pentru că respectivul consumator face parte din business-ul băncii sau că plătește un credit și își respectă contractul. Ci și pentru încredere generată de acel client al băncii în sistem. Un consumator care vine la CSALB și apoi este mulțumit de acordul la care a ajuns cu banca se duce mai departe și povestește altora experiența lui. În familie și în cercul de prieteni se propagă această informație. Sistemul bancar nu-și mai permite să pierdă consumatori și de aceea, prin negociere, le oferă acestora posibilitatea să-și ducă până la capăt contractul. Chiar dacă acel consumator cu care banca a negociat va genera un venit mai mic decât cel preconizat inițial de bancă, contează mai mult ca acel client să fie un om mulțumit. Dacă ajunge cu acel consumator în instanță, putem spune că banca l-a pierdut, chiar dacă a câștigat litigiul. Propagarea nemulțumirii acelui om cântărește mai mult decât un proces câștigat de bancă. La CSALB, câștigul este unul pecuniar pentru consumator și unul de business pentru bancă. Sumele rezultate în urma negocierii prin intermediul conciliatorilor depășesc 15 milioane de euro.

VIDEO: https://www.youtube.com/shorts/hJPmCdE6g0w

Florin Dănescu: Banii atrag tot felul de comportamente. Când vorbim de nevoia clienților, băncile știu că sunt nu numai consumatori care, pe bună dreptate, au o nevoie pe care nu o pot îndeplini sau nu pot să-și plătească un credit. Noi știm că sunt și oameni care se folosesc de acest acces și care n-ar fi trebuit să fie acolo. Iar asta, în condițiile în care băncile au devenit un fel de “țapi ispășitori” ai crizei financiare și politice. Politicienii care făceau promisiuni electorale pe care nu și le puteau ține, căutau vinovați. Așa au ajuns să arate spre bănci chiar și atunci când oamenii nu-și mai puteau plăti creditele din cauza tăierii salariilor sau creșterii taxelor. Era o situație în care fiecare se considera nedreptățit: clienții, pentru că nu puteau plăti creditele, acuzau băncile pentru acest lucru. Băncile știau că au acordat un credit, clientul l-a luat și l-a consumat. Deci, era o situație foarte dificilă. Că tot am amintit de comunism, ceea ce se întâmpla atunci venea și din cultura asta colectivistă, în care oamenilor le era foarte greu să-și asume responsabilități individuale. De aceea CSALB reprezintă un canal prin care băncile își îndeplinesc această absorbire de neîncredere de atunci și transformarea ei în încredere. 

Este interesant că atunci când vorbim de încredere în sistemul bancar, ne referim doar la cei cărora băncile le acordă credite, adică pe care băncile îi tratează cu încredere. Dacă ne referim la cei 13 milioane de deponenți care își aduc economiile la bănci, putem spune că băncile sunt cele mai de încredere instituții din România.

Anamaria Greu: Cum vedeți următorii 10 ani ai CSALB?

VIDEO: https://www.youtube.com/shorts/-GkDTqyQWnM

Alexandru Păunescu: Cât mai mulți dintre consumatori trebuie să afle că există posibilitatea de a ajunge la o negociere cu banca atunci când înregistrează o problemă și nu reușesc să găsească o soluție directă cu instituția de credit. Cred că astfel de entități ar trebui înființate și în alte domenii, de exemplu în domeniul pieței energiei, în cel al telecomunicațiilor, pentru că acolo avem autorități de supraveghere, iar problemele consumatorilor ar putea face obiectul unor astfel de negocieri, în loc să se ajungă în instanță. Fără să vrem, privim iarăși în urmă. În domeniul bancar variantele inițiale erau doar instanța – unde omul încerca să-și găsească dreptatea și ANPC-ul – pentru că se duceau acolo cu intenția ca băncile să fie pedepsite. Cultura negocierii era aproape inexistentă. Nu era vorba că oamenii n-aveau încredere în negociere, ci erau neîncrezători că așa ceva există și funcționează în realitate.

VIDEO: https://www.youtube.com/shorts/-GkDTqyQWnM

Așa am ajuns să avem aproximativ 800 de dosare care s-au întors din instanță, la CSALB. Adică părțile au ajuns la o înțelegere să suspende judecata dosarului din instanță, să vină la CSALB cu respectiva cauză, să o rezolve, să se întoarcă în fața instanței și să spună că au găsit amiabil o rezolvare. Am avut o discuție cu băncile în perioada 2017-2018, pentru că în mod normal o bancă nu mai poate intra într-o procedură de negociere dacă s-a ajuns în instanță. Am făcut apel la benevolența lor și am spus: “Haideți să încercăm să găsim o formulă de compromis și în ceasul al 12-lea, inclusiv dacă vorbim de executare silită.”

Administratie

Pod nou peste râul Teleajen, la Drajna: investiție de 32,5 milioane de lei pe DJ 102B

Publicat

pe

Actualul pod, vechi de aproape 90 de ani, va fi înlocuit de o construcție modernă

Consiliul Județean Prahova pregătește construirea unui pod nou peste râul Teleajen, în localitatea Drajna, pe DJ 102B. Investiția are o valoare de 32,5 milioane de lei, TVA inclus, și urmărește îmbunătățirea siguranței și fluenței traficului rutier în zonă.

Potrivit informațiilor publicate de Consiliul Județean Prahova, președintele instituției, Virgil Nanu, a inspectat amplasamentul viitoarei construcții.

Podul existent a fost construit în jurul anului 1935 și are o lungime de aproximativ 94 de metri. În prezent, circulația rutieră se desfășoară alternativ, fiind controlată prin semafoare, ceea ce generează restricții și încetinește traficul.

DJ 102B, legătură rutieră importantă între Prahova și Buzău

Drumul județean 102B asigură conexiunea dintre DN1A, în zona orașului Vălenii de Munte, și DN10, spre limita administrativă cu județul Buzău.

Din acest motiv, podul peste Teleajen reprezintă un punct important al infrastructurii rutiere din nord-estul județului Prahova. Starea și configurația actuală a construcției limitează însă desfășurarea normală a traficului.

Noua construcție va avea 163 de metri lungime

Proiectul prevede ridicarea unui pod nou în aval de cel existent. Viitoarea structură va avea aproximativ 163 de metri lungime și 12,40 metri lățime.

Podul va dispune de:

  • o parte carosabilă cu lățimea de 7,80 metri;
  • două trotuare pentru pietoni;
  • patru deschideri;
  • infrastructură din beton armat;
  • fundații realizate pe piloți forați.

Noua construcție va prelua traficul rutier și va permite eliminarea circulației alternative și a restricțiilor impuse în prezent pe podul vechi.

Podul vechi va fi conservat pentru pietoni

Actualul pod nu va fi demolat după finalizarea lucrărilor. După ce traficul rutier va fi transferat pe noua structură, construcția existentă va fi reabilitată și conservată.

Ulterior, podul vechi va fi destinat exclusiv circulației pietonale, urmând să fie păstrat ca element al identității locale și redat comunității într-o nouă funcțiune.

Lucrările trebuie finalizate în 18 luni

Contractul are o valoare totală de 32,5 milioane de lei, cu TVA inclus. Durata prevăzută este de 18 luni, dintre care patru luni pentru proiectare și 14 luni pentru execuția lucrărilor.

Contractul va fi derulat de asocierea formată din Gott Strasse SRL și SC Like Consulting SRL.

Prin această investiție, Consiliul Județean Prahova urmărește modernizarea infrastructurii de pe DJ 102B, creșterea siguranței rutiere și fluidizarea traficului dintre zona Vălenii de Munte și limita cu județul Buzău. Simultan, autoritățile intenționează să păstreze podul istoric și să îl transforme într-un traseu pietonal sigur pentru locuitori.

Citeste in continuare

Featured

Victor Ponta, atac la adresa lui Emanuel Ungureanu după declarațiile despre zborul privat spre Mykonos

Publicat

pe

De

Deputatul Victor Ponta, fost premier, a lansat miercuri seară un atac virulent la adresa deputatului USR Emanuel Ungureanu, după ce acesta a făcut declarații controversate despre persoanele care au călătorit cu un avion privat spre insula grecească Mykonos.

Ungureanu a susținut că pasagerii s-ar fi deplasat „la distracție și la curve”, în contextul în care a anunțat că a sesizat Direcția Națională Anticorupție și Agenția Națională de Integritate cu privire la această călătorie.

Ponta, reacție dură pe Facebook

Victor Ponta, care s-a aflat printre pasagerii cursei, a reacționat printr-un mesaj publicat pe Facebook. Fostul premier l-a jignit pe deputatul USR și a extins criticile asupra formațiunii politice din care acesta face parte.

„Acesta NU este o «focă», ci chiar un PORC: gras, mincinos și scârbos!”, a scris Ponta, folosind în continuare un limbaj insultător la adresa lui Emanuel Ungureanu.

În aceeași postare, deputatul a afirmat că „locul lor este în cocină, nu în Guvern și nici în Parlament”, referindu-se la reprezentanții USR.

Ungureanu cere verificarea unor posibile fapte de corupție

Emanuel Ungureanu a declarat, în Parlament, că deplasarea trebuie verificată din perspectiva unor posibile fapte de corupție, conflicte de interese sau incompatibilități.

Deputatul USR a criticat explicația potrivit căreia zborul ar fi avut un scop profesional și a făcut referire la reputația turistică a insulei Mykonos. El a susținut că judecători ai Curții Constituționale, politicieni și oameni de afaceri s-ar fi deplasat „la distracție”, folosind un avion privat.

Declarațiile sale au fost formulate în termeni extrem de duri și au vizat inclusiv persoane publice aflate la bordul aeronavei.

Cine s-a aflat în avion

Zborul privat spre Mykonos a avut loc în luna iulie. Printre pasageri s-au numărat Victor Ponta, judecătorul Curții Constituționale Cristian Deliorga, președintele Tribunalului Constanța, Cătălin Croitoru, fostul ministru al Muncii Florin Manole, senatorul UDMR István-Loránt Antal, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, precum și mai mulți oameni de afaceri.

Ponta a respins în repetate rânduri suspiciunile legate de deplasare și a susținut că scopul său a fost să se întâlnească cu oameni de afaceri pe care încerca să îi convingă să investească în România.

„O să mai zbor de o sută de ori când e vorba să conving oameni de afaceri să investească în România”, a declarat fostul premier, precizând că și-a achitat singur cheltuielile.

Explicațiile oferite de Ponta și Daraban

Victor Ponta a afirmat că deplasarea a durat câteva ore și că a participat la un prânz alături de Mihai Daraban și Florin Manole. El a precizat că judecătorul CCR Cristian Deliorga nu a luat parte la masa respectivă.

La rândul său, Mihai Daraban a susținut că deplasarea a avut legătură cu o întâlnire cu parteneri de afaceri din Statele Unite, aflați în Mykonos. Potrivit acestuia, întâlnirea în Grecia ar fi fost aleasă ca alternativă la o deplasare în SUA, datorită proximității geografice.

Citeste in continuare

Uncategorized

BenQ extinde gama ScreenBar cu ScreenBar Max și iScreenBar, două soluții pentru spațiile de lucru moderne

Publicat

pe

De

Noile produse sunt concepute pentru configurațiile cu două monitoare și pentru spațiile de lucru bazate pe iMac

 

București, România, 9 septembrie 2026 – BenQ, companie specializată în dezvoltarea soluțiilor inteligente de iluminat, anunță extinderea gamei ScreenBar cu două produse noi: ScreenBar Max, o lampă de birou creată pentru configurațiile cu două monitoare, și iScreenBar, un sistem de iluminat conceput special pentru utilizatorii de iMac.

Ambele produse completează seria ScreenBar și au fost dezvoltate pentru a îmbunătăți confortul vizual, productivitatea și eficiența spațiului de lucru.

În contextul în care activitatea profesională presupune tot mai multe ore petrecute în fața unuia sau mai multor ecrane, iluminatul optimizat a devenit o componentă importantă a spațiului de lucru. ScreenBar Max și iScreenBar răspund acestei nevoi printr-o iluminare precisă, reglarea automată a luminozității și un design compact, adaptat diferitelor configurații profesionale.

„Am dezvoltat constant seria ScreenBar în funcție de modul în care oamenii interacționează cu spațiile de lucru moderne, ghidați de angajamentul nostru pentru un iluminat centrat pe nevoile utilizatorului și pentru protejarea confortului vizual”, a declarat JC Pan, Head of the Digital Lifestyle Products Business Unit în cadrul BenQ.

„Filosofia noastră privind iluminatul inteligent are la bază cercetări științifice, teste de laborator și analiza modului în care produsele sunt utilizate în situații reale. Astfel, fiecare nouă generație oferă performanțe măsurabile și o experiență relevantă pentru utilizator. Pe măsură ce mediile de lucru devin mai dinamice, continuăm să dezvoltăm soluții care sporesc confortul și se integrează natural în spațiile de lucru ale viitorului”, a adăugat acesta.

ScreenBar Max – iluminare avansată pentru configurațiile cu două monitoare

BenQ ScreenBar Max este destinat profesioniștilor care folosesc două monitoare și oferă o iluminare direcționată a biroului de peste 1.400 lux. Sistemul optic ASYM-TriZone Light distribuie lumina în mod controlat, într-un fascicul triunghiular, optimizat pentru configurații cu monitoare poziționate orizontal, vertical sau pentru ecrane curbate. Designul cu un unghi de ecranare de 36 de grade contribuie la reducerea reflexiilor și a oboselii vizuale în timpul utilizării îndelungate.

Pentru designul său și soluțiile tehnice integrate, ScreenBar Max a primit un Red Dot Design Award 2026.

Produsul a fost dezvoltat pentru activități care presupun perioade lungi de lucru, precum programarea, analize sau procesarea unor volume mari de date. ScreenBar Max asigură o iluminare uniformă fără să ocupe spațiu suplimentar pe birou, contribuind astfel la păstrarea unei suprafețe de lucru ordonate.

Pentru îmbunătățirea confortului vizual, ScreenBar Max integrează și o lumină ambientală orientată spre partea din spate a monitoarelor. Aceasta reduce diferența de luminozitate dintre ecrane și mediul înconjurător.

Sistemul permite reglarea în timp real a luminozității și a temperaturii de culoare și poate ajusta automat iluminarea, până la un nivel de 700 lux, în funcție de lumina ambientală.

iScreenBar – un sistem de iluminat integrat pentru iMac

BenQ iScreenBar este o soluție de iluminat montată pe ecran, proiectată special pentru utilizatorii de iMac și concepută ca o extensie naturală a spațiului de lucru Apple.

Corpul produsului este realizat din aliaj de aluminiu prelucrat CNC și beneficiază de un finisaj metalic. Designul minimalist și precis permite integrarea cu monitorul, fără să afecteze aspectul ordonat al biroului.

iScreenBar a fost recompensat în 2026 cu premiul iF Design Award și Red Dot Design Award.

Produsul preia structura optică antireflex ASYM-Light utilizată în cadrul seriei ScreenBar și oferă o iluminare uniformă a biroului, fără să genereze reflexii pe ecran. Astfel, utilizatorii beneficiază de vizibilitate bună atât asupra display-ului, cât și asupra suprafeței de lucru.

Funcția de reglare automată permite adaptarea dinamică a luminozității în funcție de condițiile ambientale. Sistemul menține un nivel optim de iluminare pe parcursul zilei și contribuie la reducerea oboselii vizuale în timpul sesiunilor prelungite de utilizare.

Pentru profesioniștii din domeniile creative, designul optic asimetric reduce reflexiile și ajută la păstrarea acurateței culorilor afișate de ecran. Sistemul de prindere magnetică permite instalarea și repoziționarea rapidă a lămpii.

iScreenBar include și un mod dedicat apelurilor video, care optimizează iluminarea feței pentru o imagine mai clară în timpul întâlnirilor online.

Aplicația dedicată pentru macOS extinde funcționalitatea produsului și permite integrarea cu iMac. Utilizatorii pot configura niveluri diferite de luminozitate și temperatură de culoare pentru fiecare aplicație, iar iluminarea se poate ajusta automat în funcție de activitatea desfășurată.

BenQ iScreenBar este disponibil în trei variante de culoare și este conceput exclusiv pentru iMac.

O abordare unitară asupra iluminatului

De la birourile amenajate acasă până la studiourile profesionale, ScreenBar Max și iScreenBar au fost dezvoltate pentru a susține spații de lucru mai eficiente și mai bine organizate.

Prin combinarea iluminării precise cu tehnologiile de ajustare automată, seria ScreenBar continuă să evolueze ca o soluție integrată pentru mediile de lucru moderne.

ScreenBar Max și versiunea argintie a modelului iScreenBar sunt disponibile pe site-ul BenQ și prin intermediul retailerilor selectați. Variantele verde și albastră ale iScreenBar vor fi disponibile până la sfârșitul anului 2026.

ScreenBar Max are un preț recomandat de 269 de euro în Europa și 239 de lire sterline în Regatul Unit, iar iScreenBar este disponibil la prețul de 179 de euro în Europa și 149 de lire sterline în Regatul Unit.

Mai multe informații sunt disponibile pe paginile dedicate BenQ ScreenBar Max și BenQ iScreenBar.

* iMac și macOS sunt mărci comerciale înregistrate ale Apple Inc. iScreenBar nu este afiliat, aprobat, sponsorizat sau asociat în alt mod cu Apple Inc. ori cu entitățile afiliate acesteia.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv8 ore ago

„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio

„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost...

Exclusiv8 ore ago

Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore

Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550 România lui 2026...

Exclusiv8 ore ago

Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență

De la „împuternicit etern” la „picat rușinos” Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după...

Exclusivo zi ago

Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc

La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...

Exclusivo zi ago

„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri

Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...

Exclusivo zi ago

Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă

Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...

Exclusiv2 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului

Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...

Exclusiv2 zile ago

MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI.  „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă

Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...

Exclusiv2 zile ago

MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125

ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...

Exclusiv2 zile ago

La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți

Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...

Exclusiv3 zile ago

STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.

Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...

Exclusiv4 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi

„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...

Exclusiv4 zile ago

Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională

Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...

Exclusiv4 zile ago

Argint în nori, aur la Electromecanica, plumb în buget. Fermierii întreabă, Mafia Antigrindină se ascunde după gardul de beton

Asociația fermierilor din Prahova trimite o adresă‑dosar către AASNACP și lovește direct în inima combinațiilor cu puncte de lansare, contracte...

Exclusiv5 zile ago

Veteranii de dinainte de 2017 – sponsorii oficiali ai bugetului prin CASS

Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv