Exclusiv
În spatele cortinei: Cum rețelele mafiote controlează sănătatea publică în România – scandalul Sterileco și indiferența autorităților
Analizând cele trei răspunsuri primite de la Administrația Prezidențială, Garda Națională de Mediu și IPJ Prahova, împreună cu observațiile noastre detaliate, am identificat câteva puncte esențiale care evidențiază posibilele probleme de transparență și integritate în gestionarea deșeurilor periculoase, în special în cazul SC Sterileco SRL.
Sinteza celor trei răspunsuri:
- Administrația Prezidențială:
- A menționat preocuparea pentru sănătatea publică și a trimis solicitările către Ministerul Mediului, dar nu a oferit informații directe sau concluzii legate de situația specifică a gestionării deșeurilor.
- S-a concentrat pe atribuțiile Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ceea ce sugerează o descurajare a rolului de intervenție pe probleme ecologice din partea nivelurilor administrative mai înalte.
- Garda de Mediu
- Garda Națională de Mediu:
- A recunoscut abateri și neconformități grave la SC Sterileco SRL, incluzând sancțiuni și sesizări către organele de cercetare penală.
- Totuși, eficiența acțiunilor depuse rămâne discutabilă, având în vedere persistența problemelor raportate în media.
- IPJ Prahova
- IPJ Prahova:
- A minimalizat responsabilitatea, afirmând că SC Sterileco nu are sediu în Prahova, astfel că nu au competență pentru a investiga.
- Abordarea IPJ poate părea evasivă, sugerând o posibilă acoperire a unor ilegalități sau o indiferență față de problemele grave semnalate.
Observații cheie:
- Există conexiuni suspecte între SC Sterileco SRL și anumite figuri politice, ceea ce sugerează o protecție mediatică și legală.
- Indiferența autorităților de mediu și de ordine publică în fața unor probleme de sănătate publică, cum ar fi gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor medicale.
- Rețele mafiote care influențează activitățile statului, generând neîncredere în capacitatea instituțiilor de a sancționa abuzurile.
IPJ Prahova:

Așadar, se poate afirma că IPJ Prahova a minimalizat responsabilitatea, afirmând că SC Sterileco nu are sediu în Prahova și, prin urmare, instituția sa nu are competența de a interveni. Această abordare poate fi interpretată ca o întorsătură de situație, sugerând o evaziune sau o minimizare a problemelor expuse.
„Orbul găinilor” sau o neglijență flagrantă (aici), având în vedere că, la data de 15 aprilie 2024, ziarul nostru (Incisiv de Prahova) a publicat un articol intitulat „Garda de Mediu Prahova și IPJ Prahova nu sunt interesate de sănătatea populației!?/Este o problemă de siguranță națională, de SRI!” (aici).
Acest articol a fost însoțit de probe video și fotografii care ilustrează gravitatea situației. În cadrul textului, am specificat și faptul că în parcarea de la Kaufland Comarnic au fost observate autoturisme care transportau deșeuri periculoase, în special deșeuri medicale.
Ne întrebăm: ce rețele mafiote ar trebui să beneficieze de protecție? Răspunsul se află în sânul IPJ Prahova! Nu este necesar să explicăm cititorilor noștri cum a reușit caracatița mafiotă să supraviețuiască, generând interese subterane în favoarea unui grup privat mafiot extins. Aceste activități se desfășoară în paralel cu atribuțiile reale ale instituțiilor statului care ar trebui să protejeze mediul, ecosistemele, ecologia și gestionarea deșeurilor.
De-a lungul timpului, marii poluatori din industriile extractive, petrol, gaze, rafinaj și petrochimie au fost în mod intenționat ocoliți de echipele de control, care ar fi trebuit să monitorizeze sistematic parametrii de mediu. Aceste echipe, când sunt trimise în teren, uneori „iartă” operatorii economici „(ne)controlați” în cadrul unor acțiuni speciale care au un scop aprobat, adesea, chiar contra cost.
Am informat atât cititorii, cât și instituțiile de stat, inclusiv Guvernul României, constatând cu surprindere că, în prezent, doar câteva instituții sunt conduse de adevărați români patrioți. Din păcate, aceste instituții sunt limitate la cele din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Legăturile cu lumea subterană și mafia care controlează aceste activități sunt complexe. Controlul acestui grup mafiot se realizează prin interese obscure și prin intermediari, inclusiv ofițeri din cadrul unor instituții de stat, precum chestorul Eduard Miritescu și comisarul Ginel Preda, alături de ofițerii corupți din IPJ Prahova care se află în subordinea lor sau, eventual, a ministrului Radu Oprea.
În acest context, ofițerii cinstiți au demascat, prin metode și tehnici de documentare complexe, legăturile dintre gruparea mafiotă din Prahova și diferite activități nelegale. Cunoaștem structura mai lentă a organelor de cercetare penală, însă am aprofundat investigațiile legate de „Asul de Trefla”, un fost asociat al ministrului Ștefan Radu Oprea, pentru a descoperi cum se leagă lucrurile. Am observat în parcările pe termen lung mai multe autoturisme cu plăcuțe portocalii, care se suspectează a transporta deșeuri periculoase, în special deșeuri medicale.
În această direcție, se ridică o întrebare retorică: a verificat Garda de Mediu Prahova ce s-a întâmplat cu deșeurile periculoase de la incineratorul de deșeuri periculoase din Brazi, rămase acolo după un incendiu, sau acestea au fost eliminate în mod asemănător cu cele de la „bomba ecologică” de la Pleasa? (aici).
Se observă, cu o claritate dezarmantă, „transformările” recente care au avut loc în compania Stericycle, denumită renumită în trecut, și care astăzi funcționează sub numele de Sterileco. Scandalul privitor la gestionarea deșeurilor periculoase de către SC „Sterileco” SRL continuă să capteze atenția opiniei publice, aducând la lumină coincidențe alarmante care sugerează posibile activități de spălare a banilor și conexiuni cu mafia deșeurilor. Aceste aspecte au fost documentate în numeroase articole publicate de ziarul Incisiv de Prahova, care subliniază gravitatea problemei.
Indiferența autorităților locale, cum sunt Garda de Mediu și Inspectoratul de Poliție Județean Prahova, este evidentă, manifestând un interes superficial pentru sănătatea publică, chiar și în fața unor probleme ce prezintă implicații de siguranță națională. Ni se naște întrebarea cum a reușit rețeaua mafiotă să continue să opereze fără obstacole în fața instituțiilor care ar trebui să protejeze cetățenii și mediul.
Pe parcursul anilor, marii poluatori din industriile extractive, petroliere și de rafinare au fost sistematic evitați, în timp ce echipele de control nu reușesc să răspundă adecvat abuzurilor. Aceasta sugerează o paralizie a sistemului care ar trebui să controleze și să monitorizeze aceste activități.
Legăturile mafiote perturbează acest domeniu problematic. Se observă conexiuni între „Sterileco” și figuri politice influente, ceea ce creează o platformă favorabilă pentru impunitate. Nu doar funcționarii publici, ci și politicieni de rang înalt, cum ar fi Radu Oprea, fostul ministru, au fost implicați în scandalul mediatic.
Recent, am obținut informații suplimentare despre scandalul care implică gestionarea, manipularea, transportul, depozitarea și incinerarea deșeurilor medicale periculoase de către SC „Sterileco” SRL, care își are sediul în București. Un raport elaborat de Consiliul Concurenței în 2021 a evidențiat că firme precum „Stericycle România”, „Mondeco” SRL, „Pro Air Clean Ecological” SA și „Demeco” SRL dețin instalații de decontaminare și incinerare la nivel național pentru procesarea deșeurilor medicale.
Potrivit acestui raport, „Stericycle România”, denumită acum „Sterileco” SRL, domină piața cu o cotă de peste 40% în gestionarea deșeurilor medicale, conform legislației concurenței. Cotele de piață aferente veniturilor realizate din serviciile de tratament și eliminare a acestor deșeuri plasează „Sterileco” în continuare pe o poziție proeminentă.
De asemenea, s-a observat că până în 2020, firma „Mondeco” a fost deținută de aceiași asociați ai „Stericycle România”. Fuziunea acestor companii urmărea să eficientizeze procesele economice, dar și expansiunea activității „Sterileco”.
Nereguli grave în activitatea „Stericycle România” au fost semnalate, iar Oprisan Marius Danut a informat autoritățile despre ilegalitățile comise, inclusiv nerespectarea normelor de mediu și a reglementărilor privind gestionarea deșeurilor medicale.
Printre problemele semnalate se numără:
- Diferențe alarmante între cantitățile colectate și cele tratate.
- Aruncarea deșeurilor direct la groapă, din cauza utilajelor defecte.
- Colectarea necorespunzătoare, fără cântărirea deșeurilor.
- Nerespectarea procesului de sterilizare și incinerare, expunând sănătatea publică la riscuri serioase.
- Eliminarea medicamentelor expirate, care constituie un pericol real pentru comunitate.
Aceste dezvăluiri ne aduc la concluzia că în scandalul legat de SC „Sterileco” SRL este vorba de o gestionare suspectă a deșeurilor periculoase medicale, care merită o atenție sporită din partea autorităților competente.
În ciuda multiplelor sesizări și reclamații adresate instituțiilor de stat în perioada 2016-2018, nu s-au luat măsuri concrete. Este esențial ca autoritățile să reacționeze într-un mod prompt și eficient, având în vedere gravitatea neregulilor semnalate.
Așteptăm cu interes reacțiile acestor instituții și măsurile de prevenire și rezolvare a acestor probleme de interes public major. Scandalul legat de „Sterileco” subliniază imperativul unei monitorizări riguroase și a reglementărilor adecvate pentru protejarea sănătății publice și a mediului. Este fundamental ca sistemul de justiție să acționeze corespunzător, astfel încât toate neregulile să fie investigate riguros, iar vinovații să suporte consecințele.
Merită subliniat și faptul că actualul împuternicit al IPJ Prahova, Ginel Preda, a încercat să minimalizeze aceste probleme, sugerând că, deoarece Sterileco nu are sediul în Prahova, instituția sa nu are competența de a interveni. Aceasta este o abordare problematică, sugerând o atitudine de evaziune a responsabilității.
Astfel, scandalul deșeurilor Sterileco relevă coincidențe alarmante care pot indica implicarea unor activități ilicite și spălarea banilor în România. Până la clarificarea acestor situații și sancționarea eventualelor fapte ilegale, subliniem nevoia urgentă de acțiune din partea autorităților competente.
Așteptăm cu anticipație reacțiile autorităților, indiferent de numele notorii implicate în aceste afaceri cu deșeuri.
Concluzie:
Analiza sugerează o complexitate ghidată de interese private și politici subversive în sectorul gestionării deșeurilor periculoase în România. Dezvăluirile noastre pot adăuga valoare discuției publice și subliniază nevoia urgentă de investigare profundă și acțiune din partea autorităților. Este crucial ca problemele evidențiate să nu fie ignorate, iar răspunsurile insuficiente ale instituțiilor să fie contestate. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
I.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM
„Volga neagră” de Păulești și SIPI-stul cu capul în SMURD
Ziarul de investigații Incisiv de Prahova revine, cu și mai mare plăcere, la serialul „IPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE”, ajuns acum la SEZONUL XL (40).
Dacă până acum am „plimbat” cititorii prin CAR-ul de cămătărie, incompatibilitățile lui Marcel Bălan (declarat oficial incompatibil de ANI la 09.03.2026), concursurile trucate și șmenurile logistice, de data aceasta reflectoarele se mută pe SIPI Prahova – structura care se dă „deșteaptă” prin birouri, dar se împiedică în propria beție pe marginea drumului.
Totul pornește de la un episod petrecut în seara de 26.07.2025, în Păulești.
Un Mitsubishi negru, cu folii negre față și spate, atrage atenția polițiștilor de la Secția de Poliție Blejoi. Mașina arăta ca scoasă din legendele cu „Volga neagră” din URSS care răpea copiii. Polițiștii o opresc regulamentar: la volan, o femeie, relativ cooperantă, doar ușor „înțepată”. Până aici, rețeta clasică.
Din dreapta față, însă, coboară beată turtă o „instituție”: ofițerul SIPI Prahova, Dan Alexandru Manuel, cu ochi azurii și mintea-n nori.
Ofițerul SIPI „bate câmpii”: ORNISS, amenințări și tupeu de birt
În loc să tacă și să se bucure că nu e încătușat pe loc, ofițerul SIPI Dan Alexandru Manuel pornește recitalul de mahala cu epolet:
- se prezintă: „sunt ofițer la SIPI”;
- îi „explică” polițistului că „îl știe”, că „îi retrage ORNISS-ul” (autorizarea de acces la informații clasificate),
- că „îl dă afară”, „îl mută” și că „sună la conducerea IPJ Prahova”, unde ar avea intrare „la Preda ori Bălan”.
Pe românește: beat, cu minte puțină, dar cu gură mare, încearcă să facă presiuni asupra agentului care își făcea treaba.
Polițiștii îi explică faptul simplu că totul este filmat cu bodicam. În loc să priceapă mesajul, SIPI-stul începe celebra poezie pe care am tot văzut-o în ultimii ani:
- vrea să vadă filmarea;
- întreabă dacă bodicamul e omologat;
- încearcă să conteste tot: foliile, centurile, procedura, până și realitatea.
În final, atât el, cât și soția (șoferul), își primesc bine-meritatele amenzi. Pe moment, toți pleacă la casa lor.
Doar că „fals”: pentru ofițerul SIPI spectacolul abia începea.
Două procese, două eșecuri: Instanța spune clar – polițistul a procedat corect

După episodul din Păulești:
- Dan Alexandru Manuel depune plângere contravențională;
- soția lui, Dan Irina Ștefania, depune și ea plângere contravențională;
- în paralel, ofițerul SIPI:
- reclamă penal polițistul,
- îl reclamă disciplinar,
- îl vorbește de rău și îi face „reclamă” oricui vrea să asculte.
Dosarele ajung în instanță, iar hotărârile sunt publice:
- în cauza Dan Irina Ștefania vs IPJ Prahova – Post Poliție Păulești (Judecătoria Ploiești, dosar 17591/281/2025), prin Hotărârea nr. 787/29.01.2026, plângerea este respinsă.
- în cauza Dan Alexandru Manuel vs Inspectoratul Județean de Poliție Prahova (dosar 17590/281/2025), prin Hotărârea nr. 3136/11.03.2026, plângerea este respinsă.
Pe scurt, instanța a stabilit că polițistul a procedat corect și legal.
Toate smiorcăielile SIPI-stului cad la pământ. Toate „amenințările” cu ORNISS, cu „te dau afară”, cu „am intrare la Preda și Bălan” rămân simple figuri penibile de bețiv cu epoleți.
În mod normal, aici trebuia să se termine povestea:
ai încălcat legea, ai fost oprit, ai înjurat regulamentul, ai pierdut în instanță – îți vezi de drum, în liniște.
Numai că, în Prahova, lucrurile nu funcționează așa.
„Carmolist notoriu” și groaza de bodicam: ce face de fapt acest ofițer SIPI
Pe surse interne și „guri rele” prin IPJ Prahova, profilul ofițerului SIPI Dan Alexandru Manuel arată cam așa:
- „carmolist notoriu” – obișnuit cu sticla, nu doar ocazional;
- ar fi avut probleme anterioare pe linie de agresivitate: bătăi, scandaluri, conflicte;
- de fiecare dată, ar fi „căzut în picioare”, scos pe ușa din spate a răspunderii.
În prezent, același ofițer:
- îndeamnă BCI (Biroul Control Intern) „să cerceteze orice rahat, orice bășină dată de polițist”, poate „o să scremă ceva”;
- se erijează în „filtru de moralitate”, în timp ce el însuși a fost surprins beat, făcând presiuni la un echipaj aflat în misiune;
- devine pionul perfect într-un joc de intimidare:
- polițiștii de rând trebuie să fie speriați că „SIPI e cu ochii pe ei”,
- jurnaliștii trebuie să tacă, că „le facem dosare”.
Problema e una simplă: instanța a spus deja că, în cazul Păulești, polițistul a acționat perfect legal.
Așa că tot acest circ al lui Dan Alexandru Manuel nu mai are nicio justificare – nici profesională, nici morală.
Și, sincer, nu e omul pe care să-l pui în corul bisericesc: îți strică slujba din primele două versuri.
De la BMW-ul bușit la SIPI-ul care „se joacă de-a Portocală”
Ajungem aici după o serie de amenințări voalate venite dinspre „incompetenții împuterniciți” și dinspre SIPI, după ce Incisiv de Prahova a criticat:
- BMW-ul de poliție făcut praf,
- „milițienii-analfabeți” care conduc mașini scumpe ca în jocurile video,
- reacția aberantă a IPJ Prahova, care a cerut, ilegal, sursele ziarului pentru un banal articol despre un BMW avariat.
Acela a fost momentul în care „Cutia Pandorei” s-a deschis:
au început să curgă informații despre:
- CAR-ul IPJ Prahova și „Caracatița WHITE TOWER”, cu un prejudiciu de 1,7 milioane lei (dosarul penal 4621/P/2023, prezentat de Incisiv de Prahova și confirmat în linii mari de Mediasud în 2026);
- „Academia de Cămătărie”: credite fictive, semnături falsificate, sume umflate de la 6.000 la 60.000 lei printr-un zero „pus din pix”;
- rețeaua coordonată de Matei Tatiana, Neacșu Silviu, Cremeneanu Costel, Hagiu Monica;
- victime precum Iulică Dascălu, Manea Victor, Bădică Gabriel și zeci de alții, trimiși în groapa datoriilor fără să știe că sunt „beneficiari” de credit.
În paralel, Marcel Bălan, „Împăratul Xanaxului”, a fost declarat incompatibil de ANI pentru că își coordona direct soția, Carmen Bălan, încălcând flagrant art. 79 din Codul Administrativ, în timp ce se visa șef peste IPJ Prahova.
DGIPI a blocat mascarada concursului pentru șefie, DIICOT s-a așezat pe fir, iar Grădinița de Cadre a început să tremure.
În acest decor, apare SIPI/DGIPI, cu personaje ca M. Enache (despre care am arătat deja cum rostogolește zvonuri cu „dosare pentru jurnaliști” și polițiști incomozi) și acum Dan Alexandru Manuel, care încearcă să dea lecții de legalitate de pe bancheta unui Mitsubishi cu folii negre, după câteva pahare în plus.
DGA Prahova, pliciul de țânțari și adevărul despre bodicam
Un detaliu esențial: bodicam-ul.
Din punctul nostru de vedere, orice polițist care folosește bodicam și își filmează intervenția nu stă să facă magării ori abuzuri. Tocmai camera îl obligă să fie în regulă.
În cazul de față:
- intervenția a fost filmata;
- instanța a confirmat că polițistul a procedat legal;
- totul era clar, fără dubii.
Ce face, însă, DGA Prahova în timp ce SIPI-stul beat face presiuni și depune plângeri pe bandă?
Probabil, cum bine spunea un polițist cu simțul umorului, „se bate cu pliciul de țânțari”, în loc să se ocupe de:
- CAR-ul cu prejudiciu uriaș,
- service-urile „de casă”,
- șmenurile cu energie electrică,
- rețelele de cămătărie acreditate în uniformă.
„Irina Ștefania, ține-ți prostul în mașină!”
Ca să înțeleagă toată lumea proporțiile ridicolului, să ne amintim de știrea celebră cu bucureșteanul care a vandalizat o stâncă prin Bucegi, în numele „iubirii”, iar presa i-a transmis soției:
„Anna, ține-ți prostul acasă!”
Parafrazând, în cazul nostru:
Irina Ștefania, ține-ți prostul în mașină și Nu il mai lasa să mai vorbeasca cu poliția, cu adevaratii profesionisti!
Până la urmă, el era doar pasager.
Pasager beat, cu gura mare, cu legitimație de SIPI și cu senzația că poate face legea la marginea drumului, în timp ce instanța i-a spus negru pe alb că a pierdut și că polițistul a acționat corect.
Concluzie: SIPI, ești bine? Sau chemăm SMURD-ul?
Am ajuns la Sezonul 40 al „Grădiniței de Cadre” nu pentru că ne place să scriem, ci pentru că:
- IPJ Prahova este un caz-școală de prostie, incompetență și mafie de instituție;
- un inspectorat coordonat de un împuternicit declarat incompatibil de ANI;
- cu un CAR de mafioți, un SIPI care se crede „Portocală reloaded” și un DGA care pare paralizat când sumele trec de 200 de lei.
Domnilor de la SIPI Prahova, în frunte cu Dan Alexandru Manuel și cu „preafericiții nefericiți” care dau drumul la fumigene cu „dosare pentru jurnaliști”:
- chiar sunteți bine?
- sau aveți nevoie de un SMURD – nu medical, ci moral și profesional?
Noi, Incisiv de Prahova, vă promitem doar atât:
amenințările voastre nu ne-au timorat, nu ne vor timora, dimpotrivă – ne-au deschis pofta de scris.
Deocamdată, am lăsat un pic deoparte Câmpina, Băicoi, Vălenii de Munte.
Ne ocupăm de voi, cei de la SIPI, că prea vă dădeți deștepți din umbră.
Și, ca să fie clar pentru toți:
vom continua să exploatăm fiecare dată, fiecare document, fiecare hotărâre judecătorească, fiecare raport ANI, fiecare dosar DIICOT, până când cineva, în sfârșit, își va face treaba. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Polițiști-hamali la IPJ Sibiu: „Voluntariat” la cărat mobilă, verificat cu ștampilă, nu cu bun-simț
Polițistul român, noul brigadier la mobilă
Doi polițiști care, potrivit relatărilor Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, se plictiseau acasă, s-au prezentat „de bună voie și nesiliți de nimeni” la sediul IPJ Sibiu ca să care mobilă. Nu ca polițiști, ci ca hamali voluntari, „ca brigadierii la Canal”, după cum ironizează sindicatul.
„Care mai aveți nevoie de hamali de calitate să vă care mobila? Gratis”, transmite Sindicatul „Diamantul”, cu o doză de sarcasm greu de ignorat. Imaginea este simplă și grotescă: polițiști operativi transformați în cărători de dulapuri, în afara oricărei idei de misiune polițienească, într-un sistem în care „voluntariatul” pare să fi devenit un nou stil de management al resurselor umane.
Ministerul și IGPR: Răspuns „Nesecret”, dar perfect steril

La această situație, Sindicatul „Diamantul” înaintează o sesizare oficială. Răspunsul vine, în mod impecabil birocratic, din partea Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratul General al Poliției Române, Direcția Management Resurse Umane, Biroul Inspecția Muncii și Prevenirea Riscurilor Profesionale.
Documentul poartă antetul oficial al MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE – INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, este marcat „NESECRET”, cu numărul de înregistrare 923416/2026, și este adresat:
SINDICATULUI POLIȚIȘTILOR DIN ROMÂNIA „DIAMANTUL”
În atenția domnului președinte Josanu Vitalie
(la adresa de email indicată de sindicat).
Se face referire la adresa sindicatului cu nr. 142 din 17.06.2026, înregistrată la Direcția Management Resurse Umane cu nr. 527116 din 24.06.2026, menționându-se expres că răspunsul este formulat „în sensul prevederilor art. 4 alin. (2) lit. b) din O.M.A.I. nr. 177/2016”.
Pe scurt: totul este perfect încadrat în litera ordonanțelor, ordinelor și fișelor de evidență. În schimb, spiritul problemei – că polițiști operativi ajung să care mobilă „voluntar” – rămâne la fel de invizibil pentru autorii răspunsului, ca și pentru cei care nu găsesc nicio problemă în asta.
Documentul este semnat, cu toată greutatea funcției:
- Comisar-șef de poliție POSÎNARU GABRIEL – Director al Direcției Management Resurse Umane
- Comisar-șef de poliție (șef birou) – nume menționat în subsolul paginii, în calitate de șef al Biroului Inspecția Muncii și Prevenirea Riscurilor Profesionale.
Se vorbește în limbaj de cauciuc despre „activitățile desfășurate de personalul din cadrul unităților operative ale Poliției Române”, despre „reglementări specifice” și „responsabilități stabilite în sarcina personalului”, fără să existe vreo problemă evidentă cu faptul că polițiștii respectivi au ajuns hamali de mobilă.
Direcția Control Intern: „Nu găsim nimic. Niciodată”
Sindicatul „Diamantul” nu se oprește la un singur demers. Urmează o sesizare detaliată, înregistrată cu nr. 1241/07.07.2026, transmisă conducerii Ministerului Afacerilor Interne și redirecționată către IGPR. De data aceasta intră în scenă Direcția Control Intern a IGPR.
Răspunsul vine sub antetul:
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE – DIRECȚIA CONTROL INTERN,
cu mențiunea „NESECRET” și cu numărul de înregistrare 916924/27.07.2026.
Adresantul este același:
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”
În atenția președintelui Vitalie Josanu.
În debut, IGPR invocă art. 8 din O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, explicând doct că sesizarea a fost înregistrată și verificată conform procedurilor. Birocrația este ireproșabilă – realitatea de pe teren, însă, rămâne acoperită cu aceeași pătură groasă de limbaj administrativ.
„Nicio abatere disciplinară”. Nici acum. Niciodată.
Direcția Control Intern precizează că verificarea aspectelor semnalate de sindicat a avut ca obiect o sesizare anterioară soluționată la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu, înregistrată cu nr. 544/2021, în cadrul căreia a fost cercetat:
- comportamentul profesional și în serviciu al
- comisar-șef de poliție Iacob Florin, adjunct al inspectorului șef al IPJ Sibiu;
- comisar-șef de poliție Popa Bogdan, șef Serviciu Cabinet al IPJ Sibiu;
- precum și anumite aspecte privind raporturile de muncă ale:
- inspectorului de poliție Florea Ioan;
- agent-șef principal de poliție Bedeleanu Sorin;
- agent-șef principal de poliție Lupu Laurențiu-Eugen.
După toate aceste verificări serioase, conform documentului oficial transmis sindicatului, rezultatul este următorul:
„Nu au rezultat elemente de natură să susțină unele afirmații din sesizare”.
Între afirmațiile pe care Direcția Control Intern le respinge explicit se află și citatul din sesizarea sindicatului, redat chiar în răspunsul oficial:
„Dacă mai au chef de muncă și alte cadre de poliție operative, pot să se prezinte la sediul IPJ Sibiu în vederea executării de activități de cărat mobilă, fără să fie retribuiți”.
Cu alte cuvinte, instituția recunoaște că aceasta a fost afirmația sindicatului, dar concluzionează că nu se confirmă nimic. Nici hamalia, nici voluntariatul, nici abuzul, nici ridiculizarea profesiei de polițist. Totul este, în esență, „în regulă”.
Presumția de nevinovăție, scut pentru orice mobilă cărată
Direcția Control Intern ține să sublinieze, cu solemnitate, că verificările structurilor de control intern se fac pentru „a stabili adevărul” și „cu respectarea prevederilor legale privind prezumția de nevinovăție”.
Această formulă, repetată mecanic în multe răspunsuri de acest tip, devine – în contextul descris de Sindicatul „Diamantul” – un soi de paravan instituțional: indiferent ce se întâmplă în realitate, răspunsul tip pare a fi același.
Concluzia oficială transmisă sindicatului este limpede:

„Aspectele la care faceți referire în sesizarea adresată M.A.I. și I.G.P.R. nu sunt de natură să atragă răspunderea disciplinară a cadrelor Poliției Române implicate în această situație.”
Documentul este semnat de către:
- Chestor de poliție Romeo Ionescu,
în calitate de director împuternicit al Direcției Control Intern (conform mențiunilor din subsolul paginii și semnăturii aplicate).
Sindicatul „Diamantul”: DCI nu găsește niciodată nimic
În acest context, reacția Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” este tăioasă:
„DCI nu găsește niciodată o abatere disciplinară, la sesizările noastre. Ba da’ niciodată!”
Formularea este un pamflet în sine: un sindicat care sesizează cazuri concrete, cu nume, funcții și situații descrise, și o Direcție Control Intern care, în urma „verificărilor temeinice”, ajunge invariabil la aceeași concluzie – nicio abatere, niciun vinovat, nicio problemă.
Concluzie: hamalii gratis și controlul care nu vede nimic
Din coroborarea celor două documente oficiale ale IGPR (Direcția Management Resurse Umane și Direcția Control Intern) cu pozițiile publice ale Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” reiese un tablou grotesc:
- polițiști operativi sunt prezentați ca „voluntari” la cărat de mobilă, „ca brigadierii la Canal”, după cum ironizează sindicatul;
- Direcția Management Resurse Umane răspunde impecabil birocratic, invocând O.M.A.I. nr. 177/2016 și înregistrări succesive, fără să clatine nici măcar un pic statu-quo-ul;
- Direcția Control Intern, după ce verifică nume, funcții și sesizări precise – de la comisar-șef Iacob Florin și comisar-șef Popa Bogdan, până la Florea Ioan, Bedeleanu Sorin și Lupu Laurențiu-Eugen – nu găsește nicio abatere disciplinară;
- iar Sindicatul „Diamantul” constată amar că, la sesizările lor, „DCI nu găsește niciodată o abatere disciplinară. Ba da’ niciodată!”.
Astfel, într-un stat care pretinde că își respectă polițiștii, aceștia ajung să fie „hamali gratis”, iar instituțiile care ar trebui să apere demnitatea uniformei par mai preocupate să apere, cu orice preț, imaginea celor din vârf. Mobilă se cară. Răspundere nu. (Cerasela N.).
Exclusiv
Cum a inventat IGPR sclavia de lux în uniformă
Un an de „foarte bine, tovarăși, dar pe gratis!” – La muncă dar retrogradați la leafă
Promovarea polițiștilor pe funcții superioare de execuție a fost, în sfârșit, deblocată de IGPR, după aproape un an în care sistemul a mers pe principiul:
„Muncești ca șeful, ești plătit ca debutantul.”
Potrivit Sindicatului Europol, procedura de promovare, care ar trebui să aibă loc anual, a fost blocată nejustificat de MAI și IGPR, timp în care mii de polițiști au fost ținuți în profonde nedreptăți profesionale și salariale.
Pe românește:
– colegii au fost obligați să facă atribuții complexe, specifice unor funcții superioare;
– dar au fost plătiți la nivel de funcții mult inferioare celor pe care, în fapt, le ocupau.
Munca de comisar, salariu de pix împrumutat.
„Nu sunt bani” – scuza perfectă pentru exploatare la stat
Sindicatul Europol demontează și pretextul preferat al instituțiilor: „n-avem bani”.
Această practică nu poate fi justificată financiar, mai ales când Poliția Română are cel mai mare deficit de personal din istoria sa.
Ce înseamnă asta, în termeni practici?
– Deficit uriaș de oameni;
– Aceiași polițiști scot castanele din foc;
– Sistemul îi pune să lucreze ca 2–3 oameni;
– Dar îi plătește ca și cum abia au învățat să-și lege șireturile.
Decizia instituțională a avut efecte directe:
– asupra veniturilor polițiștilor;
– asupra respectului față de munca lor;
– asupra încrederii în propriul sistem.
În timp ce polițiștii:
– erau trimiși în teren;
– gestionau situații operative complexe;
– dispuneau măsuri legale;
– coordonau activități;
– își asumau responsabilități aferente unor funcții superioare,
aparatul birocratic al MAI și IGPR tăia frunze la câini, tergiversând promovările și ignorând consecințele financiare pentru oamenii din stradă.
Sindicatul împinge, instituția se preface că nu înțelege
Pe toată durata blocajului, Sindicatul Europol a tot bătut la ușile IGPR, cerând deblocarea avansării pe funcții superioare de execuție.
Mesajul lor a fost clar:
– Nu e normal ca instituția să profite de munca la nivel superior,
– dar să refuze sau să amâne recunoașterea salarială aferentă.
MAI și IGPR vor:
– profesionalism,
– loialitate,
– asumarea unor responsabilități sporite,
dar tratează drepturile salariale ale polițiștilor ca pe o cheltuială opțională, ceva între tonerul de imprimantă și cafeaua de la automat.
„Nu vă facem un favor, aveți ghinion că există lege”
Sindicatul Europol pune punctul pe „i”:
deblocarea procedurii nu este un gest de bunăvoință, ci o obligație legală și morală.
Polițiștii care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru promovare:
– nu cer privilegii;
– nu cer tratament preferențial;
– nu cer „pile” sau „derogări”.
Ei cer un lucru elementar:
să fie plătiți pentru nivelul real al muncii prestate și pentru complexitatea atribuțiilor pe care le exercită zi de zi.
Să nu mai existe situația absurdă în care:
– răspunzi ca funcție superioară,
– muncești ca funcție superioară,
– ești tras la răspundere ca funcție superioară,
– dar ești plătit ca funcție inferioară.
Sistemul trăiește din devotamentul polițiștilor. Și îi plătește cu ignorare.
Situația deblocată „azi” mai demonstrează ceva, spune Sindicatul Europol:
conducerea MAI și IGPR acoperă lipsurile de personal, de organizare și de bani exploatând disponibilitatea polițiștilor de a-și face datoria, chiar și atunci când:
– drepturile lor salariale sunt ignorate;
– angajamentele financiare ale instituției sunt neonorate;
– munca lor este folosită pe sistemul „luxație de responsabilitate, salariu de avarie”.
Se merge pe un model cinic:
– „Știm că polițistul își face treaba chiar dacă îl plătim mai prost, deci hai să mai amânăm.”
– „N-are ce face, nu pleacă toți odată, mai suportă puțin.”
Un fel de abuz emoțional instituționalizat: îți exploatezi oamenii tocmai pentru că sunt prea conștiincioși să abandoneze munca.
Furt cu acte-n regulă: „la noi nu se numește jaf, se numește încadrări”
Sindicatul Europol formulează direct acuzația:
plata polițiștilor la un nivel inferior funcției ocupate reprezintă un furt din munca acestora.
Dacă:
– un polițist îndeplinește sarcinile unei funcții superioare;
– răspunde pentru acea funcție;
– prestează activități complexe, specifice postului ocupat,
atunci trebuie plătit corespunzător.
Orice altceva înseamnă:
– folosirea oamenilor „la preț redus”;
– mascată sub pretexte administrative;
– acoperind o nedreptate salarială vădită.
Pe scurt, pe limba pamfletului:
instituția vrea polițiști de primă linie, cu salarii de linia a doua, plătiți după un stat de funcții de secol trecut.
Epilog: „Promovare românească” – îți crește responsabilitatea, nu și salariul
După un an de blocaj, IGPR și MAI s-au trezit brusc că procedura de promovare chiar trebuie aplicată.
Nu pentru că ar fi descoperit, peste noapte, respectul față de polițiști. Ci pentru că legea și presiunea sindicală nu mai puteau fi întoarse din vorbe.
Pamfletul e acid, dar concluzia e simplă:
– un sistem care cere tot și plătește puțin,
– care laudă public „eroismul” și „devotamentul”,
– dar la fluturașul de salariu își bate joc de aceeași oameni,
nu e doar nedrept.
Este toxic și, pe termen lung, sinucigaș.
Când mii de polițiști sunt ținuți ani la rând în „promoția permanentă” de muncă neplătită corect, nu mai vorbim de management prost.
Vorbim de un model instituțional în care furtul din munca oamenilor a devenit politică de resurse umane. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 2 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXVII: RALIUL PROSTIEI PE DRUMURILE NAȚIONALE. VISE UMEDE DE ȘEFIE CU 2,66 LA CONCURS
-
Exclusivacum o ziIPJ PRAHOVA S.R.L. – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XXXIX. „De la SC Wetterbest la pîră profesionistă”: nașterea unui polițist de ultim loc
-
Exclusivacum 4 zileFABRICA DE CHESTORI „CU DEDICAȚIE”: CUM VREA ANP SĂ DISTRIBUIE STELUȚE AURII PRIN SPATELE LEGII
-
Exclusivacum 3 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXVI: DE LA XANAX LA PRIZA FURATĂ. CUM ÎȘI ÎNCARCĂ „ELITA” ELECTRICA DIN BANI PUBLICI
-
Exclusivacum o ziIPJ PRAHOVA S.R.L. – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XXXVIII. De la „Academia de cămătărie” la „măcelul CAR-ului”: când și victimele se cumințesc brusc
-
Exclusivacum 4 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. –„GRĂDINIȚA DE CADRE”- SEZONUL XXXV: DINASTIA XANAX, VOYEURISM LA BĂICOI ȘI CORIGENȚII TRĂDĂRII
-
Exclusivacum 12 oreI.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM
-
Exclusivacum 3 zile„P”-UL DE LA PENIBIL SAU PENTRU PENAL? CUM S-A TRANSFORMAT IONICĂ ÎN PREȘUL LUI BENONE SUB OCHII SINDICATULUI DIAMANTUL



