Connect with us

Exclusiv

EXCLUSIV/Cercetați pentru fals în declarații, cercetați penal pentru alte fapte, urmași de securiști care cumulează pensia cu salariul – aceasta este ”noua clasă politică” din Prahova/ Prahova- Blejoi

Publicat

pe

O noua gasca mafiota se remarca, in judetul Prahova.

  1. Banda in cauza actioneaza, chiar si in structurile consiliului local Blejoi, localitate unde multi candidati si-au incercat norocul, din 1990, incoace.

Sa nu uitam, stimati cititori, ca Blejoiul a fost, in atatea randuri, in atentia autoritatilor judetene, pentru mai multe motive:

  • SC AGRISOL INTERNATIONAL SA  (legaturile sunt pentru initiati)!
  • Zona este, de peste 25 de ani, intr-o continua expansiune, capitalurile unor investitii majore, romanesti si internationale, conjugand proiecte si programe sustenabile, de genul retelelor de mall-uri si supermarket-uri, care include o intrega gama de servicii auxiliare comerciale etc.

Tragem doar un semnal de alarma in aceste ecuati cu necunoscute doar pentru cei (ne) initiati, chiar daca nu aparine de zona de responsabilitate a comunei Blejoi, dar are legatura cu mafia pe care o devoalam: cazul programului AFI Palace Ploiesti.

Adica strategia implementata, cu success, in Romania, prin programul Africa-Israel (AFI). In realitate, capitalurile, in preponderenta, sunt autohtone-romanesti si disimuleaza niste capitaluri asezonate, destul de elegant, din depozitele detinute, in exterior, de diverse companii si entitati romanesti. Proiectul se aseaza pe linia Winmarkt, retea “international-americana”, desigur, cu ghilimelele de rigoare, care l-a avut director, pe cine credeti? Exact pe domnul Ioan Sima, fostul sef al Dacia Felix si care a avut, de asemenea, inainte de fi furata si falimentata, sediul la Cluj. Sa nu uitam: pentru a consipra proiectul Dacia Felix, Ioan Sima a jucat tenis, la vedere, cu toate televiziunile, care au marcat, transmis, difuzat si redifuzat partida sportiva, cu Sever Muresan si chiar cu George Bush TATAL, Presedintele SUA. Va mai amintiti?

La fel a fost initiat si derulat, iar in prezent, operat, si proiectul AFI Palace Romania. Numai ca, la Ploiesti, AFI Palace Ploiesti, este pe teritoriul “comunei Blejoi”, in fapt al CJ Prahova.

De la AGRISOL INTERNATIONAL S.A., companie detinuta de un cetatean libanez, care polueaza pana in zona Podenii Noi-Mehedinta-Racova-etc si de unde securistul Marin Constantin isi lua, periodic, spaga, acoperind ilegalitatile cetateanului strain, care este propietarul firmei, conform presei de specialitate

(https://www.google.com/amp/s/evz.ro/un-sef-al-contraspionajului-sri-a-furat-banii-de-la-un-serviciu-secret-partener-dezvaluirile-unui-fost-ofiter-sri.html/amp) si pana la AFI Palace Ploiesti, nu mai este decat un mic pas.

Interesele juntei paramilitare aciuite pe langa Consiliul Local Blejoi, ii cuprinde, printre altii, pe: fostii colegi de la doi si-un sfert (DGIPI, SIPI Prahova, fosta U.M. 0962) Dragan Claudiu si Sorin Dumitrascu.

Acestia l-au incadrat informativ pe fostul angajat al Ministerului Transporturilor, Gabriel Stefanescu, consilier local, semnalat de surse intr-o comisie, in cadrul Primariei Blejoi.

Dragan Claudiu este un fost tip de jandarm, angajat in sistem prin proceduri dolosiv-disimulate, la nivelul anului 1996, in structurile politiei economice, de unde a fost promovat, exact la DOI SI-UN SFERT PRAHOVA. Acesta a beneficiat de sprijinul si influenta unei rude-unchi, din Jandarmeria Romana, care l-a predat, pe baza de proces-verbal, ca pe o marfa, sefului, de atunci, a structurii, col. Vasile Dumitrascu, care l-a preluat. Ulterior a ajuns in structura preluata de fiul Califului SECURITATII PRAHOVA – Col. Sorin Dumitrascu, ofiter care i-a preluat, la randul sau, pozitia lui FANE OASE, in cadrul Agentiei de Protectie a Mediului Ploiesti Prahova (ofiterul de Securitate Stefan Popescu, a carui porecla data de colegii sai din unitatea de Securitate de la Prahova a fost catalogat FANE OASE, ca urmare a faptului ca, inainte de 1989, ii batea pe cetatenii chemati, citati si ancehati in birourile si in beciurile acestei institutii),

Va dati seama, cine a condus APM Prahova?

Stefan Popescu (Fane Oase), Sorin Dumitrascu, Florin Diaconu?

Cum sa trimita, acesti indivizi, sefi de bande mafiote, inspectorii de specialitate, in actiuni de control, la agentii economici din zonele AFI Palace Ploiesti, sau AGRISOL INTERNATIONAL SA, mare poluator in judetul Prahova si/sau Vitalia, etc?

Diaconu si-a turnat colegii, a primit bani negri, de la conducerile unor agenti economici poluatori, a ascuns fenomene ecologice, nu a aplicat legea in materie, nu a amendat poluatorii, in continuare isi toarna colegii si colaboratorii, oricare ar fi aceia, afacut obiectul unor documentate si sustenabile anchete de presa si urmeaza a fi prezentat, in continuare, publicului si, in special, autoritatilor, care vor fi sesizate, la nivelul unor unitati centrale. A fost mustrat, de conducerile Agentiei Nationale de Protectie a Mediului, a ministerului de resort, de factorii politici responsabili cu activitatile si problematicile de mediu, a fost certat, atentionat, sanctionat si mutat, pentru multe luni, la Buzau.

Beat fiind, adesea, ii apelaza pe unii factori politici, ii inregistreaza cu telefonul sau, apoi difuzeaza, tot la o bere, file-urile cu afirmatiile unor oameni politici, membrii ai PNL inregistrati, fara ca acestia sa isi dea seama, precizand ca ii are, pe multi, la mana.

Mai nou, prin sistemul de relatii recomandat, pe anumite filiere, a ajuns in formula de gratie care-l include si, respectiv, reprezinta, pe domnul Aurel Oprinoiu, membru USR Prahova, cu care a convenit o platforma de recomandare, cu sprijin conferit de presedintele CJ Prahova.

Diaconu Florin a promis ca va anihila proiectele Urban, Vitalia si alte asemena programe de mediu concurentiale echipei sale noi, firmele mentionate fiind in managementul echipei adversarilor politici, axandu-se, in principal, pe compromiterea lui Bogdan Toader si a echipei acestuia, din anumite medii economice si de afaceri, in domeniile de referinta.

Deci, Diaconu Florin s-a predat, cu toate uneltele sale, taberei USR si solicita si sprijin din partea PNL, oferind, zice, el, pe tava, informatii picante din afacerile incineratorul Urban si alte asemenea ciudatenii, din portofoliul Vitalia, urmand astfel ca autoritatile judetene sa-l reinvesteasca, in calitate de director al APM Prahova.

In schimb, noua conducere judeteana urmeaza sa valorifice informatiile oferite, in scopuri anumite, inclusiv in dosare penale.

Diaconu a adunat documente si acte oficiale, pe care le-a sustras din cadrul APM Prahova si, de asemena, a sustras si alte asemenea documente, si din cadrul APM Buzau.

Anchtele corpului de control trimis nu au relevant, insa, aspecte in sarcina sa, intrucat, urmare a unor recomandari din mediul privat al energiei si protectiei mediului inconjurator, au genenrat si au determinat reinserarea sa in noul mecanism institutional al APM (mafia deseurilor din Prahova despre care tot va dezvaluim si despre care vom reveni cu dezvaluiri senzationale, inclusive cu o “schema”, asa cum avea obiceul politistul meloman de la DNA ST Ploiesti –ups!-sac!), vizand ca,   printr-o recomandarae sustinuta, la o avansata dimensiune politica, sa-l repuna pe Florin Diaconu in pozitia de director al APM Prahova, adica exact acolo unde nimeni nu se mai astepta.

Numai ca directorul ANPM care i-a dat un calificativ bun, la ultima evaluare   central-bucuresteana, a fost, recent, revocat din functie, de catre noul ministru de resort, ceea ce demonstreaza ca inca sistemele de siguranta nationala isi fac datoria, sa nu mai precizam de un dosar foarte compex la nivel central – DIICOT – pe aceasta tema (ups!-sac!).

Drept urmare, Diaconu Florin este asteptat de fostii sai colegi de la APM Prahova si, in special, de Vasile Ana-Maria-county manager si Gabriela Munteanu, cu bratele deschise. Pentru ca si acestea sunt dispuse sa faca accidente vasculare, asa cum a suferit sefa biroului avizari, din cadrul APM Buzau, doamna Mirela Marin. E groasa, rau de tot!

Sursele noastre din sistemul national “special”, confirma ca, “la drum de seara”, echipa lui Florin Diaconu, impreuna cu echipa fostului director al Agentiei Nationale de Protectie a Mediului, s-a deplasat in Prahova, in data de 16 martie a.c. unde, la Crama SECIU, au convenit strategia de reinvestire a sefului mafiei mediului din Judetul Prahova, incercand sa convinga, printr-o strategie comuna, echipa de conducere a Consiliului Judetean )asteptam si monitorizam, nu doar noi ca simpli parliti de jurnalisti. Poanta este ca in aceasta mafie a deseurilor (nu cum spun unii ca pe la SIIJ, au fost mandate chiar pe jurnalisti si o sa iasa bubuiala mare, deocamdata “tacem” pentru a nu afecta Ancheta din derulare).

Diaconu in servilismul lui fata de AGRISOL INTERNATIONAL SA, si-a gasit cozi de topor chiar in Consiliul Local Blejoi.

Cum asa ?

Pentru ca cei doi ofiteri de politie Dragan Claudiu si Dumitrascu Sorin l-au incadrat informativ pe Gabriel Stefanescu, iar doamna Iacob Irina, consilier local Blejoi, membru USR, alaturi de domnul Grigore Stelian Aurel, colegul sau, ii dubleaza pe fostii angajati ai Doi si-un Sfert, mentionati mai sus. Doamna Irina Iacob, conform unor surse, este in atentia unor institutii de stat, cu atributii si competente legale de a verifica si de a documenta aspecte de integritate, raportate la sursa sa de venituri oficiale si volume financiare cumulate si, respective, detinute si declarate, de consilierul in cauza.

Din aceste considerente conectate la banul public, fixat de caracatita din Consiliului Local Blejoi drept obiectiv, au fost stabilite si comisiile din cadrul acestei primarii comunale, prahovene, fiind, intrutotul, raportate la problematicile, proiectele si strategiile de mediu, care, prin Noul si Vechiul Reinvestit bautor de bere, in timpul programului, Florin Diaconu, liderul va acorda sprijin si DRUM BUN noii gasti reformate, pentru care personajele in speta, altadata concurenti, competitori, adversari acum, si-au data mana.

Cum era de așteptat apar scandaluri după scandaluri despre ”noii politicieni” din ”noile partide” mai mari – cum ar fi USR Plus, sau mai mici – cum ar fi Prahova în acțiune.

Scandalul generat de subprefectul USR Felix Bulearcă, fiu al unui fost colonel de locotenent colonel de securitate, care astăzi combină pensia de fost comandat de pompieri cu leafa de subprefect este doar începutul. Apar alte exemple de ”politicieni noi”, cu năravuri mai rele decât ale vechilor.

Bomba zilei vine de la de la USR Plus. Conform surselor noastre, majoritatea aleșilor locali și a parlamentarilor de Prahova ai acestei formațiuni sunt astăzi subiect de anchetă penală. Despre ce este vorba?

În momentul depunerii candidaturilor, majoritatea covârșitoare a candidaților USR și Plus Prahova, au declarat ”zero” la capitolul ”venituri” din declarația de avere. Mai ”săraci și cinstiți” decât oricare dintre primitorii de ajutoare sociale, aceștia n-au trecut nici măcar un ban venituri salariale sau de altă natură.

Cu toate acestea, cei mai mulți dintre ei pe de-o parte au plătit contribuția solicitată prin lege pentru candidatură, dar au făcut și mari donații către USR sau Plus, fără să declare sursa banilor. Celebru este cazul actualului deputat USR care trecut în declarația de avere că a primit 12.000 de lei de la logodnică și 10.000 de la mama sa, drept ”donație pentru campania electorală” (pana si ANI s-a sesizat!!!).

Ca urmare a acestui ”artificiu” este posibil ca deputatul Polițeanu ”să se scoată”, să scape de disconfortul anchetei penale în curs. Nu în aceeași situație se află zeci de aleși locali ai USR și Plus, care n-au avut atât de multă imaginație și inspirație pentru a scăpa de bătăi de cap.

Un exemplu este acela al singurului consilier local din Blejoi, Irina Iacob, care acum resimte un disconfort penal puternic.

„Duduia” trebuie să le explice organelor de anchetă de unde a avut cei 100 de milioane pe care i-a donat partidului.

Asta pentru că în declarația de avere întocmită a menționat că nu are niciun venit.

Îi urăm succes la identificat unchi, nepoți sau alte neamuri donatoare, cu toate ca alte institutii o monitorizeaza „total” si asteapta in „plasa” pesti mai „mari”. Fir intins, parca asa se spune…

  1. Și că veni vorba de Blejoi, acolo se află consilier local aceasta floare rară a ”noului val”: consilierul partidului local Prahova în Acțiune, Stelian Aurel Grigore.

Fost candidat la primărie, actualul consilier local al partidului fondat și condus de profesorul universitar de drept Mihai Apostolache are nu mai puțin de… trei cercetări penale în derulare.

Ca să nu zică lumea că suntem noi rău intenționați, le dăm legătura colegilor de ziarul max-media.ro care iată ce scriau la data de 24 septembrie despre candidatul de atunci, Grigore Aurelian Stelian, citând ziarul Incisiv de Prahova:

”Candidatul la Primaria Blejoi – Preşedintele Organizaţiei Blejoi a Partidului Prahova în Actiune, Stelian Aurel Grigore, este cercetat penal în 3 dosare pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 259, alin 1 si alin 2 Cod penal, art 297 Cod penal dar și pentru fraudarea bugetului local al comunei Blejoi.

In dosarul 5371/P/2020:

„Numitul , angajat in cadrul Primariei comunei Blejoi incepand cu data de 01.05.2013, Compartiment Politie Locala, iar la cerere a fost mutat in cadrul Biroului Financiar-Contabil unde si-a desfasurat activitatea pana la data de 28.02.2019.

…In calitatea de inspector de specialitate I in cadrul Primariei Blejoi, Biroul Financiar – Contabil, la data de 03.09.2013 a intocmit avizul de inspectie fiscal nr 8623 catre Societatea Agricola 22 Decembrie Blejoi prin care instiinta aceasta societate ca face obiectul unei inspectii fiscale, avand ca obiective, verificarea asamblului declaratiilor fiscale si/sau operatiunilor relevante pentru inspectia fiscala pentru impozitul pe cladiri, impozitul pe teren extravilan si impozitul pe teren intravilan.

De la data documentului sus mentionat mai sus si pana la data de 16.02.2015, inculpatul Grigore Stelian –Aurel a intocmit si efectuat toata documentatia necesara deschiderii procedurii generale a INSOLVENTEI prevazute de Legea nr 85/2014, impotriva debitorului Societatea Agricola 22 Decembrie Blejoi.

Astfel, prin incheierea din data de 16.02.2015, Tribunalul Prahova, Sectia a II-a Civila si Contecios Administrativ si Fiscal-Falimet a dispus deschiderea procedurii generale a insolventei prevazute de Legea nr 85/2014, impotriva debitorului Societatea 22 Decebrie Blejoi si prin incheierea sus-mentionata a fost desemnat administrator judiciar Dinu Urse si Asociatii SPRL cu atributii prevazute de lege..

Din buletinul procedurilor de insolventa nr 13172/24.07.2015, materializat prin proces-verbal a adunarii generale ordinare a asociatilor Societatea Agricola 22 Decembrie Blejoi reiese ca administrator special a fost propus inculpatul Grigore Stelian Aurel din data de 21.07.2015, care:

1….”va avea atributiile prevazute pentru aceasta functie prin Legea 85/2014, precum si hotararile Judecatorului Sindic;

  1. Se va propune ca, Administratorul special se va ocupa in continuare de conducerea activitatii societatii, sub supravegherea administratorului sindic, in conformitate cu prevederile Legii 85/2014 si ale sentintei judecatorului sindic, iar in cazul in care se va deschide procedura falimentului va prezenta in continuare interesele asociatilor in cadrul procedurii, avand toate drepturile prevazute de lege pentru aceasta calitate;
  2. Stabilirea renumeratiei, administratorului special, renumeratie propusa de 1200 lei lunar”.

…Tot prin acest proces-verbal s-a aprobat ca in calitate de administrator special al debitoarei sa fie nmit inculpatul Grigore Stelian Aurel care a si „acceptat” aceasta functie.

…La data de 16.10.2015, prin „hotararea” adunarii generale extraordinare s-a desemnat ca in calitate de administrator special al debitoarei Societatea Agricola 22 Decembrie Blejoi sa fie numita Popenciu Mariana, cumnata inculaptului (sora sotiei acestuia).”

…”In perioada cat inculpatul Grigore Stelian -Aurel a indeplinit functia de administrator special la Societatea Agricola 22 Decembrie Blejoi a fost si functionar in cadrul Primariei comunei Blejoi, respectiv inspector de specialitate I in cadrul Biroului Financiar –Contabil”.

Iata cum se pune „laba” pe o societate si ce interes propiu a avut Grigore Stelian –Aurel ca Societatea Agricola 22 Decembrie Blejoi sa intre in faliment!!!

In alt dosar, Grigore Stelian –Aurel este cercetat penal pentru sustragerea de documente din Primaria Blejoi.

Mai grav, in al treilea dosar penal, Grigore Stelian –Aurel este cercetat pentru fraudarea bugetului local si alte infractiuni.

In calitatea de inspector de specialitate I in cadrul Biroului Financiar detinuta la Primaria Blejoi, Grigore Stelian –Aurel a sters din sistemul informatic diverse amenzi  si debite ale prietenilor si acolitilor acestuia existand la dosarul penal o experiza informatica care a fost coroborata cu inregistrarile audio-video din interiorul Primariei Blejoi.

Astfel, inculpatul Grigore Stelian –Aurel a sters din sistemul informatic debitele pentru Balaceanu Dragos Razvan, Balaceanu Simion si Elena, etc.

Interesant este faptul ca Grigore Stelian –Aurel a depus lista de candidati la Consiliul Local Blejoi si printre cei mentionati pe lista regasim in afara rudelor cu care doreste sa puna mana pe primarie pentru stergerea urmelor infractiunilor (tardiva miscare, avand in vedere cele trei dosare penale) si personaje pentru care acesta le-a sters debitele, in mod ilegal.

La pozitia 6 o regasim din nou pe cumnata (sora sotiei);

La pozitia 7 o regasim pe soacra;

La pozitia 8 este Timis Florin, un alt beneficiar al stergerii debitului de catre Grigore Stelian –Aurel;

La pozitia 10 regasim pe Balaceanu Dragos Razvan, fiul lui Balaceanu Simion si Elena care au „beneficiat” de stergerea debitului in mod ilegal din partea lui Grigore Stelian –Aurel, etc

De remarcat este faptul ca la pozitia 6 este Popenciu Mariana care actualmente este administrator special la Societatea Agricola 22 Decembrie Blejoi preluata prin metode dolosive iar valoarea societatii este de peste un milion de euro.”Oameni noi, nu? Nepătați. Să nu îți vină să urli de supărare când ai crezut că ei pot fi alternativa la ”vechea clasă politică”?

  1. Oameni noi, nu? Nepătați. Să nu îți vină să urli de supărare când ai crezut că ei pot fi alternativa la ”vechea clasă politică”?

Sa precizam in clar ca, la adresa de domiciliu a numitului GSA, au fost efectuate lucrari de constructii fara autorizatie, sus numitul “”uitântând”” să și achite obligatiile fiscale la bugetul local, cat timp era functionar in cadrul primariei Blejoi, ar fi de prisos- spunem noi!

Sa  mai specificam in clar ca, acest individ, intimideaza organele de cerecetre penala in cercatrea dosarelor lui, iar ar fi de prisos caci aceste actiuni sunt monitorizate in totalitate, nu de organele cu specific din cadrul MAI, dar e de belea, va garantam (poate aude si “tablagiul” care intentioneaza” sa puna “botul”, poate aude si conducerea IPJ Prahova, poate, pana nu va fi prea tarziu, noi, cu “obrzazul subtire” sprecificam doar, inca…).

Sa mai dezvaluim despre preluarea abuziva de catre acesta a unei societati agrigole “ 22 decembrie), prin rezilierea contractelor in vigoare, iar ar fi de prisos, toate actiunile domnului in cauza sunt monitorizate total, si nu este vorba despre razboiul politic unde se negociaza la santaj, cu dosarele pe masa. Aceasta “monitorizare” totala” a celor doi sus mentionati face parte din alta “categorie”.

Sa nu uitam, implicarea, discreta, a cadrelor de informatii, politistii fezandati si rearanjati politico-ideologic, Dragan Claudiu si Sorin Dumitrascu, care ii scriu, in note de interes, pe vectorii mentionati.

Pentru ca ce naste din pisica, tot soareci mananca!

Domnul Mihai Cristian Apostolache, Prahova in actiune, atentie la “colegi” si la “colaboratori”, o precizam ca prieteni, poate intelegeti printre randuri si nu ati pierdut aceasta abilitate!

Mesajul ajunge, in curand, prin PSRO si ASPEN, direct la domnul Geoana Mircea, va garantam (pentru cei initiati, e de belea!). Vom reveni, acest articol fiind doar de “incalzire”, cum se zicea la noi in sistem, doar am facut “joc de glezne”! (Ec Adrian Radu).

 

 

Exclusiv

Dosarul antigrindină, partea a XIII‑a. CSAT spune: siguranță națională! Garda de Mediu și APM Prahova spun: ascundeți gunoiul sub preș

Publicat

pe

De

Republica Antigrindină: cum a tras statul Român cu rachete în cer, cu iodură în câmp și cu legea în gard

Când plouă cu iodură, dar nu și cu lege

De aproximativ 20 de ani, pe teritoriul României se practică un sport național foarte special: se trag rachete cu iodură de argint în atmosferă, iar instituțiile trag de timp.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) a fost prezentat ca „instrument strategic de protecție a economiei naționale”. În fapt, pe teren, fermierii din Prahova constată „seceta tehnologică”, iar pe hârtie apar rapoarte pseudo-științifice, cu 51% conținut plagiat din conspirații despre HAARP și „arme climatice”.

Între cerul brăzdat de rachete și câmpul crăpat de sete, o singură constantă:
vidul legislativ, vidul de monitorizare și plinul de complicitate instituțională.

Noile documente – notificările oficiale ale fermierilor din Prahova, răspunsul Gărzii Naționale de Mediu și scrisoarea CSAT transmisă prin Forumul APPR – vin să confirme negru pe alb ceea ce Incisiv de Prahova și fermierii spun de ani de zile: sistemul funcționează (sau a funcționat) ca o improvizație gigantică, în afara regulilor elementare de protecție a mediului și bun-simț administrativ.

Adrian Mocanu vs. Statul iodurat: fermierii întreabă, instituțiile dau din umeri

IMG_20261015_0003

Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova, prin președintele Adrian Mocanu, trimite către Ministerul Mediului o NOTIFICARE OFICIALĂ cu titlu cât se poate de sobru și devastator:

„SOLICITARE DE POZIȚIE INSTITUȚIONALĂ ȘI ASUMARE A RĂSPUNDERII LEGALE privind introducerea deliberată și repetată a iodurii de argint (AgI) în atmosferă pe teritoriul României, în cadrul activităților de intervenție activă în atmosferă.”

În notificare, Mocanu reamintește un fapt simplu, dar care pare science-fiction pentru administrația românească:

  • De cca 20 de ani, se desfășoară activități sistematice de dispersie atmosferică a iodurii de argint, o substanță clasificată periculoasă în reglementările europene.
  • Activitatea:
    • este intenționată și repetitivă;
    • implică anual un număr semnificativ de rachete;
    • conduce inevitabil la depunerea substanței în sol, ape de suprafață, ape subterane și ecosisteme.

Și acum urmează lista de rușine, formulată impecabil juridic:

  • Nu există, în spațiul public:
    • studii de impact asupra mediului;
    • modelări oficiale de dispersie atmosferică;
    • delimitarea ariei reale de depunere;
    • evaluări cumulative pe termen lung;
    • monitorizări sistematice ale concentrației de argint în mediu.

Cu alte cuvinte: tragem rachete în atmosferă de 20 de ani, dar să nu ne încurcăm de amănunte mărunte precum:
„Unde ajunge chimicala?”, „Ce concentrații sunt în sol și apă?”, „Dăunează?”

Statul Român: „Nu știm, dar ne bazăm pe studii… care nu sunt la noi.”

Principiul precauției, varianta românească: „merge și-așa, fără studii”

În secțiunea „Obligații legale incidente”, fermierii fac un mic curs de drept european pentru autoritățile care par să fi chiulit:

  • Autoritățile publice au obligația:
    • să aplice principiul precauției (art. 191 TFUE);
    • să prevină producerea unor prejudicii de mediu;
    • să evalueze impactul activităților susceptibile de a afecta mediul;
    • să sesizeze organele de urmărire penală când există indicii privind posibile încălcări ale legii.

Și avertismentul tăios:

„În lipsa unei evaluări reale a impactului, continuarea sau tolerarea unei astfel de activități poate atrage răspundere administrativă, civilă și penală.”

Traducere:
Dacă trageți cu rachete chimice în atmosferă fără studii, nu sunteți „strategi ai vremii”, sunteți candidați la dosar penal.

Întrebările-cheie: „unde-s studiile, unde-s autorizațiile, cine răspunde?”

Notificarea lui Adrian Mocanu intră apoi la baionetă, cu o listă de întrebări explicite, imposibil de ocolit:

  1. Există studii de impact și modelări oficiale care să determine:
    • aria reală de depunere a iodurii de argint;
    • concentrațiile estimate în sol și apă;
    • depășirea sau nu a zonelor declarate?

    Dacă da – să fie comunicate, cu documente, autori, date și autoritatea care le-a avizat.
    Dacă nu – pe ce bază legală s-a considerat activitatea compatibilă cu legislația de mediu?

  2. A fost evaluat impactul cumulativ al introducerii repetate a iodurii de argint în aceleași zone geografice, pe 20 de ani?
  3. Există monitorizări oficiale privind:
    • concentrația de argint în sol;
    • concentrația în apele de suprafață și subterane;
    • impactul asupra faunei acvatice și polenizatorilor?
  4. În lipsa acestor monitorizări:
    • „Explicați în ce temei a fost apreciat că nu există risc.”
  5. Fermierii cer autorității să spună clar dacă, în opinia ei, desfășurarea unei activități de introducere deliberată de substanță chimică în mediu, fără evaluare completă și fără monitorizare cumulativă, poate constitui:
    • faptă contravențională;
    • faptă penală;
    • încălcare a legislației de mediu.
  6. Se cere explicit:
    • dacă, în urma verificărilor, vor fi sesizate organele de cercetare penală;
    • care va fi temeiul legal.
  7. Se întreabă dacă:
    • în statele UE se mai desfășoară sisteme naționale de lansare de rachete cu iodură de argint;
    • aceste state au evaluări de impact cumulativ.
  8. Se solicită temeiul juridic exact:
    • Ce act normativ concret, cu articol, permite utilizarea și dispersia deliberată a iodurii de argint în atmosferă pe teritoriul României?
    • Există autorizație specifică emisă de autoritatea competentă în domeniul substanțelor chimice și protecției mediului?
  9. Întrebări precise despre compatibilitatea cu:
    • Regulamentul REACH;
    • legislația privind substanțele periculoase;
    • protecția apelor;
    • biodiversitatea și prevenirea poluării.
  10. Întrebări despre firmele private implicate:
    • Care e baza legală pentru ca societăți private concesionate de Autoritatea antigrindină să utilizeze iodură de argint în atmosferă?
    • Au autorizații de mediu pentru utilizarea și dispersia substanței?
    • Au autorizații pentru manipularea unor substanțe periculoase?
    • Există avize de la autorități competente privind gestionarea riscurilor chimice?
  11. Se întreabă dacă:
    • utilizarea iodurii de argint în atmosferă a fost supusă evaluării de impact asupra mediului (EIM);
    • există procedură de consultare publică.

Și finalul, ca un pumn pe masă:

„Vă solicit să vă asumați o poziție instituțională explicită cu privire la legalitatea acestei practici.”

Răspunsul Gărzii Naționale de Mediu: „Noi nu știm, dar sigur toți ceilalți o fac”

Răspunsul oficial al Gărzii Naționale de Mediu (G.N.M.), prin Comisarul General Andrei Rudolf Corlan, confirmă, involuntar, tot ce acuză fermierii:

  • GNM recunoaște că nu deține un inventar al operatorilor care desfășoară activități de combatere a grindinei.
  • GNM mai recunoaște că nu a efectuat controale la acești operatori.
  • Se spune că autorizarea activităților cu impact asupra mediului este reglementată prin Ordinul MMDD nr. 1798/2007, iar Direcțiile Județene de Mediu decid dacă sunt necesare studii de impact și monitorizare.
  • Apoi vine perla:

„Din informațiile noastre, toate statele membre UE folosesc iodură de argint, metodele de aplicare fiind diferite. Nu sunt restricții de utilizare a iodurii de argint, compusul chimic anorganic fiind insolubil în apă.”

Cu alte cuvinte:

  • Nu avem inventar.
  • Nu avem controale.
  • Nu știm ce se întâmplă în sol și în apă.
  • Dar știm, aproape mistic, că „toată Europa” face la fel și că nu sunt probleme.

În paralel, alte documente arată că majoritatea statelor din Europa Centrală și de Vest (Germania, Franța, Austria, Elveția, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg) au renunțat la sistemele de rachete antigrindină, invocând eficiență scăzută, riscuri de mediu și alternative disponibile.

Deci:

  • Garda de Mediu: „Toți folosesc, e ok.”
  • Realitatea europeană: „Cei mai mulți au renunțat.”

Asta nu mai e doar opacitate, e dezinformare oficială în toată regula – servită cu antet, ștampilă și semnătură.

 CSAT și Forumul APPR: sistem „strategic”, cadru normativ expirat, bani îngropați

Forumul APPR (Asociația Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România) primește un răspuns de la Administrația Prezidențială / CSAT (Petiția nr. 12129, DSN1/993/2025), în care se confirmă mai multe elemente-cheie:

  • SNACP este prezentat ca:
    • „instrument strategic de protecție a economiei naționale, în special a sectorului agricol”;
    • destinat „diminuării pierderilor cauzate de fenomene meteorologice extreme”.
  • Funcționarea SNACP este reglementată printr-o Hotărâre de Guvern emisă o dată la 15 ani.
  • Ultimul cadru normativ a expirat în decembrie 2024.
  • Consecința:

    „ceea ce a condus, de drept, la suspendarea sistemului.”

Deci:

  • ani de zile, sistemul a funcționat pe un cadru normativ vechi;
  • eficiența nu este certificată de Administrația Națională de Meteorologie (care furnizează doar date brute);
  • DNA a deschis dosar penal nr. 65/2/P/2026 pe componenta financiară;
  • iar în final, cadrul legal a expirat, lăsând în aer nu doar iodura de argint, ci și întreaga construcție juridică.

În același răspuns, CSAT admite că:

  • Majoritatea statelor din Europa Centrală și de Vest au renunțat la sistemele de rachete antigrindină.
  • Fermierilor li se recomandă, în esență, să se orienteze spre:
    • polițe de asigurare împotriva riscurilor climatice;
    • scheme de sprijin pentru primele de asigurare aprobate la nivel european.

Traducere:

„Noi am tras cu rachete 20 ani pe bani publici, fără să știm clar dacă funcționează sau ce lasă în urmă în sol și apă. Acum a expirat hotărârea de guvern, sistemul e suspendat, luați-vă asigurare și mai vedem.”

Pseudo-știința, plagiatul și „raportul Frankenstein”

În investigațiile publicate de ziarul nostru de investigatii „Incisiv de Prahova”, apare un alt capitol grotesc:

  • Argumentația științifică a SNACP se bazează pe un „raport” care:
    • conține 51% conținut plagiat;
    • este preluat din surse conspiraționiste (HAARP, „arme climatice”, teorii dubioase);
    • nu se sprijină pe studii independente serioase, peer-reviewed, realizate pe teren în România.

Cu alte cuvinte, în loc de:

  • rapoarte de impact chimic;
  • măsurători de sol, apă și biodiversitate;
  • modele de dispersie atmosferică validate,

avem un colaj de copy-paste din pseudo-știință, ridicat la rang de fundament pentru o intervenție tehnologică masivă asupra mediului.

Dacă n-ar fi tragic, ar fi doar o glumă proastă. Așa, e politică publică pe bani grei.

Banii: milioane pe hârtie, secetă pe câmp

Investigatia nu poate ocoli componenta financiară:

  • „Suprafața protejată” raportată: 2,3 milioane ha.
  • Realitatea din teren: fermieri disperați, culturi calamitate, „secetă tehnologică”.
  • Monitorizarea eficienței și a impactului a fost concesionată unor ONG-uri:
    • fără angajați;
    • fără capacitate profesională reală;
    • care funcționează, practic, ca interfețe de sifonare a banului public.

DNA confirmă deschiderea dosarului penal 65/2/P/2026, vizând partea financiară a SNACP.

Și aici apare combinația mortală:

  • vid legislativ + pseudo-știință + instituții-paravan + ONG-uri-fantomă + bani publici
    = rețeta perfectă pentru ceea ce fermierii numesc, fără menajamente, „cardașie” între operatorii sistemului și autorități.

APM Prahova, Garda de Mediu Prahova și „statul-paravan”

Investigațiile jurnalistice și memoriile fermierilor mai scot în evidență:

  • În Prahova, sistemul funcționează invocând:
    • un acord de mediu expirat din 2005.
  • APM Prahova și Garda de Mediu Prahova:
    • recunosc că nu dețin autorizații de mediu actualizate;
    • recunosc că nu monitorizează dispersia iodurii de argint în sol și apă;
    • recunosc că nu există studii de impact reale.

În loc să fie gardienii legii de mediu, aceste instituții:

  • ignoră sesizările fermierilor;
  • refuză controale de fond asupra poluării chimice;
  • devin, practic, paravan administrativ pentru operatorii sistemului.

În limbaj administrativ: „lipsă de competență materială, lipsă de atribuții, lipsă de temei”.
În limbaj juridic: „Statul Român, specializat în spălat pe mâini cu iodură de argint.”

„Seceta tehnologică”: când rachetele nu aduc ploaia, ci praf și faliment

Asociația fermierilor din Prahova vorbește despre:

  • „secetă tehnologică” – fenomenul prin care, după intervențiile cu rachete:
    • ploile ocolesc anumite zone;
    • culturile sunt afectate în mod repetat;
    • riscurile de faliment cresc.

Memoriile nr. 67/68/03.04.2026, adresele către Garda Națională de Mediu și către Ministerul Mediului, precum și răspunsurile primite, alcătuiesc un dosar complet al indiferenței instituționale:

  • Fermierii cer:
    • studii;
    • monitorizare;
    • transparență;
    • asumarea răspunderii.
  • Statul răspunde:
    • cu generalități;
    • cu „toată UE face la fel” (fals);
    • cu pase la alte instituții („noi doar coordonăm, întrebați pe celălalt”).

Între timp, câmpul nu se irigă cu răspunsuri evazive, iar iodura nu se dizolvă în „nu e de competența noastră.

Concluzie: „Republica iodurată” între DNA, CSAT și plug

Din documentația strânsă (notificarea oficială a fermierilor prahoveni, răspunsul Gărzii Naționale de Mediu, scrisoarea CSAT către Forumul APPR, confirmarea dosarului DNA)  investigațiile „Incisiv de Prahova” conturează următoarea imagine de ansamblu:

  • Sistemul antigrindină a funcționat ani de zile:
    • cu acorduri de mediu expirate;
    • fără studii reale de impact;
    • fără monitorizare a iodurii de argint în sol și apă;
    • pe pseudo-rapoarte științifice plagiate.
  • Autoritățile de mediu:
    • nu au inventar al operatorilor;
    • nu au efectuat controale;
    • nu pot arăta nicio evaluare cumulativă pe 20 de ani;
    • recită, în schimb, mantra „toate statele UE folosesc iodură de argint”.
  • Nivelul strategic (CSAT, Guvern, MADR):
    • recunoaște că a expirat cadrul normativ în decembrie 2024;
    • admite că sistemul este suspendat de drept;
    • pasează responsabilitatea la Ministerul Agriculturii și Guvern;
    • împinge fermierii spre asigurări, nu spre soluții.
  • Componenta financiară:
    • „suprafață protejată” de 2,3 milioane ha, pe hârtie;
    • ONG-uri fără angajați plătite să „monitorizeze”;
    • un dosar DNA deschis pe finanțarea sistemului.
  • Fermierii:
    • cu pământul crăpat de „seceta tehnologică”;
    • cu notificări juridice beton;
    • cu dovezi ale „cardașiei” instituționale.

Într-o lume normală, toate aceste piese ar duce la:

  • stoparea imediată a oricărei intervenții cu iodură de argint;
  • declanșarea unor evaluări independente, serioase;
  • asumarea răspunderii politice și administrative;
  • despăgubirea fermierilor afectați.

În România, deocamdată, avem:

  • rachete trase în cer,
  • iodură depusă în tăcere,
  • un sistem suspendat „de drept”,
  • un dosar DNA în lucru,
  • și un stat care se preface că totul este sub control, deși documentele proprii îl contrazic.

Epilog:

Când istoria va scrie despre „Dosarul Antigrindină”, ar trebui să-l pună la capitolul: „Așa nu se face nici știință, nici agricultură, nici stat de drept.”

Iar fermierilor prahoveni li se poate recunoaște, măcar post-factum, meritul de a fi fost singurii care au întrebat, cu voce tare:

„Cine răspunde pentru iodura din câmpurile noastre și pentru seceta voastră tehnologică?”

Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii –  Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.

Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.

Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (AICI), (aic),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),  (aici),

Citeste in continuare

Exclusiv

I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta

Publicat

pe

De

În manualele de poliție scrie că body-cam-ul e pentru „protejarea agentului”. La Boldești-Scăeni, body-cam-ul lui Picior Florin-Alexandru pare să fie pentru altceva: să-l prindă cu minciuna în flagrant.

În Episodul 1 am fixat scena: petrecerea, spray-ul dat „la toată lumea”, bicicleta aruncată după, nu înainte, și corul de „nu îmi amintesc” de la IPJ Prahova (aici).
Episodul 2 e dedicat, ca la anatomie patologică, unui singur organ bolnav al sistemului: agentul Picior Florin-Alexandru, omul cu sprayul și cu procesul-verbal care nu seamănă cu ce a filmat chiar el.

Ce „scrie” cu subsemnatul: Dumitru „te omor, nu mai scapi de mine”, monstrul din pixul polițistului

În primul rând, să vedem povestea oficială, varianta „eroică”:

  • în procesele-verbale întocmite de Picior și colegii lui, D.F.V. apare ca un individ:
    • agresiv,
    • care „amenință cu moartea”,
    • care încearcă să lovească polițiștii,
    • care aruncă bicicleta ca armă.
  • tot din actele poliției, reiese că:
    • spray-ul iritant-lacrimogen ar fi fost folosit „în legitimă apărare”,
    • amenințările de genul „te omor, nu mai scapi de mine, ne vedem pe stradă și te omor” ar fi curs la foc automat.

Această legendă frumos caligrafiată nu mai este doar parte din „ancheta jurnalistică Incisiv de Prahova”.
Ea apare negru pe alb în plasmuirile consemnate în dosarul 2377/284/P/2024, unde polițiștii, inclusiv Picior, îl transformă pe D.F.V. în bau-baul serii.

Numai că…

Intră în scenă plângerea penală și stick-ul cu body-cam-ul

Primul document nou intrat în dosarul mare 4319/284/P/2024 este plângerea penală formulată de D.F.V. prin avocat, înregistrată la Parchet, cu tot pachetul:

  • analiza declarațiilor:
    • Burlan Marius-Daniel,
    • Mataiche Marian,
    • Picior Florin-Alexandru,
    • Stanciu Mihai-Cătălin,
    • Achim Petronel,
    • Dumitrache Silviu-Ionuț;
  • confruntarea lor cu:
    • înregistrările audio-video de pe body-cam-urile lui Mataiche și Picior;
  • concluzia: mărturie mincinoasă în toată regula, art. 273 Cod penal.

În plângere se arată limpede:

  • polițiștii „au dat declarații, în calitate de martori, făcând mai multe afirmații mincinoase și nereprezentând toate aspectele relevante despre care aveau cunoștință”;
  • procesul-verbal întocmit de echipa Mataiche–Picior–Burlan–Stanciu, la 06.05.2024, nu corespunde realității din înregistrările body-cam și face obiectul cercetării pentru fals intelectual în dosarul 4319/284/P/2024;
  • afirmațiile privind amenințările cu moartea – „te omor, nu mai scapi de mine, ne vedem pe stradă și te omor” – sunt calificate expres ca mincinoase, în raport cu sunetul și imaginea captate la fața locului.

Nu o mai spune doar Incisiv de Prahova.
O spune plângerea penală oficială, însoțită de:

  • memory-stick cu înregistrările;
  • procesul-verbal de constatare a înregistrărilor;
  • transcrieri.

Pe scurt: Picior nu se mai luptă cu „presa scandalistă”, ci cu propriul lui body-cam.

Procurorul intră în cadru: ordonanțe peste ordonanțe, toate cu numele lui Picior în ele

Documentele din dosar arată traseul oficial:

  • 19.03.2026 – Ordonanță de reunire:
    Procurorul Andreia Dascălu comasează dosarele 4319/284/P/2024 și 1483/284/P/2026.
    În motivare:

    • reține că, la întocmirea dosarului penal 2377/284/P/2024, polițiștii din Boldești-Scăeni – între care ap. Picior Alexandru – au consmenat „aspecte contrare realității”;
    • menționează explicit că agentul Picior:
      • l-a agresat fizic pe D.F.V.,
      • i-a pulverizat spray iritant-lacrimogen în față,
      • a mințit în legătură cu intervenția respectivă.
  • 15.04.2026 – Ordonanță de extindere a urmăririi penale „in rem” pentru:
    • fals intelectual,
    • inducerea în eroare a organelor judiciare,
    • purtare abuzivă,
    • abuz în serviciu,
    • și, important pentru Episodul 2, mărturie mincinoasă – art. 273 alin. 1 Cod penal.

În ambele ordonanțe, numele Picior Florin-Alexandru apare în aceeași frază cu:

„au consemnat aspecte contrare realității”.

Adică fix ce spune Incisiv de Prahova de doi ani, dar acum cu ștampilă de Parchet.

„Te omor, nu mai scapi de mine” – replica care nu există pe înregistrare

Plângerea penală, analizând declarațiile lui Burlan, dar și ale lui Picior, face o demonstrație tehnică simplă, pe înțelesul oricărui om cu urechi:

  • se ia declarația de martor dintr-un dosar (13542/281/2024), unde se susține că:
    • D.F.V. ar fi strigat:
      • „te omor, nu mai scapi de mine”,
      • „ne vedem pe stradă și te omor”,
      • „îți dau cu bicicleta în cap” etc.;
  • se compară cu:
    • declarația aceluiași polițist în dosarul 4319/284/P/2024;
    • înregistrările audio-video de la incident.

Rezultatul, citez din esența documentului:

  • afirmații care nu corespund adevărului;
  • omisiunea de a spune ce știe despre momentul pulverizării sprayului;
  • mărturie mincinoasă în sensul art. 273 Cod penal.

Mai clar de atât nu se poate: replicile cu „te omor, nu mai scapi de mine” NU apar pe înregistrări.
Există injurii, da. Există alcool, da. Există tensiune, da. Dar amenințările cu moartea, așa cum apar în pixul lui Picior și al colegilor, nu sunt în realitatea sonoră.

E ca și cum ai avea subtitrare de film SF peste un documentar cu sonorul original.

Body-cam-ul de serviciu: cum arată, de fapt, scena sprayului

Din aceeași plângere și din mențiunile procurorului:

  • se reține că:
    • Picior a pulverizat spray iritant-lacrimogen:
      • de mai multe ori,
      • de la mică distanță,
      • nu doar către Coman, ci și către D.F.V. și Tolbașu;
    • bicicleta:
      • este luată de D.F.V. DUPĂ (nu înainte de) pulverizarea sprayului,
      • este aruncată pe trotuar, în zona lui Picior, fără să lovească pe cineva.

Această succesiune a faptelor – spray întâi, bicicleta după – apare atât în:

  • plângerea lui D.F.V.,
  • depozițiile martorilor civili,
  • cât și în analiza avocatească bazată pe imaginile body-cam.

În schimb, în varianta Picior:

  • sprayul apare ca reacție disperată la un atac iminent,
  • bicicleta este aproape o armă medievală cu roți.

Procuroarea Andreia Dascălu rezumă situația în acte:
intervenția polițiștilor este cercetată ca purtare abuzivă, fals intelectual și mărturie mincinoasă.

Agentul Picior ca martor la propriul film: când scenariul nu mai ține

Din declarațiile analizate în plângere și în documentele din dosar reiese următorul portret:

  • Picior Florin-Alexandru:
    • a întocmit un proces-verbal care nu reflectă corect:
      • dinamica incidentului,
      • replica reală a lui D.F.V.,
      • momentul folosirii sprayului;
    • a atribuit persoanei vătămate:
      • „amenințări cu moartea”,
      • „intenția de agresare cu pumnii”,
      • un comportament violent crescut,
      • toate contrazise de sunet și imagine;
    • a prezentat folosirea sprayului ca „ultima soluție pentru a evita agresiunea”,
      • deși filmarea arată că el este cel care:
        • se apropie,
        • pulverizează,
        • și abia apoi primește, în replică, o bicicletă aruncată în aer, fără contact.

În limbaj juridic, avocatul lui D.F.V. explică frumos:
omisiunea de a spune ce știi și adăugarea de lucruri care nu au existat denaturează adevărul și intră la:

  • mărturie mincinoasă (art. 273),
  • cu conexiuni spre:
    • fals intelectual,
    • inducerea în eroare a organelor judiciare.

În limbaj de pamflet, situația e simplă:
Picior s-a dat mare scenarist, dar l-a dat de gol propriul cameraman – body-cam-ul din piept.

Scena crimei: spray-ul, petrecerea și realitatea din body-cam

Într-un context alarmant ce denunță violarea drepturilor cetățenești, investigatiile recente ale ziarului „Incisiv de Prahova” scot la iveală abuzurile comise de polițiștii din Boldesti Scaieni și complicitatea conducerii IPJ Prahova. Un om de afaceri se află în control judiciar pentru o infracțiune pe care nu a comis-o, după ce a fost reținut ilegal timp de 24 de ore, într-un scandal în care poliția a intervenit arbitrar.

Pe 6 mai 2024, o petrecere de ziua de naștere, organizată în centrul orașului Boldesti Scaieni, a devenit pretextul ideal pentru o răzbunare personală orchestrată de agentul principal de poliție Mataiche Marian. Acesta a fost motivat de resentimente personale legate de trecutul soției sale, care a avut o relație premergătoare căsătoriei cu unul dintre participanți. Într-o tentativă de a mușamaliza aceste abuzuri, alții din cadrul poliției au oferit informații false într-un dosar penal, ceea ce exacerbează problema.

Imagini în premieră, în EXCLUSIVITATE, nerestaurate:

Rămâne de văzut dacă acest caz va atrage atenția asupra nevoii urgente de reforme în cadrul forțelor de ordine și dacă justiția va prevala, aducând responsabilitate celor care au abuzat de puterea lor.

Parchetul îl „traduce” pe Picior în română juridică

Mai departe, în:

  • Informarea din 20.03.2026,
  • Ordonanța de delegare din 28.04.2026,

Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova reia punctual:

  • la data de 06.05.2024, ap. Picior Alexandru:
    • l-a agresat fizic pe D.F.V.,
    • i-a pulverizat sprayul iritant-lacrimogen în față,
    • a sesizat „în mod nereal” comiterea infracțiunii de ultraj de către D.F.V. și ceilalți;
  • șeful Poliției Boldești-Scăeni, Achim Petronel:
    • a refuzat să primească plângerea lui D.F.V. împotriva lui Picior.

Pe baza acestor elemente, procurorul:

  • dispune reunirea dosarelor,
  • începe urmărirea penală „in rem” pentru:
    • fals intelectual,
    • inducerea în eroare a organelor judiciare,
    • purtare abuzivă,
    • abuz în serviciu,
    • mărturie mincinoasă.

Nu mai suntem la capitolul „păreri de presă”.
Suntem la capitolul suspiciuni oficiale, cu număr de dosar și ștampilă.

De ce e „Episodul Picior”: Alzheimerul dispare când se ajunge la pix, reapare la întrebări

Un detaliu savuros-amar:

  • în documente, polițiștii sunt puși în contrast cu martorii civili:
    • aceștia din urmă recunosc alcoolul, vorbesc direct, nu par să aibă nimic de câștigat;
    • în schimb, Picior & co:
      • inventează amenințări care nu se aud,
      • „uită” când a fost dat sprayul,
      • nu reușesc să explice de ce procesul-verbal nu seamănă cu filmarea.

În plângere se arată că:

  • declarațiile acestor polițiști nu pot fi scuzate ca „simple aprecieri personale”;
  • ele au dus la:
    • punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lui D.F.V.,
    • reținerea lui 24 de ore,
    • un dosar lung de ultraj și tulburarea ordinii publice;
  • toate acestea constituie un prejudiciu serios, generat de minciuni consemnate de lucrători ai statului.

Adică Alzheimerul instituțional este foarte selectiv:

  • când e vorba să scrie ce îl înfundă pe cetățean – memoria merge brici;
  • când vine întrebarea incomodă la BCI – „nu îmi mai amintesc”, „nu pot preciza exact”.

Concluzie de episod: agentul Spray-Picioruș, primul exponat din muzeul mărturiei mincinoase

Episodul 2, dedicat lui Picior Florin-Alexandru, arată așa:

  1. Polițistul își scrie varianta eroică:
    un D.F.V. monstruos, care amenință cu moartea și atacă polițiștii.
  2. Body-cam-ul și martorii civili spun altceva:
    • nu apar amenințările cu moartea invocate,
    • spray-ul e folosit înainte de orice „atac” cu bicicleta,
    • bicicleta nu lovește pe nimeni.
  3. Plângerea penală a lui D.F.V. demonstrează, cu citate și secvențe, că:
    • afirmațiile polițistului sunt mincinoase,
    • omisiunile lui sunt esențiale pentru cauză.
  4. Parchetul:
    • reunește dosarele 4319/284/P/2024 și 1483/284/P/2026,
    • extinde urmărirea penală „in rem” pentru mărturie mincinoasă, fals intelectual, purtare abuzivă, abuz în serviciu,
    • consemnează explicit că Picior și colegii „au consemnat aspecte contrare realității”.

În limbaj simplu:
agentul Picior nu mai are doar o problemă de imagine în presă; are o problemă de imagine pe propriul body-cam, aflat acum pe masa Parchetului. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Urbanismul din Ploiești, între control și „salvare” privată: cine pune piedica și cine oferă firma? Arhitectura dezmatului (II)

Publicat

pe

De

Revenirea Veronicăi Rădună în urma procesului câștigat cu municipalitatea readuce în atenție funcționarea Urbanismului ploieștean. Incisiv de Prahova continuă prezentarea informațiilor privind legăturile dintre controale, blocaje administrative și orientarea beneficiarilor către firme preferate. Noile sesizări  din investigatia Incisiv de Prahova o indică pe Dana Sencu drept o verigă importantă în mecanismul atribuit Roxanei Pandele.

Recursul Primăriei s-a oprit la procedură. Factura merge la contribuabil (aici)

La 14 octombrie 2026, Curtea de Apel Ploiești a pronunțat soluția definitivă în litigiul în care U.A.T. Municipiul Ploiești și primarul municipiului au figurat ca recurenți-pârâți, iar Veronica Rădună ca intimată-reclamantă.

Potrivit informațiilor de pe portalul instanțelor, citate în articolul nostru anterior, instanța a admis excepția nulității recursului și l-a anulat pentru neîncadrarea în motivele de recurs. Municipalitatea a fost obligată să achite și 5.000 de lei cheltuieli de judecată.

Prin această soluție a rămas în vigoare sentința Tribunalului Prahova din 31 iulie 2026: anularea raportului de evaluare profesională și a dispoziției de eliberare din funcție, reintegrarea Veronicăi Rădună în funcția de arhitect-șef sau într-o funcție publică echivalentă, dacă postul anterior nu mai există, plata drepturilor salariale actualizate și recalculate și recunoașterea vechimii în muncă, specialitate și grad profesional.

Primăria nu a pierdut doar disputa privind îndepărtarea unui funcționar. A eșuat și în formularea unui recurs care să treacă de filtrul procedural. Costurile acestei performanțe administrative nu sunt, din păcate, o figură de stil.

Hotărârea nu stabilește însă răspunderi pentru presupusul mecanism comercial descris în continuare. Acesta reprezintă un subiect distinct, care necesită verificarea intervențiilor și a intereselor implicate.

Dana Sencu, indicată drept veriga dintre conducere și controale

Noile informații din investigatia Incisiv de Prahova o aduc în prim-plan pe Dana Sencu, indicată în sesizări drept șefa structurii de control și persoană de încredere a Roxanei Pandele.

Potrivit acestor investigatii, Dana Sencu ar avea un rol direct în dispunerea unor controale despre care sursele susțin că nu ar urmări exclusiv respectarea disciplinei în construcții, ci și orientarea persoanelor controlate către anumite firme.

Sesizările descriu inclusiv nemulțumiri ale unor subalterni, care s-ar fi plâns persoanelor verificate că sunt trimiși intenționat la anumite obiective. Finalitatea atribuită acestor intervenții ar fi apariția, ulterior, a unor prestatori prezentați drept soluția pentru „intrarea în legalitate”.

Aceasta este acuzația centrală: folosirea autorității de control pentru a crea oportunități comerciale unor firme preferate.

Un control justificat legal este obligația administrației. Un control folosit pentru dirijarea unui client către un prestator privat ar reprezenta cu totul altceva. Diferența trebuie căutată în ordinele de control, motivele verificărilor, măsurile dispuse și ceea ce s-a întâmplat după încheierea lor.

Documentația se judecă după lege sau după colaborator?

O a doua categorie de sesizări privește intervențiile telefonice ale Roxanei Pandele asupra unor arhitecți care lucrează pentru beneficiari privați.

Conform investigatiilor, aceasta i-ar fi avertizat că documentațiile nu le vor fi primite ori le vor fi returnate dacă nu colaborează cu persoanele indicate de ea.

Dacă se confirmă de catre organele de cercetare penala, asemenea intervenții ar transforma atribuția administrativă într-un instrument de constrângere comercială. Beneficiarul ar rămâne formal liber să-și aleagă proiectantul, dar ar descoperi ulterior că libertatea sa are o condiție nescrisă: acordul celor care controlează circuitul documentației.

Întrebarea pentru municipalitate este precisă: cum se asigură că solicitările de completare, returnările și refuzurile sunt motivate exclusiv tehnic și legal, fără condiționări privind colaboratorii privați?

O documentație trebuie să treacă sau să cadă pentru conținutul ei. Nu pentru numele din agenda celui care o examinează.

ARBY PROIECT și traseul presupusei „intrări în legalitate”

În episodul anterior, Incisiv de Prahova v-a prezentat informații despre plângeri penale formulate de constructori și despre legături ale Roxanei Pandele cu ARBY PROIECT, inclusiv acuzația unei participări prin intermediari, alături de o persoană cu funcție importantă în Primărie.

Existența unor plângeri nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Dar acuzațiile privind suprapunerea intereselor private peste atribuțiile publice justifică întrebări clare și verificări instituționale.

Noile sesizări descriu următoarea succesiune: apariția unui control sau a unui blocaj, dificultăți în continuarea procedurii și, ulterior, recomandarea unei firme care ar putea rezolva situația.

Sursele din Primaria Ploiesti susțin că Dana Sencu ar interveni pe componenta de control, în timp ce Roxana Pandele ar exercita influență asupra circuitului administrativ și asupra alegerii colaboratorilor. Tot ele invocă interese economice ale unor persoane din municipalitate în firmele beneficiare.

Aceste legături trebuie urmărite individual de catre organele de cercetare penala. Un nume comun, o colaborare sau o recomandare nu demonstrează automat existența unui circuit ilegal; intervențiile concrete și eventualele avantaje obținute sunt cele care pot lămuri mecanismul (care va fi dezvaluit in episoadele ce vor urma)!

ARBY cedează contractele, echipa continuă lucrările

Un element distinct al documentării prezentate anterior este e-mailul atribuit arhitectului Cosmin Duna, referitor la cesionarea contractelor pentru PUZ-urile Traian și Upetrom de la ARBY PROIECT către S.C. PLANNING CITIES S.R.L.

Mesajul invoca reorganizarea ARBY PROIECT și solicita beneficiarilor să semneze și să returneze cele două contracte de cesiune.

În același timp, preciza continuitatea echipei: Cosmin Duna și Mirela Crăciun urmau să se ocupe în continuare de proiectare până la finalizarea PUZ-urilor. Pentru Traian, dosarul era descris ca aproape finalizat, urmând verificarea taxelor și comunicarea lor printr-un mesaj separat.

Acest e-mail documentează, în forma reprodusă anterior, un transfer contractual și menținerea proiectanților.

Relevanța sa pentru investigație ține de identificarea circuitului contractual și de delimitarea relațiilor dintre firme, proiectanți și administrație.

Mirela Crăciun: proiectare privată și candidatura la conducerea Primăriei

Numele Mirelei Crăciun apare atât în corespondența privind cele două PUZ-uri, cât și în informațiile publicate anterior despre o candidatură la funcția de director general adjunct în Primărie.

Potrivit investigatiei, aceasta ar fi beneficiat de susținerea Roxanei Pandele, însă nu ar fi promovat concursul.

Cele două planuri trebuie tratate distinct: participarea la proiectarea unor documentații private și tentativa de ocupare a unei funcții publice. Întrebarea de interes public privește eventuala existență a unor intervenții preferențiale și felul în care administrația previne suprapunerea intereselor.

Funcțiile publice nu pot deveni extensia relațiilor profesionale private, indiferent cât de apropiate sunt persoanele implicate.

Funcția se poate schimba. Cine verifică dacă influența rămâne?

Noile sesizări susțin că Roxana Pandele ar încerca să-și conserve influența în municipalitate și să protejeze continuarea unor lucrări aflate în derulare, descrise de surse ca PUG-uri.

Acestea nu trebuie confundate cu PUZ-urile Traian și Upetrom menționate în corespondența privind cesiunile contractuale.

Tot potrivit investigtiilor noastre, Roxana Pandele s-ar prevala de influența sa în Primărie și ar afirma că poate facilita trecerea unor documentații. În același context sunt reclamate presupuse intervenții prin care, după apariția dificultăților administrative, beneficiarului i-ar fi indicată firma capabilă să le depășească.

Municipalitatea are obligația de a clarifica cine exercită efectiv atribuțiile, cine semnează documentele și cine dispune controalele. Reintegrarea dispusă de instanță trebuie reflectată în acte și responsabilități clare, nu lăsată într-o zonă de ambiguitate administrativă.

Nu „nume-bombă”, ci răspunderi precise

Informațiile primite de la surse anunță și alte nume ale unor persoane influente din Primărie care ar avea legături cu firmele implicate.

În acest caz, verificările esențiale privesc:

  • criteriile și dispozițiile în baza cărora au fost efectuate controalele;
  • motivele returnării sau neprimirii documentațiilor;
  • eventualele intervenții asupra arhitecților și beneficiarilor;
  • traseul recomandărilor către prestatori privați;
  • relațiile economice și eventualele beneficii ale persoanelor implicate;
  • aplicarea hotărârii privind Veronica Rădună și costurile suportate de municipalitate.

Roxana Pandele, Dana Sencu, conducerea Primăriei și societățile menționate au dreptul să răspundă acestor acuzații. Pozițiile lor sunt relevante pentru stabilirea faptelor, nu o formalitate editorială.

Controlul public nu trebuie să producă profit privat

Suspiciunile prezentate in aceasta noua dezvaluire ridică problema unei posibile folosiri a autorității administrative în beneficiul unor interese private. Dacă există elemente de abuz în serviciu ori alte infracțiuni este de stabilit de către organele judiciare, pe baza probelor și a condițiilor prevăzute de lege.

Dincolo de orice calificare penală, întrebarea rămâne simplă:

Urbanismul ploieștean servește cetățeanul sau îl conduce, prin obstacole administrative, către un anumit furnizor?

Controlul nu poate fi agent comercial. Semnătura publică nu este instrument de negociere privată. Iar „intrarea în legalitate” trebuie să rezulte din respectarea legii, nu din alegerea firmei potrivite pentru persoana potrivită. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv14 ore ago

Dosarul antigrindină, partea a XIII‑a. CSAT spune: siguranță națională! Garda de Mediu și APM Prahova spun: ascundeți gunoiul sub preș

Republica Antigrindină: cum a tras statul Român cu rachete în cer, cu iodură în câmp și cu legea în gard...

Exclusiv14 ore ago

I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta

În manualele de poliție scrie că body-cam-ul e pentru „protejarea agentului”. La Boldești-Scăeni, body-cam-ul lui Picior Florin-Alexandru pare să fie...

Exclusiv14 ore ago

Urbanismul din Ploiești, între control și „salvare” privată: cine pune piedica și cine oferă firma? Arhitectura dezmatului (II)

Revenirea Veronicăi Rădună în urma procesului câștigat cu municipalitatea readuce în atenție funcționarea Urbanismului ploieștean. Incisiv de Prahova continuă prezentarea...

Exclusiv14 ore ago

IPJ Prahova, „filiala” Băicoi: Agresorul lovește, poliția ridică tonul, victima strânge traume

Republicii 296 – Academia de bătaie, umilință și like-uri Lecții de parcare aplicată: „Dau cu palma, deci exist” Ora 10...

Exclusiv14 ore ago

Specialiști în destituire după o ședință și un proces-verbal. Manualul secret al Poliției Române: cum să judeci un coleg fără să fi învățat nimic

Justiție disciplinară în regim fast-food Intră polițistul pe ușă, iese cariera pe ușă În România, polițistul care poate fi dat...

Exclusiv14 ore ago

„Solidaritatea” lor, factura noastră. Pamflet dur despre programul de guvernare al cabinetului Luca Marinescu

„Consolidare solidară”: când statul își pune cagula pe față A apărut, în fine, și programul de guvernare 2026–2026, cu ștampilă...

Exclusiv2 zile ago

I.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră

În timp ce autospecialele IPJ Prahova se fac praf pe șosele și dosarele se plimbă între colegi anchetatori ai propriilor...

Exclusiv2 zile ago

Arhitectura dezmatului: Cum a daramat Curtea de Apel castelul ARBY & CO din Primaria Ploiesti (I)

Justitia bate combinatiile: Veronica Raduna revine, recursul Primariei cade in cap Cronica unui abuz administrativ se incheie spectaculos la Curtea...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Neamț, regulament pentru epoca de piatră: „Nu vă mai omorâți psihic colegii. restul, vedem noi”

Hărțuirea sexuală nu există în regulamentul IPJ Neamț. Există doar în lege, în metodologia Guvernului și, eventual, în realitate. În...

Exclusiv2 zile ago

ÎCCJ inventează „poșta zombie”: scrisorile mor, dar obligațiile șoferilor bântuie mai departe

Când nu ridici plicul, plicul te ridică pe tine Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât, prin Decizia...

Exclusiv3 zile ago

Batman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)

Investigatie propie Incisiv de Prahova –  bazată pe documente judiciare.  Un dosar cu patru expertize și nicio probă “întreagă” În...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi

IPJ Prahova, campion la procese pierdute: cum a aflat Poliția că și polițiștii au drepturi în concediu IPJ Prahova, din...

Exclusiv3 zile ago

Republica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”

Poliția Penitenciară, de la gardieni ai legii la subiect de bârfă online Poliția Penitenciară nu mai e de mult o...

Exclusiv3 zile ago

ANI le dă voie „combatanților în concediu”: polițiștii pot dispărea în misiuni externe, dar cu Statutul la purtător

Legea 180/2026, bau-baul inventat de birocrați speriați de Europa În timp ce unii visează să blocheze polițiștii în birouri prăfuite...

Exclusiv4 zile ago

Dosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer

Există un moment, în orice anchetă serioasă, când îți dai seama că nu grindina e problema, ci „apărătorii mediului” care...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv