Hidro Prahova S.A. a marcat astăzi un moment crucial în dezvoltarea infrastructurii județului, semnând contractul PH-CL-19, o investiție masivă menită să asigure tratarea eficientă a apelor uzate pentru aglomerările Păcureți-Șoimari-Surani-Ariceștii Zeletin-Cărbunești și Bălțești-Podenii Noi. Această inițiativă, cu o valoare totală de 45.650.636,44 lei (fără TVA), subliniază angajamentul pentru un mediu mai curat și o calitate a vieții superioară în regiune. Lucrările de proiectare și execuție sunt prevăzute să se deruleze pe parcursul a 24 de luni.

O investiție crucială pentru mediu și comunitate

Noua stație de epurare, ce va deservi în special zona Bălțești, reprezintă o componentă esențială a „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Prahova, în perioada 2014-2020”, purtând codurile SMIS2014+156809/ SMIS2021+322405. Potrivit reprezentanților Hidro Prahova S.A., această facilitate va integra tehnologii avansate pentru a gestiona eficient apele uzate, contribuind semnificativ la protecția resurselor de apă și la respectarea normelor europene.

Tehnologie de vârf pentru ape curate

Designul stației de epurare Bălțești include o treaptă mecanică robustă, echipată cu grătare rare și dese, stație de pompare, deznisipare și degresare, asigurând o pre-tratare eficientă. Urmează o treaptă biologică avansată, ce va cuprinde un bazin biologic cu sistem de aerare cu bule fine, decantare secundară și suflante, alături de o stație de dozare a reactivului necesar eliminării chimice a fosforului. Un aspect deosebit de important este și treapta de prelucrare a nămolului, care va beneficia de îngroșare mecanică și deshidratare a nămolului biologic excedentar. Nămolul deshidratat va fi stabilizat chimic cu var, pentru a permite evacuarea sau stocarea în condiții de siguranță, într-un depozit intermediar amplasat în incinta stației.

Efluentul rezultat în urma procesului de epurare va îndeplini cele mai stricte standarde ale Uniunii Europene pentru apa uzată epurată, în conformitate cu prevederile Directivei 91/271/EEC privind calitatea efluentului pentru Apele Sensibile. Printre beneficiile majore ale acestei investiții se numără:

• Conformitatea deplină cu Directiva 91/271/EEC pentru epurarea secundară (biologică);
• Utilizarea de echipamente și o stație de epurare ultra-modernă;
• Depozitarea sigură a nămolurilor, respectând Directiva 86/278/EEC;
• Un consum energetic redus și eficientizarea costurilor de operare;
• Automatizarea proceselor tehnologice, facilitând monitorizarea la distanță și reducerea riscurilor de poluare.

Proiectul regional: O viziune amplă pentru Prahova

Contractul semnat astăzi face parte dintr-un proiect regional amplu, derulat de Hidro Prahova S.A. în baza Actului adițional 2/18.12.2024 la contractul de finanțare nr. 1707/03.10.2022, încheiat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Această inițiativă strategică este finanțată prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027, Prioritatea 1, beneficiind de un sprijin nerambursabil substanțial din fonduri europene.

Valoarea totală a întregului proiect regional se ridică la impresionanta sumă de 3.409.901.179,12 lei, din care 85%, adică 2.201.535.910,38 lei, reprezintă fonduri europene nerambursabile, gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Perioada de implementare a proiectului este stabilită la 51 de luni de la semnarea contractului de finanțare, cu posibilitatea prelungirii până la 31 decembrie 2029, pentru a include activitățile desfășurate anterior.

Proiectul vizează extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și canalizare în 42 de localități din județul Prahova, printre care Adunați, Azuga, Câmpina, Comarnic, Mizil, Sinaia și Vălenii de Munte, precum și dezvoltarea de noi surse de apă potabilă. De asemenea, se urmărește realizarea unor sisteme integrate de canalizare și epurare în localitățile care nu dispun încă de astfel de servicii publice.

Beneficii concrete pentru zeci de mii de locuitori

Implementarea “Proiectului de dezvoltare regională a infrastructurii de apă și apă uzată în județul Prahova” până la finalul anului 2029 va aduce beneficii directe și substanțiale locuitorilor. Aproximativ 91.872 de persoane vor beneficia de o alimentare îmbunătățită cu apă potabilă, în timp ce 65.086 de locuitori echivalenți vor avea acces la servicii avansate de tratare a apelor uzate. Un număr de 41.733 de locuitori echivalenți vor resimți impactul pozitiv direct al celor 4 stații de epurare noi, inclusiv cea pentru aglomerările Păcureți-Șoimari-Surani-Ariceștii Zeletin-Cărbunești și Bălțești-Podenii Noi.

Această investiție masivă, gestionată de Hidro Prahova S.A. în parteneriat cu Consiliul Județean Prahova, sub conducerea președintelui Virgiliu Daniel Nanu, reafirmă angajamentul autorităților locale și al operatorului regional pentru dezvoltarea durabilă și creșterea calității vieții în comunitățile prahovene. Pentru informații suplimentare, cetățenii pot contacta Hidro Prahova S.A. la adresa de e-mail registratura@hidroprahova.ro.

Sindicatul „Diamantul” acuză MAI și IGPR de tergiversare în procesul de declasificare

Un nou episod al luptei pentru transparență în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) se va scrie pe 10 decembrie 2025, la Curtea de Apel București (CAB). Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” continuă demersul judiciar pentru declasificarea a două acte interne cruciale, OMAI S/108/2011 și Dispoziția IGPR S/51/2011, ambele vizând „permanența de la domiciliu”. Instituțiile pârâte sunt acuzate de tergiversare, refuzând să depună actele secretizate la instanță și câștigând astfel un nou termen.

Miza dosarului 3411/2/2025: Ce ascunde ‘permanența de la domiciliu’?

Pe rolul CAB, sub numărul 3411/2/2025, se află acțiunea Sindicatului „Diamantul” de declasificare a Ordinului MAI S/108/2011 și a Dispoziției IGPR S/51/2011. Aceste documente reglementează conceptul de „permanență de la domiciliu”, o practică prin care anumiți angajați sunt considerați în serviciu chiar și în afara orelor de program, la domiciliu. Miza reală a sindicatului este transparentizarea condițiilor în care polițiștii își desfășoară activitatea, un aspect fundamental pentru drepturile angajaților și pentru relația publicului cu forțele de ordine.

Strategia MAI: Excepții procedurale și argumente de securitate națională

Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de emitent al OMAI S/108/2011, utilizează o dublă strategie pentru a se apăra în fața instanței, conform dezvăluirilor Sindicatului „Diamantul”. Pe de o parte, invocă o excepție procedurală, solicitând instanței să verifice dacă Sindicatul „Diamantul” a achitat taxa judiciară de timbru de 50 de lei, sugerând că, în caz contrar, acțiunea ar trebui anulată ca netimbrată.

Pe fondul cauzei, MAI susține că ordinul a fost clasificat legal, în baza normelor interne (OMAI nr. S/389/2003), care stipulează că documentele referitoare la atribuțiile personalului de permanență și pază sunt informații a căror divulgare ar aduce prejudicii ministerului. De asemenea, invocă „mediul securitar internațional marcat de un grad ridicat de impredictibilitate” – incluzând crize militare, sociale și economice – ca justificare pentru menținerea clasificării și protejarea mecanismelor instituționale. Un argument controversat adus de MAI este că nu ministerul trebuie să dovedească prejudiciul unei declasificări, ci reclamantul trebuie să demonstreze că nu există un astfel de prejudiciu, strategie semnalată de sindicat. În plus, MAI citează jurisprudența (inclusiv o decizie Î.C.C.J. și o cauză C.E.D.O. – Surek contra Turciei) pentru a-și susține dreptul la o „largă marjă de apreciere” în decizia de a păstra confidențialitatea unor informații.

IGPR se apără: ‘Nu suntem emitentul, dar Ordinul derivă de la noi’

Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), pârât în legătură cu propria Dispoziție I.G.P.R. nr. S/51/2011, adoptă o linie de apărare complementară. În primul rând, IGPR invocă excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce privește OMAI S/108/2011, argumentând că nu este emitentul acestui act și, prin urmare, nu îl poate declasifica.

Referitor la propria dispoziție, IGPR susține că aceasta este un act derivat, întocmit în baza Ordinului MAI clasificat. Prin urmare, atâta timp cât actul principal rămâne secret, declasificarea dispoziției IGPR nu este posibilă. Mai mult, o comisie internă a IGPR ar fi analizat oportunitatea și ar fi concluzionat că divulgarea informațiilor din dispoziție „este de natură a afecta interesele Inspectoratului General al Poliției Române”, împiedicând astfel declasificarea.

O bătălie pentru transparență sau un risc la securitate?

Lupta juridică dintre Sindicatul „Diamantul” și instituțiile de forță ale statului român subliniază tensiunea permanentă dintre dreptul la informare și necesitatea protejării secretului de stat. În timp ce sindicatul militează pentru o transparentizare a practicilor interne care afectează direct condițiile de muncă ale polițiștilor, MAI și IGPR invocă un context de securitate complex și riscuri potențiale pentru operaționalitate. Rămâne de văzut dacă Curtea de Apel București, pe 10 decembrie, va da câștig de cauză solicitării de declasificare, deschizând un precedent important pentru accesul la informațiile interne ale instituțiilor de forță, sau va valida argumentele legate de protejarea siguranței naționale și a operațiunilor poliției. (Cristina T.).