Exclusiv
Stoica Ion și-a trecut pe persoana fizica administrarea S.C. Brazi Industrial Parc S.A. Negoieşti Negoieşti – sursa de sifonat bani publici si de actiuni cu relevenata in Codul Penal/Cine il tine in brate din CJ Prahova? (I)
Pentru a nu fi acuzati de partipriuri cu o formatiune politica sau alta, Incisiv de Prahova va prezinta modelul de sifonare a banului public si de actiuni cu relevenata in Codul Penal, pe perioada 2010-09.04.2021.
Nu stim si nu ne intereseaza domeniul politic care poate mentine in brate si la conducere o asemenea grupare de crima organizata, este apanajul, strict, al organelor de cercetare penala care sunt, inca, in adormire. Oare pentru cat timp mai pot face „joc de glezne”?
Noi prezentam doar faptele, pe baza de probe, cu documente si chiar constatari ale unor controale derulate de institutiile statului.
Atat, la final va vom prezenta si schema gruparii de crima organizata chiar daca duce la varful unor partide politice, fara alte comentarii.
Pana la prezentarea faptelor din prezent in toata splendoarea ilegalitatilor savarsite de Stoica Ion, va prezentam ce au constatat organele finaciare de control, imputari si sarcini care nu au fost duse la indeplinire de catre eternul director Stoica Ion care se lauda ca are sprijin politic la nivelul unei formatiuni politice aflate la guvernare si ca va fi mentinut in functie.
Noi speram ca, la baza, nu sunt negocierile facute in campania electorala de la locale cand acelasi personaj a trecut in barca fiului primarului de la Filipestii de Padure cu toate ca el este denuntatorul pentru furturile din banul public al tatalui acestuia, fostul primar al aceleiasi localitati unde „STIMABILUL” Stoica a mai obtinut inca un mandat de consilier. Doar speranta ne ramane, chiar daca politica noastra „damboviteana” a trecut de bariera unei curve si a ajuns o tarfa jegoasa de pe DN1! Aviz amatorilor!
Ne ne vom referi in acest articol cum stimabilul Stoica face jocurile in mafia gunoaielor, nici cum aceste solicita imprumut de la diversi agenti economici pentru a isi achita salariile angajatilor si pe urma le „trage” o adevarata teapa acestora emitand niste chitante de primire a banilor pentru facturi din 2012-2013, achitate o data, la vremea respectiva, fiind un cumul de infractiuni….lasam organele de cercetare penala sa isi spuna punctul de vedere, noi o sa prezentam toate aceste aspecte/fapte/actiuni/documente doar pe baza de probe.
Ce va urma in dezvaluirile noastre si a documentelor ce le vom prezenta trece de domeniul SF-ului si chiar de domeniile tratate la Spitalul Voila, un exemplu ca este mai aproape si se poate interveni mai rapid pentru un tratament de specialitate.
In prima faza – prezentam doar dispoziitiile Curtii de Conturi Prahova care nu au fost puse in aplicare de catre acest individ, am precizat ca luam „pas cu pas” toate sursele de sifonat bani publici si de actiuni cu relevenata in Codul Penal din 2010 si pana in prezent- cu precizarea ca „MUSIU’” se lauda ca acesta „cotizeaza” din aceste furturi la o personalitate din conducerea CJ Prahova care il va mentine in functie.
In aceste episoade va vom prezenta si cum Stoica ii fura pe toti agentii economici ce isi desfaoara activitatea in S.C. Brazi Industrial Parc S.A. Negoieşti Negoieşti prin umflarea ilegala a utilitatilor, etc, incalcand practic si legea de infiintare a parcurilor industriale.
Imunitate si protectie politica, pana cand?
S.C. Brazi Industrial Parc S.A. Negoieşti nu a reflectat în contul „Valori de încasat”, contravaloarea a 3 file de CEC emise pentru garantarea efectuării plaţilor în cadrul unui contract de vânzare, file care au fost restituite până la data de 04.11.2010, nefiind puse în plată, deşi la 31.12.2010 aferent acestui contract a existat un sold de 256.488,50 lei.
Au fost evidenţiate eronat, pe cheltuieli înregistrate în avans ale anului 2009 și ulterior în anul 2010, pe cheltuieli de exploatare, a unor sume (21.000 lei) plătite către un prestator în baza contractului încheiat și care în fapt reprezintă costul aferent unor lucrări de investiții derulate de S.C. Brazi Industrial Parc S.A. Negoieşti, care se recuperează în perioade viitoare prin amortizarea investiţiilor recepționate.
Atât la 31.12.2009, cât şi la 31.12.2010, S.C. Brazi Industrial Parc S.A. Negoieşti a menţinut în mod eronat în soldul contului 4118 “Clienţi incerţi” suma de 77.390,71 lei reprezentând creanţe neîncasate de la 4 clienţi, care conform comunicării Oficiului Registrului Comerţului, erau radiaţi din evidenţele acestuia.
În perioada 2004-2009, prin hotărâri ale Consiliului Judeţean Prahova unicul acţionar al S.C. Brazi Industrial Parc S.A. Negoieşti, s-a aprobat majorarea capitalului social al societăţii cu valoarea de 85.738.052,13 lei prin trecerea unor active din proprietatea privată a judeţului, ca aport în natură (active fixe corporale, piese de schimb, obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe şi materiale consumabile).
Valoarea bunurilor intrate în societate ca aport la capital, au fost evidenţiate doar în contul 1011 ”Capital subscris, neversat” la valoarea de preluare de 84.462.815 lei, fără aprobarea Adunării Generala a Acţionarilor. Ulterior, de asemenea fără aprobarea Adunării Generala a Acţionarilor, suma a fost diminuată cu 76.287.805 lei reprezentând pierderea înregistrată la vânzări sau cu reîncadrarea sumelor în rezerve, înregistrări contrare Ordinului MFP nr.1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, în vigoare la data efectuării operaţiunilor economice.
Astfel, la 31.12.2008, capitalul subscris şi vărsat a fost de numai 8.875.010 lei (confirmat de către Oficiul Registrului Comerţului), contrar prevederilor art.215 din Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale, conform cărora bunurile reprezentând aport la capitalul social se evaluează de către experţi evaluatori.
Şi în anul 2010 capitalul social a fost diminuat cu 1.054.997 lei, reprezentând pierderea de valoare în urma evaluării bunurilor în vederea vânzării, de asemenea înregistrare contrară normelor de reglementare.
La nivelul S.C. Brazi Industrial Parc S.A. a fost încheiat în anul 2008 un contract de achiziție publică nr. 240/31.07.2008 pentru „asistență juridică în vederea recuperării sumei de 2.000.000 lei din scrisoarea de garanție bancară de bună execuție nr. 4160/13.07.2006” cu un cabinet de avocatură prin atribuirea directă de către directorul general, care a avut și calitatea de președinte al Consiliului de administrație, în totală lipsă de transparență, generând cheltuieli inutile, nejustificate și nelegale. La control s-a stabilit că prin încheierea în mod nelegal a acestui contract, societatea a fost prejudiciată cu suma de 80.255,06 lei (70.000 lei – creanță conform titlului executoriu și 10.255,06 lei – cheltuieli efectuate cu executarea silită).
Atribuirea contractelor de cesiune şi închiriere a fost făcută fără a se respecta prevederile legale privind concesionarea şi închirierea bunurilor prin licitaţie publică aşa cum se prevede la art. 123(2) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale. Contractele au fost atribuite în mod direct pe baza solicitărilor agenţilor economici, prin negociere plecând de la preţul minim aprobat prin hotărâre a Adunării Generale a Acţionarilor. În contractele încheiate nu se prevăd clauze clare şi concrete privind politica de dezvoltare a societăţii. În concluzie, prin practicarea unui management de administrare a societăţii necorespunzător nu au fost realizate venituri estimate la nivelul de 192.287 lei în cazul a 3 contracte, societatea neîndeplinindu-şi în totalitate atributele pentru care a fost creată, în sensul dezvoltării zonei şi crearea de locuri de muncă prin atragerea de investitori care să realizeze investiţii în domeniile prevăzute de OG nr. 65/2001.
– referitor la vânzări de active şi alte bunuri, la control s-a constatat că gestionarea patrimoniului S.C. Brazi Industrial Parc S.A. nu s-a făcut în condiţii de bună gestiune financiară, care să asigure economicitatea, eficacitate şi eficienţă în utilizarea fondurilor publice şi administrarea patrimoniului, situaţie susţinută de aspectele constatate în operaţiunile de vânzare de materiale consumabile, deşeuri, obiecte de inventar, în care vânzările s-au realizat la preţuri inferioare valorilor celor stabilite prin rapoartele de evaluare, după cum urmează:
Prin contractul încheiat între S.C. Brazi Industrial Parc S.A., în calitate de vânzător şi un agent economic, în calitate de cumpărător, au fost vândute prin licitaţie deschisă cu strigare “ materiale consumabile, piese schimb, obiecte de inventar şi ambalaje din depozit” la preţul de 1.000.000 lei, în condiţiile în care valoarea contabilă a acestor bunuri era de 2.756.994,52 lei, iar cea stabilită de evaluator de 1.701.998,00 lei; în raport cu valoarea stabilită de evaluator s-a realizat o vânzare ineficientă pe fondul unor nereguli şi abateri care, în condiţiile unui control intern eficient, nu s-ar fi produs.
În anul 2009, între S.C. Brazi Industrial Parc S.A., în calitate de vânzător şi un agent economic, în calitate de cumpărător, a fost încheiat un contract de vânzare – cumpărare, având drept obiect „bunuri casate, aferente staţiei electrice de 35 Kv, în cantităţile din raportul de evaluare întocmit în vederea vânzării, cu obligativitatea efectuării lucrărilor de dezafectare/dezmembrare şi ecologizarea suprafeţei de teren aferente staţiei electrice (3102,00m.p.)”. Pe fondul unui control intern nefuncţional şi ineficient, documentele întocmite cu ocazia operaţiunilor de cântărire au fost întocmite necorespunzător, iar membrii comisiei pentru dezmembrare , verificare şi cântărire şi-au asumat unele operaţiuni la care nu au participat şi pe care nu le-au efectuat.
– acordarea de avansuri către furnizorii de servicii în cote peste baremurile prevăzute de legislaţie, astfel că la data controlului s-au înregistrat avansuri acordate necuvenit de 939.556,99 lei justificate ulterior prin contraprestaţii.
Plata nelegală a sumei de 2.400 lei reprezentând indemnizație netă acordată membrilor comisiei de analiză a contractelor încheiate de SC Brazi Industrial Parc SA, membrii desemnați din cadrul reprezentanților Adunării Generale a Acționarilor, pentru care s-au virat la buget contribuții angajat în sumă de 1.020 lei și contribuții angajator în sumă de 925 lei.
Decontarea prin situații de plată pentru 6 obiective de investiții de sume nelegale la nivel de 108.861,54 lei către 4 prestatori de lucrări prin plata nejustificată de cantitați de lucrări neexecutate, prețuri de materiale supraevaluate și elemente de cheltuieli sau operațiuni care nu au legătură cu lucrarea.
Prin “Regulamentul de achiziții de produse, lucrări și servicii” elaborat de SC Brazi Industrial Parc SA, aprobat prin hotărârile AGA nr. 20/11.10.2007 și nr. 20/25.03.2009, societatea nu și-a însușit respectarea prevederilor OUG nr. 34/2006 privind achizițiile publice și a Normelor de aplicare a acestea, aprobate prin H.G. 925/2006, bazându-se pe o opinie exprimată de ANRMAP prin adresa nr. 2844/22.05.2007 în care precizează că, întrucât SC Brazi Industrial Parc SA are calitatea de “întreprindere publică”, conform art. 8 lit. d din OUG 34/2006, în conformitate cu art. 229 alin.(2) și art. 235, “apreciem că SC Brazi Industrial Parc SA trebuie să aplice prevederile OUG 34/2006 doar pentru “energie”.
Inventarierea elementelor patrimoniale și înregistrarea în evidența contabilă a rezultatelor acesteia nu s-a efectuat cu respectarea în totalitate a prevederilor legii. Vom reveni cu dezvaluiri senzationale privind caracatita mafiei gunoaielor si metodele/mijloacele inovatoare (de domeniul Spitalului Volia) privind furtul banilor publici si de sifonare. (Cristina T.).
Exclusiv
Mafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”
Băieții cu girofar și rezervor fără fund
În mijlocul Poliției Române, acolo unde ar trebui să miroasă a lege și disciplină, pute a benzină scoasă “pe șest” din rezervoarele statului.
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” vorbește despre un posibil sistem mafiot care ar fi funcționat chiar în inima Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR): furturi de combustibil și piese auto, cu binecuvântarea tăcerii de la vârf.
Acuzațiile nu vin de la vreun anonim, ci de la Victor Mușat, fost dispecer auto în cadrul IGPR, în prezent pensionar, care susține că a văzut, a știut și a avertizat. Dezvăluirile sale, preluate de Epoch Times România la 26.06.2026, au ajuns acum, prin demersul SPR „Diamantul”, direct pe masa premierului Ilie Bolojan, a Corpului său de Control, a conducerii IGPR și a Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI).
De la șofer de “general” la denunțător de “combinații”
Potrivit relatărilor consemnate de Epoch Times România, Victor Mușat nu e vreun figurant periferic. El a fost șofer personal atât pentru fostul inspector general al Poliției Române, Liviu Vasilescu, cât și pentru actualul inspector general, chestor Benone‑Marian Matei. Adică a stat în preajma vârfului piramidei.
Același Mușat descrie, în declarațiile sale, un mecanism instituțional prin care cantități importante de carburanți ar fi fost sustrase din IGPR, prin:
- falsificarea foilor de parcurs,
- scurtcircuitarea sondei litrometrice,
- introducerea de apă în rezervoare înainte de casarea autovehiculelor,
- curse fictive, raportate doar pe hârtie.
Totul, spune acesta, ar fi funcționat “cu știirea și sub ochii închiși ai șefilor”.
“Nu se confirmă”: clasicul refren al instituției surprinsă cu mâna în rezervor
Înainte ca dezvăluirile lui să explodeze în presă, Mușat a ieșit pe rețelele de socializare și a povestit cu lux de amănunte cum ar funcționa această rețea infracțională în chiar centrul Poliției Române.
Reacția oficială a IGPR?
Versiunea de manual: “verificările efectuate nu au confirmat acuzațiile”.
Numai că, în timp ce IGPR cântă veșnicul “nu se confirmă”, reprezentanții SPR „Diamantul” văd tabloul din alt unghi și decid să intre în joc:
- trimit sesizări la IGPR,
- către Cancelaria Prim‑ministrului,
- și la DGPI.
Cu alte cuvinte, mută mingea din ograda “autoverificărilor” interne spre zona în care ar trebui să doară: premier, control guvernamental, protecție internă.
“Tuning” pe banii fraierului colectiv: mașina personală, reparată din bugetul IGPR
Pe lângă furturile de carburant deja semnalate în presă, site‑ul atacul.ro (sursa menționată în textul original) deține o informație care, dacă se confirmă, ridică “combinația” la nivel de manual de parazitare a bugetului public.
Conform acestor date, un număr “deloc mic” de polițiști și‑ar fi cumpărat autoturisme identice cu cele de serviciu, iar apoi:
- și‑ar fi schimbat piesele între mașina proprie și cea de la serviciu,
- ar fi făcut astfel “revizia” mașinii personale pe banii IGPR,
- folosind piese, consumabile și manoperă plătite din bugetul Inspectoratului General.
Dacă scenariul se confirmă, vorbim de hoție “la două capete”:
rezervorul statului pe post de pușculiță, iar parcul auto pe post de service personal.
WhatsApp, carburant și “un om de încredere”: când controlul se face pe chat privat
În petiția adresată Corpul de Control al premierului Bolojan, SPR „Diamantul” nu se oprește la declarații generale, ci indică și probe concrete, așa cum reies din materialul publicat de Epoch Times România:
- Sunt prezentate capturi de ecran din conversații WhatsApp, datate și atribuite nominal:
- colonelului Poenaru Mihai (8 februarie 2022),
- fostului inspector general Liviu Vasilescu,
- actualului inspector general, chestor Benone‑Marian Matei.
- În aceste conversații, spune petiția:
- cei vizați ar fi fost informați direct, cu date concrete (cantități de carburant, foi de parcurs, fotografii);
- în loc de sesizare formală către organele de control, ar fi preferat:
- “nu raportează”,
- “un om de încredere care să verifice”,
- adică o “gestionare informală” a unor posibile fapte penale.
- Comunicatul C.I.R.P. al I.G.P.R. nr. 402.298/12.05.2026 a negat realitatea acuzațiilor, sprijinindu‑se exclusiv pe clasarea altor două sesizări făcute de Mușat, fără să se pronunțe pe conținutul concret al conversațiilor WhatsApp.
Toate aceste elemente sunt, potrivit petiției, reproduse integral în documentul anexat sesizării înaintate Guvernului.
Inspectorul general, “omul premierului”: când semnătura de sus se întoarce împotrivă
SPR „Diamantul” mai lovește într‑un punct sensibil: lanțul de numire politică. În petiție se subliniază că:
- Inspectorul general al I.G.P.R., cu rang de secretar de stat, este:
- numit prin decizie a Prim‑ministrului,
- la propunerea ministrului Afacerilor Interne,
- după consultarea Corpului Național al Polițiștilor.
- Actul de numire este, așadar, un act al Prim‑ministrului, iar persoana numită:
- este direct vizată de dezvăluirile publicate la 26.06.2026,
- prin conversațiile WhatsApp atribuite chestorului Benone‑Marian Matei și fostului inspector general Liviu Vasilescu,
- ambii numiți în funcție prin decizii similare ale Prim‑ministrului aflat la putere la momentul respectiv.
Petiția subliniază că:
- faptele descriu un mecanism organizat, desfășurat pe cel puțin trei ani (2019–2022);
- acesta ar viza sustragerea sistematică de bunuri din patrimoniul public;
- acuzațiile sunt documentate prin comunicări scrise atribuite conducerii IGPR.
Concluzia sindicaliștilor: o acuzație de asemenea gravitate impune o reacție instituțională promptă din partea oricărei autorități legate organic de funcția vizată – în speță, Prim‑ministrul, care semnează numirea în baza art. 8 alin. (1) din Legea nr. 218/2002.
Întrebările care ard mai tare ca motorina: premierule, cine răspunde?
În consecință, Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul” cere, în scris, răspunsuri punctuale la o serie de întrebări incomode, dar perfect logice:
- A știut sau n‑a știut Guvernul?
- A fost Cabinetul Prim‑ministrului sau Corpul de Control al Primului‑Ministru informat, pe orice cale, despre:
- conținutul dezvăluirilor publice ale lui Victor Mușat,
- și al conversațiilor WhatsApp publicate la 26.06.2026,
- conversații care vizează persoana numită prin decizia Prim‑ministrului în funcția de inspector general al IGPR?
- A fost Cabinetul Prim‑ministrului sau Corpul de Control al Primului‑Ministru informat, pe orice cale, despre:
- Semnezi și uiți sau ai obligație să verifici?
- Consideră destinatarul că actul de numire emis în temeiul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 218/2002:
- generează o obligație de verificare sau informare periodică privind conduita persoanei numite,
- distinct de procedurile disciplinare interne ale MAI și IGPR?
- Consideră destinatarul că actul de numire emis în temeiul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 218/2002:
- S‑a autosesizat Guvernul sau așteaptă să se stingă scandalul?
- A fost inițiată, la nivelul aparatului de lucru al Guvernului, vreo verificare proprie cu privire la faptele semnalate?
- Dacă nu, care este motivul pentru care o astfel de verificare nu a fost considerată necesară?
- Cine are, concret, voie să zgâlțâie inspectorul general?
- Cărei structuri anume – din interiorul sau exteriorul aparatului de lucru al Guvernului – i se atribuie:
- competența de a iniția o cercetare disciplinară/administrativă față de o persoană numită prin decizie a Prim‑ministrului în funcția de inspector general al IGPR,
- în condițiile în care Cabinetul Prim‑ministrului nu are competență proprie de cercetare disciplinară?
- Cărei structuri anume – din interiorul sau exteriorul aparatului de lucru al Guvernului – i se atribuie:
“Baticul pe țeavă, batista pe țambal”
Toate aceste întrebări, arată SPR „Diamantul”, ar trebui să dea de gândit celor de la Corpul de Control al premierului Ilie Bolojan și să îi oblige să se implice serios pentru clarificarea faptelor.
Clarificare care nu se poate face:
- fără analizarea, cu maximă atenție, a probelor pe care Victor Mușat spune că le deține;
- fără verificarea capturilor de ecran cu discuțiile purtate de Mușat cu diverși “capi” din Poliția Română.
Aceste capturi, potrivit relatărilor menționate în petiție și în articolul Epoch Times România, lasă senzația că principalul interes ar fi fost:
- nu să se curețe sistemul,
- ci să se oprească orice scandal din fașă,
- să se pună batista pe țambal și capac pe rezervor.
Concluzie de pamflet: când hoții de motorină sunt tot “gardienii legii”
Dacă acuzațiile consemnate de Epoch Times România, atacul.ro și înaintate oficial de SPR „Diamantul” se confirmă, imaginea este grotesc de clară:
- în timp ce polițiștii obișnuiți își pun viața în joc pe salarii de mizerie,
- unii “aleși ai sistemului” ar fi transformat:
- rezervoarele în pușculițe personale,
- parcul auto în service pentru mașinile lor,
- iar WhatsApp‑ul în instrument de mușamalizare “de familie”.
Iar peste toate, semnătura liniștită a Prim‑ministrului, care numește, dar rămâne dator cu un răspuns esențial:
Ce se întâmplă când inspectorul general, omul tău, apare în mijlocul unui asemenea scandal?
Până la un răspuns serios, sistemul pare să funcționeze după o singură regulă:
“Nu se confirmă”.
Doar că, de data asta, s‑ar putea să se confirme… cu tot cu nume, cu funcții și cu rezervorul spart în fața premierului. (Cristina T.).
Exclusiv
Polițist la 40 de grade: dacă nu te omoară infractorul, te topește statul la serviciu
Caniculă cu 40+ grade, polițist în stradă: statul la umbră, cu OUG-ul în buzunar
În timp ce în foarte multe zone din țară temperaturile resimțite sar lejer de 40 de grade, polițiștii sunt trimiși “la înaintare”: fie în stradă, fie la frontiera de stat a României, pentru “exercitarea atribuțiilor de serviciu”.
Din birourile răcoroase ale șefilor, însă, canicula pare doar un detaliu meteorologic. Așa că Sindicatul Europol ține să le reamintească tuturor că protecția polițiștilor pe timp de caniculă nu e moft, nu e favor, ci OBLIGAȚIE legală.
OUG 99/2000: legea care spune clar că nu ești mobilă ambulantă la +40°C
Conform OUG nr. 99/2000, pe care unii angajatori o știu doar din auzite și deloc din aplicare, lucrurile sunt extrem de simple:
Articolul 1
(1) Măsurile prevăzute de ordonanță se aplică pentru protecția persoanelor încadrate în muncă în perioadele cu temperaturi extreme. Adică, da, și pentru polițiști.
(2) Prin temperaturi extreme se înțeleg temperaturile exterioare ale aerului care:
a) depășesc +37°C sau, combinate cu umiditate mare, echivalează acest nivel;
b) scad sub -20°C sau, combinate cu vânt puternic, echivalează acest nivel.
Cu alte cuvinte, când afară sunt 40 de grade la umbră, nu mai vorbim de “vreme frumoasă de vară”, ci de regim legal de protecție obligatorie.
Angajatorul, obligat să nu-și lase oamenii să fiarbă în uniformă
Articolul 4 din OUG nr. 99/2000 nu lasă loc de interpretări creative. În perioadele cu temperaturi ridicate extreme, angajatorii TREBUIE (nu “dacă au chef”) să asigure următoarele măsuri minimale:
A. Pentru ameliorarea condiţiilor de muncă:
a) Reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice – deci nu maraton cu vestă antiglonț la 40 de grade.
b) Asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă – nu birou-saună, nu autospecială-cuptor.
c) Alternarea efortului dinamic cu cel static – omul nu e robot, nici duba nu e seră mobilă.
d) Alternarea perioadelor de lucru cu perioade de repaus în locuri umbrite, cu curenţi de aer – pauza nu e un moft, e măsură de protecție.
B. Pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor:
a) Asigurarea apei minerale adecvate, câte 2–4 litri/persoană/schimb – nu jumătate de pet la doi oameni “că nu sunt fonduri”.
b) Asigurarea echipamentului individual de protecţie – adică nu uniformă neagră, groasă, în soare direct, fără alternativă.
c) Asigurarea de duşuri – nu “spălați-vă acasă, dacă ajungeți pe picioarele voastre”.
Toate acestea sunt obligații legale, nu recomandări opționale pentru șefi “mai sufletiști”.
Inspectoratele “luate prin surprindere” de vară: sindicatul le traduce: aveți obligații, nu scuze
Sindicatul Europol amintește că, pentru a evita “situațiile din anii precedenți”, când unele inspectorate de poliție au fost – ce surpriză! – “luate prin surprindere” de valul de căldură, există câteva lucruri de bază care trebuie făcute din timp:
- Verificarea stocurilor de apă – nu așteptăm 40 de grade ca să descoperim că nu e nimic în depozit;
- Achiziționarea apei și a celor necesare dacă stocurile nu sunt suficiente – nu se rezolvă canicula cu “trimiteți o adresă și mai vedem la următorul buget”.
Ambele sunt obligații clare ale angajatorilor, nu fapte de caritate.
Concluzie: polițistul nu e consumabil de unică folosință pe timp de caniculă
Mesajul dur, dar perfect justificat, transmis de Sindicatul Europol este simplu:
când afară sunt peste 37–40 de grade, polițistul nu este recuzită de decor pentru imaginea ministerului, ci un angajat protejat prin lege.
Protecția pe timp de caniculă nu e bonus, nu e cadou, nu e “dacă vrea șeful”: este OBLIGAȚIE legală.
Iar inspectoratele și toate structurile aflate în subordinea MAI nu au voie să se comporte ca și cum vara ar veni prin surprindere, în fiecare an, ca un fenomen paranormal. (Cerasela N.).
Exclusiv
Promovări la Poliție, după un an de pauză: se mișcă melcul bugetar prin MAI
“Veste mare” în MAI: după un an de amorțeală, s-au găsit vorbele, nu și fondurile
După aproape un an în care promovările polițiștilor pe funcții au fost puse pe pauză, îngropate prin sertarele birocratice ale Ministerului Afacerilor Interne, conducerea MAI și reprezentanții Inspectoratului General al Poliției Române au reușit, în sfârșit, performanța monumentală de a anunța… că “urmează să fie reluate procedurile”.
Conform informării făcute de sindicatul SIDEPOL – sursa oficială a acestor “bombe” administrative – procedurile privind promovarea polițiștilor pe funcții, amânate de aproape 1 an, ar trebui să renască din propria cenușă începând cu trimestrul IV al anului 2026.
Promovări cu porția: dacă sunt bani, bine, dacă nu… mai aveți răbdare
Din datele comunicate de factorii de decizie, schema este simplă și cinic de previzibilă:
promovările sunt estimate să înceapă din luna septembrie 2026 și să continue până la sfârșitul anului. Evident, nu pentru toți, nu după merit, ci “în limita fondurilor bugetare disponibile”.
Adică: dacă mai rămân ceva firimituri prin buget după ce se termină festivalul de sinecuri și funcții calde, poate prind și polițiștii amărâți câte o promovare. Dacă nu, rămâneți cu “încrederea” și “răbdarea”.
Trimestrul IV 2026: cândva, cumva, dacă și numai dacă
Reluarea procedurilor de promovare este proiectată pentru trimestrul IV al anului 2026. Nu o zi mai devreme. Polițiștii așteaptă de aproape un an, dar sistemul se mișcă în ritm de melc administrativ: se discută, se informează, se “preconizează”, se “estimează”.
Concret, după cum arată informarea sindicală SIDEPOL:
- procedurile de promovare au fost amânate aproape un an;
- reluarea este prevăzută din trimestrul IV 2026;
- startul estimat: septembrie 2026;
- durata: până la sfârșitul anului 2026;
- condiția supremă: există bani la buget.
“Vă mulțumim pentru răbdare și încredere”: slogan oficial pentru ignorare prelungită
În timp ce polițiștii așteaptă cu anii să fie promovați pe funcțiile pe care deja le muncesc de facto, mesajul oficial, transmis prin informarea SIDEPOL, vine cu un final demn de manualul de comunicare corporatistă:
“Vom urmări îndeaproape acest proces și vă vom informa imediat ce vom primi detalii suplimentare privind calendarul și modul de desfășurare a promovărilor. Vă mulțumim pentru răbdare și încredere.”
Traducere liberă, în limbaj de pamflet:
“Stați liniștiți, mai discutăm, mai analizăm, mai vedem dacă se găsesc bani, iar între timp vă rugăm să aveți răbdare nelimitată și încredere oarbă. Restul e tăcere bugetară.”
Concluzie usturătoare: promovările vin, dar numai la pachet cu norocul și cu bugetul
Toate datele anunțate prin informarea SIDEPOL arată același lucru:
- statul recunoaște că a blocat promovările aproape un an;
- promite reluarea lor abia în trimestrul IV 2026,
- le condiționează strict de “limita fondurilor bugetare disponibile”,
- și cere, la final, “răbdare și încredere”.
Într-un sistem în care munca reală se face la bază, iar funcțiile se deblochează sus doar când dă bine la imagine și se aliniază conjuncțiile bugetare, mesajul este clar:
promovările nu sunt un drept previzibil, ci un lux administrativ, acordat ocazional, cu porția, între două rectificări bugetare și trei promisiuni politice.
Pamfletul rămâne, polițistul așteaptă. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 5 zileDe la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova
-
Exclusivacum 2 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Exclusivacum 5 zileMame cu pistol la brâu, drepturi la coadă: cum își bate statul joc de femeile din uniformă
-
Exclusivacum 4 zile„Purul adevăr” al chestorului Drăgan: cum se împuternicește Minciuna și se desemnează Nerușinarea
-
Featuredacum 3 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Ancheteacum 2 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Exclusivacum 5 zileVeto constituțional pentru transparența în instanțe: CCR blochează tentativa de a „simplifica” hotărârile judecătorești
-
Featuredacum 2 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști



