Connect with us

Exclusiv

Ministerul Economiei și „Digitalizării” își taie singur internetul la cap – cum să faci praf o direcție strategică cu un simplu proiect de HG

Publicat

pe

Ministerul reorganizării pe genunchi

Un document intern adresat ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ambrozie-Irineu Darău, pune pe jar întreaga poveste cu „marea reorganizare”. Nu presa, nu opoziția, nu „dușmanii digitalizării”, ci chiar Direcția Comunicații Electronice (DCE) îl acuză pe ministru că își redesenează ministerul ca pe o schemă făcută cu pixul pe șervețel, fără fundamentare serioasă și cu potențial de a dinamita un domeniu strategic: comunicațiile electronice.

Totul pornește de la un proiect de Hotărâre de Guvern privind modificarea organizării și funcționării ministerului, pus în transparență decizională pe 14 august 2026. Fix în loc să inspire „modernizare și eficientizare”, proiectul a reușit performanța să genereze critici dure… din interior.

DCE a trimis ministrului Darău și secretarului general Adriana-Laura Miron un document de șase pagini în care desface, punct cu punct, improvizațiile conținute în proiect. Și nu e vorba doar de desene pe organigramă sau de bătălia pentru fotolii; direcția avertizează că această „reorganizare” poate sabota capacitatea ministerului de a-și face treaba într-un sector vital: comunicațiile electronice.

„Vid de competență tehnică” – ministerul Digitalizării fără… digitalizare

Potrivit documentului, Direcția Comunicații Electronice este structura tehnică specializată a ministerului. Nu un birou decorativ, nu un „compartiment de hârtie”, ci exact zona care se ocupă de politici și atribuții în comunicații electronice: infrastructură, conectivitate, interoperabilitate, politici publice în domeniul rețelelor, tehnologiilor și infrastructurilor digitale.

Autorii documentului avertizează negru pe alb: mutilarea sau diluarea acestei structuri riscă să creeze „un vid de competență tehnică” chiar în ministerul care se laudă, în denumire, cu „Digitalizării”.

DCE arată că nu vorbim de o simplă administrație de rutină. Direcția participă la structuri și grupuri de lucru europene și internaționale, în domeniul comunicațiilor electronice, infrastructurii digitale și tehnologiilor emergente. Cu alte cuvinte, este canalul prin care România are, teoretic, voce și minte în discuții de 5G, 6G, securitatea rețelelor, infrastructura de comunicații și implementarea obligațiilor asumate de România în cadrul politicilor europene privind transformarea digitală.

În aceste condiții, întrebarea pusă chiar în document devine devastatoare: poate fi o astfel de competență redusă, spartă și risipită ca o rețea de cartier, fără ca Guvernul să spună clar: unde ajung atribuțiile, cine le exercită și cu ce resurse?

Când HG-ul devine hârtie de împachetat: puterea maximă prin simplu ordin de ministru

Una dintre criticile centrale formulate de Direcția Comunicații Electronice este de-a dreptul explozivă: proiectul lasă prea multă putere la dispoziția ministrului prin ordin, în detrimentul Hotărârii de Guvern.

În forma actuală, proiectul ar permite „detalierea” atribuțiilor structurilor și a numărului de posturi prin ordin al ministrului. Cu alte cuvinte, HG-ul ar deveni un fel de copertă vagă, iar conținutul real al ministerului – cine ce face și câți oameni are – ar fi decis, flexibil și discret, printr-un simplu act administrativ inferior.

Autorii documentului atrag atenția că această abordare ridică probleme raportat la art. 108 din Constituție și la regulile de elaborare a actelor normative. Cu alte cuvinte: nu poți fenta Guvernul și ordinea juridică doar ca să poți jongla mai ușor cu posturi și atribuții prin semnătura unui singur om.

Mesajul DCE este clar: dacă Hotărârea de Guvern stabilește prea puține elemente esențiale ale organizării ministerului, iar tot ce contează este lăsat pe mai târziu, la dispoziția ministrului, atunci se mută centrul real al deciziei din Guvern în biroul ministrului. E una dintre cele mai tăioase critici aduse conducerii ministerului chiar din interiorul său.

De la 90+ atribuții la 51: reorganizare sau dispariție programată?

Un alt capitol usturător din document privește reducerea masivă a atribuțiilor prevăzute în proiect. Actuala reglementare include aproximativ 90 de atribuții generale, la care se adaugă numeroase atribuții specifice pe domenii. În noua variantă, articolul privind atribuțiile ministerului se subțiază spectaculos la doar 51 de poziții.

Nu vorbim doar de o „optimizare de text”. DCE întreabă, pe bună dreptate: ce anume dispare? Ce se comasează? Unde ajung responsabilitățile tăiate din proiect?

Această comprimare bruscă, fără explicații, riscă – susține direcția – să afecteze claritatea și previzibilitatea reglementării, în contradicție cu Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă. Nu poți să tai atribuții ca din foarfecă fără să explici ce se întâmplă cu ele și cine le mai exercită.

Nota de fundamentare: mult aer, puține explicații

Poate cea mai usturătoare critică din document este direcționată spre nota de fundamentare a proiectului – adică exact actul care ar trebui să explice ce faci, de ce faci și cu ce consecințe.

Autorii arată că nota de fundamentare nu explică, pentru fiecare atribuție eliminată sau comasată, de ce s-a ajuns la acea soluție. Fără argumente punctuale, reorganizarea devine un exercițiu de voință, nu de rațiune.

DCE explică limpede că o reorganizare administrativă se poate justifica prin eficientizare, reducerea birocrației, eliminarea suprapunerilor sau optimizarea cheltuielilor. Dar dacă sunt vizate atribuții tehnice, specializate, una este reforma și alta este amputarea: trebuie explicat clar pentru fiecare atribuție – de ce dispare, unde se transferă și cine va răspunde efectiv de ea după reorganizare.

Pe scurt, direcția cere ceea ce orice act serios ar trebui să ofere de la sine: o justificare „atribuție cu atribuție”, nu o poveste generală despre „optimizare” și „modernizare”.

Posturile vacante: în loc să fie ocupate, sunt șterse din pix

Documentul nu iartă nici tema posturilor vacante. DCE arată că problema reală a structurii este deja lipsa de personal – nu surplusul. În loc să fie ocupate locurile vacante, proiectul vizează reducerea acestora. Practic, în loc să aduci oameni ca să faci treabă într-un domeniu critic, tai chiar potențialul de a întări structura.

Direcția consideră această abordare o contradicție strigătoare la cer și cere o explicație publică. Dacă structura este deja subdimensionată și necesită ocuparea posturilor vacante, cum justifică ministrul și conducerea ministerului „soluția” de a elimina tocmai acele poziții?

Întrebarea devine cu atât mai acută dacă atribuțiile nu dispar în realitate, ci sunt doar transferate pe hârtie către alte structuri, care nici nu au profilul tehnic, nici personalul pregătit pentru a le exercita.

Fragmentarea comunicațiilor electronice: când un domeniu unitar devine puzzle administrativ

Un alt avertisment serios din document vizează așa-numita „fragmentare” a domeniului comunicațiilor electronice. DCE semnalează că eliminarea unor atribuții din structura de specialitate și transferul lor către alte structuri – cu profil de finanțări, politici generale sau reprezentare externă – poate provoca pierderea caracterului unitar al politicilor din domeniu.

Aceasta nu mai este doar o problemă pentru funcționarii afectați, ci pentru capacitatea statului de a gestiona coerent un sector tehnic extrem de specializat. Comunicațiile electronice nu înseamnă doar cabluri și antene, ci infrastructură critică pentru administrație, economie, servicii publice și securitatea infrastructurilor digitale.

Documentul invocă explicit contextul geostrategic actual și riscul unor atacuri cibernetice asupra infrastructurii de comunicații. Autorii avertizează că modificările propuse pot afecta inclusiv capacitatea de protecție a comunicațiilor realizate prin rețele de fibră optică. Cu alte cuvinte, în loc să întărești bastionul tehnic, îl subțiezi și îl spargi în bucăți împrăștiate prin diverse birouri.

Ministrul Darău, chemat la tablă: cine mai are competență tehnică în ministerul „Digitalizării”?

În acest context, critica adresată ministrului Ambrozie-Irineu Darău depășește cu mult nivelul unei simple dispute birocratice pe organigramă. Documentul ridică o problemă de principiu: cum se poate susține public că reorganizarea este „necesară și benefică”, dacă nu sunt explicate transparent, pentru fiecare atribuție eliminată sau transferată, motivele, structura care o preia și impactul concret asupra activității ministerului?

Și mai apare o întrebare care lovește direct în esență: dacă atribuțiile rămân, dar structura specializată este diminuată, cine va exercita de fapt competențele tehnice și cu ce expertiză?

Să fie digitalizarea României lăsată în grija unor structuri fără profil tehnic, doar pentru că pe hârtie „s-a simplificat organigrama”?

„Refacerea în întreg a actului propus”: când direcția tehnică spune STOP

Concluzia Direcției Comunicații Electronice nu lasă loc de interpretări elegante sau de cosmetizări. Documentul solicită refacerea integrală a proiectului de Hotărâre de Guvern și motivarea serioasă a intențiilor de reglementare.

Mai mult, DCE cere reluarea circuitului de avizare internă, subliniind că structurile interesate de aplicarea actului au dreptul să participe efectiv la acest proces. Cu alte cuvinte, cei care chiar știu ce înseamnă comunicații electronice cer să nu fie transformați în spectatori în propria lor desființare.

Mesajul pentru conducerea ministerului este fără echivoc: proiectul, în forma actuală, este insuficient fundamentat și susceptibil să afecteze grav competențele unei structuri tehnice esențiale.

Pentru ministrul Ambrozie-Irineu Darău, miza nu mai este doar dacă reorganizarea „sună bine” în comunicate de presă, ci dacă poate demonstra public că are o justificare tehnică, juridică și administrativă solidă – și că reducerea sau redistribuirea atribuțiilor nu va produce exact efectele semnalate în document: pierderea unei expertize specializate și fragmentarea responsabilității statului în domeniul comunicațiilor electronice.

Propuneri-observatii DGCEPSD – proiect modificare HG 189_2025

Paradoxul suprem: ministerul „Digitalizării” își reduce capacitatea tehnică în comunicații

În final, lovitura de imagine este completă: într-un minister care poartă chiar în titulatură cuvântul „Digitalizării”, reorganizarea propusă riscă să ducă la diminuarea capacității tehnice a statului în domeniul comunicațiilor electronice. Adică exact acolo unde România ar trebui să fie mai puternică, nu mai anemică.

Înainte ca noua structură să fie adoptată prin Hotărâre de Guvern, întrebările formulate chiar din interiorul ministerului – prin documentul Direcției Comunicații Electronice – cer un răspuns public, documentat și verificabil. Nu lozinci, nu formule vagi despre „reformă”, ci explicații concrete, atribuție cu atribuție, post cu post, competență cu competență.

Altfel, „reorganizarea” riscă să rămână în memoria publică nu ca o modernizare administrativă, ci ca un manual de „așa nu” în gestionarea unui domeniu strategic pentru România digitală. (Cerasela N.).

Comenteaza si tu

Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48

You must be logged in to post a comment Login

Leave a Reply

Exclusiv

Episodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane

Publicat

pe

De

Cai dopați, trolee decapitate, mecanici care dorm beți în vestiar, juriști vânați în C.A., boxeri decontați pe firmă de stat și o poliție transformată în creșă de protejați. Ploiești 2026: manual de jaf, tupeu și impunitate.

 Nae Comisionaru’ – prefect de comisioane, nu de lege

În Ploiești, există un personaj care rezumă perfect „sistemul”:
Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”.

  • fost prefect,
  • fost deputat,
  • actual general de comisii umflate și sinecuri inventate.

Specializarea lui nu e nici transportul, nici sportul, nici administrarea banului public.
Specializarea lui e alta:

  • să pună mâna pe instituții,
  • să-și planteze oamenii,
  • să umfle comisii când nu ies voturile,
  • să-și facă posturi pentru el însuși, cu salarii obscene,
  • și să rămână mereu „la putere”, indiferent cine plătește nota.

Hipodrom, TCE, IPJ – același film, alt decor. Nae nu e un accident; e produsul perfect al unui stat construit pe comisioane și protejați.

De la calul dopat la „Troaca de aur – TCE”: schema e aceeași

La Hipodrom, cazul „Vijelie STI” a arătat cum funcționează Nae:

  • Marele Premiu de Trap (T30), 5 iulie 2026.
  • Calul proprietarului „Stimatu’” refuză controlul antidoping.
  • Regulamentul spune: descalificare.

Nae spune: „Nu, dacă umflăm comisia”.

Comisia de Apel de la CSM Ploiești, condusă de Nae:

  • este umflată ilegal de la 3 la 5 membri,
  • se votează „cum trebuie”,
  • calul dopat rămâne câștigător,
  • regulamentul devine hârtie igienică de protocol.

Noroc cu Decizia ANZ nr. 554/11.08.2026, care:

  • desființează hotărârea comisiei lui Nae,
  • descalifică calul,
  • sancționează proprietarul,
  • și confirmă oficial: manevrele au fost în afara regulii.

Caii au plătit. Proprietarul a plătit.
Nae? Nimic. Intangibil.

Documentele există, dovezile există, dar IPJ Prahova s-a uitat la caz ca la curse:
din tribune.

TCE Ploiești – trolee decapitate, datorii uriașe și Raportul 1729 aruncat la coș

Când nu mai ajunge „expertiza” la Hipodrom, Nae își mută talentul la TCE Ploiești.
Aici, miza nu mai e un cal și un trofeu.
Aici vorbim de:

  • zeci de milioane de lei,
  • transport public,
  • motorină,
  • salarii,
  • siguranța oamenilor.

Raportul oficial nr. 1729/05.11.2025 al Primăriei Ploiești arată:

  • pierderi de zeci de milioane,
  • datorii fiscale cu potențial penal,
  • achiziții suspecte,
  • consumuri de combustibil „umflate” doar pe hârtie,
  • control intern sabotat,
  • hărțuirea controlorelor financiare care au refuzat să închidă ochii.

Două controlore financiare au avut curajul să spună „nu”.
Ce-au primit în schimb?

  • intimidare,
  • presiuni,
  • amenințări cu „linșajul instituțional”.

În loc să fie protejate, au devenit inamici ai „troacei de aur”.

C.A.-ul TCE – consiliu de acoperire, nu de administrație

În mod normal, un asemenea raport ar fi trebuit să zguduie TCE din temelii:
demiteri, sesizări la Parchet, controale interne și externe.

În Ploiești, însă, avem Consiliul de Administrație al TCE: Dobrescu, Șchiopu, Țaboi, Băcanu, Pantazi.

Ce produce acest C.A.?
Decizia nr. 11/11.08.2026 – un text de antologie a lașității:

  • „se prorogă analiza”,
  • „se ia act”,
  • „se solicită actualizarea materialelor”.

Fără:

  • demiteri,
  • sesizări penale,
  • sancțiuni reale.

Raportul 1729?
C.A.-ul se spală pe mâini: „Nu e treaba noastră, directorul general trebuia să ia măsuri. Că n-a făcut nimic un an de zile… asta e”.

Când e vorba să apere interesul public:
„Nu e competența noastră”.

Când e vorba să facă organigrame și să dea oameni afară:
devine brusc foarte „competent”.

Ședința de prăpăd din C.A.: „rămân doi juriști, restul – la gunoi”

Ultimele noutăți arată cum arată „reforma” marca Nae:

Într-o ședință recentă a C.A., după ce au fost chemate persoane să prezinte informări, finalul e „apoteotic”:

  • Nae trage concluzia: trebuie să rămână doar doi juriști;
  • „Bogdan” și doamna „Chirița” – să fie dați afară;
  • oamenii din subordinea lor – luați, decapitați, rași din schemă.

În loc să curețe hoțiile, taie din juriști.
În loc să dea afară protejații beți și șmecherii cu motorina, decapitează pe cei care ar putea să aplice legea.

Nae se vaită în C.A.:

  • „Din patru directori, doar eu cu Tănase muncim!”

Până luni, li se dă termen:

  • să finalizeze organigrama,
  • să traseze un nou plan – adică să betoneze pe hârtie exact sistemul care protejează rețeaua și înlătură elementele incomode.

Și, peste toate, membrii C.A. își permit să și râdă:

  • „Ați știut să dați la Incisiv”,
  • poante ieftine,
  • „nu ne afectează, noi suntem beton”.

Se râde de ziarul de investigații Incisiv de Prahova și de dezvăluiri, ca și cum TCE ar fi firmă privată de familie, nu societate de interes public.

Mecanicul beat din vestiar și Coloana 8: laboratorul de motorină și pontaje fantomă

În TCE, „reforma” se vede cel mai clar la bază.

Niculicea Vasile, mecanic la troleibuze:

  • vine beat la muncă aproape zilnic,
  • lipsește 2–3 zile la rând,
  • doarme în vestiar,
  • nu-și face treaba,
  • dar este pontat ca prezent, plătit ca muncitor model.

De ce rezistă?
Pentru că e, spun sursele, „omul lui Nae Comisionaru’”, implicat în „decapitarea troleibuzelor” – adică acea „reformă” internă prin care au fost lovite zonele unde chiar se muncea, pentru a face loc oamenilor „de încredere”.

Colegii lui:

  • trag pentru doi-trei oameni,
  • țin troleele în viață,
  • își asumă răspunderi pe care mecanicul de vestiar nici nu se trezește să le semneze.

Oamenii strigă: „Să-l dea afară!”.
Sistemul răspunde: „E omul cui trebuie. Stați cuminți”.

La Coloana 8, situația e și mai „științifică”:

  • oameni pontati deși nu sunt la program,
  • prezență „pe hârtie”, absență totală în realitate,
  • foi fictive de lucru,
  • consum de motorină umflat artificial.

Schema:

  1. Umflăm pontajul – apar oameni la muncă care nu sunt acolo.
  2. Umflăm consumul – justificăm motorina lipsă.
  3. Se fură „în draci”, mai ales carburantul.

Pierde:

  • bugetul local,
  • transportul public,
  • călătorii care așteaptă trolee care nu vin,
  • angajații corecți, care trag pentru bețivi pontati și șmecheri de coloană.

Boxeri pe TCE: când directorul își cumpără chiloții din buzunarul cetățeanului

 

Detaliul care îți arată cât de jos s-a ajuns:

Nae Comisionaru’ și-a cumpărat boxeri (chiloți) pe TCE, adică pe firmă de stat, din bani publici.

Factura există. Nu e glumă, nu e metaforă.
Lenjeria intimă a lui Nae a fost plătită din banii:

  • călătorilor,
  • contribuabililor,
  • bugetului local.

Aici nu mai vorbim doar de „curse trucate” sau „motorină mișcată”.
Aici vorbim de un nivel de dispreț total față de banul public:
până și chiloții se trag pe firmă de stat.

Întrebarea e simplă:
Până unde e dispus să acopere primarul Politeanu astfel de mizerii?

Prietenul primarului: Politeanu, Nae și salariul de 22.000 lei

Primarul Municipiului Ploiești, Politeanu, nu e simplu spectator.
Este prieten cu Nae.

Rezultatul?

  • într-un TCE cu pierderi, datorii, transport șubred și oameni disperați,
  • Nae își face un post pe care tot el îl desființase,
  • se reinstalează confortabil,
  • și își trage un salariu de 22.000 lei pe lună.

În același timp:

  • se dau oameni afară,
  • se vor tăia juriști,
  • se redesenează organigrame „după chipul și asemănarea lui Nae”.

Cum e posibil ca un director de exploatare:

  • să-și facă singur organigrama,
  • să inventeze un post pentru el,
  • să ia 22.000 lei/lună,
  • și în același timp să decapiteze oameni din subordine?

Asta ar trebui să explice:

  • Primăria,
  • Curtea de Conturi,
  • ANAF,
  • Parchetul.

Până atunci, realitatea e clară:
salariile mari sunt pentru șefii de combinații, nu pentru cei care duc greul.

IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”: când poliția devine umbrelă pentru rețele

Toată siguranța cu care Nae și „găștile” lui se bat joc de lege vine și din altă parte:
IPJ Prahova, transformat într-o „grădiniță de cadre”, așa cum a fost descris în Episodul 45 (19 august 2026) din Incisiv de Prahova.

Exemple:

  • Stoican – ofițer „făcut cu șpagă”, cu dube la balastiera vărului condamnat, promovat până la șefie de oraș.
  • Mocanu Horia – lăutar, bețiv, violent, suspect de droguri, cu bani negri din manele, care face presiuni asupra victimelor și femeilor din dosare – rămâne în sistem, visează funcții mai mari.
  • Bulei Laura – una dintre puținele care par să aibă coloană, e împuternicită „o lună”, ca să nu deranjeze rețeaua.

Și, mai ales:

  • Mitrea, șefa împuternicită de la SRPCIV – „fina” lui Nae Alexandri, membră a familiei lui, parte dintr-un anturaj mai mult decât „picant”, cu legături spre firme de transport și grupări organizate (dezvaluiri care vor urma si vor zgudui din temelii nu numai conducerea I.P.J Prahova, ci si a D.G.I.P.I si D.G.A.!).

Scena grotescă:

  • cu o zi înainte, li se spune oamenilor din SRPCIV că va fi numit un ofițer de carieră, profesionist, respectat;
  • omul e chemat în ținută, pregătit să fie instalat;
  • a doua zi, în fața tuturor, se anunță altceva:
    nu profesionistul, ci „fina”.

Așa arată poliția care ar trebui:

  • să investigheze TCE,
  • să se uite la boxeri pe bani publici,
  • să verifice motorina dispărută,
  • să cerceteze calul dopat și comisia umflată.

În loc să o facă, IPJ Prahova:

  • plasează fini și protejate pe funcții,
  • umilește profesioniștii,
  • transmite semnalul: „aici se face carieră pe relații, nu pe lege”.
  • DGIPI, DGA, IPJ Prahova – păziți legea sau doar sertarele?

Realitatea, pusă cap la cap:

  • Nae Comisionaru’ umflă comisii,
  • protejează cai dopați,
  • își plătește boxeri pe TCE,
  • își creează sinecuri cu 22.000 lei,
  • decapitează juriști incomozi,
  • ține în brațe mecanici beți și coloane umflate,
  • râde în C.A. de presă și de cetățeni.

În spate, IPJ Prahova:

  • cu fini puși șefi,
  • cu lăutari cu epoleți,
  • cu protejați la toate colțurile,
  • reacționează lent, selectiv sau deloc.

DGIPI Prahova,
DGA Prahova,

aveți în față:

  • dovezi despre cum și-a adus Nae membru de familie în funcție de conducere (o sa va mai dam pana va saturati!),
  • sesizări penale trimise la Serviciul Protecția Animalelor (calul dopat),
  • informații despre boxeri cumpărați pe TCE,
  • pontaje fictive, motorină dispărută, Raport 1729 ignorat,
  • hărțuirea controlorelor financiare.

Întrebarea nu mai e „dacă e ceva de verificat”.
Întrebarea e: cât timp mai stați cu dosarele în sertar, pe influență politică?

Dacă veți continua să acoperiți polițiști corupți, să închideți ochii la rețelele politice și la troaca de la TCE, vă veți merita soarta.

Pentru că:

  • noi nu ne oprim din dezvăluiri,
  • oamenii din interior nu mai tac,
  • Incisiv de Prahova nu „prorogă”, ci publică.

Final: noi nu „luăm act”. Noi dăm nume, fapte și facturi

  • nu dă sentințe penale,
  • nu se substituie judecătorilor sau procurorilor.

Dar face ceea ce instituțiile refuză să facă:

  • pune nume: Nae Comisionaru’, Politeanu, Niculicea Vasile, Mitrea, membrii C.A. TCE;
  • pune fapte: Raport 1729, Decizia 11/11.08.2026, Decizia ANZ 554/11.08.2026, pontaje fictive, motorină furată, boxeri cumpărați pe TCE;
  • arată mecanisme: comisii umflate, organigrame făcute pentru sinecuri, juriști decapitați, polițiști de clan.

Într-un oraș normal:

  • TCE ar fi curățat, nu jupuit;
  • Hipodromul ar fi administrat, nu batjocorit;
  • poliția ar fi arbitru, nu copilot de rețele;
  • primarul ar fi garant al legalității, nu prieten al „prefectului de comisioane”.

În Ploieștiul de azi:

  • caii sunt descalificați,
  • oamenii nu,
  • troleele sunt decapitate,
  • mecanicii de vestiar sunt protejați,
  • juriștii incomozi sunt vânați,
  • C.A.-urile râd ca proștii,
  • iar polițiștii de clan cresc „fini” și „pipițe” pe funcții.

Noi nu „luăm act”.
Noi spunem pe nume.

Am vrut doar să schimbăm partitura și lăutarii… dar orchestra e aceeași. Mâine revenim cu dezvăluiri proaspete despre Stoican Bogdan, zis «Pinochio», Dumitru Iolanda – agentă de poliție, dar personaj de comedie neagră – și eternul nostru «prieten care ne-a amenințat», Mocanu Horia «Horia de Aur», manelistul cu epoleți. Direct de la Poliția Băicoi. Nu schimbați canalul. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Polițist în concediu medical? Perfect, îți tăiem sporul de neuro! Ordinul secret S7/2018 lovește în oamenii în uniformă

Publicat

pe

De

Știați că boala nu doare… doar la salariu?…de la Sindicatul Diamantul aflăm încă o șmecherie „la secret”

„Ești bolnav? Perfect, îți tăiem din bani!”

Știați că dacă sunteți mai mult de 30 de zile în concediu medical vi se taie sporul de neuro pe toată durata concediului medical?
Nu, nu e glumă, nu e banc prost. Asta dezvăluie Sindicatul Diamantul.

Sporul se sistează „pe perioada absenței neîntrerupte de la programul de lucru mai mare de 30 de zile calendaristice consecutiv, cu excepția concediului de odihnă”.

Cu alte cuvinte: ai avut ghinionul să te îmbolnăvești serios? Sistemul îți transmite un mesaj clar: „Data viitoare încearcă să fii bolnav mai puțin sau, ideal, deloc. Nu ne strica schemele de salarizare!”.

Unde scrie? Normal, în ceva ce n-ai voie să vezi!

Unde putea să scrie această minunăție?
În ordinul SECRET S7/2018 (anexa 8), scris de contabilul „buricul pământului” și băgat sub nasul reprezentanților sindicali binevoitori, care, desigur, au fost de acord cu toate prevederile – inclusiv cu secretizarea abuzivă.

Sindicatul Diamantul atrage atenția că tocmai acest ordin „secretizat” conține astfel de prevederi care lovesc direct în buzunarul oamenilor, dar feresc de rușine pe cei care le-au inventat.

Sindicalism cu „agarici” la masă: visul umed al Aparatului Central

Când trimiți niște agarici să reprezinte poziția juridică a sindicatelor, Aparatul Central jubilează. E raiul lor.
Când pui, în numele tău, să te reprezinte sindical un habarnist – sau, mai grav, unul care nu e habarnist, dar e foarte bine cointeresat să închidă ochii la „furăciunile secrete” ale MAI, strecurate în ordinul S7 – rezultatul îl vezi fix în fluturașul de salariu.

Toate aceste prevederi ilegale trec lin, fără scandal, fără opoziție reală, fiindcă la masa negocierilor nu stau juriști, ci „vedete de studio” și „eroi de TikTok”.

Nu confundați circoteca de pe TV cu competența juridică

Nu confundați zbieratul pe TikTok sau circoteca făcută la RTV cu competența juridică reală a liderilor sindicali.
Una e să dai bine la cameră, alta e să știi să citești, să desființezi și să ataci un ordin precum S7/2018, care lovește exact acolo unde doare: în drepturi și în bani.

Sindicatul Diamantul pune o întrebare care ar trebui să doară mai tare decât tăierea sporului:
Cu ce cântăriți voi, membrii de sindicat, competența juridică a liderilor voștri?

Live-uri sau procese câștigate? Alegeți ce vă reprezintă

Cum vă dați seama care lider sindical e bun pentru misiunea lui de reprezentant?
Le numărați live-urile pe TikTok?
Le contabilizați aparițiile la RTV?
Vă uitați câte lacrimi vărsă în direct și câte urlete dau în fața camerei?

Sau, în mod normal, ar trebui să vă intereseze:

  • câte procese au deschis pentru drepturile voastre;
  • câte au câștigat efectiv în instanță;
  • dacă stăpânesc materia juridică unde aveți nevoie de asistență de specialitate;
  • dacă știu ce scrie în ordinele „secrete” gen S7/2018 și dacă au făcut ceva concret împotriva lor.

Cum alegi un avocat? După flotări sau după dosare câștigate?

Întrebarea ridicată de Sindicatul Diamantul e simplă și tăioasă:
Cum alegi un avocat competent?

  • Îl întrebi câte beri bea?
  • Câte flotări face?
  • Dacă ascultă aceeași muzică ca tine?
  • Dacă îți place cum vorbește pe TikTok sau cum se dă „tare” la TV?

Sau, poate, în lumea normală, întrebi:

  • ce experiență are;
  • câte dosare a câștigat;
  • ce strategie juridică îți propune;
  • dacă știe să demonteze un ordin secret care îți fură sporul când ești bolnav.

Nu e întrebare pentru toți. Unii știu deja răspunsul.

Sindicatul Diamantul subliniază clar: întrebările astea nici măcar nu sunt pentru membrii SPRD, ci mai mult pentru restul – pentru cei care încă aleg lideri sindicali după spectacol, nu după rezultate.

Pentru că, în final, nu TikTok-ul, nu RTV-ul și nu circoteca îți pun banii înapoi în salariu.
Ci munca juridică serioasă, procesele câștigate și refuzul de a semna, în liniște, ordine secrete ca S7/2018, care te lasă fără spor de neuro fix când îți e mai greu: când ești bolnav. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Excepțional, nu ilegal!” – pamflet despre cum IPJ Arad se spală pe mâini, iar Sindicatul Europol spală adevărul de vopsea instituțională

Publicat

pe

De

Când „excepționalul” devine regulă, iar legea devine opțională

Urmare a materialului publicat pe pagina proprie de internet cu privire la delegările ilegale ale celor patru polițiști de la PPC Hălmagiu la Poliția Orașului Sebiș, Sindicatul Europol dezvăluie reacția savuroasă a IPJ Arad, transmisă presei locale.

În loc de explicații clare și asumate, conducerea IPJ Arad livrează opiniei publice un comunicat în care încearcă să îmbrace, cu grijă, o încălcare de lege într-o „excepție de bun-simț”, cu acordul tuturor, eventual și al destinului.

În colțul cealaltă al ringului, Sindicatul Europol: singurul care spune apăsat că împăratul este, de fapt, în uniformă… dar fără legitimitatea la zi.

„Nu e permanent, e doar… ilegal din când în când”

IPJ Arad precizează, în fața presei locale, că serviciile de zi pe unitate la Poliția Orașului Sebiș, efectuate de polițiști din cadrul Secției 10 Poliție Rurală Gurahonț, „nu au avut un caracter permanent, fiind efectuate în mod excepțional, cu acordul polițiștilor în cauză”.

Mai mult, conducerea susține că deplasarea polițiștilor la sediul Poliției Orașului Sebiș „se face, de regulă, cu autospecialele de serviciu aflate în dotarea subunității”.

Traducere liberă, pe românește, cu sprijinul Sindicatului Europol:
Șeful IPJ Arad recunoaște, de fapt, că a încălcat legea, dar încearcă să se apere spunând că a fost „doar puțin ilegal”, doar din când în când, pe termen scurt. Ca în zicala „nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase”.

Ceea ce NU spune presei locale conducerea IPJ Arad – și ceea ce scoate la lumină Sindicatul Europol – este că această metodă este practicată de ANI DE ZILE, la diferite structuri, fiind un mod tradițional de a cârpi, pe banii polițiștilor, funcționarea defectuoasă a IPJ Arad. „Excepționalul” este, în realitate, normă internă.

Cum sună „limbajul de lemn” tradus de Sindicatul Europol în română

IPJ Arad continuă:

„În situațiile în care, «din motive obiective», deplasarea nu poate fi realizată cu autospeciala, polițistul se poate deplasa cu autoturismul personal, iar IPJ Arad afirmă că, în acest caz, beneficiază de drepturile cuvenite, în baza documentelor justificative întocmite și aprobate.”

În traducerea Sindicatului Europol, adică în limba română curată: conducerea IPJ Arad nu face altceva decât să se spele pe mâini de obligația de a deconta cheltuielile de transport generate de prezența polițiștilor la unitățile unde au fost delegați ilegal, aruncând vina pe… polițiști, pe motiv că „nu au cerut decontarea”.

Bonus: în același paragraf se strecoară și o minciună clară – aceea că deplasarea cu autoturismele personale s-ar fi făcut doar „cu titlu de excepție”, atunci când autospecialele nu puteau fi folosite.

Sindicatul Europol demontează prompt această poveste:

– „Excepția” era la fiecare tură de serviciu.
– Autospeciala era retrasă din cauza unor defecțiuni.
– Colegii voiau, efectiv, să plătească din propriile salarii reparația autospecialei, doar ca să aibă cu ce să se deplaseze.
– Reparația a fost tergiversată la nesfârșit, cu explicația clasică: „nu există încă un deviz de reparație”.

Sau, poate, cum o sugerează ironic Sindicatul Europol, la IPJ Arad s-a făcut o confuzie cu situația „domnului comandant”, care făcea naveta de la Timișoara la Arad cu mașina de serviciu?

Când „nu avem cereri” devine scutul perfect pentru abuz

IPJ Arad mai spune, cu seninătate, că „până în prezent, la nivelul inspectoratului nu ar fi fost înregistrate solicitări de decontare pentru aceste deplasări”.

Aici intervine, din nou, clarificarea Sindicatului Europol:
– organizația sindicală a trimis deja sesizare către IPJ Arad, solicitând decontarea navetei polițiștilor;
– colegii au cerut, la rândul lor, șefilor direcți, să li se deconteze naveta.

Întrebarea-cheie: cum să aprobi decontarea cheltuielilor de transport când ai delegat oamenii ilegal și nu sunt îndeplinite condițiile din HG 1198/2022?

Răspunsul IPJ Arad: faci ce știi mai bine – ignori problema și spui că „nu există solicitări înregistrate”. Răspunsul Sindicatului Europol: expui public abuzul și ceri, ferm, respectarea drepturilor legale ale polițiștilor.

Sindicatul Europol cere public: plătiți naveta polițiștilor!

Pentru confortul mental al conducerii IPJ Arad, Sindicatul Europol reiterează public solicitarea: să fie decontată celor 4 polițiști naveta de la PPC Hălmagiu la Poliția Orașului Sebiș pentru TOATE turele de serviciu efectuate în urma acestei delegări mascate, strecurate printr-o anexă la fișa postului.

Chiar dacă lipsește „dosarul cu șină”, logica, legea și decența administrativă sunt încă în vigoare – amintește Sindicatul Europol. Decontarea navetei nu este un moft, ci un drept.

Când comunicatul IPJ vrea să spele imaginea, dar spală doar încrederea

Ce face IPJ Arad prin răspunsul trimis presei locale? Sindicatul Europol o spune direct:

– induce în eroare opinia publică,
– minte că polițiștii ar fi fost „de acord” să fie delegați ilegal,
– sugerează existența unui „acord” care nu este concretizat în NICIUN înscris, în totală contradicție cu propriul comunicat.

În realitate, polițiștilor li s-a dispus, fără vreo explicație serioasă, să se prezinte la un alt loc de muncă decât cel ocupat conform organigramei, totul fiind împachetat elegant în hârtii interne și „anexe la fișa postului”.

Ar mai fi lipsit, glumește amar Sindicatul Europol, să scrie IPJ Arad în comunicat că:
– polițiștii l-au rugat ei înșiși pe inspectorul-șef să fie delegați ilegal la altă subunitate,
– au insistat să NU li se pună la dispoziție autospeciala de serviciu,
– au cerut să se deplaseze cu mașinile personale, pe benzina lor, fără pretenții de decontare.

Final: De ce avem nevoie de Sindicatul Europol mai mult decât de comunicate „cosmetizate”

Comunicatul IPJ Arad este, în sine, dovada perfectă a ceea ce Sindicatul Europol avertizează de ani de zile:

– lipsa de reacție a polițiștilor în fața abuzurilor îi vulnerabilizează;
– abuzurile „excepționale” devin practici curente;
– când totul se năruie, șefii găsesc mereu o modalitate de a da vina pe cei din linia întâi.

În acest peisaj, rolul Sindicatului Europol este esențial și merită subliniat:
– identifică și documentează abuzuri precum delegările ilegale de la PPC Hălmagiu la Poliția Orașului Sebiș;
– traduce „limbajul de lemn” instituțional într-o română clară, pe înțelesul tuturor;
– cere public respectarea drepturilor polițiștilor, inclusiv decontarea navetei;
– demască ipocrizia unor comunicate care încearcă să transforme ilegalitatea în „excepție” și neglijența managerială în „motive obiective”.

Fără vocea Sindicatului Europol, povestea ar fi rămas așa cum o dorea IPJ Arad: polițiști „de acord”, navetă „nesolicitată”, delegări „excepționale”, autospeciale „indisponibile”, dar totul perfect legal pe hârtie.

Așa, însă, rămâne scris negru pe alb: nu polițiștii sunt problema, ci sistemul care îi folosește, îi plimbă și apoi îi acuză că „n-au cerut ce li se cuvenea”. Iar singurii care spun asta răspicat, cu nume, date și argumente, sunt cei de la Sindicatul Europol. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv2 ore ago

Episodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane

Cai dopați, trolee decapitate, mecanici care dorm beți în vestiar, juriști vânați în C.A., boxeri decontați pe firmă de stat...

Exclusiv2 ore ago

Ministerul Economiei și „Digitalizării” își taie singur internetul la cap – cum să faci praf o direcție strategică cu un simplu proiect de HG

Ministerul reorganizării pe genunchi Un document intern adresat ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ambrozie-Irineu Darău, pune pe jar întreaga...

Exclusiv2 ore ago

Polițist în concediu medical? Perfect, îți tăiem sporul de neuro! Ordinul secret S7/2018 lovește în oamenii în uniformă

Știați că boala nu doare… doar la salariu?…de la Sindicatul Diamantul aflăm încă o șmecherie „la secret” „Ești bolnav? Perfect,...

Exclusiv2 ore ago

Excepțional, nu ilegal!” – pamflet despre cum IPJ Arad se spală pe mâini, iar Sindicatul Europol spală adevărul de vopsea instituțională

Când „excepționalul” devine regulă, iar legea devine opțională Urmare a materialului publicat pe pagina proprie de internet cu privire la...

Exclusiv2 ore ago

Când legea își face treaba

Lecție de civilizație la capătul unui spray lacrimogen Acesta este rezultatul atunci când, în trafic, cineva alege să ignore o...

Exclusivo zi ago

Episodul 47 – I.P.J. Prahova – „Grădinița de cadre”: Manelistul Mocanu își șterge pozele, Iolanda filmează la șliț, iar Iacob „evadează” cu foliile pe spate

Episodul 47 – „Grădinița de cadre” IPJ Prahova: De la „Pinochio bolnav cu girofar” și „Sifonul-șef” la proxenți, funcții la...

Exclusivo zi ago

Operațiunea „Reorganizarea”: cum vrea MEDAT să taie statul în felii și să-l servească intereselor de partid

În ministerul care ar trebui să aibă grijă de economie, digitalizare, antreprenoriat și turism se coace, potrivit criticilor proiectului, o...

Exclusivo zi ago

MEDAT își face reorganizarea cu toporul: DINA dispare, CSAT-ul află din ziar

Când „eficientizarea” miroase a demolare strategică Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind modificarea HG nr. 189/2025, pus în transparență publică...

Exclusivo zi ago

PLOIESTI – La Barieră, gunoiul se adună, nota de plată crește: administrația ploieșteană joacă „ruleta deșeurilor”

La Ploiești, în zona Barieră Rudului, molozul pare să fi devenit mai mult decât o simplă problemă de șantier: este...

Exclusivo zi ago

HUMINT cu „aromă de inginerie”: IGPR plătește peste 1,35 milioane de lei pentru instruirea polițiștilor de către o firmă cu doi angajați

Sindicatul Europol cere explicații privind oportunitatea contractului, experiența prestatorului și documentele care au stat la baza achiziției. Când transparența intră...

Exclusiv2 zile ago

Episodul 46 – «IPJ Prahova – Grădinița de cadre»: Mocanu Horia cântă tata la altă masă! SIPI și DGA joacă după ureche?

Serialul nostru despre decăderea IPJ Prahova continuă. În episodul 46 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, Incisiv de...

Exclusiv2 zile ago

Bombă sindicală la Economie. Cum încearcă „garnitura Darău–Miron” să pună ministerul pe persoană fizică

Puci de birou la MEDAT: când reorganizarea miroase a lovitură de palat Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a...

Exclusiv2 zile ago

IGPR, fabrica de „aproape demnitari”: cum a ajuns cabinetul șefului Poliției să semene cu o anexă de partid

De la funcție de poliție la poziție cu parfum de secretariat de stat Potrivit Sindicatului Diamantul, până în anul 2015,...

Exclusiv2 zile ago

UNIFORMA LUI PAPUC: CÂND POLIȚISTUL E TRIMIS LA CROITOR, IAR ȘEFUL LA DEFILARE CU „VIBE” DE VIPUȘCĂ

Polițistul de la IPJ Cluj – la croitor, nu la magazie În România, uniforma de poliție este, teoretic, simbolul disciplinei,...

Exclusiv2 zile ago

Consumatorii pot fi plătiți ca să își oprească becurile: ANRE lansează oficial serviciul de flexibilitate a consumului de energie

Consumatorii devin „jucători” pe piața de energie, nu doar plătitori de facturi Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE)...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv