Featured
Armata SUA explorează lansatoare autonome pentru viitorul forței
Liderii Armatei SUA analizează diverse lansatoare autonome în contextul unei posibile competiții pentru prototipuri și încearcă să stabilească amestecul potrivit de sisteme cu echipaj și fără echipaj pentru forța viitoare, conform unui general de rangul unui stea care ajută la conducerea inițiativei.
După o serie de studii și proiecții privind amenințările de focuri de suprafață până în 2035, serviciul crede că se confruntă cu „deficite” în trei categorii — rază, capacitate și supraviețuire — dacă nu „ne corectăm cursul”, a declarat Brig. Gen. Rory Crooks, liderul echipei transversale de focuri de precizie pe termen lung.
„Obținerea superiorității locale în focuri începe cu egalitatea în focuri de suprafață,” a explicat el într-un interviu acordat Breaking Defense pe 29 ianuarie.
„Odată ce obținem acea superioritate locală în focuri de suprafață [și] de la suprafață la aer, atunci putem stabili condițiile corecte pentru a aduce componenta noastră aeriană,” a adăugat Crooks.
Pentru a atinge această viziune și a aborda deficitele percepute, serviciul a devised o abordare în trei direcții: inovația în muniție; extinderea planurilor de efecte lansate; și introducerea de „platforme mature sau existente” și augmentarea lor cu sisteme autonome.
Lucrările la toate aceste direcții sunt în curs de desfășurare, iar pentru cea de-a treia direcție se elaborează cerințe noi pentru lansatoare autonome care ar putea conduce la o eventuală competiție de prototipuri.
Această mutare potențială vine în contextul în care Comandamentul pentru Dezvoltarea Capacităților de Luptă al Armatei (DEVCOM) a petrecut ani dezvoltând propriul său Lansator Autonom Multidomenial (AML), un sistem de rachete de artilerie mobil de înaltă mobilitate M142 fără echipaj. Dar, fiind un efort de dezvoltare internă, comanda nu este în măsură să producă suficiente AML-uri pentru ca soldații să le testeze și să alimenteze ciclul de cerințe și decizii de achiziție.
„Nu văd DEVCOM ca fiind modalitatea de a introduce un număr mai mare de unități în formatiuni în viitorul apropiat: Aceasta va fi modalitatea în care vom valorifica industria,” a afirmat Crooks. „Dar începe cu rafinarea acelei cerințe, ceea ce suntem în proces de a face.”
Următorul pas, a explicat el, este redactarea unui document abreviat de dezvoltare a capacităților (A-CDD) care validează practic nevoia unei capacități și ar putea conduce la o competiție rapidă de prototipare competitivă.
Deși lucrările la AML vor fi incluse în acel proces de cerințe, la fel vor fi și observațiile provenite din demonstrații cu lansatoare autonome alternative propuse de industrie, care vor fi prezentate la evenimente precum proiectul de convergență Project Convergence Capstone 5.
„Aceasta nu înseamnă doar înlocuirea oamenilor cu roboți, ci cum putem face formatiunile existente mai letale cu sisteme autonome,” a spus el.
Deși prioritățile serviciului ar putea să se schimbe odată cu noua conducere civilă a Armatei, un astfel de lansator viitor ar putea însemna că serviciul nu este constrâns de un modul de 13 picioare și ar putea în loc să tragă un nou rachete „Affordable High-Speed Strike” care este programat pentru dezvoltare științifică și tehnologică în anul fiscal 2026. (Serviciul a denumit anterior această armă Racheta de Lovire Precizată Increment 5.)
„Suntem interesați să vedem ce putem realiza în termeni de rază și letalitate pe o rachetă lansată de la sol care ar putea fi mai mare de 13 picioare,” a declarat Crooks.
Provocările integrării sistemelor autonome
Cu platformele autonome la sol fiind încă în etapele incipiente, liderii Armatei încă răspund la întrebările legate de modul în care aceste arme se vor integra în formatiuni și cum vor fi utilizate de soldați. Pentru Crooks și comunitatea focurilor pe termen lung, planifică să se concentreze asupra provocărilor legate de sarcina cognitivă asociată cu combinarea sistemelor cu echipaj și a celor fără echipaj la evenimentul Project Convergence din acest an.
„Nu știm încă ce poate realiza un sistem cu echipaj în ceea ce privește sarcinile proprii pe care le așteptăm de la el astăzi … primirea misiunii, foc, reaprovizionare, toate acele sarcini asociate, și cât din acestea pot realiza și în același timp controla un sistem autonom,” a declarat Crooks.
„Ar putea fi unul-la-unu. Ar putea fi unul-la-N. Nu știm încă ce înseamnă asta,” a adăugat el.
Deși nu a menționat specific lansatoarele fără echipaj la eveniment pentru a ajuta la răspunsul acestor întrebări, se așteaptă ca AML să fie prezent la eveniment, alături de două lansatoare aflate în dezvoltare de diferite echipe din industrie. Lockheed Martin promovează un astfel de nou lansator, iar Raytheon a confirmat că lucrează la un altul care va fi prezent la evenimentul Armatei.
„Integrarea vehiculelor autonome în armată poate duce la un viitor în care operațiunile sunt mai rapide, mai sigure și mai adaptabile,” a scris Brian Burton, vicepreședinte pentru Focuri Precise și Manevră la Raytheon, într-o declarație pentru Breaking Defense. „Abordarea noastră inovatoare, împreună cu mai mulți parteneri, ajută la aducerea unei soluții de generație următoare, care crește eficiența operațională, traversează terenuri dificile, îmbunătățește supraviețuirea misiunii și reduce riscurile pentru soldați.”
Echipa de cerințe a lui Crooks a urmărit de asemenea progresul Corpului de Marină al SUA cu privire la unitatea de teren remote pentru focurile expediționare (ROGUE Fires), un program oportun pentru „colaborare,” a menționat el.
ROGUE Fires integrează Sistemul de Interdicție Navală Marine Expeditionary (NMESIS) — un lansator de rachetă anti-navă montabil, bazat pe sol, cu două rachete Naval Strike — pe șasiul vehiculului tactic ușor comun de 2,5 tone, în loc de platforma de vehicule tactice de medie de 5 tone (FMTV) utilizată pentru AML.
Corpul de Marină al SUA își intensifică de asemenea nivelul de autonomie al armamentului, anunțând luna trecută o nouă investiție de 30 de milioane de dolari în navigația autonomă, sub forma sistemului AutoDrive al firmei tehnologice Forterra.
„Credem că [AML] ar putea fi complementar în unele moduri cu ceea ce face Corpul de Marină,” a spus Crooks, menționând că unele dintre lansatoarele autonome împărtășesc aceeași platformă de autonomie.
„Astfel, această comunalitate ar putea fi inerentă, dar ne vom asigura, pe măsură ce dezvoltăm cerințele … că acestea sunt specificate în cerințe și că autonomia este foarte compatibilă,” a adăugat generalul de rangul unui stea.
-
Exclusivacum 3 zile„Ne ducem în cap!” Alerta ANP: Sistemul Penitenciar, la un pas de colaps din lipsă de personal
-
Exclusivacum 4 zileMAE: Academia de diplomație sau bârlogul faraonilor fiscali? Oana Țoiu „reformează” cu concursuri viciate și platforme piratate – Detalii exclusiv Incisiv de Prahova!
-
Exclusivacum o ziCirc la Penitenciare! Reorganizarea „minune” a lui Burcu, un dezastru de râsul lumii!
-
Exclusivacum 3 zileSAS, de la „echipă de intervenție rapidă” la „brigada psihologilor cu bâtă”: Când statul de drept e suspendat, iar abuzul e Lege!
-
Exclusivacum 3 zileRăzboiul secrete-transparență: Ordinul MAI S/108/2011, sub asalt juridic
-
Exclusivacum 4 zileTransparența pe „sârmă”: Balerini la MAI și biliardul stricat – Sindicatul „Diamantul” intreabă, Ministerul răspunde evaziv
-
Exclusivacum 3 zileScandalul interceptărilor ilegale de la IPJ Botoșani: Tentativă de ‘mușamalizare sistematică’ la nivelul instituțiilor cheie
-
Exclusivacum 2 zileCirc la SAS! Când „Acțiunile Speciale” devin „acțiuni penale” orchestrate de psihologi-călăi și șefi cu „inel magic” – Totul la vedere, în fața Justiției!


O decizie inexplicabilă a chestorului Mototolea, împuternicit inspector-șef al IPJ Constanța, a paralizat activitatea polițiștilor rutieri din Medgidia. Începând cu data de 12 noiembrie 2025, chestorul ar fi dispus sigilarea celor două încăperi în care agenții aveau fișetele și calculatoarele, lăsându-i fără acces la mijloacele din dotare și la documentele de lucru.
Adevărata tragedie, avertizează Sindicatul Europol, este impactul acestor abuzuri asupra tinerilor polițiști. Într-un sistem descris ca fiind „bolnav,” aceștia sunt umiliți, hărțuiți moral și nu beneficiază de sprijin, ceea ce îi determină să părăsească Poliția. Sindicatul se întreabă cum se mai pot susține declarațiile despre „un serviciu de calitate” când astfel de atitudini sunt „tolerate, încurajate și, cine știe, poate le vom auzi în curând și în interacțiunea cu cetățenii” (sursa: Sindicatul Europol).


