Exclusiv
Salutam reactia dura a Ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, după imaginile care par ireale unde deținuții din Centrul educativ -Buziaș, minori și tineri – erau bătuți cu bestialitate de polițiști/Ministrul Justiţiei sabotat de UNGUREANU TIBERIU IRINEL si de ILIE MARIAN & DAN HALCHIN din A.N.P
Lipsa de implicare a directorului general DAN HALCHIN, cât și a directorului general adjunct Ilie Marian au adus sistemul într-o astfel de zonă.
Asta este ce au clădit …
Lipsa acută de personal a determinat angajări masive din sursă externă așa că toți ospătarii, frizerii, șoferii, instalatorii sanitari etc, au fost imbrăcați peste noapte in uniforme și puși să execute atribuții din domeniul siguranței naționale și conduitele se observă. Peste 60% din angajații sistemului penitenciar sunt noi incadrați, in condițiile expuse mai sus, fără o minimă formare profesională, fără sprijin, fără indrumare. Asta este nivelul. Imaginile prezentate pe site-ul ministrei justiției sunt doar o parte din viața zilnică a sistemului penitenciar și cântăresc doar intr-o parte, condamnabilă, dar veniți să vedeți și cealaltă parte, cea in care zilnic angajații sistemului penitenciar sunt, la randul sau, ultragiați.
Ministra Justiției reacție acidă împotriva comportamentelor unor agenți de penitenciare, pe pagina sa de socializare:
„Greu de privit imaginile care par ireale pentru România anului 2023. Deținuții din Centrul educativ -Buziaș, minori și tineri – sunt bătuți cu bestialitate de polițiști.
Revoltător și inadmisibil cum înțeleg unii angajați din acest centru să își exercite atribuțiile.
Primele măsuri deja luate:
– am înaintat denunțul penal;
– tot azi, am demis de urgență conducerea unității;
– am solicitat Administrației Naționale a Penitenciarelor să dispună interzicerea oricărui contact între cei doi polițiști care apar în filmare cu custodiații;
– am dispus trimiterea Corpului de control al ministrului la Buziaș.
Voi cere, de asemenea, să fie organizate de urgență cursuri de specializare pentru personal, dar și ședințe de consiliere pentru minori.
Vă asigur de pe acum că nu voi avea niciun fel de înțelegere pentru fapte de o asemenea brutalitate.
Oameni cu acest tip de reacții comportamentale nu au ce căuta în sistem. Fără excepție! Zero toleranță.
Vorbim totuși despre o instituție al cărei rol este reeducarea copiilor și tinerilor în sensul reintegrării lor sociale, nu distrugerea destinelor cu bâta.
Acești minori trebuie ghidați prin educație și comunicare eficientă spre ieșirea definitivă din sfera infracțională, să își formeze competențe care să îi ajute, la punerea în libertate, să își găsească mai ușor un loc de muncă”
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, aflat in concediu, a reactionat asa dur, pe buna dreptate, deoarece pe la spatele sau se incearca a se face anumite „jocuri de culise” si mentinerea cu orice pret a unor imputerniciti la conducerea unor penitenciare, imputerniciti care au patat imaginea sistemului si s-a ajuns la situatia ca cea de la Centrul educativ -Buziaș, minori și tineri.
Este si cazul imputernicitului la sefia Penitenciarului Ploiesti, imputernicit MATEI VALENTIN, ajutat sa i se prelungeasca interimatul de catre UNGUREANU TIBERIU IRINEL si de ILIE MARIAN & DAN HALCHIN din A.N.P.
Iata toata activitatea acestui domn care a patat imaginea sistemului si care se lauda prin unitate ca va fi, din nou imputernicit, chiar daca Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a dat dispozitie ca astfel de imputerniciri sa inceteze:
Perioada de activitate: 2004 – 2023
A lucrat:
| PERIOADA | LOCATIE | FUNCTII |
| Aproximativ 2004-2009 | Penitenciar Ploiești | locțiitor șef tură, comandant secție* |
| Aproximativ 2009-2015 | Administrația Națională a Penitenciarelor | Ofițer execuție pază |
| Aproximativ 2015-2023 | Penitenciar Ploiești | Director adjunct siguranța deținerii și regim penitenciar*(2015-2021), împuternicire director(2021-2023) |
| * funcții primite cu ajutorul lui fost director adj. A.N.P. Stancovici Marian
|
VICII cunoscute: femei, cadouri, bani, putere.
CUNOSCUT pentru: răutate, răzbunare, parșivenie, minciună.
TIMELIME: 2004-2009
Cunoscut în Academia de Poliție ca petrecăreț, bun prieten cu Ghiță Florin(ANP) și Gavrilovici Iulian (ANP). Ulterior relațiile s-au răcit, anul acesta cunoscându-se o altercație fizică cu ultimul pentru o doamna.
Se remarcă în Penitenciarul Ploiești unde a fost repartizat din Academie ca un bun tovarăș de băutura, atât cu schimbul cât și cu prietenii.
După Academia de Poliție devine foarte bun prieten cu actualul director adjunct general ILIE MARIAN, pe care îl și cazează în locuința personală pentru aproape 2 ani de zile. La momentul în care acesta ajunge director general adj., tupeul lui MATEI VALENTIN crește exponențial, el fiind cel ce conduce relația.
ILEI MARIAN este promovat de actualul director general DAN HALCHIN pentru un favor făcut când HALCHIN era la ananghie ca director de unitate.
Cei doi devin buni prieteni(ILIE și MATEI), fiind notorii petrecerile în care erau morți de beți, în compania agenților din subordine. Ambii au activat o perioada la Penitenciarul Ploiești, ambii s-au reîntâlnit la A.N.P., apoi MATEI vine ca director adjunct pază la Ploiești.
Ambii au ca „naș” pentru urcarea în sistem pe fostul director adj. A.N.P. Stancovici Marian (mulți dintre ploieștenii vremii o au, fiind acum în funcții importante din ANP/unități).
Aprox. 2008: ia prin concurs funcția de șef secție interioară, lucrând cu un director corupt – RADU TIBERIU (https://adevarul.ro/stiri-locale/ploiesti/directorul-penitenciarului-ploiesti-a-fost-revocat-927242.html) de la care învață meserie – ulterior șicanările și modul de lucru la mânării sunt copiate de la acesta,
Devine un pion important al acestuia, existând bănuieli că era și MATEI în relațiile neprincipiale cu deținuții avute de directorul RADU TIBERIU – introducere telefoane, scoatere la muncă a unor anumiți deținuți, acordarea de permisii unora favorizați.
În această perioadă se discuta de către ofițerul de la prevenire VLAD POMPILIU despre coruperea lui MATEI, ce din funcția de șef de secție a cerut unui deținut să îi asigure montarea geamurilor termopane la o locuință a acestuia.
Agentul VLAD POMPILIU devine ofițer – șef birou prevenirea criminalității la un concurs în care a fost președinte UNGUREANU TIBERIU IRINEL, cel care acum pune bețe în roate unui fost protejat: STOICA COSTIN IRINEL – cel dorit ca director la nivelul MJ.
MATEI este cel care este trimis sa facă flagrant unui agent din această rețea ce baga telefoane, agentul este prins, nu pățește nimic, iar la întoarcerea de la A.N.P. a lui MATEI (2015), acesta îi acordă salariu de merit, perfect pentru a putea ieși la pensie vechiul prieten! Respectivul agent era cunoscut ca fiind corupt.
Adversarul lui RADU TIBERIU de moarte devine STĂNESCU ANDREI, un ofițer promoție 2005, prieten bun cu MATEI la acea dată care dorește demiterea lui RADU pentru fapte de corupție.
RADU prin intermediul lui MATEI si a unei comisii de disciplină favorabile în câteva luni îl pedepsește pe acesta de 4 ori căutând să îl elimine din sistem.
Este momentul când oamenii buni încep să ia în serios activitatea directorului RADU, care după 2 ani este în vizorul DNA și se pensionează de urgență
Relația dintre MATEI și STĂNESCU se deteriorează, aceasta având urmări în ultima parte a timeline-ului.
Are mai multe relații neprincipiale/sau dorește să aibă cu colegele, relații de care află și soția acestuia.
TIMELIME: 2009-2015
După ce informațiile cu termopanele apar în unitate, la puțin timp reușește să ajunge la A.N.P. unde era deja prietenul ILIE.
Informațiile din perioada ANP sunt puține dintre care:
– incident de securitate cu pierderea unui stick clasificat, este scăpat basma curată – directorul general adj. STANCOVICI MARIAN ce îl protejează,
– ajunge în dizgrație după ce are relații amoroase cu amanta superiorului de care trebuia să aibă grijă (conform bârfelor),
TIMELIME: 2015-2021
Lucrează pe funcția de director adjunct deținerii și regim penitenciar, pe care o ia prin concurs, sprijinit fiind de STANCOVICI.
Nu iese în lumină căci la comanda unității nu a avut oameni care să accepte genul acesta de corupție.
Este de notorietate o situație când directorul este plecat în concediu și MATEI care ii ținea locul invita la unitate o firma de se ocupa cu ochelarii de vedere, firma pe care directorul special nu a dorit-o in unitate fiindcă se știa că făcea ochelari doar pentru decontare. MATEI era interesat de acest aspect. Era clar ca nu era posibil mai mult sa facă.
Prima problemă oficial apărută: încearcă un limbaj neprotocolar/amoros cu o colega ce ajunge să îl denunțe până la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Se ajunge la șicanări specifice lui, gen: note raport cu ce activități ai executat azi si perioada, etc., căprării.
Oameni valoroși se pensionează căci tânărul director adjunct își plătește polițe vechi, în special ofițerilor.
TIMELIME: 2021-2023
Din luna martie 2021 acesta este împuternicit director, fiind momentul de la care unitatea se destramă. În cei doi ani de când MATEI conduce penitenciarul acesta, daca pe timpurile celorlalți directori se atrăgea personal din penitenciarele de la Mărgineni si Târgșor, acum multe cadre caută să plece: detașări MJ, pensionări, demisii la transferuri între unități.
Refuză plata drepturilor salariale juristului unității câștigate în instanță, pe bază de interpretare trunchiată a sentinței. Un alt adversar, juristul: Negoiță Elena.
Din anul 2022 începe să aibă relații personalizate cu anumiți oameni de afaceri ce iau de la penitenciar deținuți pentru puncte de lucru.
Se remarcă prin ridicarea nivelului de trai (pe surse reale). De la telefoane și ceasuri achiziționate de la colegi in rate, sare la ceas Apple modelul Premium, telefon Apple, parfumuri Erba Pura, adidași Valentino, atipice pentru puterea financiara avuta pe funcția de director adjunct. Salarizarea fiind aproape identică, deci… o alta sursa de venit trebuie să aibă.
Alineatul precedent este observat si de către STĂNESCU ANDREI – fostul tovarăș, care are proasta inspirație să atragă atenția ofițerului prevenire VLAD POMPILIU pentru a verifica. Acesta vinde informația lui MATEI pentru a lua salariu de merit si a ieși la pensie, după care începe hărțuirea ofițerului informații clasificate STĂNESCU A de către MATEI ce ține de mai bine de 1 an.
În încercarea de a-l da afară folosește aceleași motive pe care le-a învățat de la fostul director, RADU. Este schimbată comisia de disciplină pentru a se mula pe noile dorințe și pedepsele se țin lanț contra oricărui îl contrazice(ex. STANESCU, in 6 luni comisia a cercetat 6 dosare, a fost pedepsit in 5 fără audiere, mai s-a lăudat zilele acestea când spera sa rămână director cu încă 2 sesizări contra lui).
STANESCU ANDREI este marele adversar ce îl are la nivelul unității la acest moment, căci nu se lasă îngenunchiat de acest infractor cu Academie(șicanele către STANESCU de la jigniri, la intrări in birou pentru a-l surprinde în abatere, comisii de disciplina nenumărate, furt de documente atestat prin înscrisuri, încercarea de a-l demite prin retragerea accesului la informații clasificate, obligarea de îndeplinire a altor atribuții decât cele din fisa postului pentru a sesiza iar comisia de disciplina – majoritatea din acestea sunt in desfășurare)
Acesta face demersuri de a sesiza comisia de disciplină a MJ contra lui MATEI VALENTIN, dar se găsesc mereu „motive” să se claseze sesizările – unele hilare, termene depășite cu intenție, altele necercetate când discutăm chiar de fapte de corupție(4 sesizări din partea lui STĂNESCU și 1 din partea juristului la acest moment, 3 dintre cele 5 deja clasate, ultimele două în lucru).
Ajunge să conducă unitatea prin frică, opresiune, răzbunare. La acest moment nimeni cu excepția lui ANDREI STĂNESCU și a juristului nu are curajul a refuza dispoziții.
Marginalizează ofițerul secretariat caci si aceasta nu are o problema a sesiza si spune neregulile constate(audiente cu fost deținuți care vin sa ceara anumite bunuri înapoi de la MATEI,) și da alte atribuții pentru a se răzbuna. Ele sunt executate fără comentarii pentru a nu se ajunge în situația emblematică deja a domnului STANESCU A.
Se fac cel puțin 3 sesizări către Inspecție Penitenciară, dar sectorul este plin de oameni aserviți și în nicio situație MATEI nu este găsit vinovat.
Este susținut si de directorul general DAN HALCHIN pentru că a realizat un punct de lucru exterior permanent(fapt sezisat de noi si blamat: secție în afara unității ce poate deveni penitenciar privat). Și nicio dorință de a fi stras la răspundere nu a existat. Filiera aici este MATEI- ILIE MARIAN – DAN HALCHIN.
La momentul in care adjunctul său pe pază numit tot RADU, dar MADALIN nu i-a acceptat anumite doleanțe, MATEI cheamă prietenii din ANP in control când e in concediu și îl găsește ca singurul vinovat pe RADU, ce renunța la funcția in care era împuternicit. Acesta de scârba iese la pensie, alt profesionist corect pierdut pentru unitate.
Aduce de la Găești un acolit al lui ILIE MARIAN, numit BANICA EMIL ce acceptă tot ce MATEI propune a face.
Are loc o evadare pe 19.05.2023 din interiorul penitenciarului(secție exterioară unde a avut loc controlul prietenilor lui MATEI de mai de sus, control de rutina ce s-a lăsat cu pedepsirea lui RADU la comisia de disciplină de la ANP) si in concluziile ANP-ului totul este ok, doar un agent a fost de vina ca nu a fost suficient de rapid, deci celelalte masuri de siguranța au fost perfecte. Nimeni de vina…Va puteți imagina la o evadare? Si la un control de rutină dai in directorul adjunct?
Pentru a scoate la muncă anumiți deținuți face presiuni pe lângă directorii adjuncți pază (RADU MADALIN– 2019-2023, BANICA EMIL – 01.01.2023 -31.03.2023, STOICA COSTIN – 01.04.2023) ce sunt șefii de drept la aceste comisii.
RADU și STOICA nu au acceptat, dar la BANICA sunt date ca a venit cu biletele lui MATEI cu cine sa fie scos la munca. In disperare de cauza chiar săptămâna trecută a încercat sa scoată singur la munca, depășindu-și atribuțiile dând la o parte directorul adj. Supleant, STOICA fiind în concediu.(https://www.incisivdeprahova.ro/2023/07/21/matei-neprihanitul-cand-iti-sapi-singur-groapa/).
NU au existat reacții de la ANP contra lui MATEI pana la acest moment, decât pentru a-l acoperi!
Tânăra ofițereasă DENISA OIȚĂ (suspectata de o relație cu MATEI), cu 2 ani de experiență a împuternicit-o pe funcție de conducere încercând să încalce legea, prin acordarea de autorizație temporară de acces la informații clasificate secrete de stat (se împuternicea imediat). Fiind pe clasificate, a întâlnit rezistența lui STĂNESCU ce a notificat ANP-ul cu dispoziția ilegală (art. 4 din Legea 145/2023), aceștia dându-i dreptate în final. Chiar și așa, inutil de zis că la nivelul unității ofițerul a fost pedepsit de comisia de disciplină.
Are contact constant prin mijloacele de comunicare gen whats up cu UNGUREANU TIBERIU IRINEL, personaj foarte puternic ce am concluzionat, cu probe, că îl susține.
Prin relațiile dobândite a blocat un dosar penal unde este cercetat alături de fosta secretară și acolită – Anghelache Ramona, fostul director Brânzan Celestin, fosta șefă de la logistică Izabela Dănescu.
Rude angajate: verișori, fini, afini, plus că participă la aproape orice concurs organizat de ANP.
La acest moment abia dacă mai are oameni cu care să lucreze pe pază, toată lumea fuge pentru a nu lucra cu el. Pe față sau cu jenă niciun compartiment nu dorește să mai aibă de-a face cu acest om: clasificate, juridic, secretariat, reeducare, logistică, PAZĂ, toate așteaptă o schimbare.
Avem semnale că și mai mulți oameni din Penitenciarul Ploiești vor ieși la pensie, se vor transfera, chiar vor demisiona din cauza lui dacă nu este demis, pus la locul lui.
Din nevoia de schimbare au apărut încă 2 sindicate in acest an, in total 4. Oamenii sunt disperați dar si speriați căci nimic nu l-a atins. (Cristina T.).
N. R – Mai reamintim doar ca, investigatia noastra a pornit de la mafia gunoaielor si cum o firma din aceasta caracatita din Prahova „beneficiaza” de detinuti/”inchiriaza” la munca pe filiera Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI, in baza proiectului lansat de director general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Dan Halchin.
Punerea in dependenta a Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI de catre reprezentantii acestei societati ne-au determinat sa incepem dezvaluirile cu derapajele de la lege ale sefului – IMPUTERNICIT – la comanda Penitenciarului Ploiești, fiind o institutie esentiala a statului.
Sa reamintim povestea din spatele afacerii „Bomba ecologica de la Pleasa” care este demna de un film cu mafioti turnat la Holywood:
Furturi, falsuri si alte infractiuni succesive la Penitenciarul Ploiesti (IV)
Exclusiv
Drona, fibra de sticlă și vameșul jucând de-a legea: când hotărârea judecătorească devine „opțională” la Albița
Dreptul european, noul paravan universal: „noi nu încălcăm legea, doar o oprim la frontieră”
Situație de manual la Vama Albița: o hotărâre judecătorească definitivă bate la ușă, iar vameșii îi închid poarta în nas, fluturând regulamentul european ca pe o legitimație de șmecher cu imunitate. Sindicatul Diamantul întreabă, deloc naiv: cine e, de fapt, în afara legii – cei care cer executarea sentinței sau cei care o blochează în numele „dreptului european cu autoritate superioară”?
În timp ce executorul judecătoresc încearcă să pună în aplicare decizia Tribunalului Vaslui, Vama Albița ridică din umeri și sugerează că legea națională e bună doar atâta timp cât nu deranjează interpretările lor creative despre sancțiunile internaționale.
Dronă în aer, executor la poartă: România, țara unde totul se întâmplă „întâmplător” în aceeași zi
Pe 8 septembrie, o dronă trece prin nord-estul României, se emit mesaje RO-ALERT în zona Iașului, iar aparatul părăsește ulterior spațiul aerian. Nimic nou pe frontul de est.
Doar că, ce coincidență, în același timp, un executor judecătoresc din Iași soma Vama Albița să elibereze 18.145 kilograme de fibră de sticlă, plecate din Belarus și destinate Tiraspolului. Marfa făcea parte dintr-un transport considerat sensibil – exact genul de material despre care autoritățile române au spus la început că ar putea fi folosit pentru producția de drone.
Drona în aer, fibra de sticlă la Albița, executorul cu somația la ușă. Scenariu de film? Nu, doar cronica unei țări în care instituțiile par să comunice mai bine prin mesaje RO-ALERT decât prin punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești.
Fibra de sticlă, plimbată între „dublă utilizare” și dublu standard
Cazul celor zece transporturi de fibră de sticlă din Belarus, blocate în 2024 la Albița și Sculeni, a fost scos la lumină de „Ziarul de Iași” în august 2025. Jurnaliștii au urmărit traseul mărfurilor și au consemnat suspiciunile autorităților române privind posibila utilizare militară. Firma din Tiraspol, destinatarul, a respins acuzațiile, susținând fără ezitare că nu produce drone și nici armament.
În cazul transportului operat de Dimarco Trans, Vama a confiscat 18.145 kilograme de fibră de sticlă și a aplicat o amendă de 10.000 de lei. Compania a contestat măsura în instanță.
Pe 19 martie 2026, Tribunalul Vaslui admite în parte apelul:
- anulează confiscarea;
- menține amenda de 10.000 de lei.
Decizia este definitivă. Într-un stat de drept normal, asta ar însemna că situația revine la momentul anterior confiscării, iar marfa pleacă mai departe. În România, însă, „definitiv” înseamnă doar „orientativ”.
Hotărâre definitivă? Vama zice: „mulțumim, nu servim”
După ce câștigă în instanță anularea confiscării, Dimarco Trans se adresează Biroului Vamal de Frontieră Albița: „Ce trebuie să facem ca să transportăm marfa spre Republica Moldova?”.
Răspunsul este un refuz pe toată linia. Vama invocă regimul sancțiunilor internaționale și spune că nu poate permite plecarea mărfii. Compania susține că aceste sancțiuni nici măcar nu se aplică în cazul lor, pentru că transportul a fost prezentat în vamă înainte de 2 octombrie 2024, data la care ar fi intrat în vigoare măsurile restrictive invocate acum atât de grijuliu de autoritate.
Cum hotărârea definitivă nu produce efecte, Dimarco Trans apelează la instrumentul de bază al oricărui stat de drept: executorul judecătoresc.
Executorul își face treaba, Vama îi explică de ce e periculos să respecți legea
Pe 27 august, Judecătoria Iași încuviințează executarea silită.
Pe 7 septembrie, executorul somează oficial Vama:
- să predea cantitatea de 18.145 kg de fibră de sticlă;
- să întocmească documentația necesară pentru ca marfa să iasă legal din depozitul Biroului Vamal de Frontieră Albița;
- să plătească, în termen de o zi, suma de 3.081,30 lei, cheltuieli de executare.
Pe 16 septembrie, Direcția Regională Vamală Iași răspunde. Și ceea ce în mod normal ar trebui să fie o procedură banală de punere în aplicare a unei hotărâri definitive se transformă într-un manifest administrativ despre cum să nu respecți legea, invocând alta.
Vama susține:
- că fibra de sticlă este „resursă economică” supusă sancțiunilor internaționale;
- că o hotărâre judecătorească națională „nu poate fi executată în mod material” dacă ar încălca un regulament al Uniunii Europene;
- că executorul nu o poate obliga să întocmească documentele de scoatere a mărfii din antrepozit.
Până aici, avem deja un refuz de punere în executare. Dar instituția nu se oprește aici.
Cine execută hotărârea riscă dosar penal, cine o blochează se acoperă cu „UE”
În aceeași adresă, Vama merge mai departe:
- precizează că actul de executare silită nu este o cauză de exonerare a răspunderii penale;
- sugerează că, dacă executorul continuă demersurile, actele lui ar putea intra sub incidența legii penale;
- cere suspendarea oricăror acțiuni de preluare sau mutare a mărfii;
- își rezervă dreptul de a sesiza organele de urmărire penală.
Cu alte cuvinte, executorul este practic avertizat că respectarea unei hotărâri definitive îl poate duce la dosar penal, în timp ce nerespectarea aceleiași hotărâri e prezentată ca un act de responsabilitate față de sancțiunile internaționale.
Avocatul ieșean Dragomir Tomașeschi rezumă absurdul situației într-o declarație pentru „Ziarul de Iași”:
„Ceea ce ni s-a părut de neînchipuit e că, în răspunsul dat de vamă, chiar executorul judecătoresc este amenințat cu răspunderea penală, pentru simplul fapt că pune în aplicare o hotărâre definitivă a unei instanțe. Practic vama spune că cine execută legea riscă dosar penal, iar cine o încalcă e protejat de sancțiuni. Este exact pe dos.”
Exact pe dos – descrierea perfectă a unui sistem în care statul se teme mai mult de propriile hotărâri decât de propriile abuzuri.
De la suspiciuni de „dublă utilizare” la blocaj cu nume și prenume
În plângerea penală depusă pe 18 septembrie la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, Dimarco Trans susține că problemele nu au început ieri, ci din momentul reținerii mărfii.
Compania acuză că Vama Albița, condusă de Elena Cotea, „ascunzându-se sub umbrela unor suspiciuni de transport al mărfurilor cu dublă utilizare”, a ținut marfa blocată luni întregi, apoi a venit cu amenda și confiscarea. Reprezentanții societății invocă o expertiză care ar fi stabilit că mărfurile nu aveau dublă utilizare.
Mai grav, după ce executorul a început procedura de executare, Vama ar fi luat noi măsuri pentru a împiedica scoaterea mărfii din antrepozit. Compania afirmă că Vama Albița i-a „înghețat” resursele economice, măsură dispusă chiar după somația executorului.
La final, Dimarco Trans nu se ferește de nume:
- persoane fizice indicate: Elena Cotea și Octav Giugaru;
- persoane juridice: Direcția Regională Vamală (DRV) Iași și Biroul Vamal de Frontieră (BVF) Albița.
Faptele, susține compania, se încadrează la nerespectarea hotărârilor judecătorești, iar solicitarea este clară: tragerea la răspundere penală a celor considerați responsabili.
Când hotărârea judecătorească devine propunere, iar vama devine legiuitor
Cazul prezentat de „Ziarul de Iași” și devoalat în cheie sindicală de Diamantul arată un lucru extrem de grav:
- o hotărâre judecătorească definitivă poate fi tratată de o instituție a statului nu ca obligație, ci ca opțiune negociabilă, condiționată de interpretările proprii ale funcționarilor;
- executorul judecătoresc, adică brațul care ar trebui să garanteze aplicarea deciziei instanței, este descurajat, avertizat și practic intimidat;
- invocarea dreptului european devine o scuză comodă pentru a nu aplica dreptul național – de parcă regulamentele UE ar spune undeva: „Nu respectați hotărârile definitive dacă vă e teamă de responsabilitate.”
Întrebarea pusă la început de sindicatul Diamantul rămâne, așadar, perfect valabilă și extrem de incomodă:
Cine se află, în fapt, în afara legii?
- Firma care cere punerea în aplicare a unei decizii definitive?
- Executorul care își face treaba?
- Sau instituția care blochează hotărârea, amenință cu dosare penale și se ascunde după o interpretare convenabilă a sancțiunilor internaționale?
Până când răspunsul nu va veni de la procurori și judecători, rămânem cu imaginea perfectă a paradoxului:
În România, cine execută hotărârile judecătorești riscă să devină suspect, iar cine nu le execută își trece „respectarea sancțiunilor internaționale” la capitolul merite profesionale. (Cristina T.).
Exclusiv
M.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă
Există momente în care nu e nevoie să spui cine știe ce despre un adjunct de inspectorat general. Este suficient să lași documentele să vorbească pentru el. Iar, de data aceasta, „vorbele” sunt semnătura chestorului Dan Călinoiu, adjunct al Poliției de Frontieră Române, așezată cu gravitate pe o hârtie goală de conținut, după cum a dezvăluit Sindicatul Europol.
O solicitare clară, un răspuns „stupefiant”: o bucată de lege copiată la indigo, fără niciun DA, fără niciun NU. Două cuvinte aparent prea grele pentru nivelul de efort intelectual trădat de acel document oficial.
„Analfabetism funcțional” cu antet oficial
Să primești o cerere simplă, să copiezi niște articole de lege și, în loc de răspuns, să livrezi doar un colaj legislativ fără nicio concluzie – asta seamănă periculos de mult cu ceea ce în limbajul normal se numește analfabetism funcțional. Doar că, în acest caz, nu e vorba de un elev de clasa a VIII-a, ci de o instituție publică de apărare a frontierelor.
Când o asemenea „lucrare” poartă semnătura unui chestor aflat în conducerea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), nu mai poți da vina pe funcționarul de la registratură sau pe „cel care a redactat”. Semnătura confirmă asumarea. Iar asumarea unui vid de răspuns spune tot despre nivelul de înțelegere și responsabilitate.
Funcția cadou, competența… lipsește la apel
Domnule chestor, a ocupa un scaun în conducerea Poliției de Frontieră nu înseamnă automat că te ridici la nivelul scaunului. Funcția poate fi primită pe filieră „de încredere”, „de partid”, „de sistem” – pe scurt, cadou. Competența, însă, nu se primește cu semnătura, se dovedește cu ea.
În momentul în care îți așezi numele pe un document care nu răspunde la întrebarea pusă, demonstrația de competență e simplă și se încheie repede: nu iese. Când ți se cere un răspuns clar, iar tu livrezi doar copy-paste din lege, diferența dintre a fi conducător de instituție și a fi simplu „semnatar de hârtii” devine brusc vizibilă.
Întrebarea pe care ditamai conducerea IGPF n-o poate gestiona
În esență, problema este mai simplă decât pare. Întrebarea la care întreaga conducere IGPF nu a reușit să răspundă sună așa: aplicați legea sau nu?
Nu s-a cerut un curs extins de drept, nici o lecție de copy-paste legislativ. Nu s-a cerut un eseu, nu s-a cerut o notă de fundamentare. S-a cerut ceva ce încapă în două litere: DA sau NU.
În timp ce polițiștilor li se cere să respecte legea „la literă”, de la amărâtul de agent de stradă până la ofițerul operativ, conducerii IGPF pare că îi este greu să respecte măcar limba română la nivelul unei propoziții cu sens. Să răspunzi la o întrebare binară nu ar trebui să fie un exercițiu olimpic de logică, ci doar apăsarea tastei 1 sau a tastei 2.
Puterea de a semna, incapacitatea de a răspunde
Aici începe partea cu adevărat gravă. Puterea de a semna există. Hârtie cu antet există. Lege de citat, slavă Domnului, există cu duiumul. Ce lipsește este exact esențialul: răspunsul.
Când o instituție de apărare invocă articole de lege, dar ocolește cu grijă să spună limpede dacă le și aplică, hârtia emisă nu rezolvă nimic. Dimpotrivă, amplifică problema.
În loc să clarifice „da, aplicăm” sau „nu, nu aplicăm”, documentul semnat de chestorul Călinoiu reușește performanța rară de a fi în același timp oficial, parafat, cu antet… și perfect inutil. Un fel de manual practic despre cum să mimezi legalitatea, evitând în același timp orice responsabilitate.
Statul copy-paste: apăsăm enter, nu răspundem
Cazul prezentat de Sindicatul Europol nu este doar o anecdotă birocratică, ci o radiografie a modului în care se conduce o instituție cheie a statului. Nu vorbim doar de o neatenție, ci de un reflex instituțional: la solicitări clare se răspunde cu texte generale, la întrebări concrete se livrează formulări vagi, la „DA sau NU” se trimite „vedeți articolul cutare”.
Când legea devine doar decor într-un document care evită deliberat să spună dacă ea chiar se aplică, nu mai suntem în fața unui simplu abuz birocratic, ci a unui sistem care fuge de asumare. Și, din păcate, semnăturile de sus nu mai pot ascunde faptul că, de multe ori, sub uniforma cu epoleți se ascunde doar un mare nimic administrativ.
Într-un stat normal, funcția obligă. Într-un stat al copy-paste-ului, funcția doar semnează. Iar întrebarea rămâne aceeași, la fel de simplă și la fel de dureroasă: aplicați legea sau doar o copiați? (Cerasela N.).
Exclusiv
Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”
Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu contestă modul în care sunt folosite rachetele și susține că oprirea lansărilor a fost urmată de revenirea ploilor. Fost mecanic de elicoptere, cu 22 de ani de activitate în aviație și peste 2.300 de ore de zbor, acesta afirmă că sistemul poate avea un rol limitat, dar cere explicații despre efectele intervențiilor și despre stimulentele financiare asociate lansărilor.
Declarațiile sale, publicate de Revista Ferma, extind dezbaterea pornită de agricultori din mai multe județe. Fermierii cer transparență, evaluări independente și răspunsuri la întrebarea esențială: ce efecte are programul în teren și cât de bine sunt justificate cheltuielile?
„Sistemul poate fi util, dar numai în situații extreme”
Doru Nanu este astăzi inginer horticol și fermier în județul Galați. El spune că a lucrat timp de 22 de ani în aviație, ca mecanic de bord instructor, și că îi cunoaște pe unii dintre foștii colegi care activează acum în sistemul antigrindină.
Nanu nu susține eliminarea oricărei intervenții. În opinia sa, rachetele ar putea fi folosite limitat, în condiții extreme, când există un risc real de grindină pe suprafețe întinse. Critica sa vizează amploarea lansărilor, modul de remunerare a personalului și posibilele consecințe asupra circulației norilor și a precipitațiilor.
Acuzații privind plata în funcție de numărul lansărilor
Fermierul afirmă că personalul care operează în sistem ar primi, pe lângă salariul de bază, bani în funcție de numărul rachetelor lansate. El consideră că un asemenea mecanism ar putea încuraja folosirea mai multor rachete decât ar fi necesar.
„Atunci interesul lor e ca, atunci când apare o situație, să nu lanseze două-trei rachete, câte ar fi suficiente, ci 10, 12, 15. Să ia mai mult”, susține Nanu, citat de Revista Ferma.
Afirmația ridică întrebări care reclamă verificări: cum sunt remunerați operatorii, cine stabilește numărul de lansări și ce proceduri justifică fiecare intervenție? Aceste aspecte pot fi lămurite prin publicarea contractelor, a regulilor de operare și a evidențelor privind lansările.
Nanu mai susține că intervențiile repetate ar putea devia culoarele de circulație a norilor și ar contribui la apariția unor zone secetoase. El afirmă că asemenea efecte ar fi fost observate în Franța și în România, inclusiv în Galați și Vrancea. Aceste susțineri nu dovedesc, prin ele însele, o relație de cauzalitate, dar întăresc cererea fermierilor pentru studii independente și date meteorologice comparabile.
Patru ani de secetă, apoi producții mai bune
Fermierul își sprijină suspiciunile pe experiența din propria exploatație. Nanu spune că a trecut prin patru ani de secetă severă, în care nu a recoltat porumb, iar producțiile la floarea-soarelui și grâu au fost foarte mici: aproximativ 500 de kilograme la hectar, respectiv cel mult două tone la hectar.
În acest an, afirmă el, a obținut 3.900 de kilograme de floarea-soarelui la hectar. Nanu leagă această schimbare de reducerea sau oprirea lansărilor de rachete, susținând că, în ultimii doi ani, ploile au revenit, iar culturile au avut condiții mai bune.
Experiența descrisă de fermier este relevantă pentru dezbatere, dar nu stabilește singură cauza schimbărilor de precipitații. Pentru o concluzie sunt necesare analize independente, care să compare datele despre lansări cu evoluția vremii, precipitațiile și producțiile agricole din mai multe regiuni și perioade.
„Nu mai trageți, puneți plase”
În locul intervențiilor extinse, Nanu propune ca sprijinul să se concentreze asupra culturilor cu valoare ridicată, precum viile și livezile. El consideră că instalarea plaselor antigrindină ar putea limita pagubele în aceste exploatații, fără ca măsurile să vizeze suprafețe agricole mult mai mari.
Propunerea deschide o discuție despre alternativele de protecție și costurile lor: ce soluții funcționează, pentru ce culturi și cu ce rezultate? Fermierii cer ca aceste opțiuni să fie comparate transparent cu cheltuielile și beneficiile sistemului antigrindină.
Din Prahova și Vrancea, până în Galați: aceeași cerere de transparență
Criticile lui Doru Nanu se adaugă celor formulate de agricultori din Prahova și Vrancea, care au reclamat lipsa unor dovezi clare privind eficiența sistemului și au cerut verificarea modului în care acesta funcționează. Tot mai mulți fermieri cer publicarea informațiilor despre lansări, criteriile de intervenție, costuri și rezultatele obținute în teren.
În urma unui audit de conformitate la autoritatea responsabilă de program, Curtea de Conturi a cerut măsuri de remediere, iar verificările ulterioare au indicat necesitatea reorganizării și redefinirii activității instituției. Constatarea unor probleme administrative nu demonstrează că rachetele provoacă secetă, însă arată că funcționarea sistemului și respectarea procedurilor trebuie clarificate.
Fermierii nu cer să fie crezuți pe cuvânt. Cer ca afirmațiile lor să fie verificate, iar instituțiile să publice datele care pot confirma sau infirma suspiciunile. Până la apariția unor evaluări independente, experiențele din Prahova, Vrancea și Galați nu reprezintă o demonstrație științifică, dar formează un semnal de alarmă pe care autoritățile nu îl mai pot trata drept o simplă nemulțumire locală.
Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Drona, fibra de sticlă și vameșul jucând de-a legea: când hotărârea judecătorească devine „opțională” la Albița
Dreptul european, noul paravan universal: „noi nu încălcăm legea, doar o oprim la frontieră” Situație de manual la Vama Albița:...
M.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă
Există momente în care nu e nevoie să spui cine știe ce despre un adjunct de inspectorat general. Este suficient...
Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”
Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu...
M.A.I. – Onoarea, declarată strict secret. Vă rugăm să reveniți cu sentință definitivă!
În Poliția Română, onoarea pare să fi ajuns un obiect de inventar cu regim special: se scoate la ceremonii, se...
Milu, la plimbare pe banii CSM: cum să te duci la conferința de „înțepat” CSM pe bugetul instituției
Șezătoare cu parfum de Coldea-Kovesi În 21 septembrie 2026, la Timișoara, s-a ținut o șezătoare cu iz tare de vremuri...
Dosarul Antigrindină – Partea a IV-a: Racheta certitudinilor și parașuta dovezilor lipsă
Aproape doi ani de investigații ale ziarului Incisiv de Prahova aduc în prim-plan o întrebare pe care sistemul antigrindină nu...
Republica Coca‑Cola Ploiești: apă, gunoi și baroni în costum de corporație
Republica Coca‑Cola Ploiești Fabrica‑stat în stat: când „politicile de grup” se scriu cu neamuri și telefoane În teorie, la Ploiești...
IPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă
IPJ Prahova, prins cu mâța în „comartiment”: după ce se face de râs, corectează în grabă (aici) Pe 23.09.2026, Incisiv...
Republica „NU”: Cum a ajuns IPJ Arad să transforme o banală solicitare în proces de stat
„Vedeti cât sunt de nesimțiți?” – strigătul Sindicatului Diamantul „Vedeți cât sunt de nesimțiți?” – nu este un capriciu, ci...
Cumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea
Bomba bombelor la IPJ Prahova: „Mutarea de aur” la DGA pentru salvarea lui Marcel Bălan din incompatibilitate Incisiv de Prahova...
MEDAT! Cum rescrie un Guvern demis votul Parlamentului, Constituția și securitatea națională – sub masca „reorganizării” și a scaunelor goale economisite la buget –(Documente)
MARELE VETO DIN ADMINISTRAȚIE Există o regulă nescrisă în politica românească: cu cât ai mai puțină legitimitate, cu atât mai...
Poliția fără „autorizație la igienă”: România păzită de lege din WC-ul din curte
„Legea e pentru fraieri”: cum arată, pe hârtie oficială, igiena în Poliția Română În România, un restaurant fără autorizație sanitară...
Un nou ghid pentru polițiști, aceeași veche problemă: lipsa de oameni și de bun-simț instituțional
Sindicatul Europol anunță cu entuziasm „un instrument de referință” pentru polițiștii din stradă: manualul pompos intitulat „Tehnici și tactici profesionale...
Dosarul Antigrindină – Partea a III a–Incidente, lipsă de anchete, infrastructură critică doar pe hârtie. Antigrindina la nimereală: sute de incidente, zero lecții învățate
„Știința” oficială: monitorizare de formă, concluzii tari pe date șubrede Așa‑zisa monitorizare „independentă” a SNACP: Concluziile de tip „nu au...
ALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE – Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)
Războiul de gherilă administrativă de la vârful Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a trecut de mult linia roșie....
-
Exclusivacum 3 zile
Cumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea
-
Exclusivacum 4 zileÎncă o investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, intră în sfera penalului – comisie de apel ilegală și plângeri penale pe numele lui (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zile
ALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE – Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova: „comartimente”, șefi clonați și filiera Buzău cu nota 4 la volanul Rutierului (DOCUMENTE)
-
Uncategorizedacum 2 zileFEUDA PENALĂ A LUI „NAE COMISIONARU” de la T.C.E. Ploiesti: angajări de fini, fișe de post trucate și bani publici la dispoziția nașului
-
Uncategorizedacum 2 zileALARMĂ MAXIMĂ! TRIADA DE LA MEDAT ȘI OMUL CU PIXUL DE AUR – joc mortal cu Constituția și securitatea națională
-
Exclusivacum 4 zileRepublica T.C.E. Ploiesti se repliază: cum încearcă Slănicenceanca să salveze „nepotul” lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, fără permis și fără meserie
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă