Connect with us

Actualitate

EXCLUSIV/UN JUDECATOR UTILIZAT CA MARTOR, DENUNTATOR SI COLABORATOR DE CATRE GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DE LA DNA ST PLOIESTI JUDECA LA TRIBUNALUL PRAHOVA TEMEINICIA SI LEGALITATEA UNUI DOSAR FABRICAT DE ACEST GRUP

Publicat

pe

DISTRIBUIE Articolul....
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

Dosarul nr 7700/105/2016/a1 de la Sectia Penala a Tribunalului Prahova este judecat de JUDECATOAREA Zamfirescu Anca Corina, in urma rechizitoriului nr 150/P/2014, rechizitoriu realizat si trimis in instanta de procurorii Onea Lucian si Raileanu Elena Cerasela.

Recuzarea inaintata de inculpati in acest dosar fata de judecatoarea Zamfirescu Anca Corina a fost respinsa, azi, luni 25.02.2019, in mod bizar.

CINE ESTE JUDECATOAREA Zamfirescu Anca Corina?

Doamna judecător Zamfirescu Anca Corina a fost denunţător si martor in cauza ce a format obiectul dosarului nr. 212/P/2012 al DNA-ST Ploieşti, avand ca obiect infracţiuni de corupţie (denunţul olograf înregistrat la DNA-ST Ploieşti sub nr. 216/P/2012.

Tot doamna judecător Zamfirescu Anca Corina a înregistrat cu propriul telefon mobil I­PHONE5 discuţia purtata cu domnul judecător Podea Petre Adrian, din cadrul Tribunalului Prahova, in 17.12.2012, pe care a pus-o la dispoziţia DNA-ST Ploieşti (procesul-verbal de redare in forma scrisa a convorbirii telefonice înregistrate cu mijloace proprii puse la dispoziţia organului de urmărire penala de martorul-denuntator Zamfirescu Anca Corina, nr. 212/P/2012 din 01.02.2013, intocmit de procuror Deaconu Giluela din cadrul DNA-ST Ploieşti, respectiv extras din Rechizitoriul DNA-ST Ploieşti m, 212/P/2012 din 19.02.2013);

Judecătorul Zamfirescu Anca Corina a acţionat, de fado, ca si colaborator cu identitate reala al DNA-ST Ploieşti in respectiva cauza penala.

Doamna judecător Zamfirescu Anca Corina a purtat asupra sa un mijloc tehnic special de înregistrare audio-video al convorbirilor purtate in mediul ambiental cu persoana pe care a denuntat-o, judecătorul Podea Petre Adrian, care i-a fost pus la dispoziţie de organul de urmărire penala care executa procedeul probator respectiv (DNA-ST Ploiesti), chiar daca procesele-verbale de efectuare a înregistrărilor ambientale audio-video întocmite de către DNA Structura Centrala – Serviciul Tehnic omit sa menţioneze acest aspect.

Nu este lipsit de însemnătate sa amintim ca in acest dosar fabricat de procurorii de crima organizata de la DNA ST Ploiesti, colaboratoarea si martora utilizata de aceasta grupare, in speta judecatoarea Zamfirescu Anca Corina va trebui sa se pronunte despre lagalitatea sau nelegalitatea unor probe administrate in acuzare, in faza de urmărire penala, chiar de catre prietenii si colaboratorii sai de la DNA ST Ploiesti.

Asta,  DA… JUSTITIE, „made” in Prahova. (Crsitina T.).

 

N.R. – La nivelul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), s-a format dosarul penal nr. 21/P/2018, ce are ca obiect cercetarea anumitor fapte penale săvârşite de procurorii de caz  din cadrul DNA – ST Ploieşti, respectiv din Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, precum şi de ofiţeri de poliţie judiciară, detaşaţi în cadrul acestor parchete;

  • dosarul nr. 21/P/2018 are la bază plângerea penală formulată de subsemnatul, cu privire la fabricarea dosarelor penale nr. 150/P/2014 şi nr. 308/P/2015, printre altele;
  • procurorii ONEA LUCIAN GABRIEL şi RĂILEANU ELENA CERASELA au fost procurori de caz în dosarul penal nr. 150/P/2014, în care au sesizat instanţa de judecată prin emiterea Rechizitoriului nr. 150/P/2014 din data de 16.12.2016, iar ofiţerii de poliţie judiciară mai sus arătaţi au fost delegaţi şi au desfăşurat activităţi în dosarul penal nr. 150/P/2014. Deopotrivă, astfel cum reiese din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, procurorul NEGULESCU[1] s-a implicat în mod direct şi cu încălcarea prevederilor legale în instrumentarea cauzei nr. 150/P/2014 şi, respectiv în administrarea în mod nelegal şi neloial a probatoriului;
  • Constituire de grup infracţional organizat, faptă prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, în condiţiile art. 367 alin. 3 Cod penal, constând în aceea că, în perioada 2013 – 2016, a iniţiat împreună cu procurorul NEGULESCU MIRCEA şi ofiţerul de poliţie judiciară IORDACHE MIHAI IULIANO, un grup structurat la care au aderat procurorii DEACONU GILUELA, RĂILEANU ELENA CERASELA, SAVU ALFRED şi ofiţerul de poliţie judiciară FLOREA GABRIELA, care a acţionat, în mod coordonat, în scopul comiterii infracţiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual şi uz de fals, în dauna mai multor persoane cărora le-au atribuit calitatea de subiecţi procesuali principali cu încălcarea drepturilor şi libertăţilor acestora, au dispus şi au propus luarea măsurilor preventive privative de libertate, au dispus trimiterea în judecată a acestora cunoscând că sunt nevinovate, au indus în eroare organele judiciare prin ticluirea de probe nereale, inclusiv prin contrafacerea unor înscrisuri;
  • Represiune nedreaptă, prevăzută de art. 283 alin. 2 Cod penal, constând în aceea că, în calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, reţinerea şi trimiterea în judecată a persoanei vătămate Rădulescu Adrian Ionuţ, în calitate de inculpat, ştiind că este nevinovat, în dosarul penal nr. 150/P/2014;
  • Două infracţiuni de represiune nedreaptă, prevăzută de art. 283 alin. 2 Cod penal, constând în aceea că, în calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti a dispus reţinerea şi trimiterea în judecată a persoanelor vătămate Ispas Constantin şi Saghel Mihail Emanuel, în calitate de inculpaţi, ştiind că este nevinovaţi, în dosarul penal nr. 150/P/2014;
  • Două infracţiuni de cercetare abuzivă, prevăzută de art. 280 alin. 1 Cod penal, constând în aceea că, în calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti, cu prilejul instrumentării dosarului penal nr. 150/P/2014, a întrebuinţat promisiuni faţă de persoanele vătămate Ispas Constantin şi Saghel Mihail Emanuel, cercetaţi în calitate de inculpaţi, în scopul de a-i determina să dea declaraţii faţă de alte persoane; (…)
  • Inducerea în eroare a organelor judiciare, prevăzută de art. 52 alin. 3 Cod penal în referire la art. 268 Cod penal raportat la art. 47 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, constând în aceea că, în calitate de procuror la DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti, în baza rezoluţiei infracţionale unice, în mod repetat, în perioada 2014-2016, a determinat mai multe persoane să formuleze, fără vinovăţie, declaraţii nereale, în scopul de a dovedi existenţa unor fapte prevăzute de legea penală cu prilejul „fabricării” mai multor dosare penale, respectiv (…) dosarul penal nr. 150/P/2014 privindu-i pe Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel şi Rădulescu Ionuţ Adrian. (…)
  • Fals intelectual, prevăzută de art. 321 Cod penal constând în aceea că, în calitate de procuror la DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti, care a instrumentat dosarul penal nr. 150/P/2014 privindu-i pe inculpaţii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel şi Rădulescu Ionuţ Adrian, a emis ordonanţa de autorizare provizorie a supravegherii audio, video şi prin fotografiere din 09.08.2015, cunoscând că informaţiile care urmau să fie transpuse în mijloacele de probă erau puse la dispoziţia organelor judiciare de martorul Tănăsescu Cătălin Adrian.
  • Divulgarea informaţiilor secrete de stat, prevăzută de art. 303 Cod penal, constând în aceea că, în calitate de procuror la DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti, care a instrumentat dosarul nr. 150/P/2014 privindu-i pe inculpaţii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel şi Rădulescu Ionuţ Adrian, a prezentat cu titlul de mijloc de probă informaţii clasificate secrete de stat despre care a luat cunoştinţă datorită atribuţiilor de serviciu fiind afectate interesele BCCO Ploieşti şi DGA – SJA Prahova.
  • Abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 Cod penal în condiţiile art. 35 alin. 1 Cod penal, întrucât în perioada 2013-2016 în mod repetat, în baza rezoluţiei infracţionale unice, în exercitarea funcţiei de procuror şf serviciu la DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti, încălcând atribuţiile de serviciu astfel cum sunt acestea reglementate de Legea nr. 304/2004, Legea 303/2004, OUG 43/2002, Codul de procedură penală, prin aceea că a permis în mod nelegal procurorului NEGULESCU MIRCEA să intervină în anchetele desfăşurate de alţi procurori de caz, chiar şi în propriile anchete; a permis administrarea materialului probator în dosare penale cu încălcarea art. 2, art. 4, art. 5, art. 11 Cod procedură penală, care reglementează legalitatea procesului penal, prezumţia de nevinovăţie, aflarea adevărului, respectarea demnităţii umane şi a vieţii private, art. 100 care reglementează administrarea probelor, art. 101 care reglementează principiul loialităţii administrării probelor, art. 103 care reglementează aprecierea probelor, art. 125-126 Cod procedură penală referitoare la martorii ameninţaţi şi măsurile de protecţie dispuse în cursul urmăririi penale, dispoziţiile constituţionale care reglementează drepturile şi libertăţile părţilor din proces, cu consecinţa vătămării drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor care au fost transformate în „ţinte” de către procurori din DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti. (…)
  • în dosarul nr. 21/P/2018, pe lângă domnii procurori ONEA LUCIAN GABRIEL şi NEGULESCU MIRCEA, mai sunt anchetaţi şi procurorii DEACONU GILUELA şi SAVU ALFRED din cadrul DNA ST Ploieşti – procurori de caz în dosarul nr. 212/P/2012.
  • .

 

Actualitate

Rochii de cununie civile: cum le alegi și care este diferenta fata de rochiile de nunta

Publicat

pe

DISTRIBUIE Articolul....
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

Rochiile de cununie civila sunt diferite de cele de nunta in mai multe moduri. In primul rand, ele sunt purtate pentru ceremonia cununiei , care este un eveniment mai putin formal decat ceremonia religioasa. De asemenea, rochiile de cununie civila sunt mai putin tradiționale și pot fi mai moderne sau mai casual. Da, sunt tot rochii de ocazie, insa au mai putina stralucire decat cele de nunta

Atunci cand esti in cautarea unei rochii de cununie civila, este important sa tii cont de cateva lucruri. In primul rand, ar trebui sa te gandesti la stilul tau personal si la ce te face sa te simti confortabil si frumoasa. Daca esti o persoana mai conservatoare, poate ca o rochie lunga si eleganta este alegerea ideala pentru tine, insa fara a alege paiete si cristale pentru detalii. Daca esti o fire mai mai moderna si indrazneata, poate ca o rochie scurta si un pic mai nonconformista este mai potrivita.

Locatia ceremoniei poate fi un alt factor determinant. Daca cununia civila va avea loc la primarie sau la starea civila, ar trebui sa alegi o rochie mai formala si mai traditionala. Daca ceremonia va avea loc intr-un parc sau pe plaja, poate ca o rochie mai lejera si mai casual ar fi mai potrivita. Gandeste-te si la bugetul tau. Rochiile de cununie civila pot fi foarte scumpe, la fel ca acele rochii de seara pentru petrecere, asa ca ar trebui sa te asiguri ca alegi o rochie care se incadreaza in bugetul tau. Poti gasi rochii frumoase si accesibile atat in magazinele de specialitate, cat si in magazinele online. Malika Fashion este un astfel de magazin, unde poti gasi rochii cununie civila atat gata facute, dar si pe comanda.

In cele din urma, ar trebui sa te gandesti la cat de confortabil te vei simti purtand rochia. Este important sa te simti confortabil si sa te poti misca liber in rochie ta, mai ales daca ceremonia va dura cateva ore. In plus, atunci cand alegi o rochie de cununie civila, ar trebui sa tii cont si de anotimpul in care se va desfasura ceremonia. Daca este vara, ar trebui sa alegi o rochie usoara si aerisita, in timp ce daca este iarna, ar trebui sa alegi o rochie mai groasa si mai calduroasa. Este important sa te asiguri ca te vei simti confortabil si ca nu vei suferi de cald sau de frig in timpul ceremoniei.

Nu uita de accesoriile pe care le vei purta cu rochia ta. Poti alege sa porti o coronita de flori sau o bentita, dar asigura-te ca acestea se potrivesc cu stilul si tema rochiei tale si ca nu eclipsezi mireasa. De asemenea, ar trebui sa alegi pantofi confortabili si potriviti cu rochia, deoarece vei sta in picioare pentru o perioada de timp.

In ceea ce priveste diferenta dintre rochiile de cununie civila si cele de nunta, rochiile de nunta sunt de obicei mai lungi si mai formale, si sunt purtate pentru ceremonia religioasa și petrecere. Rochiile de cununie civila sunt mai scurte si mai moderne, si sunt purtate pentru ceremonia civila. De asemenea, rochiile de nunta sunt de obicei mai scumpe si mai elaborat decorate, in timp ce rochiile de cununie civila sunt mai accesibile si mai simple. In ceea ce priveste alegerea culorii rochiei, aceasta poate fi o decizie personala. Multe femei aleg sa poarte o rochie pastelata, simbolizand puritatea si inocenta, dar alte culori, cum ar fi roz sau albastru, sunt, de asemenea, potrivite pentru o rochie de cununie civila.

Cand alegi o rochie de cununie civila, ar trebui sa iei in considerare si tinuta partenerului tau. In cazul in care el adopta un stil mai traditional sau formal, ar trebui sa iei in considerare aceste preferinte si sa incerci sa gasesti o rochie cu care sa va asortati.

In final, cel mai important lucru atunci cand alegi o rochie de cununie civila este sa te asiguri ca te simti confortabil si ca rochia reflecta personalitatea ta. Nu trebuie sa te conformezi tradițiilor sau sa iti cumperi o rochie scumpa pentru a impresiona, ci trebuie sa alegi acea rochie care  iti sta bine.

Citeste in continuare

Actualitate

Războiul din Ucraina, cauzele și intențiile geopolitice reale, sunt greu de perceput pentru cei ce nu studiază din surse corecte

Publicat

pe

De

DISTRIBUIE Articolul....
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

Am primit ieri câteva articole semnate de analiști sau jurnaliști de care n-am auzit, și care susțin teoria că cei care condamnă acțiunile samavolnice ale regimului Zelenskiy împotriva preoților și credincioșilor ortodocși sunt putiniști sau agenți de influență ai FSB (un exemplu: RTV și Antena 3 CNN, operațiune de propagandă rusă: ‘Încearcă să transforme povestea într-o campanie anti-Kiev’/Acuzații grave făcute de analistul George Rîpă – Bugetul.ro). Sunt indicate acolo televiziunile RTV și A3, e introdus în malaxor alături de alții și Mircea Dinescu (căruia i-a fost suspendat contul de facebook pentru că a descris oroarea), și e previzibil că se va face și o ”listă a rușinii”, similară celei de la începutul războiului ucrainean, când am fost indicați ca fiind putiniști vreo 50 de jurnaliști sau comentatori.

Ne aflăm deci în fața unei Operațiuni de intimidare/pedepsire a celor ce ar susține altceva decât ce impune Factorul Extern, Operațiune oarecum asemănătoare celor din pandemie sau războiul ucrainean. Efectul va fi însă unul diferit, chiar de tip bumerang, și-o să explic de ce. În pandemie minciuna a fost științific ambalată, iar frica de moarte mare, fiind greu pentru cititori sau telespectatori să mai discearnă minciunile propagate oficial, iar cei care susțineau contrariul au devenit ”conspiraționiști”. Războiul din Ucraina, cauzele și intențiile geopolitice reale, sunt de asemenea greu de perceput pentru cei ce nu studiază din surse corecte (peste 90% din populație), și din nou a fost facil pentru propagandiști să-și impună ”narativul” și să ne prezinte ca fiind ”putiniști” pe cei ce susținem altceva. Ei bine, în cazul pandemiei adevărul a ieșit la iveală și ”conspiraționiștii” își trăiesc azi o glorie amară, devenind respectabili și surse de încredere, un efect similar impunându-se acum și în cazul ”putiniștilor” ce-au comentat corect războiul ucrainean. Situația este total diferită însă în cazul prigoanei ortodocșilor din Ucraina, unde nu doar că ororile se pot vedea în relatările și reportajele netrucate, dar românii (sau sârbii, bulgarii, grecii, moldovenii) resimt din start o compasiune frățească pentru ortodocșii din țara vecină, ucraineni, rusofili, moldoveni sau români, dar se și percep ca fiind vizați în viitor de acțiuni samavolnice similare. E suficient să analizați audiența și mesajele implicate de relatarea cazurilor ca să pricepeți că această compasiune se transformă deja în revoltă. Pentru moment revolta este direcționată împotriva liderilor politici români, ce s-au ascuns pe sub paturi și nu condamnă acțiunile regimului Zelenskiy (deși există deja un Raport al ONU ce încadrează ororile contra ortodocșilor), sau a conducătorilor BOR ce se pierd în detalii rușinoase legate de faptul că n-ar avea jurisdicție sau că ierarhii din Ucraina nu li se supun, ba chiar s-a emis un comunicat oficial al BOR în care cei persecutați, bătuți, arestați sau posibil deportați, sunt sfătuiți să … reziste.

Faptul că propagandiștii pun azi semnul egal între cei ce-i apără pe ortodocși și putiniști, nu va însemna deci în niciun caz intimidarea acestora, ci va amplifica revolta pe care o descriam mai sus. În asemenea condiții e chiar previzibil, dacă se va insista, ca marea masă ce se revoltă azi contra acțiunilor lui Zelenskiy, să se autoidentifice rapid ca ținând partea rușilor, și-atunci propagandiștii de azi vor fi devenind chiar ei putiniști.

Cozmin Gușă

Citeste in continuare

Actualitate

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE – 24 IANUARIE 1859

Publicat

pe

De

DISTRIBUIE Articolul....
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

Unirea Principatelor Române cunoscută și ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unificarea vechilor state Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Totuși, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.

Evenimente anterioare

La 1 ianuarie 1848, domnitorul muntean Gheorghe Bibescu face primul pas spre unirea Principatelor, desființând Vama din Focșani, care era cel mai important punct vamal între cele două țări. Actul a fost precedat în 1842 de un proiect de unificare al măsurilor și greutăților. Cununia domnitorului Gheorghe Bibescu se oficiază la Focșani, în septembrie 1845, la Biserica Sfântul Ioan din Piața Unirii, lângă borna de hotar, naș de cununie fiind domnitorul Moldovei, Mihail Sturdza.

Ideea Unirii Moldovei și a Țării Românești, avansată încă din secolul al XVIII-lea a devenit, după războiul Crimeii (1853 – 1856) o temă de prim plan a dezbaterii politice, atât în cele două Principate, cât și pe plan internațional. Situația externă se arăta favorabilă; înfrângerea Rusiei și hegemonia politică a Franței ofereau un context prielnic punerii în practică a proiectului, cu atât mai mult cu cât Napoleon al III-lea, împărat al francezilor, dorea un bastion răsăritean favorabil politicii sale, care să contrabalanseze expansiunea rusească.

Un rol important l-a jucat propaganda unionistă, întreprinsă de către liderii partidei naționale, în cele două țări și în străinătate. Activitatea desfășurată în emigrație, îndeosebi în Franța, a cunoscut diverse forme: apeluri către opinia publică europeană; afirmarea programului politic în publicații ca România viitoare (1850, Paris), Junimea română (1851), Republica română (Paris, 1851, Bruxelles, 1853); afilierea la „Comitetul Central Democratic European”, cu sediul la Londra, care urmărea declanșarea unei noi revoluții europene; memorii către Napoleon al III-lea, împăratul Franței și către Palmerston, premierul britanic; constituirea la Paris a unui Comitet cu deviza „Dreptate! Fraternitate! Unitate!”; sprijinul unor personalități marcante (Paul BataillardEdgar QuinetHippolyte Desprez).

În țară, acțiunile unioniste s-au desfășurat în noul context determinat de prevederile Convenției de la Balta Liman, afirmându-se modalități variate: constituirea Comitetelor Unirii la Iași și la București (1856); editarea unor organe de presă ca România LiterarăSteaua Dunării (Iași), Românul (București); venirea în patrie a unor revoluționari pașoptisti (îndeosebi în Moldova, ca urmare a regimului liberal-moderat al domnitorului Grigore Alexandru Ghica).

Divanurile Ad-hoc

Deschiderea lucrarilor Divanurile Ad-Hoc
Deschiderea lucrarilor Divanurile Ad-Hoc

Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18/30 martie 1856), prevedeau intrarea Principatelor Române sub garanția colectivă a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunărilor ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privința unirii, integrarea în granițele Moldovei a trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail), trimiterea în Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune „bazele viitoarei lor organizări”, libertatea navigației pe Dunăre, ș.a.

Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ, și erau alcătuite din reprezentanți ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, țărănimii clăcașe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române.

Alegerile pentru Divanurile Ad-hoc au fost marcate de mari tensiuni. Dacă în Țara Românească majoritatea covârșitoare a opiniei publice susținea ideea Unirii, în Moldova lucrurile se arătau mai complicate. Partida unionistă, reprezentată de personalități ca Alexandru Ioan CuzaMihail KogălniceanuManolache Costache EpureanuAnastasie Panu etc. avea în fața ei opoziția separatiștilor moldoveni (Nicolae Istrate, ideologul mișcării separatiste, Gheorghe AsachiCostache Negruzzi etc.). Aceștia doreau menținerea separării, motivându-și opțiunea prin posibila decădere a Iașilor și a Moldovei, odată cu mutarea capitalei la București.

Având de partea lor sprijinul marilor puteri antiunioniste, Austria și Turcia, precum și pe cel al caimacamului (locțiitorului domnesc) Todiriță Balș (înlocuit, după moartea sa, de Nicolae Vogoride, aspirant la tronul Moldovei), separatiștii au reușit, într-o primă fază, să câștige alegerile pentru Divanul Ad-hoc din Moldova (la 19 iulie 1857). În dorința de a-și realiza visul de domnie, Vogoride a falsificat listele electorale de reprezentare în Divanul ad-hoc, prin înlocuirea listelor electorale ale unioniștilor cu cele ale antiunioniștilor. Această manevră făcea ca numarul reprezentanților celor care nu împărtășeau idealul de unire sa fie majoritar în Divan. În mai 1857, Ecaterina Vogoride a sustras o parte din corespondența secretă purtată de soțul ei cu rudele din Constantinopol. În acele scrisori, lui Vogoride îi era promisă domnia dacă ar fi reușit să zădărnicească unirea Moldovei cu Muntenia, falsificând alegerile pentru Divanul ad-hoc. Cu ajutorul lui Costache Negri scrisorile compromițătoare au fost publicate în ziarul unionist “L’Etoile d’Orient”, ce apărea la Bruxelles, traduceri ale scrisorilor apărând la scurt timp și în Moldova. Când sultanul Abdülmecid, cu asigurările Austriei Imperiale, nu a anulat alegerile, ceilalți supervizori (Imperiul FrancezRusia ImperialăPrusia și Regatul Sardiniei) au rupt relațiile diplomatice cu Imperiul Otoman în 4 august.

Tensiunile dintre Anglia, Austria, ce încurajau Poarta să nu accepte noi alegeri, și celelalte state participante la Congresul de la Paris, au fost dezamorsate de întâlnirea de la Osborne (9 august) dintre Napoleon III și Regina Victoria, în urma căreia alegerile falsificate de Vogoride au fost anulate. În schimbul anulării alegerilor din Moldova, Napoleon al III-lea accepta varianta unei uniri parțiale a Principatelor, acestea urmând a avea doi domni, două guverne, două Adunări Legislative (parlamente). Instituțiile comune urmau a fi Înalta Curte de Casație și Justiție, Comisia Centrală de la Focșani, ce avea să se ocupe cu elaborarea legilor de interes comun pentru ambele Principate și armata.

Au avut loc noi alegeri, astfel încât la 22 septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad-hoc al Moldovei care era favorabil unirii, iar la 30 septembrie cel al Valahiei, și prin documentele redactate, au fost puse bazele fuzionării celor două principate.

În 7 și 9 octombrie 1857 sunt elaborate Rezoluțiile prin care se cerea:

  • Respectarea drepturilor Principatelor și îndeosebi a autonomiei lor în cuprinderea vechilor lor capitulații încheiate cu Înalta Poartă în anii 1393, 1460, 1511 și 1634;

  • Unirea Principatelor într-un stat sub numele de România;

  • Prinț străin cu moștenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare dintre cele europene și ai cărui moștenitori să fie crescuți în religia țării;

  • Neutralitatea pământului Principatelor;

  • Puterea legiuitoare încredințată Adunării Obștești, în care să fie reprezentate toate interesele nației.

Toate acestea sub garanția colectivă a puterilor care au subscris tratatul de la Paris.

Întrunite în capitala Franței pentru a lua în discuție cererile celor două Divanuri ad-hoc (10/22 mai – 7/19 august 1858), puterile europene au adoptat Convenția de la Paris:

  • Principatele își păstrau autonomia sub suzeranitatea Porții și sub protecția celor șapte puteri;

  • Se adopta denumirea de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, fiecare având instituții proprii;

  • Se înființau instituții comune precum Comisia Centrală de la Focșani (care elabora proiectele de legi de interes comun), Înalta Curte de Justiție și Casație, armata;

  • Se prevedeau principii de organizare și modernizare a viitorului stat (separația puterilor în stat, desființarea privilegiilor de clasă, egalitatea în fața legii, drepturi politice pentru creștini, libertatea individuală);

  • Dreptul de vot ramânea cenzitar.

După încheierea Convenției de la Paris, care avea să joace rolul unei veritabile Constituții a Principatelor, au urmat alegerile pentru Adunările Elective, care urmau să îi desemneze pe cei doi domni.

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza

Theodor Aman - Proclamarea Unirii
Theodor Aman – Proclamarea Unirii

În Moldova a fost ales în unanimitate, la 5/17 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul „Partidei Naționale”.

Întrucât în textul Convenției nu se stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate, conducătorii luptei naționale au decis ca alesul Moldovei să fie desemnat și în Țara Românească. Adunarea electivă a Țării Românești era însă dominată de conservatori, care dețineau 46 din cele 72 mandate. În această situație, liberalii radicali au inițiat, prin intermediul tribunilor, o vie agitație în rândul populației Capitalei și al țăranilor din împrejurimi. O mulțime de peste 30 000 oameni s-a aflat în preajma Adunării. Unul dintre tribuni, I.G. Valentineanu, nota că poporul era gata „să năvălească în Cameră și să o silească a proclama ales pe alesul Moldovei”.

Într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru I. Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Astfel s-a făcut primul pas către definitivarea Unirii Principatelor Române.

Recunoașterea internațională a Unirii

Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 reprezenta primul pas pe calea înfăptuirii statului național român unitar. Impusă sub o puternică presiune populară, cu deosebire la București, alegerea ca domn al Țării Românești a lui Alexandru loan Cuza avea să-și găsească o confirmare deplină la marea manifestare prilejuită de sosirea alesului națiunii în capitala munteană.

Cea mai stringentă problemă era recunoașterea internațională a alegerilor. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poartă și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris. Situația creată în cele două Principate urma să facă, de altfel, obiectul unei noi Conferințe internaționale, care se deschidea la Paris, la 26 martie/7 aprilie – 25 aug./6 sept. Misiuni speciale, conduse de persoane apropiate lui Alexandru I. Cuza, au vizitat capitalele Marilor Puteri garante și au reușit să câștige sprijin pentru cauza românească. Încă în a doua ședință a Conferinței (1/13 aprilie) Franța, Rusia, Anglia, Prusia și Sardinia au recunoscut dubla alegere. Imperiul Otoman și Austria însă tergiversau; mai mult, se află că se punea la cale o intervenție militară peste Dunăre. Alexandru I. Cuza răspunse energic. La 20 aprilie, la Florești, între Ploiești și Câmpina, armata moldo-munteană era concentrată spre a face față oricărei situații. După alte amenințări, sub presiunea celorlalte puteri garante, Poarta a acceptat oficial, o dată cu Austria, în a 3-a ședință a Conferinței de la Paris (25 august/7 septembrie), să recunoască, la rândul ei, dubla alegere. Detensionarea situației, atât în relațiile cu Imperiul Otoman, cât și cu cel Habsburgic, îl determină pe domn să ordone închiderea taberei de la Florești (1 septembrie 1859).

Astfel împlinită recunoașterea situației de fapt, impusă la 24 ianuarie, obiectivul imediat următor era acceptarea de către puterile garante a Unirii depline. Fără a aștepta verdictul altor reuniuni internaționale, Alexandru I. Cuza a trecut la unificarea aparatului de stat, remediind din mers consecințele hotărârilor adoptate prin Convenția de la Paris. Misiunile diplomatice ale Principatelor la Constantinopol erau reunite încă în cursul anului 1859 (martie), cu Costache Negri, recunoscut chiar de către Poartă, drept unic reprezentant al celor două țări. Unificarea armatei începea cu deplasări de unități militare moldovene, la București și muntene, la Iași; tabăra de la Florești s-a bucurat de o comandă unică. În cursul anului 1860, statele majore, instrucția, administrația și intendența au fost așezate sub o singură autoritate, iar aceeași persoană – generalul Ion Emanoil Florescu – a fost numită în funcția de ministru de război în ambele țări. La serviciul telegrafului moldovean și muntean este numit ca inspector general Cezar Librecht.

La Focșani, nu fără dificultăți, își începuse activitatea Comisia Centrală care, potrivit Convenției de la Paris, trebuia să elaboreze legile, comune celor două țări. În cei trei ani de activitate (1859- 1862) din proiectele sale au fost aprobate de Adunarea, electivă și promulgate de domn doar cele referitoare la Curtea de Casație și la domeniul funciar (care traducea în fapt principiul egalității fiscale). Proiectul de Constituție nu a fost aprobat însă de domnitorul Cuza, Comisia Centrală din Focșani fiind desființată în februarie 1862.

Raporturile cu acele puteri garante care se arătau ostile unirii sau care jucaseră, în trecut, un rol important în viața Principatelor (Rusia, în anii „protectoratului”) au fost bazate, încă din primii ani ai domniei lui Alexandru I. Cuza, pe respectarea neștirbită a autonomiei țării nou-constituite. Astfel, prezența militarilor otomani va fi categoric interzisă, iar Poarta va fi obligată, în vara anului 1860, să renunțe la pașapoartele sale solicitate călătorilor români, în mai multe situații supușii Imperiului fiind reținuți pentru că au produs diverse neorânduieli. Austria, vehement dușmănoasă, a trebuit să accepte că legile statului român sunt valabile și pentru locuitorii cezaro-crăiești aflați aici cu afaceri. Maghiarii și polonezii, care vroiau să rămână în Principate sau să tranziteze spre alte regiuni, sunt protejați de guvern și de domn în spiritul dreptului la azil politic, oferindu-li-se la plecare chiar mijloacele necesare.

Franța, apoi Rusia, Italia și Prusia erau de acord cu unirea deplină. Alexandru I. Cuza aștepta hotărârea Conferinței de la Constantinopol convocată în acest scop. Cum era de așteptat, încă din prima ședință Poarta a cerut dreptul de intervenție în Principate, în cazul unor noi încălcări ale Convenției de la Paris, iar Austria a admis unirea doar pe durata domniei lui Alexandru I. Cuza. La începutul lunii noiembrie 1861 firmanul Unirii era prezentat, dar în condiții considerate, în țară, inacceptabile.

Fermitatea lui Alexandru I. Cuza, reacția energică Camerelor și a guvernelor, poziția intransigentă a lui C. Negri și atitudinea favorabilă a majorității Marilor Puteri garante și-au făcut în cele din urmă efectul. La capătul Conferinței, Poarta a elaborat un nou firman (4/16 decembrie 1861) prin care a renunțat la condițiile anterior solicitate, Austria păstrându-și vechea poziție.

Șirul de reforme inițiate de Cuza și venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I, care se bucura atât de sprijinul Franței cât și cel al Prusiei, a făcut ca actul de la 1859 să fie ireversibil. Din 1866, potrivit Constituției promulgate la 1 iulie, Principatele Unite încep să se numească oficial România.

Articol preluat de la wikipedia.com

Citeste in continuare

TOP KINETO MEDICAL Ploiesti

Partener special – probleme juridice

Știri calde

Exclusiv4 zile ago

Haos si bataie de joc la Parcul Industrial Ploiesti

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinSoferii si/sau investitorii care pătrund in Parcul Industrial Ploiesti trebuie să dea dovadă de multă înţelegere şi să acorde...

Exclusiv4 zile ago

Mai lipsește ca un „șef de inspectorat al județului” să programeze și partidele de sex, să aleagă genul copiilor polițiștilor, numele cățeilor de companie, etc

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedin Cum e să stai peste 2 ani la conducerea unui inspectorat de poliție fără să știi denumirea exactă...

Exclusiv4 zile ago

Fiecare polițist trebuie să se uite pe fluturașul de salariu la valoarea salariului brut și să împartă la trei pentru a vedea suma maximă (33%) care nu va fi supusă impozitării și contribuțiilor sociale

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinModificările  aduse Codului Fiscal începând  cu data de 01.01.2023 au adus schimbări în ceea ce privește modalitatea de decontare...

Exclusiv6 zile ago

„La noi, nea Nero ăsta nu poate sa dea foc nici la CAF 2!”

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinIeri, liderul PNL Ploiești, Roberta Anastase, a criticat activitatea primarului Volosevici pe care l-a acuzat că ”a generat doar...

Exclusiv6 zile ago

La IPJ Brașov cerul a tunat și a adunat camarila atotputernicului și atotștiutorului pentru a decide soarta oamenilor din subordine

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedin Ridicol sau dispreț? Nu de puține ori mi-a fost dat să văd oameni mici cocoțați în funcții mari....

Exclusiv1 săptămână ago

Nea’ Oaie de la MOVILA VULPII s-a suparat ca magarul pe sat si a trecut la amenintari/Tupeul Magarului (II)

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinIn articolul precedent am precizat ca, echipa de la ”Incisiv de Prahova” primește amenințări în fiecare zi. Am învățat...

Exclusiv2 săptămâni ago

Nea’ Oaie de la MOVILA VULPII s-a suparat ca magarul pe sat si a trecut la amenintari/Probabil i se trage de la prea multa omletă

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinEchipa de la ”Incisiv de Prahova” primește amenințări în fiecare zi. Am învățat să trăim cu amenințările/combinatiile și să...

Exclusiv2 săptămâni ago

Căprării ieftine specifice stagiului militar din anii comunismului sunt validate efectiv prin dispozițiile de sancționare disciplinară emise de către șeful IPJ Caraș-Severin

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinDacă ești polițist și ajungi să lucrezi la IPJ Caraș-Severin și dorești să-ți faci datoria prin aplicarea legii față...

Exclusiv2 săptămâni ago

O neglijenta si un abuz in serviciu savarsit de numita Tasma V. Tania, agent sef principal la Penitenciarul Ploiesti, poate costa statul roman

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinO neglijenta si un abuz in serviciu savarsit de numita Tasma V. Tania, agent sef principal la Penitenciarul Ploiesti,...

Exclusiv2 săptămâni ago

Structura de acțiuni speciale din cadrul DGPMB ar trebui să reprezinte un etalon pentru restul țării

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinLa data de 12 ianuarie 2023, începând cu ora 12:00 Sindicatul Europol a participat la ședința privind analiza activităților...

Exclusiv2 săptămâni ago

Merge inginer de orice fel, teatru, pictor, popa, orice!

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedin Pentru curiosi, in foto aveti o fisa de post pentru sef IPJ! Observati ca sunt bune orice fel...

Exclusiv2 săptămâni ago

A transmis o petiție ministrului Lucian Bode cu aspectele pe care le-a perceput

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinDe-a lungul timpului, Sindicatul Europol a prezentat condițiile inumane în care colegii lor sunt nevoiți să-și desfășoare activitatea, a...

Exclusiv2 săptămâni ago

Interlopul „Maradin”/CRIMINAL feroce sau victima a sistemului?/Interviu eveniment

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinTrăim o perioadă în care frica sau cel puţin neliniştea sunt la ordinea zilei. Nu cred că e vorba de...

Exclusiv3 săptămâni ago

Cine se mai afla in spatele”Bombei ecologice de la Pleasa”: un personaj de la DIICOT, tatal personajului cu firma de deratizare si contracte cu administratia Volosevici/Contracte de „parandarat”?

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinCine se mai afla in spatele”Bombei ecologice de la Pleasa”? Investigatia noastra a identificat un personaj de la DIICOT....

Exclusiv3 săptămâni ago

Cine blocheaza plata permanentei de la domiciliu?

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedin Ce structura din aparatul central solicita, in 2018, ministrului Carmen Dan, sa nu fie promovat niciun proiect de...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv

error: Articolele nu se pot copia!