Sesizare la 112, dar cu prea puține răspunsuri
Un caz din Starchiojd ridică semne de întrebare despre verificarea reclamațiilor cetățenilor

Un apel la 112, înregistrat în comuna Starchiojd, județul Prahova, readuce în atenție o problemă de interes public: cine verifică modul în care polițiștii gestionează sesizările cetățenilor și ce se întâmplă când acuzațiile îi vizează chiar pe cei care ar trebui să aplice legea?
În centrul acestor acuzații se află Stănciulescu Marian, indicat ca șef de post al comunei Bătrâni, precum și comisarul-șef Popescu Valentin, prezentat drept șef al Secției de Poliție Rurală SPR 11 Drajna, superiorul direct care ar fi tolerat presupusa conduită problematică.
Informațiile au fost transmise redacției de către persoane care susțin că au fost afectate direct sau indirect de situație.

Lichid cu miros înțepător, deversat în șanțul public
Reclamată: o posibilă scurgere de ape uzate spre centrul localității

Potrivit relatărilor transmise redacției, la data de 14 octombrie 2026, în apropierea locuinței lui Stănciulescu Marian din comuna Starchiojd, strada Unirii, ar fi fost observată o deversare de lichid cu miros puternic, pe care reclamantul îl suspectează a proveni dintr-o fosă septică.

Conform sesizării, lichidul ar fi curs prin șanțurile de pe marginea drumului public, ajungând până în zona centrală a localității și, potrivit aceleiași surse, chiar în pârâul Stâmnic. Locuitorii de pe strada Unirii ar fi resimțit un miros persistent, descris ca fiind deranjant în apropierea gospodăriilor.

Până la acest moment, nu există o confirmare oficială, printr-o analiză de laborator sau printr-un raport public, privind natura exactă a lichidului și eventualul impact asupra mediului. Toate detaliile se bazează pe declarațiile persoanei care a sesizat incidentul și pe afirmațiile unor localnici.

Intervenția poliției, pusă sub semnul întrebării
Fără camere pornite, fără probe preluate, fără Garda de Mediu?

În urma apelului la 112, un echipaj din cadrul Secției de Poliție Rurală SPR 11 Drajna s-ar fi deplasat la fața locului pentru verificarea situației.
Reclamantul susține însă că intervenția nu ar fi respectat standardele minime de transparență și rigoare. Potrivit relatării transmise redacției:

• polițiștii nu ar fi folosit camerele video portabile pe durata intervenției;
• ar fi refuzat să preia recipientul cu probe de lichid colectate de cel care a făcut sesizarea;
• nu ar fi solicitat sprijinul Gărzii de Mediu, în pofida suspiciunii că ar putea fi vorba despre o deversare de ape uzate într-un șanț public și, posibil, într-un curs de apă.

Echipajul ar fi apreciat, conform aceleiași relatări, că lichidul ar proveni din apa de ploaie, considerând astfel că nu se impune implicarea autorităților de mediu. Rămâne neclar, în lipsa unui punct de vedere oficial, dacă această concluzie a fost consemnată în vreun document și ce argumente au stat la baza deciziei de a nu efectua verificări suplimentare.

În acest context, numele comisarului-șef de poliție Popescu Valentin, indicat ca șef al SPR 11 Drajna, apare în legătură cu acuzația de „tolerare” a comportamentului subordonatului. Sursele care au contactat redacția susțin că o eventuală influență din partea conducerii ar fi putut afecta modul în care echipajul a tratat sesizarea, aspect ce reclamă clarificări oficiale.

„Nu e prima dată”: suspiciuni privind alte sesizări rămase fără urmări
Localnici invocă apeluri anterioare la 112

Relatările venite din zonă susțin că incidentul din 14 octombrie 2026 nu ar fi unul izolat. Potrivit unor afirmații atribuite unor locuitori, situații similare s-ar fi produs și în trecut, iar pentru acestea ar fi existat mai multe apeluri la 112.

Aceleași surse susțin că unele dintre sesizări ar fi fost, în final, consemnate ca „neconfirmate”. Pentru a verifica dacă aceste acuzații au un temei real, ar fi necesară o analiză a evidențelor de intervenție, a notelor de constatare și a modului în care au fost soluționate reclamațiile anterioare.

Dacă suspiciunile formulate de cetățeni se confirmă, ar apărea întrebări legitime privind modul în care sunt tratate sesizările de mediu și dacă există eventuale deficiențe în mecanismele de control intern ale structurilor de poliție din zonă.

Acuzații privind conduita personală și folosirea funcției
Presupusă relație extraconjugală și dosar penal văzut ca „răzbunare”

Pe lângă aspectele legate de deversarea suspectă și modul de intervenție, informațiile furnizate redacției conțin și acuzații cu privire la viața personală și conduita profesională a lui Stănciulescu Marian.

Sursele invocă o presupusă relație extraconjugală pe care acesta ar fi avut-o, în trecut, cu o femeie din satul Poiana Mare, comuna Bătrâni – localitate în care polițistul este prezentat ca deținând funcția de șef de post. Femeia ar avea un copil minor, iar relația ar fi contribuit, potrivit acestor relatări, la destrămarea cuplului.

Mult mai gravă este însă acuzația că, după ce soțul femeii i-ar fi cerut explicații polițistului cu privire la presupusa relație, Stănciulescu Marian ar fi folosit autoritatea funcției împotriva acestuia. Surse din comuna Bătrâni susțin că bărbatului i-ar fi fost întocmit un dosar penal și i-ar fi fost reținut permisul de conducere, considerând că aceste măsuri ar fi reprezentat o formă de răzbunare.

Cine verifică pe cei care ar trebui să apere legea?
Necesitatea unui răspuns oficial din partea IPJ Prahova și a structurilor de control

Cazul ridică mai multe întrebări esențiale pentru comunitate și pentru încrederea publicului în instituțiile statului:

• Au fost respectate procedurile în intervenția din 14 octombrie 2026 la Starchiojd?
• De ce nu ar fi fost prelevate probele de lichid, dacă această afirmație se confirmă?
• A fost evaluată oportunitatea sesizării Gărzii de Mediu, ținând cont de suspiciunile de deversare în șanț public și în pârâu?
• Există sesizări anterioare privind incidente similare și cum au fost ele soluționate, din punct de vedere procedural?
• Au existat sau există verificări interne privind presupusa folosire a funcției în scop personal, în comuna Bătrâni?

Acuzațiile transmise redacției – atât cele legate de deversarea suspectă, cât și cele privitoare la viața personală și la posibile abuzuri de autoritate – reclamă un răspuns transparent și documentat din partea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova și, dacă se constată indicii concrete, o evaluare din partea structurilor de control abilitate.

Respectarea legii trebuie să fie aceeași pentru toți, indiferent de funcție sau grad profesional. Tocmai de aceea, atunci când suspiciunile vizează persoane aflate în poziții de autoritate, singura cale corectă este verificarea riguroasă, pe bază de probe și proceduri legale clare. (Irinel I.),.

Acest material are la bază informațiile și relatările transmise redacției de către persoane din comuna Bătrâni și comuna Starchiojd, județul Prahova, și nu substituie concluziile unor anchete oficiale sau ale instanțelor de judecată.

În administrația românească, salariul poate deveni o surpriză cu termen de rambursare. Astăzi primești o majorare prin dispoziția unității. Mâine, aceeași unitate își examinează opera, descoperă că nu-i mai place și te invită să achiți diferența. Tu n-ai redactat actul, n-ai stabilit procentul, n-ai aprobat plata. Dar ai comis imprudența fundamentală: ai încasat salariul calculat de instituție.

Potrivit Sindicatului „Diamantul”, aceasta este situația în care au ajuns unii polițiști cărora li se cer înapoi sume acordate pentru titlul de specialist de clasă, în baza unor condiții prevăzute într-un ordin clasificat.

Instituția are regula, instituția face calculul, instituția descoperă greșeala. Angajatul are portofelul. Iată o repartizare a competențelor de o admirabilă precizie.

Trei procente la vedere. Restul, în seiful salarizării

Articolul 28 din Anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 prevede majorări ale salariului de funcție pentru titlurile de specialist de clasă: 2,5% pentru clasa a III-a, 5% pentru clasa a II-a și 7,5% pentru clasa I.

Până aici, totul pare accesibil unui contribuabil care știe să citească și nu deține autorizație pentru mistere administrative.

Mai departe, însă, începe compartimentul cu ușa închisă. Specialitățile, condițiile de acordare și retragere, retrogradarea și standardele de performanță sunt lăsate în seama unui ordin ministerial. Potrivit „Diamantul”, acestea se găsesc în Anexa nr. 13 la Ordinul MAI nr. S/7/2018, completat prin Ordinul nr. S/184 din 30 decembrie 2020, acte clasificate și nepublicate.

Așadar, procentele sunt publice. Regulile după care le primești sau le pierzi au regim special.

Nu discutăm despre o operațiune sub acoperire. Discutăm despre salariul omului. Dar, în această poveste, fluturașul pare să fi fost recrutat de serviciul de contrainformații al contabilității.

Legea a venit în 2017. Banii au găsit adresa în 2020

Conform relatării sindicale, legea este în vigoare din 1 iulie 2017, însă majorarea a fost pusă în plată abia de la 30 decembrie 2020.

Dreptul salarial a existat, numai că a avut nevoie de câțiva ani pentru a traversa distanța dintre actul normativ și buzunar. Probabil o distanță administrativă mult mai mare decât pare pe hartă.

Din informațiile făcute publice de Sindicatul Europol în noiembrie 2021, condițiile includeau praguri de vechime de trei, șase și nouă ani, calificativul de cel puțin „bine” în ultimii trei ani și un test de specialitate.

Tot atunci, potrivit sursei, o circulară a Poliției Române solicita depunerea unui raport pentru obținerea titlului ori trecerea într-o clasă superioară, deși legea nu menționează expres o asemenea cerere.

În traducere birocratică: dreptul există, dar ar fi bine să-l rogi frumos să se prezinte la serviciu.

7,5% în dispoziție, 5% în tabel: matematica se supune ierarhiei

„Diamantul” prezintă cazul unui polițist revenit în iunie 2026 din concediul pentru creșterea copilului. Dispoziția de reluare a activității îi recunoștea majorarea de 7,5%, aferentă clasei I. Tabelul anexat aceleiași dispoziții indica însă 227 de lei, sumă corespunzătoare procentului de 5%, nu cei aproximativ 340 de lei aferenți clasei I.

Un singur document, două adevăruri salariale. Administrația a reușit astfel să promoveze polițistul în text și să-l retrogradeze în anexă.

Exemplul de calcul prezentat de sindicat pornește de la salariul funcției de 4.025 de lei din grila pentru 2022, la care se adaugă gradația de 506 lei. Baza rezultată este de 4.531 de lei. Diferența dintre cele două clase este de aproximativ 113 lei, înaintea majorării generale de 5% aplicate din ianuarie 2024, potrivit explicației sursei.

În cazul concret, sindicatul estimează prejudiciul pentru luna iunie la aproximativ 110 lei brut, ținând cont de componentele salariale afectate. Calculul ar fi fost corectat din iulie, fără regularizarea lunii precedente.

Nu este o avere. Tocmai de aceea merită observat mecanismul: când instituția greșește cu puțin în minus, angajatul trebuie să descopere singur eroarea. Când instituția consideră că a plătit în plus, descoperă imediat și adresa angajatului.

Digitalizare cu pixul: actul spune una, salarizarea aude alta

Sindicatul vede în contradicția dintre dispoziție și anexă semnul unor evidențe lucrate separat și al lipsei unei aplicații integrate care să coreleze datele de personal cu salarizarea.

Cazul nu demonstrează singur cum funcționează întregul sistem informatic al MAI. Demonstrează însă ceva suficient de grav: o neconcordanță elementară a trecut de verificări și a ajuns în salariu.

În loc să fie oprită înainte de plată, eroarea a fost depistată după ce polițistul a cerut ajutorul sindicatului.

Administrația modernă, în această versiune, funcționează astfel: resursele umane produc documentul, financiarul produce suma, iar angajatul trebuie să producă vigilența.

Omul legii este invitat să devină și detectivul propriului fluturaș.

Auditul a găsit greșeli. Portofelele, la control!

Potrivit documentelor descrise de „Diamantul”, Direcția Audit Public Intern a MAI a verificat activitatea structurilor de resurse umane între 18 august și 10 octombrie 2025. Constatările au fost transmise inspectoratelor printr-o adresă a Direcției Management Resurse Umane din IGPR, datată 9 ianuarie 2026.

Una dintre probleme: menținerea majorării atunci când polițistul fusese împuternicit pe o funcție de conducere în altă specialitate.

Măsurile comunicate includeau reinstruirea trimestrială a personalului, verificări suplimentare ale documentelor și remedierea deficiențelor.

Pe hârtie, sună ca o operațiune de îndreptare a administrației. În cazurile semnalate de sindicat, îndreptarea a început să ia și forma unor solicitări de restituire de ordinul miilor de lei.

„Diamantul” descrie situații în care unitatea ar fi reacordat titlul din oficiu, după mutarea polițistului în interesul serviciului, pentru ca aproximativ doi ani mai târziu să revină asupra propriei dispoziții, invocând o „eroare materială”.

Frumoasă expresie. „Eroare materială” sună ca o virgulă pusă greșit. Numai că, pentru destinatar, virgula vine cu scadență.

Faptul că eroarea aparține instituției nu stabilește automat dacă sumele sunt sau nu recuperabile. Dar nici formula „am greșit noi” nu ține loc de justificare completă pentru „plătești tu”.

Semnați aici: greșeala noastră are nevoie de acordul dumneavoastră

Potrivit sursei sindicale, polițiștii vizați primesc note de constatare și sunt invitați să semneze acorduri de plată în termen de 30 de zile.

Aici, ironia trebuie întreruptă pentru o precizare serioasă: semnarea unui acord de plată poate avea consecințe juridice importante, inclusiv caracter executoriu, în condițiile legii. Nu este o simplă confirmare că ai primit o hârtie.

Articolul-sursă afirmă categoric că suma nu mai poate fi contestată după semnare. O asemenea concluzie nu trebuie generalizată fără analiza actului și a căilor legale aplicabile: caracterul executoriu nu înseamnă, prin el însuși, dispariția oricărei posibilități de contestare.

Conform cadrului legal invocat de sindicat, recuperarea unei pagube nerecunoscute presupune sesizarea instanței de contencios administrativ, nu simpla reținere unilaterală a banilor în procedura descrisă.

Înainte de semnătură, sunt esențiale calculul detaliat, temeiul juridic și consultarea unui avocat ori a sindicatului.

Altfel, există riscul ca instituția să-și simplifice dosarul exact în momentul în care angajatul și-l complică pe al său.

Regula se poate consulta. Apărarea să se descurce

MAI ar fi răspuns solicitărilor de declasificare precizând că personalul poate cere consultarea ordinului la nivelul unității.

Este o distincție importantă: nu rezultă că polițiștilor le este interzis categoric să citească ordinul. Problema reclamată de sindicat privește condițiile de acces și posibilitatea folosirii efective a normelor pentru verificarea salariului și pregătirea apărării.

Una este să consulți un document în condițiile impuse de instituție. Alta este să poți discuta liber textul aplicabil cu avocatul sau cu un expert, având documentele necesare la dispoziție. Accesul și transmiterea informațiilor clasificate sunt supuse unor reguli și autorizări.

Transparența salarială nu ar trebui să fie o probă de memorie: citește, reține și încearcă să explici acasă de ce ai devenit dator.

Sindicatul invocă și articolul 33 din Legea nr. 182/2002 în contestarea clasificării. Legalitatea concretă a acesteia trebuie analizată în procedurile competente. Întrebarea de interes public rămâne însă cât se poate de limpede: de ce trebuie ca regulile care afectează direct venitul unui angajat să fie atât de greu de verificat și discutat?

Când ceri bani, apar politicile bugetare. Când îi dai înapoi, apare pixul

„Diamantul” indică răspunsuri ale Direcției Generale Financiare din MAI, semnate de directorul general, chestorul principal Răzvan Grecu, prin care au fost respinse cereri de declasificare.

Sindicatul invocă și o adresă din 6 iunie 2025 referitoare la diferențele salariale pentru sporul de condiții grele aferent concediilor de odihnă. Potrivit citatelor reproduse de sursă, plata retroactivă ar presupune un act normativ de nivel superior și încadrarea în politicile fiscal-bugetare.

Contrastul este material de pamflet fără nicio intervenție literară: când angajatul cere bani, apar arhitectura normativă și echilibrul bugetar. Când instituția cere bani, apare acordul de plată.

Într-un sens, procedura urcă solemn treptele ministerului. În celălalt, coboară sprinten spre buzunar.

Dialog social fără obiecții: tăcerea nu ține loc de explicație

Aceeași adresă arată, potrivit „Diamantul”, că proiectul ordinului fusese analizat în Subcomisia de dialog social a MAI, cu participarea organizațiilor sindicale reprezentative, fără obiecții privind clasificarea.

Aceasta este poziția ministerului, redată de sursa sindicală. Absența unor obiecții consemnate nu dovedește, singură, că fiecare organizație a aprobat explicit toate efectele secretizării.

Dar justifică o întrebare incomodă: ce au susținut reprezentanții angajaților atunci când regulile salariale au primit lacăt?

Dialogul social nu ar trebui să fie o fotografie de grup lângă un document pe care membrii de sindicat ajung ulterior să-l caute prin proceduri de acces.

Specialistul adevărat: cel care își verifică instituția

Pe 28 octombrie 2026, „Diamantul” anunță că a solicitat MAI, IGPR și unui inspectorat județean explicații despre acordarea titlului, formula de calcul, constatările auditului și numărul polițiștilor cărora li s-au cerut restituiri în 2025 și 2026.

Până la răspunsuri, polițiștii pot cere în scris actul de acordare, clasa, perioada de valabilitate, baza și procentul de calcul, precum și condițiile de menținere sau retragere. În cazul unei cereri de restituire, trebuie solicitate și justificarea individuală și calculul lunar al pretinsului debit.

Sunt informații care, într-o administrație funcțională, ar trebui să lămurească salariul, nu să deschidă un serial de investigații.

Din relatarea sindicatului se conturează însă un sistem în care angajatului i se cere să aibă mai multă grijă de legalitatea plății decât structurilor care au aprobat-o.

MAI acordă titlul, calculează suma și verifică ulterior dacă s-a înțeles pe sine. Dacă răspunsul este nu, polițistul primește invitația să finanțeze neînțelegerea.

Specialist de clasă? Desigur. Dar adevărata calificare cerută pare să fie alta: să descifrezi reguli clasificate, să verifici tabele contradictorii și să afli, înaintea instituției, când salariul tău riscă să devină datorie. (Cristina T.).

Pamflet pe baza informațiilor și documentelor descrise de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”. Situațiile individuale și criticile prezentate îi sunt atribuite sursei.

„Mulțumim că aflăm și noi de pe Facebook!” – noua formă de dialog social

În România anului 2026, reforma nu se mai face prin consultare, negocieri și respect reciproc. Nu. Se face prin butonul „Publică” de pe Facebook.

Sindicatele din Poliția Penitenciară, oameni care ar trebui să fie parteneri de dialog instituțional, ajung să lase comentarii la postările Ministerului Justiției, ca niște cetățeni rătăciți pe o pagină de influenceri:
„Mulțumim că aflăm și noi de pe Facebook!”, transmite Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor

Formula e ca o palmă dată cu mănușă:

• „Mulțumim” – chipurile politicos.
• „și noi” – adică ăia direct vizați, ținuți pe dinafară.
• „de pe Facebook” – locul în care, în mod normal, afli ce a mâncat cineva la prânz, nu cum îți este reorganizată cariera.

Domnule ministru al Justiției, Radu Marinescu, ați reușit performanța de a transforma Facebook-ul în Monitorul Oficial al Poliției Penitenciare. Fără număr, fără rușine.

Reformă prin statusuri: „Am aflat de pe Facebook…”

Situația, pe scurt, așa cum o relatează FSANP:

• Ministerul Justiției anunță constituirea unui grup de lucru pentru reorganizarea Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și a Direcției Naționale de Probațiune (DNP).
• Termen pentru raport: 1 decembrie 2026. Sună serios, instituțional, strategic.
• Problema? Cei din Poliția Penitenciară, prin sindicate, află de toată treaba… de pe Facebook.

Adică:

• se decide viitorul unui sistem,
• se discută reorganizarea unei structuri întregi,
• iar oamenii direct afectați nu sunt chemați la discuții, ci trimit reacții la postări.

Asta nu mai e consultare, e reality show instituțional.

De o săptămână se reformează, dar doar „în spațiul public”

Să recapitulăm cronologia absurdului:

• De o săptămână încoace, apar prin spațiul public știri și semnale că se reorganizează Poliția Penitenciară.
• Sâmbătă, 24 octombrie, are loc ședință la sediul ANP, unde se pun bazele unei strategii de reformă.
• Azi e marți.
• Sindicatele? „Habar nu avem care sunt direcțiile de reorganizare.”

Să fii sindicat în sistemul penitenciar înseamnă, se pare, să joci la loteria informațională: poate vezi ceva în presă, poate scapi un share de la Ministerul Justiției. Dialog social în varianta 2.0: cine apucă primul notificarea, câștigă.

Domnule Bogdan Burcu, de ce nu ați dat nici măcar un telefon?

Federațiile din sistemul penitenciar au avut o așteptare minimă, nu cosmică:
Luni, imediat după ședința de sâmbătă, directorul general ANP, Bogdan Burcu, să facă un gest elementar de respect instituțional:

• să cheme la discuții președinții celor trei federații,
• să spună deschis: „Uite, acestea sunt direcțiile și intențiile ministrului Radu Marinescu. Spuneți-ne care sunt liniile voastre roșii. Ne așezăm la masă în 1–2 săptămâni și lucrăm la o reformă asumată de toți”.

Ce s-a întâmplat în realitate?

• Nici luni, nici marți, nici azi: liniște.
• Singurul „invitat” la discuție pare să fie algoritmul de reach de pe Facebook.

Când sindicatele ajung să mulțumească ironic într-un comentariu la postarea ministerului, nu mai vorbim de dialog social, ci de umilință publică.

„Subalternii dumneavoastră au început cu stângul, domnule ministru!”

FSANP spune clar: dacă așa arată începutul reformei – fără invitație la masă, fără consultare reală, cu sindicatele ținute pe margine – atunci subalternii ministrului Radu Marinescu au pornit cu stângul. Și nu puțin.

Asta transmite mesajul lor:

• dacă asta e concepția de „încredere reciprocă”,
• dacă asta e înțelegerea dialogului social –
  atunci reforma sistemului penitenciar pleacă șchioapă din prima zi.

Și atenție:
FSANP avertizează limpede că, în aceste condiții, va deveni obstacol în calea reformei, oricât de bună ar fi ea pe hârtie.

Nu pentru că n-ar vrea schimbare, ci pentru că nu acceptă să fie tratați ca niște spectatori la propriul viitor profesional.

Dialog social marca ANP: „Distribuie dacă îți pasă de reforma ta”

Ce vedem aici este o batjocorire elegantă a noțiunii de dialog social:

• sindicatele, parteneri prevăzuți de lege, sunt lăsate pe dinafară;
• reformele se coc în birouri închise și se servesc publicului sub formă de comunicate și postări;
• cei vizați află „de pe Facebook” ce se schimbă în viața lor profesională.

E ca și cum angajaților li s-ar spune:
„V-am informat! Am pus pe net. Dacă nu urmăriți pagina ministerului, asta e problema voastră. Nu suntem și noi obligați să vă mai și vorbim direct, nu?”

E ridicol, e iresponsabil și e profund lipsit de respect.

Ministrul serios, subalternii de rețea socială

Se spune răspicat: nu se acuză ministrul că vrea reformă, nici că și-ar ascunde intențiile – sunt publicate, apar oficial. Problema e alta:

• cum se raportează aparatul subordonat la partenerii sociali;
• cum alege ANP să trateze sindicatele – ca pe niște „followers”, nu ca pe niște parteneri.

Domnule ministru Radu Marinescu,
dacă pentru dumneavoastră reforma înseamnă să fiți înconjurat de tăcere instituțională în jos și aplauze de pe Facebook în sus, atunci aveți o problemă serioasă:

• reforma va arăta bine în poze,
• dar va fi blocată în practică, de oameni care se simt umiliți și sfidați.

Concluzie: Dacă respectul nu e notificat, nu există

Cazul descris de FSANP nu e doar o anecdotă tristă. Este un simptom de boală cronică în administrație:

• dispreț față de partenerii de dialog;
• preferința pentru „imagine” în loc de consultare;
• aroganța de a trata sindicatele ca pe un decor.

Atunci când Poliția Penitenciară, prin sindicatele sale, ajunge să spună public:
„Este inacceptabil să aflăm de pe Facebook ce se întâmplă cu reforma sistemului nostru!”,
nu mai vorbim de o simplă scăpare de comunicare. Vorbim de un stil de conducere.

Iar un stil de conducere care începe cu „Seen” și se termină cu „Distribuie reforma” nu merită alt calificativ decât acesta:
total lipsit de respect și, da, inacceptabil. (Cerasela N.),.