Exclusiv
CAMERELE FANTOMĂ ALE POLIȚIEI: CÂND „TOP SECRET” E DOAR O SCUZĂ PENTRU OPACITATE
„Nu vă putem spune câte camere avem, că… se supără tabelul de înzestrare”
Sindicatul Diamantul a îndrăznit blasfemia supremă: a cerut, în baza Legii 544/2001, un lucru de bun-simț într-un stat care se pretinde democratic – numărul de body-worn camera aflate în dotarea IPJ Gorj și IPJ Dâmbovița. Nu locații secrete, nu nume de informatori, nu planuri operative. Doar: „Câte camere purtabile aveți, domnilor?”
Răspunsul? Clasicul refren al sistemului: „Nu vă putem spune, e în tabele de înzestrare clasificate.” Adică: știe statul, nu e treaba voastră.
Tribunalul București – prin sentința nr. 4847 din 05.07.2024 – a bătut obedient din călcâie și a validat refuzul. Din fericire, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal – prin Decizia civilă nr. 1108/2026 din 24.03.2026 (comunicată Sindicatului Diamantul pe 06.05.2026) a zis: până aici cu secretomania de carton.
Curtea de Apel: „Clasificarea nu se afirmă, se dovedește”

Curtea a făcut ceea ce un judecător normal ar fi trebuit să facă din prima: a întrebat, în esență – „Bine, dar actul de clasificare unde e?”.
Și a pus pe hârtie câteva principii care, dacă ar fi respectate, ar usca brusc mlaștina de „nu vă spunem, că e secret”:
Povestea cu „e secret” nu o crede nimeni pe cuvânt
Curtea stabilește limpede: atunci când o autoritate publică vrea să NU aplice regula accesului liber la informații de interes public, ea trebuie să și demonstreze că suntem într-un caz de excepție. Nu cetățeanul sau sindicatul trebuie să demonstreze că informația NU e clasificată, ci instituția trebuie să dovedească, cu acte, că ESTE.
Cu alte cuvinte: „sarcina probei aparține autorității care invocă derogarea”. Tradus: dacă spui „e secret”, arată și hârtia, nu doar pixul.
Nu mai merge cu „așa zicem noi, că e clasificat, luați de credeți”
Curtea de Apel spune negru pe alb ceea ce administrația refuză să priceapă: simpla afirmație a unei autorități că anumite informații sunt clasificate NU este suficientă pentru a bloca accesul la ele.
Adică: nu poți să transformi orice moft birocratic în secret de stat doar printr-o adresă semnată de șeful structurii. Statul de drept nu funcționează pe principiul „cuvântul meu ține loc de lege”, chiar dacă unora din ministere le pare normal.
Secretul adevărat vine cu număr de înregistrare, dată și semnătură – nu cu „așa e procedura la noi”
Curtea reamintește abecedarul Legii nr. 182/2002: o informație devine clasificată printr-un ACT SCRIS, emis de o autoritate competentă. Cu nivel de clasificare, cu dată, cu număr, cu emitent.
Clasificarea nu se face la cafenea, nu se „știe din practică” și nu se insinuează în corespondență administrativă. Tribunalul ar fi trebuit să ceară:
- actul de clasificare;
- cine l-a emis;
- când;
- cu ce nivel de secretizare;
- ce anume acoperă concret.
N-a cerut nimic. A crezut, ca la ghicit în pixeli: „Dacă IPJ zice că e clasificat, atunci sigur e.”
Clasificarea NU se deduce din burtă, pe bază de „așa se face la Poliție”
Curtea pune punct uneia dintre cele mai murdare practici ale instituțiilor de forță: deducerea „secretului” pe cale de prezumție. „Dacă e în tabele de înzestrare, sigur e secret”. Dacă e la Poliție, sigur nu e treaba proștilor de contribuabili. Dacă sună a dotare, sigur ține de siguranță națională.
Curtea spune clar: existența unei clasificări nu poate fi dedusă doar din corespondențe și formulări vagi. Trebuie să existe și să fie prezentate probe adecvate – adică actul de clasificare. Fără el, „secretul” e doar o scuză birocratică de a nu răspunde.
Judecătorul nu e notarul minciunilor instituționale
Curtea de Apel atrage atenția asupra altui derapaj grav: Tribunalul București nu a făcut niciun efort real să afle adevărul. S-a mulțumit să reproducă, aproape mecanic, susținerile pârâtelor.
Or, art. 22 alin. (2) din Codul de procedură civilă obligă judecătorul să aibă un rol activ în stabilirea adevărului. Asta înseamnă:
- să ceară actele de clasificare;
- să verifice legalitatea lor;
- să nu creadă automat tot ce spune autoritatea, doar pentru că vine cu antet.
Dacă judecătorul doar copiază punctul de vedere al ministerului sau al IPJ-ului, nu mai vorbim de justiție, ci de ștampilă judiciară pe abuz administrativ.
Casare totală: proces făcut pe genunchi, fără probe, fără control real
Curtea a încadrat situația la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C.proc.civ.: încălcarea regulilor esențiale privind stabilirea situației de fapt și administrarea probelor.
Altfel spus: procesul în primă instanță a fost atât de prost făcut, încât nici nu mai are rost să intri pe fond. Viciul procedural – lipsa oricărei probe serioase privind clasificarea – e suficient ca să dărâme toată sentința.
Soluția: recurs admis, sentință casată integral, cauza trimisă spre rejudecare. Cu alte cuvinte: „Luați-o de la capăt și, de data asta, faceți-vă treaba.”
De ce e această decizie un coșmar pentru reflexul „e secret, nu vă spunem”?
Decizia civilă nr. 1108/2026 a Curții de Apel București e mai mult decât o victorie punctuală a Sindicatului Diamantul. Este un precedent extrem de incomod pentru toate structurile MAI, IPJ și derivatele lor care au transformat „e clasificat” în tic verbal.
Ce lovește direct această hotărâre:
- Practica IPJ-urilor, dirijate „discret” de structurile de relații publice (DIRP, CIRP), de a respinge aproape reflex orice cerere incomodă, cu formulări standard de tip „informațiile sunt clasificate, conform tabelelor de înzestrare”.
- Ideea că, dacă pui cuvântul „tabel”, „dotare” sau „ordine internă” într-o adresă, ai rezolvat: cetățeanul tace, judecătorul ștampilează, ministerul jubilează.
- Mitul că „în Poliție, totul e sensibil” – inclusiv simpla întrebare „câte camere purtabile aveți ca să nu mai spună omul că a fost bătut în secție fără dovezi?”.
Miza reală: nu camerele, ci demascarea secretomaniei abuzive
Nu numărul de body-worn camera e centrul universului. Miza e alta: ori avem libertate de acces la informații de interes public, ori trăim într-un simulacru unde orice funcționar poate inventa un „secret” din pix, ca să nu dea socoteală.
Decizia Curții de Apel București taie scurt câteva absurdități:
- Nu mai merge cu „e secret pentru că așa spunem noi”.
- Judecătorul trebuie să verifice, nu să copieze.
- Clasificarea se dovedește cu acte, nu cu impresii.
- Informațiile despre dotări generale – cum sunt camerele video purtabile – nu pot fi trimise automat la gunoiul „siguranță națională” doar pentru că deranjează.
Concluzie: prima fisură serioasă în zidul „Statului din pix”
Prin această soluție, Curtea de Apel București transmite un mesaj rar de clar într-un peisaj sufocat de complicități: autoritățile nu mai pot transforma orice întrebare legitimă a cetățeanului în „problemă de securitate” doar pentru că le convine să nu răspundă.
Când Sindicatul Diamantul a întrebat „câte camere body-worn aveți?”, sistemul a răspuns reflex: „secrete!”. Curtea, însă, a întrebat ceea ce trebuia demult întrebat: „Bine, dar actul de clasificare unde e?”.
Și, până nu apare hârtia adevărată, rămâne un fapt simplu și devastator pentru reflexul abuziv al autorităților:
Nu tot ce deranjează e „secret de stat”. Uneori e doar rușine de stat. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
IPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXVI: DE LA XANAX LA PRIZA FURATĂ. CUM ÎȘI ÎNCARCĂ „ELITA” ELECTRICA DIN BANI PUBLICI
DELEGAȚII PE BANDĂ, COMPETENȚĂ LA MUNTE ȘI LA MARE
În „Republica de la Ploiești”, IPJ Prahova a devenit oficial o firmă de familie: IPJ PRAHOVA S.R.L. Nu există concursuri, nu există merit, există doar împuterniciți pe viață, ca în regimurile bananiere.
La butoane, același cuplu clasic, marca „Grădinița de cadre”, documentat de ziarul de investigații Incisiv de Prahova:
– Ginel Preda, eternul împuternicit la comanda IPJ Prahova, omul care conduce fără să fi câștigat vreodată ceva în afară de prelungiri de mandat.
– Marcel Bălan, „Împăratul Xanaxului”, declarat incompatibil de ANI la 09.03.2026, dar ținut la buton ca adjunct, cu vise umede de șefie totală.
Structura de conducere arată ca un consiliu de administrație improvizat: împuterniciți peste împuterniciți, oameni fără concurs care decid destinele polițiștilor și ale cetățenilor. În timp ce DGIPI a pus frână concursului pentru șefia IPJ până la jumătatea lui august 2026, iar DIICOT scutură „caracatița”, în teritoriu se fură… curent. La propriu.
„GRĂDINIȚA” PE CURENT FURAT: ȘEFUL DE POST ECOLOGIST CU PRIZA STATULUI
Sub domnia lui Preda și Bălan, „reforma” la IPJ Prahova a ajuns la un nou nivel de penibil. Nu mai vorbim doar de cămătărie prin CAR, laptopuri amanetate și dosare îngropate; acum avem ecologie penală.
Zilele trecute, Popescu Marian de la Biroul Control Intern – același „Năvodar” care a luat 7,42 la concursul pentru șefia BCI, în vreme ce „Iuda” Popa Cornelius a rămas corigent la trădare – a descins la un post de poliție dintr-o comună din Prahova, în urma unor sesizări și „ponturi”/”sifonari”.
Ce a găsit, potrivit informațiilor obținute de Incisiv de Prahova?
Un șef de post cu SUV electric, dar cu morală pe motorină:
– la postul de poliție s-au făcut racordări ilegale la curent;
– priza instituției era folosită, „în familie”, pentru încărcarea mașinii electrice personale a șefului de post;
– consumul era decontat, evident, de stat, adică de cetățeanul prost, că „statul” nu plătește din buzunarul lui.
Pe românește: șeful de post își băga mașina în priză la buget, și-a făcut propria „stație de încărcare” la peretele instituției, iar nota de plată se ducea la contribuabili.
Concluzia BCI? S-a întocmit dosar penal pentru furt de energie electrică. Concluzia morală? IPJ Prahova a inventat noua specie: polițistul eco-șmenar.
(Numele comunei și al șefului de post sunt cunoscute redacției, dar – deocamdată – nu le facem publice. Vom reveni cu un serial separat de ….dezvaluiri!)
DE LA CĂMĂTARII CU EPOLEȚI LA ECO-ȘMENARI: EVOLUȚIA NATURALĂ A „DINASTIEI”
Nu e prima oară când IPJ Prahova se remarcă prin creativitate infracțională internă, sub comanda acestor „genii” delega(n)te:
- CAR-ul IPJ Prahova – prejudiciu de 1,7 milioane lei, „giranți proști” îngropați în datorii, polițiști-cămătari care au ieșit liniștiți la pensie, în timp ce DGA se ocupă de șpăgi de 200 de lei.
- „Caracatița White Tower” – bani, polițiști și interlopi la aceeași masă, totul bine documentat de Incisiv de Prahova.
- Academia de Cămătărie Năsulea și service-ul „de casă” Nicogel, unde mașinile IPJ se repară mai mult pe hârtie decât pe rampă.
- Familia Tudor – tată polițist spăgar căzut și reînviat prin minuni, mamă salvată de delapidare, fiul Alexandru Tudor care îngroapă dosarele colegilor incomozi, pregătit să ducă tradiția mai departe.
- Laptopuri de serviciu amanetate pe la Câmpina, că doar tehnica poliției trebuie să producă bani, nu probe.
Pe acest fundal, șeful de post pe curent furat pare doar un „boboc” în „Grădinița de cadre”. Unul care și-a zis: „Dacă șefii fac bani la CAR și la contracte fictive, de ce să nu bag și eu un cablu, discret, în priză?”
STOICAN „PINOCHIO” ȘI VOYEURISMUL ADMINISTRATIV DE LA BĂICOI
Cât timp în comune se fură curent, la Băicoi se fură… intimitate. Incisiv de Prahova a arătat deja cum Stoican Bogdan, șeful Poliției Orașului Băicoi, a transformat o plângere penală (intrus la geamul unei minore) într-un spectacol de voyeaurism administrativ:
- cere numărul de telefon personal al victimei, ignorând numărul oficial al secției;
- trimite poze cu un agent subordonat, într-o criză de gelozie profesională;
- livrează numărul de telefon al victimei mamei suspectului, ca la bârfă de cartier, nu ca într-un dosar penal.
În loc să verifice camerele video ale spălătoriei de vis-a-vis, Stoican joacă „Big Brother” pe WhatsApp. Iar în timp ce Băicoiul trăiește cu frica intrușilor la geam, șeful poliției trăiește cu frica subalternilor care „îl mint”.
„IUDA” CU NOTA 6,35 ȘI „NĂVODARUL” CU DOSARUL DE PRIZĂ
La Biroul Control Intern, Popa Cornelius, sindicalistul transformat în „Iuda de Prahova”, a încercat să-și vândă sufletul pentru un scaun. A lins clanțele birourilor lui Bălan și Ginel Preda până la epuizare, promițând „orice mizerie la comandă”. Rezultatul?
- la concurs, a scos 6,35, sub pragul minim de 7,00;
- a rămas corigent la trădare, prea leneș, prea periculos, prea incompetent chiar și pentru standardele „Grădiniței”.
În schimb, Popescu Marian, „Năvodarul”, a luat 7,42 și acum se plimbă prin județ în calitate de șef BCI, „pescuind” infractori în uniformă. Ultima captură: șeful de post care își încarcă SUV-ul electric din priză publică.
Astfel, BCI a reușit „marea reformă”: după ce ani de zile batista a acoperit țambalul cu 1,7 milioane lei prejudiciu la CAR, acum se dă examen de intransigență pe un cablu de încărcare. Când vine vorba de marii rechini, sistemul e miop. Când vine vorba de un hoț de curent, dintr-odată toată lumea vede.
„ÎMPĂRATUL XANAXULUI” ȘI ETERNUL ÎMPUTERNICIT: REGI FĂRĂ COROANĂ, DAR CU PLUGUL ÎN PRIZĂ (aici)

Marcel Bălan, incompatibil cu funcția dar compatibil cu chermezele cu interlopi, visa să fie Inspector Șef peste „cadavrele morale” ale subalternilor. Ginel Preda, șeful „doar cu delegație”, ține de ani de zile frâiele IPJ fără a fi trecut cu adevărat prin filtrul unui concurs real.
Sub ei, sistemul arată așa:
- la vârf: oameni cu ștampilă de ANI și cu DGIPI la ușă;
- la mijloc: „elite” care își încarcă mașinile la priza statului și amanetează tehnica de serviciu;
- la bază: agenți care văd cum cămătarii cu epoleți sunt pensionați „onorabil”, iar hoții de curent sunt sacrificați ca exemplu.
„Siguranță și încredere”? Mai degrabă „Împuternicire și incompatibilitate”.
CONCLUZIE: PRIZĂ PENTRU ȘEFI, FACTURĂ PENTRU FRAIERI
Serialul „GRĂDINIȚA DE CADRE”, documentat pas cu pas de Incisiv de Prahova, a ajuns în SEZONUL XXXVI cu un tablou complet:
- cămătari cu epoleți,
- familii de spăgari promovați,
- șefi voyeuriști,
- trădători corigenți,
- și, la final, un șef de post care fură curent ca să fie „verde”.
În timp ce DGIPI, DGA și DIICOT își fac, cu viteze diferite, simțită prezența, un lucru e clar: IPJ Prahova S.R.L. nu mai este o instituție, ci o colecție de episoade penale.
Cetățeanul plătește factura – la propriu, la curent și la figurat, la încredere.
Noi vom continua să aprindem lumina acolo unde alții trag cablul pe ascuns.
Vom reveni luni, în ediția „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXVII, cu noi dezvăluiri despre „competența” acestor împuterniciți, ca să vedeți adevărata față hâtră a IPJ PRAHOVA S.R.L. – nu ratați ediția de luni, că nici nu știți ce pierdeți! (Cristina T.).
Exclusiv
„P”-UL DE LA PENIBIL SAU PENTRU PENAL? CUM S-A TRANSFORMAT IONICĂ ÎN PREȘUL LUI BENONE SUB OCHII SINDICATULUI DIAMANTUL
Episodul „P” de la Pile: Când Ionică își îndoaie genunchii în fața lui Benone
Spectacolul grotesc de la vârful Inspectoratului General al Poliției Române atinge noi culmi ale ridicolului, iar Sindicatul Polițiștilor „Diamantul” scoate la lumină o dovadă zdrobitoare a degradării caracterului oficial. Într-o adresă oficială (nr. 915966 din 05.08.2026), îl regăsim pe celebrul Iulian Ionică semnând umil, cu un „P” (pentru Director), după ce a fost „mazilit” fără drept de apel de către Benone Matei.

Ce fel de „coloană vertebrală” trebuie să ai ca, după ani de zile în care ai stat pe o funcție de conducere, să sughiți de spaimă la prima încruntare a șefului și să faci imediat raport de trecere pe o funcție inferioară? Să fie oare gestul unui om nevinovat care își cedează „bunurile” de bunăvoie oricui e mai agresiv și are pile mai mari, sau asistăm la un târg mizer de tip mafiot? Scenariul e simplu: „te ceri singur pe o funcție mică, iar noi ne prefacem că nu vedem ilegalitățile (poate chiar penale) pe care le-ai comis”. E o tranzacție a obedienței slugarnice unde demnitatea se vinde la preț de soldare.
Circul de la IPJ Bacău: Inventarul care apare și dispare după cum bate vântul
Documentul intrat în posesia noastră dezvăluie o incompetență crasă la nivelul Serviciului Logistic al IPJ Bacău. Printr-o corespondență demnă de teatrul absurdului (nr. 2306492 din februarie 2026), s-a comunicat unui membru de sindicat că ar avea „restanțe” de echipament pe anul 2024. Surpriză însă! După ce sindicatul a pus întrebări incomode pe 03.07.2026, logistica „și-a amintit” brusc, verificând bonul nr. 2314 din 26.02.2025, că articolele fuseseră deja ridicate.
Cum e posibil ca o instituție care ar trebui să gestioneze ordinea publică să nu fie capabilă să țină evidența unor izmene și vestoane fără să „greșească” un an întreg? Răspunsul e în „măsurile administrativ-preventive” dispuse ulterior – o formulare pompoasă pentru „am ascuns gunoiul sub preș ca să nu se vadă prejudiciul”.
Alchimia birocratică: OMAI-ul și HG-ul, paravanele pentru prețuri „de lux”
Când matematica oficială nu dă cu rest, IGPR scoate „artileria grea”: O.M.A.I. nr. 183/2021 și H.G. nr. 985/2021. Potrivit acestor rețete de magie contabilă, prețurile echipamentelor distribuite în 2025 și 2026 sunt stabilite după o logică ocultă de Direcția Generală Logistică.
Avem două lumi: hainele „vintage” (cele anterioare hotărârii de guvern) și hainele „new collection” 2021. Totul se scade din evidență pe baza unor prețuri care par să varieze în funcție de starea de spirit a celor de la Logistică, nu de valoarea reală a pieței. Astfel, polițistul român se trezește cu o fișă de evidență încărcată cu valori fictive, în timp ce în realitate poartă echipamente gestionate cu rigurozitatea unei piețe de vechituri.
Verificări Interne sau „Spălătoria de Cadre”? Dreptatea la limita competențelor
Finalul acestei piese de teatru administrativ este pus sub ștampila Serviciului Verificări Interne. Comisarul-șef Andrei Lazăr, împreună cu „mazilitul” Iulian Ionică, semnează o asigurare plină de cinism: ne promit „disponibilitate” pentru soluționarea sesizărilor, dar „în limita competențelor”.
Traducerea este simplă: dacă sesizarea deranjează „sistemul de pile” sau dezvăluie târguielile pe funcții, competența se evaporă instantaneu. Răspunsul nr. 3915790 din 28.05.2026 rămâne monumentul aroganței unor șefi care, deși își schimbă funcțiile ca pe șosete la ordinul lui Benone, pretind că aplică legea. În realitate, asistăm la o castă care își protejează propria supraviețuire, sacrificând orice urmă de coloană vertebrală pe altarul funcțiilor primite ca milostenie. (Cerasela N.).
Sursa informațiilor: Documentele oficiale puse la dispoziție de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, sub semnătura președintelui Vitalie Josanu.
Exclusiv
IPJ PRAHOVA S.R.L. –„GRĂDINIȚA DE CADRE”- SEZONUL XXXV: DINASTIA XANAX, VOYEURISM LA BĂICOI ȘI CORIGENȚII TRĂDĂRII
În „Republica de la Ploiești”, unde legea se scrie cu xanax și se semnează pe contracte de împrumut fictive, Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) a încetat demult să mai fie o instituție publică. Potrivit investigațiilor asumate de Incisiv de Prahova, „Grădinița de cadre” a ajuns la sezonul XXXV, un capitol al absurdului unde paranoia șefilor se împletește cu incompetența crasă, iar uniforma servește drept paravan pentru „Don Juani” de provincie și cămătari cu epoleți.
Băicoi, orașul unde „Pinocchio” Stoican vânează numere de telefon, nu infractori

Cea mai recentă noutate din acest circuit al mizeriei vine de la Poliția Orașului Băicoi, unde comanda pare să fi confundat fișa postului cu aplicațiile de dating. Conform unei plângeri penale din 06/24/2024, o mamă îngrozită a sesizat pătrunderea unui intrus în curte, care „pândea” la geamul dormitorului unde se afla fiica sa minoră. Reacția „profesionistă” a IPJ Prahova S.R.L.?
Comandantul Stoican Bogdan, poreclit pe bună dreptate „Pinocchio”, a transformat drama femeii într-o oportunitate de hărțuire și paranoia administrativă. În loc să verifice camerele video de la spălătoria vis-a-vis, Stoican a cerut victimei numărul de telefon personal (ignorând numărul oficial al secției), a început să-i trimită poze cu agentul S.A. (un subaltern pe care Stoican, într-o criză de gelozie profesională, voia să-l prindă „cu mâța-n sac”) și, culmea tupeului, a livrat numărul victimei direct mamei suspectului, fără niciun acord! În timp ce victima tremură în casă, Stoican Bogdan face „anchetă” printre agenți să vadă cine-l minte, dovedind că la Băicoi, siguranța cetățeanului e subordonată setei de control a unui șef cu apucături de „voyeaur” administrativ.
„Împăratul xanaxului” și dinastia spăgarilor: Când ANI și DGIPI strică petrecerea (aici)
Dacă la Băicoi se joacă piese de teatru ieftin, la vârful instituției, „Împăratul” Marcel Bălan a aflat că nici măcar Xanaxul nu mai poate calma spiritele la București. Declarat oficial incompatibil de către ANI la data de 03/09/2026, Bălan a încercat să transforme IPJ-ul într-o afacere de familie, coordonându-și direct soția, pe Carmen Bălan, în timp ce se afișa la chermeze cu interlopi. Planurile sale de mărire au fost însă spulberate de DGIPI, care a blocat concursul pentru șefie până în august 2026, lăsând „caracatița” să tremure sub spectrul dosarelor DIICOT.
În acest peisaj dezolant, agentul Tudor Alexandru reprezintă viitorul „strălucit” al sistemului. Cu un pedigree infracțional de invidiat – tatăl polițist spăgar dat afară și reîncadrat prin „minuni”, mama salvată de dosare de delapidare – mezinul Tudor aplică ce a învățat acasă: îngroapă dosarele colegilor incomozi sub preșul influențelor locale, în timp ce restul „grădiniței” se ocupă cu amanetarea laptopurilor de serviciu la Câmpina.
„Iuda” de Prahova și nota 6 la trădare: Când nici linsul clanțelor nu te mai salvează
Nici Biroul Control Intern (BCI) nu a scăpat de ridicol. Recentul concurs pentru șefie a scos la iveală un alt personaj caricatural: Popa Cornelius, sindicalistul convertit la sifonărie. Deși a lăsat pe clanțele birourilor lui Marcel Bălan și Ginel Preda mai multă salivă decât ar lăsa un melc în plină vară, „Iuda” de Prahova a demonstrat că trădarea necesită și un minim de neuroni. Cu un umilitor 6,35, Popa a picat testul, dovedind că poți fi și periculos, și turnător, și leneș, dar dacă ești și incompetent cu diplomă, nici „tăticii” sistemului nu te mai pot salva. Victoria a revenit lui Popescu Marian, poreclit „Năvodarul”, care a scos un 7,42, lăsându-l pe Popa să bântuie holurile ca un expert în nimic.
Cămătari cu epoleți și „maieștrii șuruburilor” pe banii statului
Fundalul acestor mizerii este completat de jaful de 1,7 milioane lei de la CAR, unde polițiștii-cămătari au fost lăsați să iasă la pensie liniștiți sub protecția „batistei pe țambal”. Totul în timp ce „Maestrul” Alexandru Năsulea plânge la secție pentru custodia copiilor, iar service-ul Nicogel „spală” banii IPJ-ului pe reparații fictive.
Concluzia?
La IPJ Prahova S.R.L., „Siguranță și Încredere” este doar un slogan pentru naivi. Instituția a devenit o Academie de Cămătărie și o Fermă de Protejați, unde un comandant precum Stoican toacă nervii victimelor, unde spaga se moștenește din tată-n fiu și unde singura lege care funcționează este legea tăcerii și a trădării. Până când DGA- DGIPI sau DIICOT vor decide să deratizeze acest focar, cetățenii rămân la mâna unor polițiști care se ocupă mai mult de paranoia internă decât de siguranța străzii. Vom reveni. (Cristina T.).
NOTA:
Voyeurismul este, într-un sens strict, un comportament sau o parafilie care constă în obținerea satisfacției (adesea de natură sexuală) prin observarea secretă a unor persoane în timp ce acestea se află în ipostaze intime, sunt dezbrăcate sau se dezbracă.
În contextul juridic și social (așa cum apare și în documentele sus mentionate), termenul are conotații mai largi:
- Încălcarea intimității: Se referă la actul de a spiona o persoană în spațiul său privat (de exemplu, cineva care se uită pe geamul unui dormitor la miezul nopții, fără consimțământ). Aceasta este o formă de agresiune care încalcă dreptul la viață privată și domiciliu.
- Sens metaforic (administrativ): În textul nostru, termenul a fost folosit și pentru a descrie curiozitatea bolnăvicioasă sau controlul intruziv al unor șefi (cum ar fi „paranoia” menționată în cazul Stoican) care, în loc să rezolve probleme oficiale, sunt preocupați să „spioneze” subalternii, să afle detalii private sau să monitorizeze viața altora în mod neprofesionist.
Pe scurt, este actul „privitului pe furiș” cu scopul de a obține o plăcere sau un avantaj (sexual, de control sau de putere) pe seama intimității altei persoane.
-
Exclusivacum 4 zile„Jos labele de pe Ministrul Barbu!”: Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină
-
Exclusivacum 4 zileDOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXII. Împăratul” fără coroană al xanaxului: Cum a rămas incompatibilul Marcel Bălan cu buza umflată și cu DGIPI-ul la ușă
-
Exclusivacum 4 zileDOSARELE I.P.J. Prahova „GRĂDINIȚA DE CADRE” – SEZONUL XXXI. EDIȚIE SPECIALĂ:– ZOOTEHNIE PENALĂ ȘI TRĂDARE LA BĂICOI
-
Exclusivacum 3 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXIV: CUM A RĂMAS „IUDA” CU BUZA UMFLATĂ ȘI CLANȚA LINSĂ
-
Exclusivacum 2 zileFABRICA DE CHESTORI „CU DEDICAȚIE”: CUM VREA ANP SĂ DISTRIBUIE STELUȚE AURII PRIN SPATELE LEGII
-
Exclusivacum 3 zileSezonul XXXIII al „Grădiniței de Cadre”: REPUBLICA PENALĂ PRAHOVA: DE LA ACADEMIA DE CĂMĂTĂRIE, LA PUMNI ÎN GURA COPIILOR SUB PRIVIREA BLÂNDĂ A POLIȚIEI
-
Exclusivacum 2 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. –„GRĂDINIȚA DE CADRE”- SEZONUL XXXV: DINASTIA XANAX, VOYEURISM LA BĂICOI ȘI CORIGENȚII TRĂDĂRII
-
Exclusivacum 4 zileProcurorul (ex) „Portocală” la prânz, cu justiția la desert: Fostul procuror-fabrică de dosare se plimbă cu Mercedes-ul pe cazul „viața bună”



