Connect with us

Featured

Berlinul își joacă asul: Germania vrea cea mai puternică armată a Europei, pe fondul agresiunii rusești și a detașării SUA

Publicat

acum 8 luni

pe

Într-o sală prestigioasă, dar încărcată de istorie, a Hotelului Bayerischer Hof, cancelarul german Friedrich Merz a rostit o cuvântare directă, atingând o coardă sensibilă a istoriei recente pentru a-și expune viziunea privind refacerea forțelor armate ale țării. În fața unei audiențe internaționale adunate la Conferința de Securitate de la München la mijlocul lunii februarie, Merz a amintit o „avertizare clară” lansată în 2011 de fostul ministru de externe polonez Radek Sikorski: „Mă tem mai puțin de puterea germană decât de inacțiunea germană.”

O frază familiară multora dintre participanți, aceasta a servit drept punct de plecare pentru Merz, care, pe măsură ce Europa se confruntă cu deteriorarea relațiilor transatlantice cu SUA, a profitat de moment pentru a stabili un reper clar: Germania va interveni pentru a umple golul.

O promisiune istorică: Reconstruirea Bundeswehr

„Așa cum am spus adesea și reiterez aici, vom transforma Bundeswehr-ul în cea mai puternică armată convențională din Europa cât mai curând posibil – o armată care poate rezista dacă este nevoie”, a subliniat Merz.

Transformarea armatei germane într-o forță dominantă este un obiectiv ambițios, marcat, fără îndoială, de complicații istorice, însă analiștii o consideră o aspirație credibilă pentru Berlin. Investițiile financiare istorice au fost dublate de o voință politică fermă, pe fondul agresiunii rusești în creștere și al unei Americi tot mai imprevizibile și retrase. Totuși, rămân întrebări cheie, inclusiv cele legate de cultura militară din Germania și de înțelepciunea pe termen scurt a anumitor investiții de anvergură.

Fabian Hinz, expert în rachete, a declarat că este „larg acceptat” că Germania are „o mare responsabilitate” de a-și transforma forțele armate și că se remarcă drept „una dintre puținele țări din Europa cu capacitatea financiară de a urmări o reînarmare la scară largă, ideal într-un timp scurt”. Aceasta, a adăugat el, este „noul status quo”.

„Banii vorbesc”: Investiții masive pentru securitate

După decenii de subfinanțare, Berlinul schimbă foaia, angajându-se într-o creștere seismică a cheltuielilor pentru apărare, care se va ridica la un nivel record de 150 de miliarde de euro anual până în 2029. Această cifră depășește cheltuielile militare combinate proiectate pentru viitor ale Marii Britanii și Franței, a doua și a treia cea mai mare cheltuitoare din Europa. Bugetul britanic este estimat să ajungă la 74 de miliarde de lire sterline în 2028, înaintea angajamentului Parisului de a atinge un total de 64 de miliarde de euro în 2027.

Ed Arnold, cercetător principal pentru securitatea europeană la Royal United Services Institute, consideră că impulsul Germaniei în materie de cheltuieli este semnificativ, în parte, pentru că susține o „declarație politică” clară. În contrast, liderii politici britanici au cerut public pregătiri pentru război, dar angajamentele suplimentare de cheltuieli s-au concretizat lent.

Angajamentul lui Merz pentru armată este susținut, în mod crucial, de un plan de achiziții pe termen lung, în valoare de 377 de miliarde de euro. Potrivit unor documente guvernamentale interne, printre noile vehicule terestre și tehnologii de armament planificate pentru comandă se numără sute de vehicule de luptă pentru infanterie Puma, sisteme de apărare aeriană IRIS-T și Skyranger 30. Alte investiții cheie ar include avioane de luptă F-35 fabricate în SUA, aeronave de patrulare maritimă P-8A Poseidon, drone MQ-9B SeaGuardian și rachete de croazieră Tomahawk. Ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze aceste informații, invocând secretul militar.

Dincolo de convențional: Dilema nucleară a Germaniei

Pe lângă eforturile majore de a avansa capacitățile convenționale, Berlinul ia în considerare și extinderea descurajării nucleare, în principal prin explorarea cooperării cu Franța și Regatul Unit. „Nu este vorba ca Germania să devină o putere nucleară”, a explicat Arnold, „ci de a obține garanții mai mari din partea Marii Britanii și a Franței că, la nevoie, teritoriul german ar fi acoperit”.

„Argumentul celei mai puternice armate convenționale este distinct de cel al superputerii militare europene (de aceea formularea lui Merz contează): Germania nu ar avea arme nucleare sau portavioane (de exemplu) așa cum au Franța și Regatul Unit”, a declarat Paul van Hooft, lider de cercetare la RAND Europe. „Totuși, Germania cheltuiește, de asemenea, 35 de miliarde de euro pentru supravegherea militară spațială, unde Germania și Europa au acum dependențe de SUA, ceea ce ne spune că Germania caută să își asume un rol diferit.”

Viitoarea flotă germană de F-35A este menită să preia un rol de aeronave cu dublă capacitate, succedând avioanelor Tornado, avioanele de luptă Lockheed Martin fiind capabile să transporte bombe nucleare de gravitate B61 americane. „Dacă acum considerăm că descurajarea nucleară a Statelor Unite față de Europa a devenit mult mai puțin credibilă… evident că trebuie să ne gândim să compensăm acest lucru”, a explicat Hinz. „Răspunsul direct pentru Germania este [colaborarea] cu Franța, potențial și cu Regatul Unit.”

„Subtextul” discursului lui Merz la München a fost că Germania nu se mai poate baza pe SUA, a declarat Paul Lever, fost ambasador britanic în Germania. „Ei au aceste aranjamente cu dublă cheie… cu Statele Unite, prin care germanii au acces la focoase americane, dar numai dacă americanii sunt de acord să ‘învârtă cheia’.” Se discută și despre un posibil grup de „descurajare avansată” din care ar face parte Germania, Marea Britanie, Polonia, Țările de Jos, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca, și care ar putea beneficia de umbrela nucleară a Franței.

Provocări pe câmpul de luptă: Eșecuri in arme de atac la distanță și cultura militară

Cu toate acestea, au existat deja unele obstacole, au avertizat analiștii. Conflictele moderne au arătat că o componentă cheie a puterii convenționale constă în capacitatea unei națiuni de a lovi adânc în teritoriul inamic, facilitată de sisteme avansate, aflate la capătul superior al curbei costurilor.

Dar, chiar dacă generalul Carsten Breuer, șeful apărării germane, avertizează că Rusia ar putea ataca NATO până în 2029, Hinz susține că țara a eșuat să investească și să achiziționeze în mod adecvat sisteme de atac la distanță. Problema este dublă, deoarece abordarea europeană a atacului la distanță (ELSA) a progresat lent. „Puține lucruri semnificative s-au întâmplat în ultimii patru ani în ceea ce privește depășirea lacunelor de capacitate în materie de rachete convenționale cu rază lungă de acțiune și de atac la distanță”, a spus el. „Germania are o lacună dramatică de capacitate… și nu a făcut încă eforturi pentru a o închide”, sau cel puțin nu într-un mod pe care Hinz l-ar considera adecvat.

O strategie mai bună, a sugerat el, ar fi fost ca Germania să contracteze MBDA, o companie europeană de rachete, pentru a relansa producția de rachete de precizie Taurus cu rază lungă de acțiune încă din 2022 și, în paralel, să se concentreze pe achiziționarea unei capacități de atac la distanță cu costuri mai mici, cum ar fi o dronă cu rază lungă de acțiune sau o rachetă de croazieră miniaturală – cu implicarea altor națiuni europene. Deși a existat o mișcare recentă în acest sens, cu un contract semnat în 2025 pentru pregătirea unei linii de producție Taurus Neo, experții sunt de părere că progresul este încă lent.

Alte componente mai subtile trebuie evaluate atunci când se judecă efortul Germaniei către o armată convențională dominantă pe continent, inclusiv un istoric slab de recrutare și reținere, alături de o „cultură strategică” inferioară în comparație cu alte națiuni europene majore. Această referință la cultura strategică este legată, în mod firesc, de „motive istorice”, dar acoperă și operațiunile de luptă limitate ale Germaniei din ultimii ani și restricțiile la nivel politic.

„Există încă multă gândire în jurul armatei ca serviciu public, foarte mult sub control parlamentar. Parlamentul german trebuie să își dea consimțământul înainte ca armata să poată merge undeva sau să facă ceva, cu adevărat, iar acest lucru ar trebui, probabil, modificat”, dacă Merz vrea să își respecte promisiunea, a adăugat Taylor.

În esență, ce va face Berlinul într-o perioadă de criză? „Leadershipul etic, fundațiile morale, toate lucrurile pe care, din nou, Rusia nu le-a avut, dar Ucraina le are din plin”, sunt critice. „Problema este că nu poți cumpăra componenta morală, banii îți vor cumpăra doar lucrurile fizice. Nu-ți vor spune exact ce să obții [sau] cum să le folosești cel mai bine.”

Merz pare să poziționeze Germania ca o națiune de acțiune, sau cel puțin de o importanță mai mare, mai ales când vine vorba de conflictele din Europa. Discutând cu reporterii la scurt timp după ce s-a întâlnit cu președintele american Donald Trump, Merz a încercat să stabilească o linie roșie în ceea ce privește negocierile SUA cu Rusia despre Ucraina.

Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
incisiv.national@gmail.com
.....
Articole pe aceiasi tema:

Administratie

20 de localități din Prahova, beneficiare ale unui proiect de energie verde de 42,6 milioane de lei

Publicat

acum 6 ore

pe

octombrie 23, 2026

De

O centrală fotovoltaică planificată în zona Bărcănești–Tătărani va produce energie pentru instituțiile publice partenere. Proiectul este finanțat prin Fondul pentru Modernizare și a intrat în etapa de execuție.

Consiliul Județean Prahova a organizat, la Băicoi, prima conferință dedicată proiectului I.D.-R.E.S. 2. Întâlnirea din 19 octombrie 2026 a reunit reprezentanți ai administrațiilor locale partenere, echipa de implementare și constructorul, pentru prezentarea stadiului investiției și discutarea pașilor următori.

Potrivit comunicatului de presă al Consiliului Județean Prahova, valoarea proiectului este de 42.608.137,60 lei, iar finanțarea este asigurată prin Fondul pentru Modernizare, prin Ministerul Energiei.

Energie fotovoltaică pentru consumul instituțiilor publice

Proiectul prevede construirea unei capacități de producție a energiei electrice din surse fotovoltaice în zona Bărcănești–Tătărani. Energia va fi destinată autoconsumului instituțiilor publice din localitățile participante.

Autoritățile estimează că investiția va reduce cheltuielile cu energia, va genera economii pentru bugetele locale și va contribui la diminuarea emisiilor de carbon.

20 de comunități, un proiect comun

Alături de Consiliul Județean Prahova, în proiect sunt implicate 20 de localități: Băicoi, Bușteni, Bănești, Bărcănești, Cocorăștii Colț, Florești, Gherghița, Gorgota, Păulești, Poienarii Burchii, Provița de Jos, Provița de Sus, Puchenii Mari, Șirna, Târgșoru Vechi, Tinosu, Măgureni, Plopeni, Poiana Câmpina și Filipeștii de Pădure.

De la documentații la începerea lucrărilor

La preluarea mandatului actualei conduceri a Consiliului Județean Prahova, în noiembrie 2024, proiectul avea studiul de fezabilitate realizat și o parte dintre avize obținute, iar cererea de finanțare fusese evaluată favorabil.

Ulterior, au fost obținute avize suplimentare, au fost aprobate documentațiile urbanistice și a fost semnat contractul de finanțare, la 6 iunie 2025. A urmat contractarea serviciilor de proiectare și execuție, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost emis la 3 decembrie 2025.

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, a declarat că proiectul a fost preluat dintr-o etapă anterioară și dus mai departe până la începerea execuției. El a subliniat că investițiile trebuie continuate indiferent de administrația care le-a inițiat și le-a mulțumit primarilor parteneri și celor implicați în implementare.

Parte a unui program județean mai amplu

I.D.-R.E.S. 2 este unul dintre cele trei proiecte complementare derulate la nivelul județului. Programul reunește 55 de unități administrativ-teritoriale și aproximativ 350 de instituții și obiective publice din Prahova.

Conferința de la Băicoi le-a oferit partenerilor ocazia să discute direct cu echipa de implementare și cu constructorul despre evoluția lucrărilor și aspectele tehnice ale investiției. Potrivit comunicatului, următoarea întâlnire este programată în noiembrie, la Provița de Jos.

Consiliul Județean Prahova anunță că va monitoriza derularea proiectului, cu obiectivul de a transforma energia regenerabilă produsă în economii concrete pentru comunitățile beneficiare.

Citeste in continuare

Administratie

Bogdan Toader: „Bugetul nu s-a echilibrat”, în pofida măsurilor fiscale

Publicat

acum 6 ore

pe

octombrie 23, 2026

De

Deputatul PSD Bogdan Toader, președintele organizației PSD Ploiești, critică efectele măsurilor economice adoptate în ultimul an și cere ca politicile de reducere a deficitului să fie evaluate în funcție de rezultate. Într-o declarație publicată de acesta, Toader invocă datele Eurostat privind deficitul României și evoluția unor indicatori economici.

România, cu cel mai mare deficit din UE în trimestrul al doilea

Potrivit cifrelor Eurostat citate de deputat, deficitul României a ajuns la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea, pe baza datelor ajustate sezonier. Toader notează că acesta a fost cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, unde media a fost de 3,5%.

El precizează că un singur trimestru nu este suficient pentru a indica o tendință, dar consideră că datele trebuie analizate în raport cu măsurile adoptate și cu costurile suportate de populație.

Taxe mai mari, consum mai slab și inflație ridicată

În declarația sa, Toader susține că măsurile din ultimul an au adus taxe mai mari, o scădere de 5,7% a vânzărilor cu amănuntul în iulie și o inflație de 6,5% în septembrie, pe care o descrie drept cea mai mare din UE.

„Ni s-a spus că măsurile din ultimul an sunt prețul pe care îl plătim ca să ajungem mai repede la echilibru”, afirmă deputatul, adăugând că bugetul nu s-a echilibrat.

Apel la măsuri evaluate prin rezultate

Toader spune că nu se opune responsabilității fiscale, dar cere ca programele de guvernare să fie fundamentate pe rezultate măsurabile, nu doar pe promisiuni. El mai susține că efortul reducerii deficitului nu ar trebui să fie suportat în mod repetat de persoanele cu venituri mici și medii.

„Un stat serios își corectează deficitul fără să-și sufoce economia”, a transmis deputatul.

Citeste in continuare

Exclusiv

Dosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)

Publicat

acum 16 ore

pe

octombrie 23, 2026

De

„Noi nu mai tragem din 2024, dar ne doare seceta fermierilor…”

Electromecanica Ploiești a descoperit, brusc, suferința.
În răspunsul oficial către Asociația Producătorilor Agricoli Prahova, după ce a fost prinsă de Corpul de Control al Prim‑ministrului, de ministru, de Curtea de Conturi, de DNA, de fermieri și de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova – cu acte, fapte și „eficiențe” discutabile, compania își pune un văl negru pe cap și oftează:

  • „Nu mai desfășurăm activități legate de sistemul antigrindină din 2024.”
  • „Avem pierderi economice semnificative.”
  • „Nu putem răspunde, că documentele sunt la AASNACP.”

Cu alte cuvinte: „Nu mai suntem la butoane, dar să știți că am fost sfinți”.

adresa_1(352)

Ce nu spune Electromecanica e că nu a oprit nimic de bunăvoie, ci a fost oprită de propriile ilegalități și de constatări oficiale: sistem extins în afara cadrului legal, omologare nefinalizată, lipsă studii de impact, selecție „specială” de operatori, zero monitorizare independentă reală.

„Omologarea există, dar e la alții. Procentele sunt la noi”

Când fermierii au cerut, punctual, în 18 întrebări clare:

  • ce înseamnă „eficiență 75–80%”;
  • unde sunt studiile de impact asupra mediului și precipitațiilor;
  • cum s‑au selectat operatorii;
  • de unde au scos „efectul de uniformizare” a ploilor;
  • ce înseamnă „modificări ale condițiilor meteo‑climatice locale”;

Electromecanica s‑a transformat brusc din „mare specialist” în… poștaș:

  • Omologarea? La AASNACP.
  • Datele de impact? La AASNACP.
  • Studiile de meteorologie și climatologie? La AASNACP.
  • Datele meteorologice? La ANM, prin AASNACP.

Dar procentele de 75–80% eficiență?
Ale cui sunt? Ale cui au fost în toate prezentările, conferințele și răspunsurile către fermieri?

Aici, tăcere.
Electromecanica descoperă o nouă știință: „eficiență fără metodologie”.

Să rezumăm:

  • când e de lăudat – „noi, cercetare, brevete, omologări, eficiență fantastică”;
  • când trebuie arătată hârtia – „noi doar executăm, nu avem nimic, întrebați AASNACP”.

„Am respectat toate legile. Doar legile n-au știut”

În același răspuns, compania declară solemn că:

  • toate activitățile din SNACP s‑au desfășurat „în baza legilor 173/2008, 161/2003, HG 601/2009, cu toate aprobările legale”;
  • totul a fost model european, stat de drept, flori și curcubeu.

Doar că:

  • Corpul de Control al Prim‑ministrului a constatat viduri legislative, lipsă omologare finală UCCG, proceduri neclare;
  • Curtea de Conturi a găsit nereguli în modul de cheltuire a banului public;
  • chiar documentele AASNACP și investigația ziarului nostru „Incisiv de Prahova” arată că sistemul a fost împins agresiv în teritoriu, fără acoperire completă de studii de impact și proceduri.

Așa arată noua doctrină juridică marca Electromecanica:
„Dacă noi scriem că a fost legal, automat devine legal. Corpul de Control să se mai documenteze.”

„Proiectant general, producător, operator. Trei într‑unul, ca șamponul”

În timp ce se victimizează că sunt doar un simplu executant, Electromecanica recunoaște negru pe alb:

  • între 2015–2025 a fost membru al Grupului de Interes Economic – Proiectant General al SNACP;
  • din martie 2026 este atestată de AASNACP ca Proiectant General al SNACP (chiar dacă sistemul e oficial sistat);
  • în același timp, este și producător de mijloace tehnice (rachete antigrindină, UCCG) și implicată în exploatarea lor.

Deci:
proiectează sistemul,
produce armele meteo,
participă la utilizarea lor
și, la final, spune cu un aer nevinovat:
„Noi? Doar prestăm servicii; responsabil e statul.”

În orice țară normală, o asemenea concentrare de roluri ridică semne de întrebare despre:

  • conflict de interese;
  • controlul real al statului asupra tehnologiilor sensibile;
  • posibilitatea de a „aranja” caiete de sarcini pe măsura propriului produs.

În România antigrindină, însă, se numește „model de succes”.

„Fermierii ne iubesc. Doar fermierii reali nu știu”

Electromecanica se laudă în adresă cu:

  • „cooperarea foarte bună” cu fermierii prahoveni;
  • „mobilizarea fermierilor” în sprijinul SNACP;
  • informări, ședințe, transparență maximă.

În practică:

IMG_20261023_0001

  • Asociația Producătorilor Agricoli Prahova – adică fermieri reali, cu culturile lovite de „seceta tehnologică” – îi somează în 18 puncte pentru minciuni și opacitate;
  • fermierii pun în câmpuri panouri mari pe care scrie:
    „ANTIGRINDINA S‑A OPRIT. AGRICULTURA PRODUCE!
    Un sistem netransparent și potențial periculos pentru producția de hrană și pentru mediu nu poate funcționa abuziv într‑un stat de drept.”

Pe pancartă apare clar: FORUMUL APPR – Mândru că sunt fermier!
Ce NU apare nicăieri?
Electromecanica Ploiești.

Și totuși, în corespondență, compania se plânge ca o divă neinvitată la protest:
„Dar de ce vorbiți numai de noi? De ce ne atacați? Noi suntem prietenii fermierilor!”

Panoul de pe teren spune altceva:
fermierii își pun numele pe protest. Electromecanica nu are curajul să și‑l pună pe pancartă.

„Noul studiu de impact: să îl facem când e prea târziu”

În timp ce evită să prezinte:

  • seria completă de date 2015–2024;
  • studiile invocate în presă ca dovadă a „neafectării precipitațiilor”;
  • formula prin care „uniformizează” ploaia fără să o reducă;

Electromecanica mai dă o lovitură de imagine:

„Noul studiu de impact prevăzut de Ordinul ministrului Agriculturii nr. 300/26.07.2024 nu poate fi realizat în absența activității operative. Ne-ar bucura un sprijin al asociației dumneavoastră pentru reluarea sistemului.”

Traducere liberă:
„Ca să demonstrăm că nu v-am uscat ogoarele, trebuie mai întâi să ne lăsați să mai tragem câțiva ani în nori.”

După aproape un deceniu de funcționare fără un studiu complet, transparent și independent, compania cere încă o tură de experimente pe câmpul fermierilor, sub pretextul științei.

„Totul e pe site. Doar că nu e acolo”

Electromecanica mai lansează o perlă:

  • „Toate informațiile de interes public se regăsesc pe site-ul AASNACP.”

Asta după ce:

  • fermierii au cerut explicit formule de calcul, serii climatologice, hărți, documente de omologare, studii de impact locale;
  • o parte dintre aceste documente fie nu există public, fie există doar ca fragmente, fie contrazic chiar declarațiile trâmbițate de „mafia antigrindină”.

Formula e simplă:

  1. Declari că totul e transparent și pe site.
  2. Nu publici ce doare.
  3. Când cineva te prinde, spui: „Nu ține de noi, ține de instituții.”

Concluzie: „Să nu confundăm rachetele „meteo” cu „bășcălia”

Electromecanica Ploiești a reușit performanța rară de a fi:

  • prinsă de Corpul de Control,
  • deranjată de Curtea de Conturi,
  • vizată de DNA,
  • demascată de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova – cu documente,
  • pusă la zid de fermieri,

și, cu toate astea, să răspundă cu o scrisoare în care:

  • nu oferă niciun răspuns concret la întrebările tehnice;
  • pasează toată responsabilitatea la AASNACP și ANM;
  • se declară victimă economică;
  • se autoproclamă „protectorul fermierilor”;
  • cere, senin, reluarea sistemului ca să se poată face „noul studiu de impact”.

În fața unei astfel de tupeu, un singur mesaj rămâne valabil, scris deja pe câmpurile României:

„ANTIGRINDINA S‑A OPRIT. AGRICULTURA PRODUCE!”

Iar până când Electromecanica și camarila antigrindină nu vor pune pe masă:

  • toate studiile, integral;
  • metodologiile complete,
  • serii de date independente,
  • explicații coerente pentru contradicțiile cu CCPM/Curtea de Conturi/AASNACP,

orice lacrimă de iodură turnată în scrisori oficiale rămâne doar atât:
o altă ploaie de minciuni pe ogoarele românilor.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv16 ore ago

Dosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)

„Noi nu mai tragem din 2024, dar ne doare seceta fermierilor…” Electromecanica Ploiești a descoperit, brusc, suferința. În răspunsul oficial...
Exclusiv16 ore ago

Șeful Poliției de Frontieră, predică despre „slugă”: când lingușirea devine politică de personal

Liturghie cu ștampilă: polițistul de frontieră, transformat în enoriaș captiv Sindicatul Europol dezvăluie, cu o sinceritate crudă, cum arată, în...
Exclusiv16 ore ago

IGPR – „Direcția de Ordine Publică”: campioni la dat din umeri. Sindicatul muncește, Poliția Română filosofește

S.P.R. „Diamantul” a intrat în sediul IGPR cu o listă de probleme și a ieșit cu aceeași listă, plus câteva...
Exclusiv16 ore ago

Bine ați revenit, domnule ministru! Între timp, Poliția Penitenciară s-a transformat în club de selfie-uri, șefii ANP în influenceri, iar corupția a trecut la program de lucru full-time

Bine ați revenit, domnule ministru! După ce ați plecat, s-a tras cortina și a început chefuitul Bine ați revenit, domnule...
Exclusiv2 zile ago

CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)

INCISIV DE PRAHOVA LOVESTE DIN NOU: CURTEA DE CONTURI NE DA DREPTATE! SINGURUL ZIAR CARE A ARĂTAT, ÎN EXCLUSIVITATE, CUM...
Exclusiv2 zile ago

Arhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații

Primăria a proiectat îndepărtarea. Instanța i-a prăbușit construcția pe procedură Cronica unui abuz administrativ la Ploiești a ajuns în punctul...
Exclusiv2 zile ago

Strict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă

Polițistul care n-a avut voie să-și vadă propriul dosar În România anului 2026, ai voie să aperi legea, dar nu...
Exclusiv2 zile ago

Camere, tăcere și confidențialitate la kilogram: cum își filmează MAI polițiștii, iar ANSPDCP se uită în altă parte

În aproape patru ani, Ministerul Afacerilor Interne și inspectoratele din subordine au transformat camerele de supraveghere în instrument de control...
Exclusiv3 zile ago

M.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți

În România, poți fi dat afară din Poliție pentru ce-ai spus la televizor și pe site-ul sindicatului, în timp ce...
Exclusiv3 zile ago

I.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice

I.P.J. Prahova – Memoria de serviciu: funcționează numai în interesul echipajului Episodul 6. Burlan Marius-Daniel – ecoul cu antet și...
Exclusiv3 zile ago

Protejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș

Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.
Exclusiv3 zile ago

Cursanți pe banii lor, șefi pe banii statului. Cum a inventat M.A.I. „alocarea anterioară” ca să nu-și trimită polițiștii acasă, dar să-i trimită sigur în instanță

Bilet doar dus: spre curs, nu și spre casă Cine a spus că drumul spre „perfecționare profesională” e greu, n-a...
Exclusiv3 zile ago

I.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”

Vânătoare de „șopârle”: după scandal, nu se caută vinovații, ci sursele ziarului Ca urmare a articolului de investigație publicat de...
Exclusiv3 zile ago

Concediu pe hard mode: polițistul la șanț, sporul la sertar, iar IPJ-ul la bătut câmpii

Curtea de Apel Târgu Mureș: „IPJ Bihor, luați loc, nota 4. Refaceți indemnizațiile!” Curtea de Apel Târgu Mureș a dat...
Exclusiv5 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!

Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova. În România, iodura de argint nu cade doar...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv