Connect with us

Actualitate

EXCLUSIV/SISTEMUL MAFIOT SE REGRUPEAZA LA TRIBUNALUL PRAHOVA IN APARAREA GRUPULUI DE CRIMA ORGANIZATA DE LA DNA ST PLOIESTI

Publicat

pe

„ZID” FACUT PENTRU PROCURORII NEGULESCU MIRCEA SI ONEA LUCIAN, „ZID DE PROTECTIE” REALIZAT LA TRIBUNALUL PRAHOVA

La nivelul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), s-a format dosarul penal nr. 21/P/2018, ce are ca obiect cercetarea anumitor fapte penale săvârşite de procurorii de caz  din cadrul DNA – ST Ploieşti, respectiv din Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, precum şi de ofiţeri de poliţie judiciară, detaşaţi în cadrul acestor parchete;

  • dosarul nr. 21/P/2018 are la bază plângerea penală formulată de subsemnatul, cu privire la fabricarea dosarelor penale nr. 150/P/2014 şi nr. 308/P/2015, printre altele;
  • procurorii ONEA LUCIAN GABRIEL şi RĂILEANU ELENA CERASELA au fost procurori de caz în dosarul penal nr. 150/P/2014, în care au sesizat instanţa de judecată prin emiterea Rechizitoriului nr. 150/P/2014 din data de 16.12.2016, iar ofiţerii de poliţie judiciară mai sus arătaţi au fost delegaţi şi au desfăşurat activităţi în dosarul penal nr. 150/P/2014. Deopotrivă, astfel cum reiese din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, procurorul NEGULESCU[1] s-a implicat în mod direct şi cu încălcarea prevederilor legale în instrumentarea cauzei nr. 150/P/2014 şi, respectiv în administrarea în mod nelegal şi neloial a probatoriului;
  • Constituire de grup infracţional organizat, faptă prevăzută de art. 367 alin. 1 Cod penal, în condiţiile art. 367 alin. 3 Cod penal, constând în aceea că, în perioada 2013 – 2016, a iniţiat împreună cu procurorul NEGULESCU MIRCEA şi ofiţerul de poliţie judiciară IORDACHE MIHAI IULIANO, un grup structurat la care au aderat procurorii DEACONU GILUELA, RĂILEANU ELENA CERASELA, SAVU ALFRED şi ofiţerul de poliţie judiciară FLOREA GABRIELA, care a acţionat, în mod coordonat, în scopul comiterii infracţiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual şi uz de fals, în dauna mai multor persoane cărora le-au atribuit calitatea de subiecţi procesuali principali cu încălcarea drepturilor şi libertăţilor acestora, au dispus şi au propus luarea măsurilor preventive privative de libertate, au dispus trimiterea în judecată a acestora cunoscând că sunt nevinovate, au indus în eroare organele judiciare prin ticluirea de probe nereale, inclusiv prin contrafacerea unor înscrisuri;
  • Represiune nedreaptă, prevăzută de art. 283 alin. 2 Cod penal, constând în aceea că, în calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, reţinerea şi trimiterea în judecată a persoanei vătămate Rădulescu Adrian Ionuţ, în calitate de inculpat, ştiind că este nevinovat, în dosarul penal nr. 150/P/2014;
  • Două infracţiuni de represiune nedreaptă, prevăzută de art. 283 alin. 2 Cod penal, constând în aceea că, în calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti a dispus reţinerea şi trimiterea în judecată a persoanelor vătămate Ispas Constantin şi Saghel Mihail Emanuel, în calitate de inculpaţi, ştiind că este nevinovaţi, în dosarul penal nr. 150/P/2014;
  • Două infracţiuni de cercetare abuzivă, prevăzută de art. 280 alin. 1 Cod penal, constând în aceea că, în calitate de procuror al DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti, cu prilejul instrumentării dosarului penal nr. 150/P/2014, a întrebuinţat promisiuni faţă de persoanele vătămate Ispas Constantin şi Saghel Mihail Emanuel, cercetaţi în calitate de inculpaţi, în scopul de a-i determina să dea declaraţii faţă de alte persoane; (…)
  • Inducerea în eroare a organelor judiciare, prevăzută de art. 52 alin. 3 Cod penal în referire la art. 268 Cod penal raportat la art. 47 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, constând în aceea că, în calitate de procuror la DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti, în baza rezoluţiei infracţionale unice, în mod repetat, în perioada 2014-2016, a determinat mai multe persoane să formuleze, fără vinovăţie, declaraţii nereale, în scopul de a dovedi existenţa unor fapte prevăzute de legea penală cu prilejul „fabricării” mai multor dosare penale, respectiv (…) dosarul penal nr. 150/P/2014 privindu-i pe Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel şi Rădulescu Ionuţ Adrian. (…)
  • Fals intelectual, prevăzută de art. 321 Cod penal constând în aceea că, în calitate de procuror la DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti, care a instrumentat dosarul penal nr. 150/P/2014 privindu-i pe inculpaţii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel şi Rădulescu Ionuţ Adrian, a emis ordonanţa de autorizare provizorie a supravegherii audio, video şi prin fotografiere din 09.08.2015, cunoscând că informaţiile care urmau să fie transpuse în mijloacele de probă erau puse la dispoziţia organelor judiciare de martorul Tănăsescu Cătălin Adrian.
  • Divulgarea informaţiilor secrete de stat, prevăzută de art. 303 Cod penal, constând în aceea că, în calitate de procuror la DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti, care a instrumentat dosarul nr. 150/P/2014 privindu-i pe inculpaţii Ispas Constantin, Saghel Mihail Emanuel şi Rădulescu Ionuţ Adrian, a prezentat cu titlul de mijloc de probă informaţii clasificate secrete de stat despre care a luat cunoştinţă datorită atribuţiilor de serviciu fiind afectate interesele BCCO Ploieşti şi DGA – SJA Prahova.
  • Abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 Cod penal în condiţiile art. 35 alin. 1 Cod penal, întrucât în perioada 2013-2016 în mod repetat, în baza rezoluţiei infracţionale unice, în exercitarea funcţiei de procuror şf serviciu la DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti, încălcând atribuţiile de serviciu astfel cum sunt acestea reglementate de Legea nr. 304/2004, Legea 303/2004, OUG 43/2002, Codul de procedură penală, prin aceea că a permis în mod nelegal procurorului NEGULESCU MIRCEA să intervină în anchetele desfăşurate de alţi procurori de caz, chiar şi în propriile anchete; a permis administrarea materialului probator în dosare penale cu încălcarea art. 2, art. 4, art. 5, art. 11 Cod procedură penală, care reglementează legalitatea procesului penal, prezumţia de nevinovăţie, aflarea adevărului, respectarea demnităţii umane şi a vieţii private, art. 100 care reglementează administrarea probelor, art. 101 care reglementează principiul loialităţii administrării probelor, art. 103 care reglementează aprecierea probelor, art. 125-126 Cod procedură penală referitoare la martorii ameninţaţi şi măsurile de protecţie dispuse în cursul urmăririi penale, dispoziţiile constituţionale care reglementează drepturile şi libertăţile părţilor din proces, cu consecinţa vătămării drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor care au fost transformate în „ţinte” de către procurori din DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti. (…)
  • în dosarul nr. 21/P/2018, pe lângă domnii procurori ONEA LUCIAN GABRIEL şi NEGULESCU MIRCEA, mai sunt anchetaţi şi procurorii DEACONU GILUELA şi SAVU ALFRED din cadrul DNA ST Ploieşti – procurori de caz în dosarul nr. 212/P/2012, aspect deosebit de relevant pentru scopul acestei cereri de sesizare, astfel cum reiese conform punctului (1) de mai jos.

În aceste condiţii, astfel cum vom arăta în continuare, există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea doamnei judecător ZAMFIRESCU ANCA CORINA este afectată în ceea ce priveşte soluţionarea prezentei cauze, pentru următoarele motive:

In baza prevederilor art. II din Hotararea nr. 5 din 15.02.2019 adoptata de Colegiul de Conducere al Tribunalului Prahova, a fost aprobata propunerea Preşedintelui Secţiei Penale, dl. judecător Dinu Iulian privind „preluarea completului 11 CPF + EC, 11 DL, începând cu data de 18.02.2019 de către doamna judecător Zamfirescu Anca Corina”.

Astfel fiind, incepand cu data de 18.02.2019, in compunerea completului de judecata al jurisdicţiei de camera preliminară nr. 11 CPF + EC, caruia i-a fost repartizata spre soluţionare prezenta cauza penala, intra doamna judecător Zamfirescu Anca Corina.

CINE ESTE JUDECATOAREA Zamfirescu Anca Corina?

Menţionam ca jurisdicţia de camera preliminară din cadrul Tribunalului Prahova – Secţia Penala este investita prin Rechizitoriul Parchetului d.p.l. înalta Curte de Casaţie si Justiţie – Direcţia Naţionala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploieşti (‘DNA-ST Ploieşti’) nr. 150/P/2014 din 16.12.2016, intocmit de procurorii Onea Lucian Gabriel si Raileanu Cerasela.

Din analiza actelor in probatiune anexate la dosarul cauzei se contureaza suspiciunii rezonabile de parţialitate a judecătorului Zamfirescu Anca Corina:

  1. Doamna judecător Zamfirescu Anca Corina a fost denunţător si martor in cauza ce a format obiectul dosarului nr. 212/P/2012 al DNA-ST Ploieşti, avand ca obiect infracţiuni de corupţie (denunţul olograf înregistrat la DNA-ST Ploieşti sub nr. 216/P/2012 clin
  • respectiv extras din Rechizitoriul DNA-ST Ploieşti nr.212/P/2012 din 19.02.2013, intocmit de procurorii Deaconu Giluela si Savu Alfred Virgiliu);
  1. Doamna judecător Zamfirescu Anca Corina a înregistrat cu propriul telefon mobil I­PHONE5 discuţia purtata cu domnul judecător Podea Petre Adrian, din cadrul Tribunalului Prahova, in 17.12.2012, pe care a pus-o la dispoziţia DNA-ST Ploieşti (procesul-verbal de redare in forma scrisa a convorbirii telefonice înregistrate cu mijloace proprii puse la dispoziţia organului de urmărire penala de martorul-denuntator Zamfirescu Anca Corina, nr. 212/P/2012 din 01.02.2013, intocmit de procuror Deaconu Giluela din cadrul DNA-ST Ploieşti, respectiv extras din Rechizitoriul DNA-ST Ploieşti m, 212/P/2012 din 19.02.2013);
  2. Doamna judecător Zamfirescu Anca Corina a acţionat, de fado, ca si colaborator cu identitate reala al DNA-ST Ploieşti in respectiva cauza penala;

Astfel, transpar din analiza coroborata a proceselor-verbale de efectuare a înregistrărilor ambientale audio-video de către DNA – Structura Centrala – Serviciul Tehnic, a proceselor verbale de redare in forma scrisa a dialogurilor ambientale purtate de doamna judecător Zamfirescu Anca Corina cu domnul judecător Podea Petre Adrian in incinta Tribunalului in 19.12.2012, 20.12.2012 si 27.12.2012, respectiv a planşelor fotografice privind principalele momente operative ale intalnirilor înregistrate audio-video in mediu ambiental din 19.12.2012 si 20.12.2012;

Totodata, analiza planşelor fotografice permite, fara echivoc, inferenţa ca mijlocul tehnic special de înregistrare audio-video al convorbirilor purtate in mediul ambiental nu putea fi instalat decât asupra interlocutorului domnului judecător Podea Petre Adrian – doamna judecător Zamfirescu Anca Corina – avand in vedere unghiul din care este captata imaginea fizionomiei domnului judecător Podea Petre Adrian;

Pe cale inferentiala rezulta ca doamna judecător Zamfirescu Anca Corina a purtat asupra sa un mijloc tehnic special de înregistrare audio-video al convorbirilor purtate in mediul ambiental cu persoana pe care a denuntat-o, judecătorul Podea Petre Adrian, care i-a fost pus la dispoziţie de organul de urmărire penala care executa procedeul probator respectiv (DNA), chiar daca procesele-verbale de efectuare a înregistrărilor ambientale audio-video întocmite de către DNA Structura Centrala – Serviciul Tehnic omit sa menţioneze acest aspect;

In acest context, nu este lipsit de însemnătate sa amintim ca se vizeaza inclusiv nelegalitatea unor probe administrate in acuzare in faza de urmărire penala, constând din înregistrări ale unor discuţii purtate de unii martori in mediul ambiental;

  1. Cazul de incompatibilitate incident in cauza, care fundamentează cererea de recuzare este cel reglementat de dispoziţiile art. 64, alin. (1) lit. f) C.pr.pen., respectiv: „ (…) fi există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorului este afectată.”
  2. Potrivit doctrinei[2] relevante, cazul de incompatibilitate priveşte inclusiv judecătorul de camera preliminară, fiind vorba despre un caz general de incompatibilitate, intrucat Noul Cod consacra astfel caracterul enunţiativ al ipotezelor in care exista o suspiciune rezonabila cu privire la existenta unui risc de lipsa de imparţialitate a judecătorului.
  3. Cazul de incompatibilitate reglementat de acest text normativ constituie o garanţie instituţionala a dreptului ia un proces echitabil sub aspectul componentei dreptului de acces ia un tribunal imparţial, conform art. 6 § (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (‘CEDO’/’Conventia’), ratificata prin Legea nr. 30/1994.
  4. La rândul sau, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat importanta deosebita a impartialitatii jurisdicţiei, numind-o „piatra de temelie a dreptului la un proces echitabil”[3].
  5. Reglementarea convenţionala este incorporata atat la nivel constituţional, cat si la nivelul legislaţiei organice. Astfel, prevederilor art. 124, alin (2) din legea fundamentala statueaza ca justiţia este imparţiala şi egala pentru toţi, in vreme ce, potrivit dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 304 /2004 „Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil de către o instanţă imparţială şi independentă, constituită potrivit legii”, fiind necesar pentru aceasta ca judecătorii sa fie inter alia imparţiali [art. 2, alin. (3) din Legea nr. 303/2004].
  6. Interpretarea Convenţiei este guvernata de principiile enunţate in cuprinsul Convenţiei de la Viena privind dreptul tratatelor din 23 mai 1969. Art. 31 din acest act normativ evoca regula generala a interpretării unui tratat – Convenţia – cu buna credinţa, potrivit sensului obişnuit ce urmează a fi atribuit termenilor tratatului în contextul lor şi în lumina obiectului şi scopului reglementarii.
  7. In lumina acestei reguli generale de interpretare, Curtea de la Strasbourg (‘CtEDO’) a statuat in mod constant ca prevederile Convenţiei sunt menite sa confere si sa guverneze drepturi practice si efective, iar nu drepturi teoretice si iluzorii.
  8. Astfel fiind, principiul efectivitatii a condus Curtea sa statueze ca orice norma care reglementează un drept se va interpreta extensiv, interpretarea restrictiva fiind incidenţa exclusiv in ipotezele in care sunt reglementate restrângeri ale drepturilor fundamentale[4].
  9. Drept urmare, avand in vedere ca dispoziţiile art. 64, alin. (1} lit. f) C.pr.pen. reglementează la nivelul dreptului procesual penal naţional o garanţie instituţionala a prevederilor art. 6 § (1) din CEDO, in componenta dreptului de acces la o jurisdicţie imparţiala, a fortiori, se impune ca interpretarea respectivelor dispoziţii legale sa fie una de ordin extensiv.
  10. Consecinţa practica a interpretării extensive a dispoziţiilor art. 64, alin. (1) lit. f) C.pr.pen. se manifesta cu privire la standardul de proba pe care participantul la proces care invoca incompatibilitatea trebuie sa il satisfaca deoarece ii revine sarcina probei in procedura recuzării.
  11. In consecinţa, sfera conceptului de ‘suspiciune rezonabila de parţialitate’ a judecătorului este una extrem de larga, reflectând necesitatea probatiunii probabilităţii unei atare partialitati, fara insa a impune actorului procesual caruia ii revine sarcina probei in incidentul procedural al recuzării obligaţia de a proba certitudinea partialitatii magistratului recuzat.
  1. Unul dintre punctele de reper in materie il reprezintă jurisprudenta din afacerea Piersack c. Belgiei[5] prin care Curtea de ia Strasbourg a statuat ca trebuie sa distingem intre imparţialitatea de ordin subiectiv, numita in doctrina si ‘imparţialitate personala’, care presupune absenta oricărei prejudecăţi despre cauza (varietăţile de antepronuntari) si imparţialitatea de ordin obiectiv, denumita in literatura si ‘imparţialitate funcţionala’, care presupune verificarea existentei garanţiilor suficiente care exclud orice dubiu legitim de parţialitate a magistratului, înţeles ca risc de parţialitate decurgând din simpla analiza a unor aparente factuale[6].
  2. In acest, instanţa europeana a statuat ca, in acest domeniu, chiar si aparentele pot avea o importanta determinanta, in sensul ca orice judecător referitor la care exista un motiv legitim de a stârni temerea lipsei de imparţialitate trebuie sa se retraga din compunerea completului de judecata[7].
  3. Graniţa intre imparţialitatea subiectiva si imparţialitatea obiectiva nu este una ermetica deoarece, din punctul de vedere al unui observator exterior, conduita judecătorului poate sa antreneze deopotrivă atat dubii obiectiv justificate privind imparţialitatea sa, fiind in egala măsură susceptibila sa evidenţieze existenta prejudecăţilor la nivelul convingerii sale personale (imparţialitatea subiectiva)[8].

Elementele de fapt sus iterate, probate cu înscrisurile, releva ca doamna judecător Zamfirescu Anca Corina nu poate fi de plano imparţiala, din perspectiva obiectiva, de vreme ce nu prezintă garanţii suficiente care sa excludă dubiul legitim de parţialitate in aceasta cauza in care urmărirea penala si trimiterea in judecata au fost efectuate de DNA-ST Ploieşti, unitate de parchet cu care domnia sa a colaborat de facto in perioada 2012-2013 in vederea obţinerii probelor in acuzare intr-o cauza penala.

La cauza penala respectiva s-au depus probe indubitabile privind impartialitatea judecatorului Zamfirescu Anca Corina:

  • denunţul olograf înregistrat la DNA-ST Ploieşti sub nr. 216/P/2012 din 18.12.2012;
  • extras din Rechizitoriul DNA-ST Ploieşti nr. 212/P/2012 din 19.02.2013,
  • procesul-verbal nr. 212/P/2012 din 01.02.2013 al DNA-ST Ploieşti de redare in forma scrisa a convorbirii telefonice înregistrate cu mijloace proprii, pe care martorul-denuntator Zamfirescu Anca Corina a pus-o la dispoziţia organului de urmărire penala;
  • proces-verbal de efectuare a inregistrarilor ambientale audio-video 1042/II-1/2012 din
  • DNA – Structura Centrala – Serviciul Tehnic;
  • proces-verbal 1042/II-1/2012 din 19.12.2012 DNA – Structura Centrala – Serviciul Tehnic de redare in forma scrisa a dialogurilor ambientale purtate de doamna judecător Zamfirescu Anca Corina cu domnul judecător Podea Petre Adrian in incinta Tribunalului in 19.12.2012;
  • planşa fotografica nr. 1042/II-1/2012 a DNA – Structura Centrala – Serviciul Tehnic privind principalele momente operative ale intalnirii dintre numita Zamfirescu Anca Corina si numitul Podea Petre Adrian in incinta Tribunalului in 19.12.2012;
  • proces-verbal de efectuare a inregistrarilor ambientale audio-video 1042/II-1/2012 din
  • al DNA – Structura Centrala – Serviciul Tehnic;
  • proces-verbal 1042/11-1/2012 din 21.12.2012 al DNA – Structura Centrala – Serviciul Tehnic de redare in forma scrisa a dialogurilor ambientale purtate de doamna judecător Zamfirescu Anca Corina cu domnul judecător Podea Petre Adrian in incinta Tribunalului in 20.12.2012;
  • planşa fotografica nr. 1042/II-1/2012 a DNA – Structura Centrala – Serviciul Tehnic privind principalele momente operative ale intalnirii dintre numita Zamfirescu Anca Corina si numitul Podea Petre Adrian in incinta Tribunalului in 20.12.2012;
  • proces-verbal de efectuare a inregistrarilor ambientale audio-video nr, 1042/II-1/2012 al DNA – Structura Centrala – Serviciul Tehnic.

Oare “mafia” procurorilor si judecatorilor din Prahova NU REALIZEAZA ca NU mai pot face ce vor in afara legii?

Suntem curiosi cati din cei care vor judeca recuzarea sunt decisi sa intre in hora “malaxorului” cercetarilor penale de la  Sectia de anchetare a magistratilor din Parchetul General. Vom reveni. (Ec Adrian Radu).

[1] „Astfel cum rezultă din analiza materialului probator, procurorul Negulescu Mircea s-a implicat în ancheta efectuată în dosarul penal nr. 150/P/2014 al DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti, în condiţiile în care nu a avut calitatea de procuror de caz, dar era direct interesat în formularea de acuzaţii la adresa persoanelor care aveau cunoştinţă despre detalii compromiţătoare din activitatea profesională şi din viaţa sa personală.” – pagina 16 a Ordonanţei nr. 21/P/2018 din 09.01.2019, versiunea publicată în spaţiul public (https://www.luju.ro/dezvaluiri/cazuri-celebre/rechizitoriul-derbedeilor-cititi-fabuloasa-ordonanta-a-procuroarei-adina-florea-despre-zecile-de-infractiuni-imputate-procurorilor-unitatii-de-elita-dna-ploiesti-s-a-sesizat-din-oficiu-pretinzand-favoruri-de-natura-sexuala-de-la-inculpata-presiuni-si-cons)

[2] Mihail Udroiu, „Procédera Petmla. Partea Cenemta”, édifia a 5-a, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2018, p. 233.

[3]  Serge Guinchard, Cecile Chaînais, Constantin S. Dell costop oui os, loannis S. Delicostopoulos, Melisa Douchy- Oudot, Frederique Ferrand, Xavier Lagarde, Véronique Magnier, Flelene Ruiz Fabri, Laurence Sinopoli, Jean-Marc Sorel, „Droit Processuel. Droits fondamentaux du process”, Dalloz, Paris, 2015,8tnie édition, pag. 868.

[4]  Ben Emmerson, Andrew Ashworth, Alison Macdonald, Andrew L-T Choo, Mark Summers, „Hunintt Rights and Criminal justice”, Sweet & Maxwell, London, 2012, p. 81-88.

[5] CtEDO, decizia dini octombrie 1982, cauza Piersack c. Belgia, § 30.

3 Serge Guinchard, Jacques Buisson, „Procédure Pénale”, LexisNexis, 10ime édition, Paris, 2014, p. 372.

[6] CtEDO, decizia din 1 octombrie 1982, cauza Piersack c. Belgia, § 30.

7 CtEDO, decizia din 15 ianuarie 2008, cauza Micallefc. Malta, § 73, confirmata de Marea Camera prin decizia din 15

octombrie 2009, aptul. Serge Guinchard, Cecile Chaînais, Constantin S. Delicostopoulos, Ioannis S. Delicostopoulos, Melisa Douchy-Oudot, Frederique Ferrand, Xavier Lagarde, Véronique Magnier, Helene Ruiz Fabri, Laurence Sinopoli, Jean-Marc Sorel, op. cit., pag. 869.

Actualitate

Trump anunță un proiect de 175 miliarde de dolari pentru un scut antirachetă de ultimă generație, condus de generalul Guetlein

Publicat

pe

De

Un plan ambițios cu perspective de extindere internațională

Președintele Donald Trump a anunțat astăzi un nou proiect de amploare, denumit „Golden Dome” (Cupa de Aur), al cărui cost estimat depășește 175 miliarde de dolari. Proiectul, menit să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, va fi condus de generalul Michael Guetlein, vicecomandant al Forței Spațiale, și va avea ca scop interceptarea rachetelor chiar și dincolo de granițele terestre, inclusiv din spațiu.

Un sistem de apărare capabil să contracareze orice amenințare

„Odată finalizat, Golden Dome va putea intercepta rachete lansate din orice parte a lumii, chiar și din spațiu, și vom avea cel mai performant sistem vreodată construit”, a declarat Trump într-un briefing în Biroul Oval, fiind însoțit de secretarul Apărării, Pete Hegseth, senatori americani și generalul Guetlein.

Președintele a afirmat cu convingere că proiectul va fi complet operațional până la sfârșitul mandatului său. La nivel internațional, Canada a exprimat deja interesul de a se alătura inițiativei. „Vor să se implice și să vadă dacă pot fi parte a acestui proiect”, a explicat Trump referindu-se la vecinii de la Nord, cu care administrația sa avut relații tensionate. „Nu va fi foarte dificil. Vor plăti partea lor de contribuție”, a adăugat el.

Finanțare și provocări tehnice

Inițial, proiectul Golden Dome va fi finanțat cu o sumă de 25 miliarde de dolari, provenind dintr-un proiect de legislație republicană pentru reconciliere bugetară, însă această lege se află în prezent în impas, din cauza opoziției din partea partidului Republican din Camera Reprezentanților.

Deși președintele și cei prezenți în Biroul Oval au fost mai puțin clari în privința arhitecturii exacte a sistemului care ar urma să fie operațional până la sfârșitul mandatului, expertul în apărare antirachetă Tom Karako a explicat că „depinde de modul în care se definește ‘operațional’” și a subliniat că procesul va fi evolutiv, în mai multe etape.

Guetlein, o figură cheie pentru spațiu

Generalul Guetlein, considerat printre cei mai potriviți pentru conducerea acestui proiect datorită experienței sale volume în domeniul spațial, aduce cu sine o vastă experiență în comandarea sistemelor spațiale, fiind anterior șef al Space Systems Command și colaborând direct cu constelația de sateliți de avertizare și urmărire a rachetelor a Pentagonului.

El a subliniat necesitatea de a intensifica protecția teritorială, mai ales în fața amenințărilor moderne, precum rachetele de croazieră capabile să elude radarul și sistemele de apărare. „Este crucial să ne concentrăm mai mult pe apărarea națiunii”, a spus Guetlein, descriind inițiativa ca fiind „o abordare curajoasă și agresivă”.

Un complex sistem de apărare, inspirat de sistemul israelo-palestinian Iron Dome

Inițiativa Golden Dome, denumită după sistemul israelian Iron Dome, urmărește crearea unui adevărat scut aerian pentru Statele Unite. Nu vorbim însă despre un singur sistem, ci despre o „sistem de sisteme” format din multiple straturi de apărare, ce includ senzori terestrați și sateliți, precum și interceptori de pe teren și din spațiu.

Primul nivel va consta din senzori de la sol și până în orbită, pentru colectarea datelor despre amenințări, aceste informații fiind folosite apoi pentru a ghida un arsenal de interceptori, capabili să doboare rachetele inamice în faza de boost, în spațiul de lansare.

Obstacole majore: finanțare și tehnologie

Totuși, Golden Dome se confruntă cu numeroase provocări, inclusiv cele financiare, estimările variază de la câteva sute de miliarde până la trilioane de dolari, oficiali precum senatorul republican din Montana, Tim Sheehy, avertizând că costurile totale ar putea ajunge chiar și la nivelul de „trilioni de dolari”. În plus, realizarea efectivă a unei arhitecturi spațiale de interceptare rămâne un obstacol tehnic major, având în vedere necesitatea utilizării radarelor în banda de frecvențe 3.1-3.45 GHz, iar utilizarea comercială a acestor porțiuni de spectru poate compromite sistemele critice ale inițiativei.

O altă problemă majoră este integrarea și funcționarea în tandem a diverselor sub-sisteme, astfel încât acestea să devină un sistem eficient, nu doar o colecție de componente.

Critici și riscuri geopolitice

Inițiativa nu este privită favorabil de toți, experții în controlul armamentelor avertizând că o astfel de tehnologie ar putea destabiliza echilibrul nuclear global, periclitând doctrina descurajării reciproce. De asemenea, criticii se tem că implicarea unor companii private precum SpaceX, condusă de Elon Musk, ar putea aduce riscuri etice și strategice, având în vedere influența majoră pe care o are industria spațială privată în aceste proiecte.

Participare largă a industriei și competiție globală

Senatorul republican din Alaska, Dan Sullivan, a menționat că sistemul va cuprinde interceptori de la mari contractori precum Lockheed Martin și Raytheon, dar și companii mai mici, noi pe piață, interesate să ofere tehnologii mai ieftine și inovatoare. Trump a amintit de „cele mai strălucite minți din Silicon Valley”, sugerând că inovația tehnologică ar putea veni de oriunde.

„Ce e important este că oricine poate participa, poate concura”, a spus senatorul republican Kevin Cramer, din Dakota de Nord.

Perspectiva experților și importanța proiectului

După anunț, analiști de la TD Cowen, precum Roman Schweizer și Liz Huseynov, au exprimat rezervări privind fezabilitatea unui scut continental imun total, dar au subliniat că Golden Dome reprezintă un catalizator vital pentru dezvoltarea și implementarea capacităților spațiale critice.

Președintele Trump și-a exprimat convingerea că Statele Unite dispun de o „super-tehnologie” pe care nimeni altcineva nu o are, susținând că această avantaj reprezintă un atu major în cadrul inițiativei Golden Dome, chiar dacă nu a intrat în detalii.

Citeste in continuare

Actualitate

Acord istoric între Uniunea Europeană și Regatul Unit pentru apărare și securitate post-Brexit

Publicat

pe

De

O nouă etapă în colaborarea de securitate

După ani de tensiuni politice generate de Brexit, Uniunea Europeană și Regatul Unit au convenit asupra unui acord de cooperare în domeniul apărării și securității, ca parte a unui pachet economic mai amplu. Anunțul a fost făcut în cadrul unui summit desfășurat la Londra, unde Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat că parteneriatul vizează consolidarea colaborării într-o serie de domenii, inclusiv industrie, mobilitate militară, menținerea păcii, gestionarea crizelor și contracararea amenințărilor hibride.

Primul pas spre integrare în programele europene de apărare

Von der Leyen a subliniat că acest acord reprezintă un „prim pas” către implicarea Regatului Unit în programele și inițiativele de apărare ale UE, dar a menționat că va fi nevoie de negocieri suplimentare pentru ca industria britanică să poată concura pentru achiziții comune, în cadrul proiectului SAFE, care are o valoare de 150 miliarde de euro (aproximativ 169 miliarde de dolari).

Un document comun, semnat tot astăzi între UE și Regatul Unit, menționează că cele două părți “trebuie să exploreze rapid posibilitățile de cooperare sporită, benefică reciproc, create de instrumentul SAFE, odată ce acesta va fi adoptat, în conformitate cu cadrul legal propriu fiecărei părți”.

Initiativa EU ReArm și potențialul pentru companii britanice

Acordul se înscrie în cadrul inițiativei ReArm a UE, estimată la până la 800 de miliarde de euro, destinată creșterii cheltuielilor militare și capacităților industriale din tot continentul. SAFE permite statelor membre să acceseze credite pentru investiții în echipamente militare majore, sporind interoperabilitatea și acoperirea lacunelor militare.

Von der Leyen a afirmat că acest program va „crea noi oportunități pentru industriile de apărare” ale UE și va “contribui la sporirea pregătirii militare”. Decizia Marii Britanii de a părăsi UE în 2020 a restricționat companiile locale de la participarea la contractele de apărare ale blocului comunitar. Cu toate acestea, noul acord deschide perspective semnificative pentru companii precum BAE Systems, Babcock și Rolls Royce.

Reacții mixte și așteptări

Kevin Craven, CEO al organizației britanice ADS Group, a calificat acordul drept “o dezvoltare binevenită”, dar a adăugat că este prea devreme pentru a se bucura, deoarece detaliile nu sunt încă clare:
„Este un pas important, dar încă trebuie să vedem exact cu ce beneficii concrete vine pentru industria de apărare a Marii Britanii.”

De cealaltă parte, Antonio Costa, președintele Consiliului European, a salutat acordurile ca pe un “nou început” în relația UE-Regatul Unit, afirmând că acestea “reprezintă mai mult decât simple documente, ci un angajament comun pentru securitate, prosperitate și dezvoltare”.

Împreună, liderii promit o colaborare mai profundă în apărare și un rol întărit pentru Europa în comunul front NATO, precum și sprijin pentru eforturile de pace din Ucraina, inclusiv prin sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei.

Un angajament politic, cu semne de întrebare despre ambiție

Premierul britanic Keir Starmer a subliniat că noua înțelegere de comerț asigură Regatului Unit cel mai bun acces la piața UE, păstrând totodată angajamentele de a nu reîntregi unilateral piața unică, uniunea vamală sau libertatea de mișcare.

Pe de altă parte, expertul Ed Arnold de la Royal United Services Institute a exprimat scepticism cu privire la nivelul de ambiție al acestui parteneriat, menționând lipsa de „obiective concrete sau repere realizabile” până în prezent.

Citeste in continuare

Actualitate

Odin plyus nol’ ravno odin. Matematika vsegda prosta.

Publicat

pe

De

Nikushor Dan, novyy prezident Rumynii: yavnaya pobeda na vyborakh, sostyazaniyakh i politicheskikh vyzovakh

Nicușor Dan, noul Președinte al României: Victorie clară în alegeri, contestații și provocări politice

Învingător în România, învins în Diaspora—Riscuri și așteptări pentru mandatul promis

Rezultate oficiale și confirmare

Candidatul independent pro-european, Nicușor Dan, a câștigat alegerile prezidențiale din România cu 53,93% din voturi după numărarea a 99,4% din buletinele de vot, potrivit datelor publicate de Administrația Electorală Permanentă. Rivalul sau, George Simion, liderul Alianței Naționale pentru Unirea Românilor, a obținut 46,07%.

Victorie matematică și confirmare media

Chiar înainte ca rezultatele să fie definitive, mass-media l-au proclamat câștigătorul „matematic” al celui de-al doilea tur, după ce Dan reușise să obțină cele 50% + 1 vot necesare, cu 92,4% din urne numărate.

Rezultate în diaspora și divergențe

Deși în România rezultatele favorizează clar candidatul pro-european, în rândul românilor din străinătate, victoria i-a revenit rivalului, George Simion. După numărarea a 82% din buletinele de vot din diaspora, Simion are 55,12% din voturi, față de 44,88% pentru Dan.

Câștiguri și în Rusia și China

Cu surprindere, Nicușor Dan a câștigat și în rândul românilor din Rusia și China. În Rusia, unde au fost deschise două secții de votare – Moscova și Sankt Petersburg – Dan a obținut 58,65% din voturi, în timp ce Simion are 41,35%. În China, Dan a strâns 84,23% din voturi, față de 15,77% pentru contracandidat.

Alte zone de vot și context internațional

Și românii din Kazahstan, Iran, India, Thailanda, Japonia, Indonezia și Uzbekistan l-au sprijinit pe Nicușor Dan, consolidând victoria sa la nivel internațional.

Reacții politice și recunoașteri

Alianța pentru Unirea Românilor a recunoscut oficial victoria lui Dan. Liderul partidului, George Simion, a transmis felicitări și a declarat: „Vreau să-l felicit pe contracandidatul meu, Nicușor Dan, că a câștigat alegerile. Aceasta a fost voința poporului român.“ Simion a mai mulțumit celor peste 5 milioane de români care au avut încredere în el, chiar dacă anterior fusese acuzat de campanii de manipulare.

Reacții internaționale

Nicușor Dan a primit felicitări din partea șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Franței, Emanuel Macron, președintei Moldovei, Maia Sandu, precum și a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Pasii următori și așteptările

În interviul acordat Digi 24, noul președinte a anunțat că, începând de luni, va începe negocierile cu patru partide parlamentare pro-europene pentru formarea unui nou guvern: Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea pentru Salvarea României și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România.

Concluzie:
Victoria lui Nicușor Dan reprezintă o schimbare semnificativă în scena politică românească, însă provocările legate de consolidarea unei guvernări stabile și de gestionarea așteptărilor populației vor fi următoarele etape esențiale

 

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv7 ore ago

Inca o investigație a ziarului Incisiv de Prahova confirmată de organele de cercetare penală/Escrocheria imobiliară „White Tower – City Gate”

Organismele de cercetare penală au confirmat recent inca o investigație a ziarului Incisiv de Prahova, inițiată acum aproximativ patru ani,...

Exclusiv16 ore ago

Fermierii aveau dreptate: Războiul cu natura a distrus câmpurile, sistemul antigrindină este o capcană periculoasă

Lupta inutilă cu cerul și falsele promisiuni de regenerare voalează în fața adevărului simplu: natura trebuie respectată, nu controlată S-a...

Exclusiv18 ore ago

Critici dure la adresa Poliției Române: Lecții neînvățate după tragedia de la Onești

O experiență dureroasă care nu aduce reforme În ciuda tragediei care a șocat întreaga țară la Onești (aici), (aici), (aici),...

Exclusiv18 ore ago

Problemele din penitenciare: Critici acerbe la adresa DSDRP pentru lipsa de sprijin și coordonare

Documente interne scot la iveală tensiunile și dificultățile din sistemul penitenciar Documente obținute din interiorul sistemului penitenciar relevă o serie...

Exclusiv18 ore ago

„Proprietăți normative ale IGPR – O realitate sau o fantasmagorie?”

Amenințarea ignoranței funcționale în sistemul de ordine și siguranță publică Înaltul oficial Iulian Ionica, șeful Direcției de Cercetări Interncine din...

Exclusiv2 zile ago

Scandalul Coca-Cola din România: Între practici ilegale, manipulare și protecție dubioasă

Lideri de încredere, dar senzație de echilibru periculos: Nedelcu și Brisan coordonează operațiuni și influențează decizii cheie În timp ce...

Exclusiv2 zile ago

Corupție și afaceri cu statul în Vălenii de Munte: Lumea ascunsă a ilegalităților și a înțelegerilor oculte

Tăcerea trebuie să înceteze: adevărul despre rețeaua de corupție din inima pădurii După ce jurnalul nostru, Incisiv de Prahova, a...

Exclusiv2 zile ago

Ploieștiul, orașul sfidării și al corupției: de la stalpi montati la mașini pe trotuar/O nouă fază a scandalului WHITE TOWER

Trotoarul meu meu și legea „se bat cap în cap”: situația irelevantă sau sfidare totală? În zona de nord a...

Exclusiv2 zile ago

Penitenciarele în colaps: lipsa fondurilor pentru salarii, hrană și medicamente riscă să declanșeze revolte

Criza sistemului penitenciar: lipsa banilor pentru salarii, hrană și medicamente riscă să ducă la revoltă generalizată Polițiștii de penitenciare riscă...

Exclusiv2 zile ago

Scandal în rândul angajaților din poliția de frontieră: reduceri salariale fără notificare și demersuri legale pentru recuperarea drepturilor

Sindicatul Diamantul dezvăluie reducerea neanunțată a majorării Bayraktar, oferind un model de acțiune pentru recuperarea sumelor reținute ilegal Polițiștii de...

Exclusiv3 zile ago

Reacție fermă a avocatului Militaru în apărarea polițiștilor implicați în misiuni internaționale

Sindicatul Diamantul și avocatul Militaru, aliați în fața ministrului În contextul disputelor și al acuzațiilor privind participarea polițiștilor români la...

Exclusiv3 zile ago

Jaf și corupție la nivel național: Incisiv de Prahova dezvăluie adevărul despre mafia deșeurilor din Prahova – autoritățile, complice sau ineficiente?

Suntem iritați și revoltați că, în 2025, România încă mai trăiește în cercul vicios al corupției, iar cetățenii plătesc prețul...

Exclusiv4 zile ago

Electromecanica Ploiești: O promisiune minciunoasă? Cum Sistemul Antigrindină joacă la două capete, ignorând disperarea fermierilor

In timp ce culturile au suferit, Electromecanica Ploiești promite marea cu sarea, dar nu livrează nimic. O analiză devastatoare a...

Exclusiv5 zile ago

Împuternicirea pe funcție: de excepție, aproape regulă în MAI

Reglementări legale ale împuternicirii Conform Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, articolele 27^15 – 27^17, precum și prevederilor din ordinul...

Exclusiv5 zile ago

Sprijinul financiar pentru șefii din Poliție: sporuri de neuro-zi fără activitate operațională?

Mistere și controverse în beneficiile polițiștilor de rang înalt Un subiect intens dezbătut în ultimele luni în cadrul sindicatului Diamantul...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv