Cai dopați, trolee decapitate, mecanici care dorm beți în vestiar, juriști vânați în C.A., boxeri decontați pe firmă de stat și o poliție transformată în creșă de protejați. Ploiești 2026: manual de jaf, tupeu și impunitate.

 Nae Comisionaru’ – prefect de comisioane, nu de lege

În Ploiești, există un personaj care rezumă perfect „sistemul”:
Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”.

• fost prefect,
• fost deputat,
• actual general de comisii umflate și sinecuri inventate.

Specializarea lui nu e nici transportul, nici sportul, nici administrarea banului public.
Specializarea lui e alta:

• să pună mâna pe instituții,
• să-și planteze oamenii,
• să umfle comisii când nu ies voturile,
• să-și facă posturi pentru el însuși, cu salarii obscene,
• și să rămână mereu „la putere”, indiferent cine plătește nota.

Hipodrom, TCE, IPJ – același film, alt decor. Nae nu e un accident; e produsul perfect al unui stat construit pe comisioane și protejați.

De la calul dopat la „Troaca de aur – TCE”: schema e aceeași

La Hipodrom, cazul „Vijelie STI” a arătat cum funcționează Nae:

• Marele Premiu de Trap (T30), 5 iulie 2026.
• Calul proprietarului „Stimatu’” refuză controlul antidoping.
• Regulamentul spune: descalificare.

Nae spune: „Nu, dacă umflăm comisia”.

Comisia de Apel de la CSM Ploiești, condusă de Nae:

• este umflată ilegal de la 3 la 5 membri,
• se votează „cum trebuie”,
• calul dopat rămâne câștigător,
• regulamentul devine hârtie igienică de protocol.

Noroc cu Decizia ANZ nr. 554/11.08.2026, care:

• desființează hotărârea comisiei lui Nae,
• descalifică calul,
• sancționează proprietarul,
• și confirmă oficial: manevrele au fost în afara regulii.

Caii au plătit. Proprietarul a plătit.
Nae? Nimic. Intangibil.

Documentele există, dovezile există, dar IPJ Prahova s-a uitat la caz ca la curse:
din tribune.

TCE Ploiești – trolee decapitate, datorii uriașe și Raportul 1729 aruncat la coș

Când nu mai ajunge „expertiza” la Hipodrom, Nae își mută talentul la TCE Ploiești.
Aici, miza nu mai e un cal și un trofeu.
Aici vorbim de:

• zeci de milioane de lei,
• transport public,
• motorină,
• salarii,
• siguranța oamenilor.

Raportul oficial nr. 1729/05.11.2025 al Primăriei Ploiești arată:

• pierderi de zeci de milioane,
• datorii fiscale cu potențial penal,
• achiziții suspecte,
• consumuri de combustibil „umflate” doar pe hârtie,
• control intern sabotat,
• hărțuirea controlorelor financiare care au refuzat să închidă ochii.

Două controlore financiare au avut curajul să spună „nu”.
Ce-au primit în schimb?

• intimidare,
• presiuni,
• amenințări cu „linșajul instituțional”.

În loc să fie protejate, au devenit inamici ai „troacei de aur”.

C.A.-ul TCE – consiliu de acoperire, nu de administrație

În mod normal, un asemenea raport ar fi trebuit să zguduie TCE din temelii:
demiteri, sesizări la Parchet, controale interne și externe.

În Ploiești, însă, avem Consiliul de Administrație al TCE: Dobrescu, Șchiopu, Țaboi, Băcanu, Pantazi.

Ce produce acest C.A.?
Decizia nr. 11/11.08.2026 – un text de antologie a lașității:

• „se prorogă analiza”,
• „se ia act”,
• „se solicită actualizarea materialelor”.

Fără:

• demiteri,
• sesizări penale,
• sancțiuni reale.

Raportul 1729?
C.A.-ul se spală pe mâini: „Nu e treaba noastră, directorul general trebuia să ia măsuri. Că n-a făcut nimic un an de zile… asta e”.

Când e vorba să apere interesul public:
„Nu e competența noastră”.

Când e vorba să facă organigrame și să dea oameni afară:
devine brusc foarte „competent”.

Ședința de prăpăd din C.A.: „rămân doi juriști, restul – la gunoi”

Ultimele noutăți arată cum arată „reforma” marca Nae:

Într-o ședință recentă a C.A., după ce au fost chemate persoane să prezinte informări, finalul e „apoteotic”:

• Nae trage concluzia: trebuie să rămână doar doi juriști;
• „Bogdan” și doamna „Chirița” – să fie dați afară;
• oamenii din subordinea lor – luați, decapitați, rași din schemă.

În loc să curețe hoțiile, taie din juriști.
În loc să dea afară protejații beți și șmecherii cu motorina, decapitează pe cei care ar putea să aplice legea.

Nae se vaită în C.A.:

• „Din patru directori, doar eu cu Tănase muncim!”

Până luni, li se dă termen:

• să finalizeze organigrama,
• să traseze un nou plan – adică să betoneze pe hârtie exact sistemul care protejează rețeaua și înlătură elementele incomode.

Și, peste toate, membrii C.A. își permit să și râdă:

• „Ați știut să dați la Incisiv”,
• poante ieftine,
• „nu ne afectează, noi suntem beton”.

Se râde de ziarul de investigații Incisiv de Prahova și de dezvăluiri, ca și cum TCE ar fi firmă privată de familie, nu societate de interes public.

Mecanicul beat din vestiar și Coloana 8: laboratorul de motorină și pontaje fantomă

În TCE, „reforma” se vede cel mai clar la bază.

Niculicea Vasile, mecanic la troleibuze:

• vine beat la muncă aproape zilnic,
• lipsește 2–3 zile la rând,
• doarme în vestiar,
• nu-și face treaba,
• dar este pontat ca prezent, plătit ca muncitor model.

De ce rezistă?
Pentru că e, spun sursele, „omul lui Nae Comisionaru’”, implicat în „decapitarea troleibuzelor” – adică acea „reformă” internă prin care au fost lovite zonele unde chiar se muncea, pentru a face loc oamenilor „de încredere”.

Colegii lui:

• trag pentru doi-trei oameni,
• țin troleele în viață,
• își asumă răspunderi pe care mecanicul de vestiar nici nu se trezește să le semneze.

Oamenii strigă: „Să-l dea afară!”.
Sistemul răspunde: „E omul cui trebuie. Stați cuminți”.

La Coloana 8, situația e și mai „științifică”:

• oameni pontati deși nu sunt la program,
• prezență „pe hârtie”, absență totală în realitate,
• foi fictive de lucru,
• consum de motorină umflat artificial.

Schema:

1. Umflăm pontajul – apar oameni la muncă care nu sunt acolo.
2. Umflăm consumul – justificăm motorina lipsă.
3. Se fură „în draci”, mai ales carburantul.

Pierde:

• bugetul local,
• transportul public,
• călătorii care așteaptă trolee care nu vin,
• angajații corecți, care trag pentru bețivi pontati și șmecheri de coloană.

Boxeri pe TCE: când directorul își cumpără chiloții din buzunarul cetățeanului

Detaliul care îți arată cât de jos s-a ajuns:

Nae Comisionaru’ și-a cumpărat boxeri (chiloți) pe TCE, adică pe firmă de stat, din bani publici.

Factura există. Nu e glumă, nu e metaforă.
Lenjeria intimă a lui Nae a fost plătită din banii:

• călătorilor,
• contribuabililor,
• bugetului local.

Aici nu mai vorbim doar de „curse trucate” sau „motorină mișcată”.
Aici vorbim de un nivel de dispreț total față de banul public:
până și chiloții se trag pe firmă de stat.

Întrebarea e simplă:
Până unde e dispus să acopere primarul Politeanu astfel de mizerii?

Prietenul primarului: Politeanu, Nae și salariul de 22.000 lei

Primarul Municipiului Ploiești, Politeanu, nu e simplu spectator.
Este prieten cu Nae.

Rezultatul?

• într-un TCE cu pierderi, datorii, transport șubred și oameni disperați,
• Nae își face un post pe care tot el îl desființase,
• se reinstalează confortabil,
• și își trage un salariu de 22.000 lei pe lună.

În același timp:

• se dau oameni afară,
• se vor tăia juriști,
• se redesenează organigrame „după chipul și asemănarea lui Nae”.

Cum e posibil ca un director de exploatare:

• să-și facă singur organigrama,
• să inventeze un post pentru el,
• să ia 22.000 lei/lună,
• și în același timp să decapiteze oameni din subordine?

Asta ar trebui să explice:

• Primăria,
• Curtea de Conturi,
• ANAF,
• Parchetul.

Până atunci, realitatea e clară:
salariile mari sunt pentru șefii de combinații, nu pentru cei care duc greul.

IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”: când poliția devine umbrelă pentru rețele

Toată siguranța cu care Nae și „găștile” lui se bat joc de lege vine și din altă parte:
IPJ Prahova, transformat într-o „grădiniță de cadre”, așa cum a fost descris în Episodul 45 (19 august 2026) din Incisiv de Prahova.

Exemple:

• Stoican – ofițer „făcut cu șpagă”, cu dube la balastiera vărului condamnat, promovat până la șefie de oraș.
• Mocanu Horia – lăutar, bețiv, violent, suspect de droguri, cu bani negri din manele, care face presiuni asupra victimelor și femeilor din dosare – rămâne în sistem, visează funcții mai mari.
• Bulei Laura – una dintre puținele care par să aibă coloană, e împuternicită „o lună”, ca să nu deranjeze rețeaua.

Și, mai ales:

• Mitrea, șefa împuternicită de la SRPCIV – „fina” lui Nae Alexandri, membră a familiei lui, parte dintr-un anturaj mai mult decât „picant”, cu legături spre firme de transport și grupări organizate (dezvaluiri care vor urma si vor zgudui din temelii nu numai conducerea I.P.J Prahova, ci si a D.G.I.P.I si D.G.A.!).

Scena grotescă:

• cu o zi înainte, li se spune oamenilor din SRPCIV că va fi numit un ofițer de carieră, profesionist, respectat;
• omul e chemat în ținută, pregătit să fie instalat;
• a doua zi, în fața tuturor, se anunță altceva:
  nu profesionistul, ci „fina”.

Așa arată poliția care ar trebui:

• să investigheze TCE,
• să se uite la boxeri pe bani publici,
• să verifice motorina dispărută,
• să cerceteze calul dopat și comisia umflată.

În loc să o facă, IPJ Prahova:

• plasează fini și protejate pe funcții,
• umilește profesioniștii,
• transmite semnalul: „aici se face carieră pe relații, nu pe lege”.
• DGIPI, DGA, IPJ Prahova – păziți legea sau doar sertarele?

Realitatea, pusă cap la cap:

• Nae Comisionaru’ umflă comisii,
• protejează cai dopați,
• își plătește boxeri pe TCE,
• își creează sinecuri cu 22.000 lei,
• decapitează juriști incomozi,
• ține în brațe mecanici beți și coloane umflate,
• râde în C.A. de presă și de cetățeni.

În spate, IPJ Prahova:

• cu fini puși șefi,
• cu lăutari cu epoleți,
• cu protejați la toate colțurile,
• reacționează lent, selectiv sau deloc.

DGIPI Prahova,
DGA Prahova,

aveți în față:

• dovezi despre cum și-a adus Nae membru de familie în funcție de conducere (o sa va mai dam pana va saturati!),
• sesizări penale trimise la Serviciul Protecția Animalelor (calul dopat),
• informații despre boxeri cumpărați pe TCE,
• pontaje fictive, motorină dispărută, Raport 1729 ignorat,
• hărțuirea controlorelor financiare.

Întrebarea nu mai e „dacă e ceva de verificat”.
Întrebarea e: cât timp mai stați cu dosarele în sertar, pe influență politică?

Dacă veți continua să acoperiți polițiști corupți, să închideți ochii la rețelele politice și la troaca de la TCE, vă veți merita soarta.

Pentru că:

• noi nu ne oprim din dezvăluiri,
• oamenii din interior nu mai tac,
• Incisiv de Prahova nu „prorogă”, ci publică.

Final: noi nu „luăm act”. Noi dăm nume, fapte și facturi

• nu dă sentințe penale,
• nu se substituie judecătorilor sau procurorilor.

Dar face ceea ce instituțiile refuză să facă:

• pune nume: Nae Comisionaru’, Politeanu, Niculicea Vasile, Mitrea, membrii C.A. TCE;
• pune fapte: Raport 1729, Decizia 11/11.08.2026, Decizia ANZ 554/11.08.2026, pontaje fictive, motorină furată, boxeri cumpărați pe TCE;
• arată mecanisme: comisii umflate, organigrame făcute pentru sinecuri, juriști decapitați, polițiști de clan.

Într-un oraș normal:

• TCE ar fi curățat, nu jupuit;
• Hipodromul ar fi administrat, nu batjocorit;
• poliția ar fi arbitru, nu copilot de rețele;
• primarul ar fi garant al legalității, nu prieten al „prefectului de comisioane”.

În Ploieștiul de azi:

• caii sunt descalificați,
• oamenii nu,
• troleele sunt decapitate,
• mecanicii de vestiar sunt protejați,
• juriștii incomozi sunt vânați,
• C.A.-urile râd ca proștii,
• iar polițiștii de clan cresc „fini” și „pipițe” pe funcții.

Noi nu „luăm act”.
Noi spunem pe nume.

Am vrut doar să schimbăm partitura și lăutarii… dar orchestra e aceeași. Mâine revenim cu dezvăluiri proaspete despre Stoican Bogdan, zis «Pinochio», Dumitru Iolanda – agentă de poliție, dar personaj de comedie neagră – și eternul nostru «prieten care ne-a amenințat», Mocanu Horia «Horia de Aur», manelistul cu epoleți. Direct de la Poliția Băicoi. Nu schimbați canalul. Vom reveni. (Cristina T.).

Când „excepționalul” devine regulă, iar legea devine opțională

Urmare a materialului publicat pe pagina proprie de internet cu privire la delegările ilegale ale celor patru polițiști de la PPC Hălmagiu la Poliția Orașului Sebiș, Sindicatul Europol dezvăluie reacția savuroasă a IPJ Arad, transmisă presei locale.

În loc de explicații clare și asumate, conducerea IPJ Arad livrează opiniei publice un comunicat în care încearcă să îmbrace, cu grijă, o încălcare de lege într-o „excepție de bun-simț”, cu acordul tuturor, eventual și al destinului.

În colțul cealaltă al ringului, Sindicatul Europol: singurul care spune apăsat că împăratul este, de fapt, în uniformă… dar fără legitimitatea la zi.

„Nu e permanent, e doar… ilegal din când în când”

IPJ Arad precizează, în fața presei locale, că serviciile de zi pe unitate la Poliția Orașului Sebiș, efectuate de polițiști din cadrul Secției 10 Poliție Rurală Gurahonț, „nu au avut un caracter permanent, fiind efectuate în mod excepțional, cu acordul polițiștilor în cauză”.

Mai mult, conducerea susține că deplasarea polițiștilor la sediul Poliției Orașului Sebiș „se face, de regulă, cu autospecialele de serviciu aflate în dotarea subunității”.

Traducere liberă, pe românește, cu sprijinul Sindicatului Europol:
Șeful IPJ Arad recunoaște, de fapt, că a încălcat legea, dar încearcă să se apere spunând că a fost „doar puțin ilegal”, doar din când în când, pe termen scurt. Ca în zicala „nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase”.

Ceea ce NU spune presei locale conducerea IPJ Arad – și ceea ce scoate la lumină Sindicatul Europol – este că această metodă este practicată de ANI DE ZILE, la diferite structuri, fiind un mod tradițional de a cârpi, pe banii polițiștilor, funcționarea defectuoasă a IPJ Arad. „Excepționalul” este, în realitate, normă internă.

Cum sună „limbajul de lemn” tradus de Sindicatul Europol în română

IPJ Arad continuă:

„În situațiile în care, «din motive obiective», deplasarea nu poate fi realizată cu autospeciala, polițistul se poate deplasa cu autoturismul personal, iar IPJ Arad afirmă că, în acest caz, beneficiază de drepturile cuvenite, în baza documentelor justificative întocmite și aprobate.”

În traducerea Sindicatului Europol, adică în limba română curată: conducerea IPJ Arad nu face altceva decât să se spele pe mâini de obligația de a deconta cheltuielile de transport generate de prezența polițiștilor la unitățile unde au fost delegați ilegal, aruncând vina pe… polițiști, pe motiv că „nu au cerut decontarea”.

Bonus: în același paragraf se strecoară și o minciună clară – aceea că deplasarea cu autoturismele personale s-ar fi făcut doar „cu titlu de excepție”, atunci când autospecialele nu puteau fi folosite.

Sindicatul Europol demontează prompt această poveste:

– „Excepția” era la fiecare tură de serviciu.
– Autospeciala era retrasă din cauza unor defecțiuni.
– Colegii voiau, efectiv, să plătească din propriile salarii reparația autospecialei, doar ca să aibă cu ce să se deplaseze.
– Reparația a fost tergiversată la nesfârșit, cu explicația clasică: „nu există încă un deviz de reparație”.

Sau, poate, cum o sugerează ironic Sindicatul Europol, la IPJ Arad s-a făcut o confuzie cu situația „domnului comandant”, care făcea naveta de la Timișoara la Arad cu mașina de serviciu?

Când „nu avem cereri” devine scutul perfect pentru abuz

IPJ Arad mai spune, cu seninătate, că „până în prezent, la nivelul inspectoratului nu ar fi fost înregistrate solicitări de decontare pentru aceste deplasări”.

Aici intervine, din nou, clarificarea Sindicatului Europol:
– organizația sindicală a trimis deja sesizare către IPJ Arad, solicitând decontarea navetei polițiștilor;
– colegii au cerut, la rândul lor, șefilor direcți, să li se deconteze naveta.

Întrebarea-cheie: cum să aprobi decontarea cheltuielilor de transport când ai delegat oamenii ilegal și nu sunt îndeplinite condițiile din HG 1198/2022?

Răspunsul IPJ Arad: faci ce știi mai bine – ignori problema și spui că „nu există solicitări înregistrate”. Răspunsul Sindicatului Europol: expui public abuzul și ceri, ferm, respectarea drepturilor legale ale polițiștilor.

Sindicatul Europol cere public: plătiți naveta polițiștilor!

Pentru confortul mental al conducerii IPJ Arad, Sindicatul Europol reiterează public solicitarea: să fie decontată celor 4 polițiști naveta de la PPC Hălmagiu la Poliția Orașului Sebiș pentru TOATE turele de serviciu efectuate în urma acestei delegări mascate, strecurate printr-o anexă la fișa postului.

Chiar dacă lipsește „dosarul cu șină”, logica, legea și decența administrativă sunt încă în vigoare – amintește Sindicatul Europol. Decontarea navetei nu este un moft, ci un drept.

Când comunicatul IPJ vrea să spele imaginea, dar spală doar încrederea

Ce face IPJ Arad prin răspunsul trimis presei locale? Sindicatul Europol o spune direct:

– induce în eroare opinia publică,
– minte că polițiștii ar fi fost „de acord” să fie delegați ilegal,
– sugerează existența unui „acord” care nu este concretizat în NICIUN înscris, în totală contradicție cu propriul comunicat.

În realitate, polițiștilor li s-a dispus, fără vreo explicație serioasă, să se prezinte la un alt loc de muncă decât cel ocupat conform organigramei, totul fiind împachetat elegant în hârtii interne și „anexe la fișa postului”.

Ar mai fi lipsit, glumește amar Sindicatul Europol, să scrie IPJ Arad în comunicat că:
– polițiștii l-au rugat ei înșiși pe inspectorul-șef să fie delegați ilegal la altă subunitate,
– au insistat să NU li se pună la dispoziție autospeciala de serviciu,
– au cerut să se deplaseze cu mașinile personale, pe benzina lor, fără pretenții de decontare.

Final: De ce avem nevoie de Sindicatul Europol mai mult decât de comunicate „cosmetizate”

Comunicatul IPJ Arad este, în sine, dovada perfectă a ceea ce Sindicatul Europol avertizează de ani de zile:

– lipsa de reacție a polițiștilor în fața abuzurilor îi vulnerabilizează;
– abuzurile „excepționale” devin practici curente;
– când totul se năruie, șefii găsesc mereu o modalitate de a da vina pe cei din linia întâi.

În acest peisaj, rolul Sindicatului Europol este esențial și merită subliniat:
– identifică și documentează abuzuri precum delegările ilegale de la PPC Hălmagiu la Poliția Orașului Sebiș;
– traduce „limbajul de lemn” instituțional într-o română clară, pe înțelesul tuturor;
– cere public respectarea drepturilor polițiștilor, inclusiv decontarea navetei;
– demască ipocrizia unor comunicate care încearcă să transforme ilegalitatea în „excepție” și neglijența managerială în „motive obiective”.

Fără vocea Sindicatului Europol, povestea ar fi rămas așa cum o dorea IPJ Arad: polițiști „de acord”, navetă „nesolicitată”, delegări „excepționale”, autospeciale „indisponibile”, dar totul perfect legal pe hârtie.

Așa, însă, rămâne scris negru pe alb: nu polițiștii sunt problema, ci sistemul care îi folosește, îi plimbă și apoi îi acuză că „n-au cerut ce li se cuvenea”. Iar singurii care spun asta răspicat, cu nume, date și argumente, sunt cei de la Sindicatul Europol. (Cristina T.).