Exclusiv
Scandalul deșeurilor Sterileco: impactul negativ asupra României și conexiuni cu activități ilegale
Noul scandal legat de deșeurile Sterileco pune în lumină o serie de coincidențe alarmante care indică implicarea spălării de bani și a mafiei deșeurilor la un nivel mai profund, având consecințe negative pentru România. Aceste aspecte îngrijorătoare sunt detaliate în mai multe articole publicate de ziarul Incisiv de Prahova.
Indiferența autorităților: Garda de Mediu și IPJ Prahova în fața amenințărilor la adresa Sănătății Publice
Se pare că Garda de Mediu Prahova și Inspectoratul de Poliție Județean Prahova nu manifestă un interes real față de sănătatea populației, chiar și în contextul unei probleme ce are implicații de siguranță națională, inclusiv pentru SRI. Nu este necesar să explicăm cititorilor noștri modul în care a supraviețuit rețeaua mafiotă, care acționează în interes privat, captând atenția și generând subterfugii. Aceasta acționează în paralel cu atribuțiile reale ale instituțiilor statului competente în domeniul protecției mediului, ecologiei, gestiunii deșeurilor și decontaminării.
În timp ce, de-a lungul anilor, marii poluatori din industria extractivă, petrolieră, gaze, rafinaj, petrochimie, și alți agenți economici relevanți sunt evitați și ocoliți în mod intenționat, echipele de control sunt trimise pe teren pentru a-i ierta, chiar și contra cost, pe acești „(ne)controlați” operatori economici, prin acțiuni speciale.
Deși am informat cititorii și, implicit, instituțiile de stat, inclusiv Guvernul României, cu surprindere constatăm că doar câteva instituții sunt conduse de adevărați români patrioți. Din păcate, aceste instituții fac parte din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Legăturile cu lumea subterană și mafiotă a acestui grup organizat de criminalitate economică și financiară sunt, într-adevăr, complicate. Acum câteva luni, dezvaluiam in Ziarul Incisiv de Prahova că nu avem „orbul găinilor” (considerând josnic să credem că vedem mai bine decât organele de cercetare penală), dar am observat „transformări” neobișnuite în brandingul de la Stericycle la Sterileco. O echipă de jurnaliști tineri a reușit să aducă în fața opiniei publice un nou scandal legat de metodele suspecte de transportare, depozitare, incinerare și neutralizare a deșeurilor periculoase, în special către firma autorizată STERILECO SRL, confirmând astfel dezvăluirile noastre anterioare si acoperite de autoritati (aici), (aici) si (aici).
Ce coincidente ne ofera noul scandal al deseurilor “Sterileco”
Iata cum o echipa de jurnalisti tineri[1] au reusit, ceea ce nu au reusit autoritatile statului in drept a ancheta, sa puna in fata opiniei publice un nou scandal cu privire la modalitatea suspecta de transport, depozitare, incinerare, distugere si neutralizare a deseurilor periculoase mediale in special de catre o firma autorizata in acest sens numita “STERILECO” SRL, identificata prin J40/1293/2023, cu sediul social in Bucuresti, sectorul 4, Calea Vacaresti nr.391, Cladirea Sun Offices Bucuresti, spatiu de birouri 02.B15, etaj 3, firma provenita din fosta societate “STERICYCLE ROMANIA” srl, ce a activat sub aceasta denumire din anul 2004 pana in 2023, cu sediul in comuna Jilava, sos. Giurgiului nr.5, jud. Ilfov, inregistrata sub nr.J23/1612/2004.
Interesant este ca SC “STERICYCLE ROMANIA” srl avea ca actionari societatile “Stericycle Europe” Sarl, cu sediul in Luxemburg si “Stericycle International” LLC, cu sediul in statul Illinois – SUA, ambele reperezentate de numitul Daniel Vincent Ginnetti[2], in calitate de administrator, societati care in 06.10.2023 s-au decis prin hotarare AGA sa vanda partile sociale detinute la compania romaneasca (511.747 parti sociale, cu valoare nominala totala de 51.174.700 lei) catre o alta societate denumita “Sterileco” Ltd., cu sediul in Malta, inregistrata sub nr. C 105758, reprezentat prin David Wolfe, in calitate de administrator.
Ne intrebam oare autoritatile satului cu atributii in domeniul securitatii nationale, combaterii evaziunii fiscale, al prevenirii spalarii banilor etc. au monitorizat genul acesta de afacere si transfer transfrontalier de valori, in care erau implicati cetateni straini cu identitate ambigua, care au fost prezenti temporar pe teritoriul Romaniei, la sediul firmei sus mentionate pana in august 2023?
Ulterior tranzactiei anterior specificata in data de 25.09.2023 se schimba denumirea fostei societati in “Sterileco” SRL , se ratifica incheierea de catre noua societate a contractului de servicii tranzitorii cu Stericycle Inc., prin numitul Mihai Bogdan Gheorghe, persoana care a semnat contractul in numele si pe seama societatii “Sterileco” srl, iar 11.10.2023 este numita in calitate de administrator al societatii romanesti in cauza, cu un mandat de 1 an de la data prezentei, doamna Valentina Harpau, cu domiciliu in municipiul Ploiesti, iar director general al societatii respective este numit domnul Mihail Stefanescu, cu domiciliu in municipiul Ploiesti, care a inlocuit-o pe Iulia Gabriela Nartea[3] , persoana care ar terbui intrebata despre activitatile aflate actualment ein atentia celor in drept.
Prin Decizia nr.33/15.11.2023 semnata de catre Alina Laura Posteiu, directorul executiv al Agentiei pentru Protectia Mediul Ilfov, se transfera autorizatia de mediu nr. 153/12.08.2020, revizuita la data de 14.06.2022 de, de la SC “Stericycle Romania” srl catre SC “Sterileco” srl, cu toate conditiile si obligatiile in consecinta .
Dar ce sa vezi, Valentina Harpau si Mihail Stefanescu sunt persoane care se cunosc foarte bine avand afaceri anterioare impreuna si ne intrebam cum si de cine au fost selectati pentru activitati de conducere de nivel inalt ale acestei societati comerciale. Gurile rele spun ca in spatele numirii acestora ar sta persoane importante cu valente politice social democrate cum ar fi Adrian Tarau, Victor Ponta, Mircea Cosma, Radu Oprea si altii…
Astfel, in urma cu peste 15 ani si ulterior constatam, dintr-o declaratie de avere data 2009, faptul ca Radu Oprea[4], actualul ministru al economiei, antreprenoritului si turismului[5], facea alaturi Mihail Stefanescu si Valentina Harpau, afaceri prin intermediul mai multor firme in cadrul carora erau asociati si, in accelasi timp Radu Oprea detinea cota parte din niste imobile alaturi de Mihail Stefanescu si sotia acestuia, Violeta Stefanescu.
Mai mult, Mihail Stefanescu[6] si Valentina Harpau[7] au antecedente in domeniul reciclarii deseurilor periculoase dar care nu s-a solutionat din punct de vedere al incidentei in dreptul penal[8], situatie destul de controversat in contextul actul al dezvaluirilor presei centrale despre situatia activitatii firmei “Sterileco” srl.
In final mentionam ca inca din anul 2018 autoritatile statului in drept au fost sesizate cu aspecte de natura a intra in conflict cu legea aplicabila referioare la activitatea firmei “Stericycle Romania” srl, actuala “Sterileco” srl, firma ce se ocupa, in principal, cu colectarea si incinerarea deseurilor mediacale pe teritoriul Romaniei, dar nu au fost reactii in consecinta, respectiv in prevenirea si stoparea unor practici nelegale in acest domeniu de interes strategic pentru tara noastra si Uniunea Europeana.
NWY1MmVlYmY0ODhiNjZiNDQyNDMzODBmMmRjMQ==
Asteptam cu nerabdare o reactie specifica a celor in drept a clarifica si sanctiona situatiile expuse public in ultimile zile cu privire la un posibil atentat la sanatate publica zonala sau nationala in domeniul deseurilor medicale periculoase.
Ne vom întoarce cu informații suplimentare de interes public, chiar dacă autoritățile competente încearcă să acopere dezvăluirile făcute de ziarul Incisiv de Prahova, indiferent de numele notorii din PSD implicate în aceste afaceri cu deșeuri. (Cristina T.).
[1]https://www.realitatea.net/stiri/actual/mafia-gunoaielor-zeci-de-containere-pline-cu-deseuri-medicale-langa-capitala-compania-sterileco-srl-a-primit-zeci-de-amenzi_66b3bab9d948f72b2b0f9715
David Vincent Ginnetti, nascut in 13.06.1968, in California, SUA, pasaport seria P cod USA nr.545834402, emis de Statele Unite, Departamentul de Stat la data de 15.06.2016.
[2] https://www.comparably.com/companies/stericycle/daniel-v-ginnetti
[3] https://humaninvest.ro/iulia-nartea-stericycle-am-inteles-ca-parcursul-pana-la-succes-experientele-acestui-parcurs-invatarile-trairile-sunt-mult-mai-valoroase-decat-tinta-finala/
[4] https://www.ziarulincomod.ro/care-este-situatia-juridica-lui-radu-oprea-noul-ministru-al-mediului-de-afaceri/
[5] https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/cum-au-disparut-opt-case-si-activele-firmelor-din-averea-noului-ministru-al-economiei-radu-oprea-2387155
[6] https://www.ziarulincomod.ro/afacerile-toxice-ale-familiei-stefanescu-de-la-deseuri-periculoase-arse-la-doi-pasi-de-ploiesti-la-laptele-care-imbolnavit-zeci-de-copii/
[7] https://www.observatorulph.ro/exclusiv/102614-cine-este-proprietarul-depozitului-care-arde-de-doua-zile-la-ploiesti-si-in-ce-increngatura-de-firme-il-regasim
[8] https://www.observatorulph.ro/administratie/57778-cine-sunt-afaceristii-si-politicienii-implicati-in-afacerea-gunoiului-din-prahova
Exclusiv
Operațiunea „mânjeala”: Cum se spală MAI de rușinea juridică prin flegme mediatice orchestrate
Epoleți cu „viroze” mediatice: Cum se transformă MAI în Ministerul Intoxicării Publice
Când instituția care ar trebui să aplice legea se trezește că este bătută măr chiar cu codul de procedură în mână, intervine instinctul de supraviețuire al „sistemului”. Sindicatul Diamantul (SPRD) a scos la iveală un adevăr crud: când Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pierde pe frontul juridic, unde dovezile sunt clare, deschide imediat frontul „bălăcărelii” publice. Nu e prostie, e „intoxicare” – un termen franțuzit, folosit de serviciile secrete pentru a descrie procesul prin care publicului i se injectează venin informațional direct în venă, doar pentru a salva niște funduri de birouri din Calea Victoriei.
Manualul Securistului Modern: Cum să minți prin omisiune și să pari credibil
„Intoxicarea” nu e pentru amatori. Conform analizei prezentate de Sindicatul Diamantul, acest procedeu implică livrarea controlată de mizerii către spațiul public. Rețeta e de o ticăloșie academică: se folosesc surse anonime sau „colaboratori” utili, se apelează la canale media cu pretenții de credibilitate și se păstrează mereu un sâmbure de adevăr pentru a avea o ieșire de siguranță. Ai un dosar penal? Îl arunci pe piață fără context, fără număr, fără stadiu procesual, doar ca să-l „mânjești” pe cel care te-a deranjat. Totul este sincronizat cu precizia unui ceas elvețian, fix când ținta obține o victorie sau e mai vulnerabilă. Este, practic, sportul național al epoleților care nu știu să piardă bărbătește în instanță.
Recrutare, cumpărare sau distrugere: Treptele Iadului în versiune „Interne”
Dacă nu te pot controla, te distrug. Aceasta pare să fie doctrina de aur a structurilor care ghidează brațul înarmat al comunicării strategice. Sindicatul Diamantul explică mecanismul sinistru: dacă o țintă nu poate fi recrutată ideologic, se încearcă cumpărarea ei. Dacă nici banii nu „ung” rotițele, se trece la compromiterea cu materiale existente. Iar dacă nici așa nu cedezi, se dă ordinul de execuție reputațională. Faptul că s-a ajuns la această ultimă metodă de pe „caietul de sarcini” este, paradoxal, un compliment pentru cei vizați: înseamnă că liderii respectivi sunt incoruptibili, deci s-a trecut la artileria grea a noroiului.
Cazul Șercan: Manualul de „Kompromat” dâmbovițean cu miros de epoleți
Pentru cine crede că astea sunt doar scenarii de filme cu spioni de mâna a doua, exemplul jurnalistei Emilia Șercan stă ca mărturie a mizeriei de sub preșul MAI. În 2022, după ce a.îndrăznit să se atingă de „doctoratul” de carton al premierului Ciucă, a fost victima unei operațiuni de manual. Probe dintr-un
dosar penal de la poliție s-au scurs pe site-uri pentru adulți în câteva ore. Ministrul de Interne a promis anchetă? S-a ales praful. Șeful Poliției a oferit o „sursă zero”? S-a dovedit a fi un fals tehnic grosolan. Până și justiția a stabilit că rectorii de la Academia de Poliție erau, de fapt, niște orchestratori de denigrare, nu de educație.
Concluzia de sub epoleți: Dacă deranjezi, te „rezolvă” băieții
Cazul Șercan, readus în atenție acum, demonstrează că în „țărișoara” noastră, compromiterea celor care „nu stau cuminți” nu este vreo teorie a conspirației, ci o politică de stat documentată și atestată internațional. Dacă Sindicatul Diamantul a devenit ținta acestui „flanc mediatic”, este clar că cineva de sus a intrat în panică. Când adevărul te doare, nu te apperi cu argumente – scoți „kompromatul” și speri ca noroiul să fie suficient de gros încât să nu se mai vadă propria incompetență. (Cristina T.).
Exclusiv
Castelul boierilor cu epoleți și mizeria de la talpa cizmei: Noua Lege a Salarizării, un scuipat pe obrazul polițistului din stradă
Nababi” cu acte în regulă: Șefimea își securizează viitorul, talpa rămâne cu praful
În această nouă arhitectură a lăcomiei mascate, „greii” din birouri, de la șefi de birou până la inspectori generali, și-au desenat coeficienți care ar face orice muritor de rând să se simtă un paria al economiei. Cu praguri ce se apropie de 4,66, șefimea și-a asigurat o bază salarială de beton, pe care nu o mai pot clătina nici vânturile austerității, nici tăierile de sporuri. Conform analizei Sindicatului Europol, în timp ce conducerea este „protejată” direct prin lege, agentul din stradă este lăsat să navigheze într-o mare de incertitudini, cu un coeficient de mizerie de 1,4. Practic, responsabilitatea managerială a fost tradusă prin „noi luăm grosul, voi luați restul”.
Capcana VRS-ului fix: Cum a fost ucisă predictibilitatea la altarul bugetar
Cea mai mare „găselniță” a acestui proiect este decuplarea salariului polițistului de salariul minim pe economie. Valoarea de Referință Sectorială (VRS) a fost bătută în cuie la 4.325 de lei, devenind o cifră moartă care nu se va mișca nici măcar cu un milimetru dacă economia duduie sau dacă prețurile explodează. De acum înainte, orice leu în plus pentru polițist va depinde de „mila” Guvernului și de pixul politic din legea bugetului anual. Este, în esență, un mecanism perfid de înghețare salarială ambalat într-o prezentare tehnică modernă: polițistul rămâne la mâna politicianului, rugându-se ca la fiecare sfârșit de an să mai primească o firimitură de la masa bogaților.
Sporuri sub lacăt: 20% pentru toți, adică nimic pentru cei din prima linie
Cireașa de pe tortul inechității este plafonarea sporurilor la un prag general de 20%. Într-un sistem unde munca de noapte, riscul și suprasolicitarea neuropsihică ar trebui să fie regula, nu excepția, acest plafon transformă drepturile variabile într-o loterie instituțională. Dacă banii se consumă pe „administrativ” sau pe alte găuri negre bugetare, agentul operativ va constata că sporul său judiciar sau de noapte există doar pe hârtie. Un agent debutant s-ar putea trezi cu un net de aproximativ 5.000 de lei – o sumă care, în contextul inflației actuale, transformă meseria de polițist într-o formă de voluntariat periculos.
Concluzie: Reforma care pregătește exodul
Noua lege nu este altceva decât o invitație oficială la demisie pentru cei care încă mai credeau în echitate. În timp ce ofițerii superiori se uită la fluturașii de salariu cu satisfacția celui care a fentat sistemul, „talpa” sistemului – agenții și subinspectorii – sunt condamnați la o pierdere constantă a puterii de cumpărare. Fără o formulă obligatorie de actualizare anuală, această lege va deveni sicriul în care va fi îngropată definitiv atractivitatea carierei de polițist. În final, vom rămâne cu o armată de șefi bine plătiți care vor conduce, probabil, secții de poliție goale. (Cerasela N.).
Exclusiv
Marea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie
În orașul Victoria, județul Brașov, unde istoria industrială ar trebui să miroasă a progres, astăzi pute a eșec birocratic și a „cârpeală” administrativă. Ceea ce trebuia să fie mândria industriei de apărare românești – celebra Fabrică de Pulberi – s-a transformat într-un poligon de încercare pentru incompetența guvernamentală, unde victimele colaterale sunt investițiile americane de milioane de euro și logica elementară a statului de drept.
„Barda” exproprierii: 370 de hectare luate la grămadă, din „eroare strategică”
Totul a început sub auspiciile „geniului” administrativ materializat în HG nr. 1570/2024, actul normativ prin care statul român a decis să se joace de-a proprietarul pe 370 de hectare din platforma industrială Victoria. Conform unei notificări oficiale transmise Guvernului la 4 iulie 2025 de către administratorul special al Viromet S.A., statul a acționat ca un elefant într-un magazin de porțelanuri. În loc să exproprieze cele 270 de hectare de teren liber, „strategii” de la București au pus mâna pe toată platforma operațională, sufocând activitatea economică existentă sub pretextul unui proiect de apărare care, nici la jumătatea anului 2026, nu a văzut primul hârleț.
Rezultatul? Un blocaj total. Statul a luat terenul „la burtă”, fără un plan de construcție gata, demonstrând că în România ordinea firească este: întâi dărâmăm ce merge, apoi vedem dacă știm să construim altceva în loc.
Investitorul american, ostatic în stația de epurare a statului
În acest peisaj de ruină și improvizație, gigantul american Purolite SRL (parte a grupului Ecolab) a învățat pe pielea sa ce înseamnă „predictibilitatea” românească. Deși este un investitor de calibru, Purolite a rămas captiv într-o dependență absurdă de stația de epurare a fostului combinat. După ce statul a expropriat tot, inclusiv conductele și stațiile de tratare, americanii s-au trezit la mâna unor decizii guvernamentale luate între două cafele.
Notificarea oficială din iulie 2025 către Prim-Ministrul Ilie Bolojan confirmă dezastrul: activitatea Purolite a fost paralizată temporar, generând pierderi de „milioane de euro”. De ce? Pentru că operatorul local nu mai putea gestiona stația de epurare în vidul juridic creat de expropriere. Practic, statul român a reușit performanța de a pune în genunchi un angajator major pentru că nu a fost capabil să separe utilitățile de interes strategic de cele necesare producției private.

HG 366/2025: Arta de a nu-ți păsa, documentată oficial sub semnătura Ministrului Darău
Dacă cineva mai spera la un dram de responsabilitate, Nota de Fundamentare a HG nr. 366/2025, promovată recent de ministrul Darău, este monumentul suprem al nepăsării. La secțiunea „Impact socio-economic”, unde orice stat normal ar analiza cum afectează deciziile sale locurile de muncă și mediul de afaceri, funcționarii români au scris sec: „Hotărârea Guvernului nu se referă la acest domeniu”.
Este o recunoaștere oficială a autismului administrativ. În timp ce Purolite și Viromet se zbat într-o incertitudine juridică prelungită acum „prin chirie” până la finalul anului 2026, Guvernul pretinde că amputarea unui ecosistem industrial nu are impact economic. Este ca și cum ai tăia piciorul unui pacient și ai susține în fișa medicală că intervenția nu se referă la mobilitatea acestuia.

Război rece la Victoria: Washington-ul și Berlin-ul, arbitrați de „improvizația de la București”
Conflictul de la Victoria a încetat de mult să fie o simplă dispută pe o stație de epurare; este un test de diplomație economică pe care România îl pică cu brio. Pe de o parte, SUA își protejează capitalul prin Purolite, cerând respectarea regulilor jocului. Pe de altă parte, Germania, prin Rheinmetall, așteaptă terenul liber pentru a construi un pilon NATO.
Statul român, în loc să fie un arbitru inteligent care să investească în separarea utilităților pentru a permite ambelor entități să funcționeze, preferă să „cârpească” situația din două în două luni. Mesajul transmis investitorilor străini este devastator: „Veniți în România, unde contractele de concesiune sunt doar sugestii, iar proprietatea poate fi călcată în picioare oricând apare o nouă prioritate politică neterminată!”
Concluzie: Un hub de pulbere… în ochi
Până la plata despăgubirilor de 71 de milioane RON – sumă considerată de administratorii Viromet a fi „net inferioară” prejudiciului real – și până la clarificarea statutului platformei, „Fabrica de Pulberi Victoria” rămâne doar un hub al incompetenței.
Statul român a reușit imposibilul: să blocheze un investitor strategic american, să saboteze propriul proiect vital pentru NATO și să transforme un oraș întreg într-un teatru al absurdului birocratic, totul dintr-o singură lovitură de semnătură „nefundamentată”.
Utilitățile, „gâtul de sticlă” unde se strangulează dezvoltarea
În timp ce oficialii de la București visează la producția de muniție, realitatea de pe teren este de o simplitate dureroasă: cine controlează apa și canalizarea, controlează platforma. Viromet a devenit o „carcasă” industrială pe care toată lumea se bate, iar statul, în loc să investească masiv în separarea rețelelor pentru ca Purolite să poată respira independent de proiectul militar, preferă să mențină o stare de asediu juridic.
Fără o separare clară a utilităților, acest conflict va continua să mocnească sub preșul Ministerului Economiei, punând în pericol nu doar producția de rășini a americanilor, ci însăși credibilitatea României în fața aliaților. Cum să convingi partenerii de la Rheinmetall că ești capabil să gestionezi un hub de securitate, când tu nu ești în stare să administrezi o stație de epurare fără să provoci un scandal diplomatic?
Victoria – orașul unde prioritățile se bat cap în cap pe stomacul gol
Orașul Victoria nu mai este astăzi doar un punct pe harta județului Brașov; este locul unde ambițiile Washingtonului și necesitățile militare ale Europei se ciocnesc frontal de „Dorel-ismul” guvernamental. Guvernul Bolojan, aflat sub presiunea moțiunilor și a contextului geopolitic, pare să fi uitat că un hub militar nu poate fi construit pe ruinele unei investiții străine de succes.
Este de o ironie cruntă faptul că „Fabrica de Pulberi”, prezentată ca un obiectiv de siguranță națională, generează în acest moment cea mai mare stare de insecuritate economică din regiune. Până când responsabilii din Guvern nu vor lăsa deoparte notele de fundamentare „seci” pentru a privi realitatea dură, acest proiect strategic va rămâne exact ceea ce este astăzi: o bombă cu ceas a incompetenței, gata să explodeze în fața propriilor investitori.
Dacă acesta este modul în care România înțelege să-și „revitalizeze” industria de apărare, atunci singurul lucru pe care îl vom produce cu siguranță la Victoria va fi, din păcate, doar multă, multă pulbere în ochii partenerilor noștri externi. (Cristina T.).
-
Ancheteacum 5 zileFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 4 zileMarea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 3 zileOrizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 5 zileMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 4 zileVÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 4 zileEVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 4 zileOPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora
-
Featuredacum 5 zileLovitură de baros aplicată arbitrarului din MAI: ICCJ dă undă verde polițiștilor să conteste abuzurile disciplinare în instanță



