Connect with us

Exclusiv

Scandalul WHITE TOWER (XXXIX): adevărul ingropat al corupției imobiliare în Ploiești

Publicat

pe

  • Scandalul WHITE TOWER (XXXIX): Expunerea infracțiunilor și complicității din inima corupției Ploieștene

Scandalul WHITE TOWER (XXXIX) a devenit un simbol al megascrocheriilor imobiliare din România, afectând zeci de cetățeni din Ploiești, care s-au trezit fără apartamentele pentru care au plătit într-o schemă infracțională elaborată. Investigațiile asupra acestui caz scot la iveală un amatorism dubios din partea dezvoltatorilor, care, înainte de controversatul proiect WHITE TOWER, au avut doar afaceri nesemnificative. Aceștia au reușit să își amplifice succesul după o asociere neoficială cu figuri influente din conducerea locală a Ploieștiului și a județului Prahova (aici).

La data de 10.04.2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a înregistrat sesizarea nr. 60465/03.04.2023 a I.P.J. Prahova, sub numărul 107/P/2023. Această sesizare se referă la comiterea infracțiunilor de înșelăciune, conform art. 244 alin. 1 din Codul Penal, și fals în declarații, conform art. 326 alin. 1 din același cod, săvârșite de Lupu Marioara. De asemenea, Tudose George-Radu este acuzat de complicitate la înșelăciune, conform art. 48 alin. 1 C.p. raportat la art. 244 alin. 1 C.p., și complicitate la fals în declarații, conform art. 48 alin. 1 C.p. raportat la art. 326 alin. 1 C.p.

Prin Ordonanța nr. 107/P/2023, emisă pe 27.04.2023, a fost dispusă începerea urmăririi penale în rem pentru infracțiunile menționate. Ulterior, pe 13.10.2023, s-a dispus reunirea dosarului penal nr. 107/P/2023 cu dosarul penal nr. 221/P/2023, ambele gestionate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, urmând ca cercetările să continue în cadrul acestui din urmă dosar. Această acțiune a dus la reunirea și altor dosare penale, numite 225/P/2023, 226/P/2023, 227/P/2023, 228/P/2023, 229/P/2023, 230/P/2023, 231/P/2023, 232/P/2023, 233/P/2023, 234/P/2023, 244/P/2023, 249/P/2023 și 262/P/2023, toate incluse în dosarul penal nr. 221/P/2023.

Reamintim că ziarul nostru, INCISIV DE PRAHOVA, a intrat în posesia unor stenograme care relevă rețelele complexe ale CARACATIȚEI WHITE TOWER și implicarea șefilor din IJP Prahova și M.A.I. Am solicitat demisia urgentă a chestorului Eduard Miritescu și a „sifonului” acestei grupări de crimă organizată, înființată încă din vremea procurorului „Portocală”, Ginel Preda, care acum este împuternicit la conducerea IPJ Prahova.

De asemenea, am dat publicității o stenogramă din dosarul WHITE TOWER, care dovedește clar implicarea chestorului Eduard Miritescu în protejarea acestei grupări criminogene. După ce IPJ Prahova a făcut un „joc de glezne” greu de imaginat, acțiuni de percheziție au avut loc la Primăria Ploiești, după o anchetă de patru ani a ziarului nostru. Incisiv de Prahova, demonstrând astfel angajamentul nostru jurnalistic în beneficiul cetățenilor, bazat pe probe clare.

În ciuda cercetărilor ample si pertinente a ziarului nostru, Incisiv de Prahova, după apariția primului articol acum cca patru ani de zile, IPJ Prahova a declarat că Nu are informații relevante despre caz, un adevărat „joc de glezne”, având în vedere complexe relații între oficiali, cum ar fi chestorul Eduard Miritescu și Ginel Preda, recent uns în fruntea acestei instituții. După ce am furnizat peste 300 de documente, unele dintre ele dispărând ulterior de la Urbanismul lui Volosevici, adevărul continuă să contrazică afirmațiile publice făcute de autorități, subliniind o măsură de protecție a corupției.

IPJ Prahova, prin adresa nr. 149.193/20.12.2022, a confirmat, într-un final tardiv, complianța față de dezvăluirile noastre, sugerând că există probleme penale semnificative. Cu toate acestea, după patru ani de la primele investigații, sesizarea a fost înregistrată la Parchet abia pe 10.04.2023, evidențiind metodele de mușamalizare coordonate de Eduard Miritescu și Ginel Preda, rămânând întrebări arzătoare despre integritatea actului de justiție și despre modul în care se va încheia această poveste.

Asta,dupa ce au incercat cateva luni de zile sa NEGE evidenta, un joc de glezne grotesc asa cum a procedat si in alte cazuri penale pe care o sa le devoalam, intr-un serial separat, in fapt – si in drept – o protectie acordata infractorilor(aici):

Fraude imobiliare la Ploiești: Investigațiile asupra LUPU MARIOARA și complicitatea notarială

La data de 21 septembrie 2023, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, sub numărul 221/P/2023, plângerea penală formulată de D. R. împotriva lui LUPU MIHAI, domicilitat în Municipiul București, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, conform art. 244 alin. 1 din Codul Penal, și constituirea unui grup infracțional organizat, conform art. 367 alin. 1 din Codul Penal. Plângerea a fost extinsă și împotriva PFA LUPU MARIOARA DOMNICA pentru aceleași infracțiuni.

În urma acestei plângeri, a fost dispusă începerea urmăririi penale în rem pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, conform art. 244 alin. (1) și (2) din Codul Penal, aplicându-se și dispozițiile relevante ale Codului Penal, respectiv art. 35 alin. (1) referitor la infracțiunea continuată, şi art. 77 lit. a, privind circumstanțele agravante.

Prin Ordonanța nr. 221/P/2023 din 6 octombrie 2023, a fost confirmată începerea urmăririi penale cu privire la infracțiunea de înșelăciune, conforme articolelor menționate anterior. În perioada 15 mai 2019 – 10 februarie 2023, LUPU MARIOARA și LUPU MIHAI, în calitate de reprezentanți ai PFA LUPU MARIOARA DOMNICA, împreună cu notarii publici TUDOSE MARIA și TUDOSE GEORGE RADU, au indus în eroare persoana vătămată DUMITRESCU ROXANA, provocându-i un prejudiciu estimat la 68.000 de euro.

Pe parcursul investigațiilor, au fost înregistrate și alte sesizări și plângeri penale, inclusiv pentru infracțiuni de fals în declarații și abuz în serviciu. Prin diverse ordonanțe, dosarele au fost reunite pentru continuarea anchetelor. În acest interval, au fost emise acte notariale prin care imobilele au fost vândute unor terțe persoane fără acordul victimei, ceea ce a permis generarea unui prejudiciu semnificativ. A fost identificată implicarea notarului Tudose George-Radu, care a emis acte de rectificare false și a facilitat fraudarea persoanelor vătămate prin depunerea de documente inexacte la Oficiul de Cadastru.

La data de 25 octombrie 2023, persoana vătămată BANU CRISTIAN a formulat o plângere prealabilă împotriva PFA LUPU MARIOARA DOMNICA, acuzând abuz de încredere și faliment fraudulos, invocând existența unor datorii fictive și instrăinarea bunurilor patrimoniului, cu scopul de a crea imposibilitatea recuperării prejudiciului cauzat prin infracțiuni anterioare. Această situație va continua să fie investigată în cadrul procesului penal, având în vedere complexitatea cazului și numărul mare de acte și fapte incriminate.

Pe parcursul vremii cuprinse între 11.08.2022 – 21.03.2023, persoana vătămată Banu Cristian a prezentat dovezi ale conversațiilor purtate prin WhatsApp cu Lupu Mihai, în care se discutau aspecte legate de contractele încheiate. În martie 2023, Banu Cristian a menționat în discuții că a încercat să rezolve situația prin mediere, iar Lupu Mihai l-a acuzat de comportament inadecvat, susținând că mama sa de 75 de ani a fost jignită și amenințată. Conversațiile relevă, totuși, că Lupu Mihai a fost cel care a spus: „vorbiți cu mama mea pentru că ea a semnat contractul cu dvs.”

Pe 15 martie 2023, Banu Cristian a trimis un mesaj lui Lupu Marioara, avertizându-l că va depune plângere penală pentru evaziune fiscală și escrocherie dacă nu va restitui suma achitată pentru apartamentele promisi. La datele de 24 și 28 martie 2023, Lupu Marioara a solicitat informații despre contul bancar al victimei, explicând că telefoanele sale fuseseră confiscate de poliție și asigurându-l că îi va restitui banii.

Referitor la faptele sesizate de persoana vătămată Dumitrescu Roxana, la 15 mai 2019, aceasta a semnat, prin notarul Tudose Maria, o promisiune de vânzare-cumpărare cu PFA LUPU MARIOARA DOMNICA, având ca obiect un apartament situat în Ploiești, aflat în construcție. Dumitrescu Roxana a plătit 33.000 de euro către PFA, dar ulterior a încheiat o altă promisiune de vânzare-cumpărare cu Lupu Mihai, sub aceeași situație contractuală. Deși s-au emis acte adiționale pentru prelungirea termenelor de predare, Lupu Marioara nu a respectat aceste obligații.

La data de 10 septembrie 2022, au fost întocmite acte adiționale pentru prelungirea termenului de finalizare a contractelor, însă nici după aceste prelungiri, Lupu Marioara nu a respectat termenele. O nouă întâlnire a avut loc pe 15 mai 2023, unde s-au prelungit din nou termenele, dar în acea perioadă, Dumitrescu Roxana a descoperit că apartamentele fuseseră vândute unor terțe persoane fără acordul ei, ceea ce a condus la formularea plângerii penale.

La 26 octombrie 2023, Dumitrescu Roxana a formulat o plângere prealabilă împotriva PFA LUPU MARIOARA DOMNICA, acuzând abuz de încredere și fraudă prin instrăinarea bunurilor fără respectarea obligațiilor contractuale. De asemenea, la 26 septembrie 2023, s-a înregistrat o sesizare la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, sub numărul 226/P/2023, din partea persoanei vătămate Burlacu Stelian, care, prin notarul Tudose, a încheiat o promisiune pentru achiziția unui apartament, dar a constat că imobilul fusese deja vândut unei terțe persoane.

În toate aceste cazuri, există acuzații clare de înșelăciune, abuz de încredere, bancrotă frauduloasă și fals intelectual. Sunt implicate mai multe persoane, inclusiv notari publici, suspectați că au facilitat aceste acte frauduloase. Actele notariale contestate se află în centrul anchetelor penale, iar autoritățile vor continua cercetările pentru a stabili responsabilitățile legale, cei implicați riscând consecințe penale severe.

La data de 18 octombrie 2016, persoana vătămată Burlacu Teodor-Constantin a încheiat, în fața notarului Tudose Maria, promisiunea de vânzare-cumpărare autentificată sub numărul 3794, prin care PFA LUPU MARIOARA DOMNICA se obliga să îi vândă apartamentul nr. 3, situat în Ploiești, B-dul București nr. 28K, Sc.A, Et.3. După achitarea a 30.000 de euro, dezvoltatorul a modificat contractul prin actul adițional nr. 4432 din 27 septembrie 2018, stipulând vânzarea unui alt apartament și prelungind termenul finalizării pentru 31.08.2020.

Pe 12 noiembrie 2020, Burlacu a încheiat una dintre cele două promisiuni de vânzare-cumpărare, deși suspiciunile privind neregulile persistau. Verificările ulterioare au dovedit că notarul Tudose George-Radu a facilitat vânzarea apartamentelor către alte persoane fără aprobarea persoanelor vătămate. A existat un precedent similar, în care s-a constatat că cele două apartamente promise au fost vândute unor terțe persoane, ceea ce a dus la formularea de plângeri penale.

În perioada următoare, persoana vătămată a continuat să facă verificări la OCPI, iar în urma acestora s-a constatat că dezvoltatorii au instrăinat apartamentele fără respectarea contractelor anterioare. Neregulile au fost semnificative, iar actele notariale au fost suspectate de falsificare, determinând formularea de plângeri împotriva PFA LUPU MARIOARA DOMNICA și a notarilor implicate.

Toate aceste fapte au dus la deschiderea unor acțiuni legale și investigații aprofundate, permițând persoanelor acuzate să fie trase la răspundere pentru abuzuri și fraude considerabile în domeniul imobiliar. Persoana vătămată a solicitat oficial verificări asupra tuturor vânzărilor legate de proiectul White Tower și caută să recupereze prejudiciile suferite ca urmare a acestor acțiuni frauduloase.

La data de 10 ianuarie 2023, apartamentul nr. 7, situat în Municipiul Ploiești, B-dul București, nr. 28K, Sc.A, Et.7, a fost instrăinat către Mihalcea Maryo Aurelian prin actul notarial nr. 98, autentificat de notarul public Tudose George-Radu. Totodată, apartamentul nr. 14, aflat în aceeași localitate, a fost vândut către SC Gersim Imobiliare SRL, prin actul notarial nr. 74, autentificat la aceeași dată, generând astfel o serie de vânzări contestate.

Persoana vătămată Ion Vasile Daniel a formulat o plângere prealabilă împotriva PFA LUPU MARIOARA DOMNICA, acuzând abuz de încredere prin fraudarea creditorilor și bancrotă frauduloasă, invocând existența unor datorii fictive și instrăinarea bunurilor din patrimoniu fără respectarea obligațiilor contractuale, fapt ce a condus la imposibilitatea de a recupera prejudiciul.

Ulterior, pe 8 septembrie 2023, Mihalache Joana a depus plângere penală împotriva lui LUPU MIHAI și PFA LUPU MARIOARA DOMNICA, iar în urma acestei plângeri, organele de urmărire penală au dispus deschiderea unei anchete. În timpul cercetării au fost identificată diferite acte notariale falsificate, subliniind chiar și presiuni și informații contradictorii din partea celor implicați, ceea ce a crescut suspiciunile referitoare la buna credință a acestora.

Din discuțiile purtate de persoana vătămată au reieșit dovezi clare, inclusiv conversații și documentație ce atestă încălcarea promisiunilor de vânzare-cumpărare și transferurile ilicite de bunuri, ceea ce a generat plângeri penale suplimentare. O serie de acte notariale ce implică fraudă, abuz de încredere și fals intelectual au fost identificate, iar cercetările continuă pentru a stabili responsabilii legali în această afacere.

Situația complexă a fraudelor imobiliare în care PFA LUPU MARIOARA DOMNICA și colaboratorii săi sunt acuzați de fapte grave, ce pot atrage consecințe penale severe, va fi analizată cu atenție de autorități. Toate aceste aspecte sugerează un model uniform de abuzuri comise și vor continua să fie investigate îndeaproape pentru a determina responsabilitățile legale.

În concluzie, adevarații vinovați continuă să rămână neatinsi de justiție datorită protecției oferite de cei menționați anterior (aici). Vom reveni cu dezvaluiri senzationale din acest caz complex. (Cristina T.).

(aici)

[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2022/12/A.pdf”]

[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2022/12/B.pdf”]

[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2022/12/C.pdf”]

[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2022/12/D.pdf”]

[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2022/12/E.pdf”]

orca_share_media1670757078276_7007663096442960133.pdf

orca_share_media1670757079011_7007663099524373397.pdf

orca_share_media1670757079526_7007663101721758822.pdf

orca_share_media1670757080090_7007663104050034428.pdf

orca_share_media1670757080658_7007663106433680275.pdf

orca_share_media1670757081098_7007663108279756863.pdf

orca_share_media1670757081984_7007663111994440053.pdf

orca_share_media1670757082398_7007663113730509581.pdf

orca_share_media1670757083007_7007663116285355735.pdf

 

Exclusiv

MIRUNA DE LA BĂICOI: AGENTA „ÎN FUNDUL GOL” CARE A CONFUNDAT LEGEA CU SEDUCȚIA ȘI POLIȚIA CU UN STUDIO FOTO (II)

Publicat

pe

De

DE LA ȘCOALĂ DE POLIȚIE, LA „ȘCOLĂRIȚA” DIN BĂICOI: MIRUNA, AGENTA CARE SE TRATEAZĂ DE LEGE CU CREME ȘI ȘEDINȚE FOTO ÎN FUNDUL GOL

(mai mult…)

Citeste in continuare

Exclusiv

CAMERELE FANTOMĂ ALE POLIȚIEI: CÂND „TOP SECRET” E DOAR O SCUZĂ PENTRU OPACITATE

Publicat

pe

De

„Nu vă putem spune câte camere avem, că… se supără tabelul de înzestrare”

Sindicatul Diamantul a îndrăznit blasfemia supremă: a cerut, în baza Legii 544/2001, un lucru de bun-simț într-un stat care se pretinde democratic – numărul de body-worn camera aflate în dotarea IPJ Gorj și IPJ Dâmbovița. Nu locații secrete, nu nume de informatori, nu planuri operative. Doar: „Câte camere purtabile aveți, domnilor?”

Răspunsul? Clasicul refren al sistemului: „Nu vă putem spune, e în tabele de înzestrare clasificate.” Adică: știe statul, nu e treaba voastră.

Tribunalul București – prin sentința nr. 4847 din 05.07.2024 – a bătut obedient din călcâie și a validat refuzul. Din fericire, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal – prin Decizia civilă nr. 1108/2026 din 24.03.2026 (comunicată Sindicatului Diamantul pe 06.05.2026) a zis: până aici cu secretomania de carton.

Curtea de Apel: „Clasificarea nu se afirmă, se dovedește”

Curtea a făcut ceea ce un judecător normal ar fi trebuit să facă din prima: a întrebat, în esență – „Bine, dar actul de clasificare unde e?”.

Și a pus pe hârtie câteva principii care, dacă ar fi respectate, ar usca brusc mlaștina de „nu vă spunem, că e secret”:

Povestea cu „e secret” nu o crede nimeni pe cuvânt

Curtea stabilește limpede: atunci când o autoritate publică vrea să NU aplice regula accesului liber la informații de interes public, ea trebuie să și demonstreze că suntem într-un caz de excepție. Nu cetățeanul sau sindicatul trebuie să demonstreze că informația NU e clasificată, ci instituția trebuie să dovedească, cu acte, că ESTE.

Cu alte cuvinte: „sarcina probei aparține autorității care invocă derogarea”. Tradus: dacă spui „e secret”, arată și hârtia, nu doar pixul.

Nu mai merge cu „așa zicem noi, că e clasificat, luați de credeți”

Curtea de Apel spune negru pe alb ceea ce administrația refuză să priceapă: simpla afirmație a unei autorități că anumite informații sunt clasificate NU este suficientă pentru a bloca accesul la ele.

Adică: nu poți să transformi orice moft birocratic în secret de stat doar printr-o adresă semnată de șeful structurii. Statul de drept nu funcționează pe principiul „cuvântul meu ține loc de lege”, chiar dacă unora din ministere le pare normal.

Secretul adevărat vine cu număr de înregistrare, dată și semnătură – nu cu „așa e procedura la noi”

Curtea reamintește abecedarul Legii nr. 182/2002: o informație devine clasificată printr-un ACT SCRIS, emis de o autoritate competentă. Cu nivel de clasificare, cu dată, cu număr, cu emitent.

Clasificarea nu se face la cafenea, nu se „știe din practică” și nu se insinuează în corespondență administrativă. Tribunalul ar fi trebuit să ceară:

  • actul de clasificare;
  • cine l-a emis;
  • când;
  • cu ce nivel de secretizare;
  • ce anume acoperă concret.

N-a cerut nimic. A crezut, ca la ghicit în pixeli: „Dacă IPJ zice că e clasificat, atunci sigur e.”

Clasificarea NU se deduce din burtă, pe bază de „așa se face la Poliție”

Curtea pune punct uneia dintre cele mai murdare practici ale instituțiilor de forță: deducerea „secretului” pe cale de prezumție. „Dacă e în tabele de înzestrare, sigur e secret”. Dacă e la Poliție, sigur nu e treaba proștilor de contribuabili. Dacă sună a dotare, sigur ține de siguranță națională.

Curtea spune clar: existența unei clasificări nu poate fi dedusă doar din corespondențe și formulări vagi. Trebuie să existe și să fie prezentate probe adecvate – adică actul de clasificare. Fără el, „secretul” e doar o scuză birocratică de a nu răspunde.

Judecătorul nu e notarul minciunilor instituționale

Curtea de Apel atrage atenția asupra altui derapaj grav: Tribunalul București nu a făcut niciun efort real să afle adevărul. S-a mulțumit să reproducă, aproape mecanic, susținerile pârâtelor.

Or, art. 22 alin. (2) din Codul de procedură civilă obligă judecătorul să aibă un rol activ în stabilirea adevărului. Asta înseamnă:

  • să ceară actele de clasificare;
  • să verifice legalitatea lor;
  • să nu creadă automat tot ce spune autoritatea, doar pentru că vine cu antet.

Dacă judecătorul doar copiază punctul de vedere al ministerului sau al IPJ-ului, nu mai vorbim de justiție, ci de ștampilă judiciară pe abuz administrativ.

Casare totală: proces făcut pe genunchi, fără probe, fără control real

Curtea a încadrat situația la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C.proc.civ.: încălcarea regulilor esențiale privind stabilirea situației de fapt și administrarea probelor.

Altfel spus: procesul în primă instanță a fost atât de prost făcut, încât nici nu mai are rost să intri pe fond. Viciul procedural – lipsa oricărei probe serioase privind clasificarea – e suficient ca să dărâme toată sentința.

Soluția: recurs admis, sentință casată integral, cauza trimisă spre rejudecare. Cu alte cuvinte: „Luați-o de la capăt și, de data asta, faceți-vă treaba.”

De ce e această decizie un coșmar pentru reflexul „e secret, nu vă spunem”?

Decizia civilă nr. 1108/2026 a Curții de Apel București e mai mult decât o victorie punctuală a Sindicatului Diamantul. Este un precedent extrem de incomod pentru toate structurile MAI, IPJ și derivatele lor care au transformat „e clasificat” în tic verbal.

Ce lovește direct această hotărâre:

  • Practica IPJ-urilor, dirijate „discret” de structurile de relații publice (DIRP, CIRP), de a respinge aproape reflex orice cerere incomodă, cu formulări standard de tip „informațiile sunt clasificate, conform tabelelor de înzestrare”.
  • Ideea că, dacă pui cuvântul „tabel”, „dotare” sau „ordine internă” într-o adresă, ai rezolvat: cetățeanul tace, judecătorul ștampilează, ministerul jubilează.
  • Mitul că „în Poliție, totul e sensibil” – inclusiv simpla întrebare „câte camere purtabile aveți ca să nu mai spună omul că a fost bătut în secție fără dovezi?”.

Miza reală: nu camerele, ci demascarea secretomaniei abuzive

Nu numărul de body-worn camera e centrul universului. Miza e alta: ori avem libertate de acces la informații de interes public, ori trăim într-un simulacru unde orice funcționar poate inventa un „secret” din pix, ca să nu dea socoteală.

Decizia Curții de Apel București taie scurt câteva absurdități:

  • Nu mai merge cu „e secret pentru că așa spunem noi”.
  • Judecătorul trebuie să verifice, nu să copieze.
  • Clasificarea se dovedește cu acte, nu cu impresii.
  • Informațiile despre dotări generale – cum sunt camerele video purtabile – nu pot fi trimise automat la gunoiul „siguranță națională” doar pentru că deranjează.

Concluzie: prima fisură serioasă în zidul „Statului din pix”

Prin această soluție, Curtea de Apel București transmite un mesaj rar de clar într-un peisaj sufocat de complicități: autoritățile nu mai pot transforma orice întrebare legitimă a cetățeanului în „problemă de securitate” doar pentru că le convine să nu răspundă.

Când Sindicatul Diamantul a întrebat „câte camere body-worn aveți?”, sistemul a răspuns reflex: „secrete!”. Curtea, însă, a întrebat ceea ce trebuia demult întrebat: „Bine, dar actul de clasificare unde e?”.

Și, până nu apare hârtia adevărată, rămâne un fapt simplu și devastator pentru reflexul abuziv al autorităților:

Nu tot ce deranjează e „secret de stat”. Uneori e doar rușine de stat. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

LEGEA, CĂLCATĂ ÎN PICIOARE SUB PROTECȚIA UNIFORMEI: Polițistă din Prahova, depistată la volan cu permisul suspendat în minivacanța de 1 Mai

Publicat

pe

De

În timp ce redacția noastră este imersată în ample anchete ce vizează ramificațiile mafiei deșeurilor — subiect asupra căruia vom arunca în aer liniștea publică săptămâna viitoare — un eveniment de o gravitate extremă, petrecut recent, a încercat să fie trecut sub tăcere. În ciuda eforturilor de a menține discreția asupra incidentului, Incisiv de Prahova a intrat în posesia unor informații care indică o sfidare flagrantă a legii chiar de către cei plătiți să o aplice.

Escapadă ilegală pe ruta Prahova-Brașov

Minivacanța de 1 Mai, care a debutat vineri și s-a încheiat duminică, 3 mai 2026, nu a fost doar un prilej de relaxare, ci și cadrul unui incident penal. Conform datelor obținute de publicația noastră, o polițistă din cadrul unui oraș din județul Prahova, angajată a I.P.J. Prahova, a ales să ignore interdicția de a conduce pe drumurile publice.

Aceasta a fost interceptată în trafic pe raza județului Brașov, în timp ce se afla la volanul unui autoturism, deși avea exercitarea dreptului de a conduce suspendată. Este o dovadă de aroganță instituțională care ridică mari semne de întrebare asupra integrității cadrelor care compun structurile de poliție județene.

Spectrul mușamalizării: „Corb la corb nu-și scoate ochii”

Deși incidentul a avut loc în urmă cu câteva zile, tăcerea oficială a autorităților sugerează o încercare disperată de a „îngropa” dosarul. Potrivit surselor noastre, se fac presiuni pentru ca acest derapaj să fie tratat cu indulgență, pe baza vechiului principiu românesc conform căruia „corb la corb nu-și scoate ochii”.

Sfidarea legii de către un reprezentant al I.P.J. Prahova, chiar în perioada în care mii de cetățeni erau monitorizați în trafic pentru siguranța minivacanței, nu este doar o abatere disciplinară, ci o faptă penală care riscă să fie mușamalizată în spatele ușilor închise ale instituțiilor de profil.

Monitorizare strictă și dezvăluiri iminente

Incisiv de Prahova monitorizează cu atenție parcursul acestui caz. Nu vom permite ca acest „mic amănunt” să fie trecut la capitolul pierderi, în timp ce agenta de poliție se bucură de protecția colegilor din sistem. Într-un județ în care legea pare uneori opțională pentru cei care poartă uniformă, ne asumăm rolul de a scoate la lumină adevărul, indiferent de rangul celui care greșește.

Rămâneți alături de noi, deoarece ancheta noastră nu se oprește aici.

În timp ce pregătim materialul incendiar despre mafia deșeurilor, promitem cititorilor noștri că nu vom abandona nici acest subiect al „colegilor” care se cred deasupra legii. Incisiv de Prahova va reveni săptămâna viitoare cu dezvăluiri senzaționale, care vor scoate la lumină identitatea polițistei și rețeaua de influență care încearcă să îi „albească” dosarul penal.

Într-un stat de drept, uniforma ar trebui să impună respect, nu să servească drept paravan pentru infracțiuni. Vom urmări pas cu pas cum se desfășoară ancheta în județul vecin și dacă I.P.J. Prahova va avea curajul să aplice legea fără părtinire, sau dacă spiritul de castă va prevala din nou.

Rămâneți pe Incisiv de Prahova – singurii care au curajul să spună lucrurilor pe nume, până la capăt. (Cristina T.).

N.R – Fotografie cu rol ilustrativ

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv17 ore ago

MIRUNA DE LA BĂICOI: AGENTA „ÎN FUNDUL GOL” CARE A CONFUNDAT LEGEA CU SEDUCȚIA ȘI POLIȚIA CU UN STUDIO FOTO (II)

DE LA ȘCOALĂ DE POLIȚIE, LA „ȘCOLĂRIȚA” DIN BĂICOI: MIRUNA, AGENTA CARE SE TRATEAZĂ DE LEGE CU CREME ȘI ȘEDINȚE...

Exclusiv2 zile ago

CAMERELE FANTOMĂ ALE POLIȚIEI: CÂND „TOP SECRET” E DOAR O SCUZĂ PENTRU OPACITATE

„Nu vă putem spune câte camere avem, că… se supără tabelul de înzestrare” Sindicatul Diamantul a îndrăznit blasfemia supremă: a...

Exclusiv2 zile ago

LEGEA, CĂLCATĂ ÎN PICIOARE SUB PROTECȚIA UNIFORMEI: Polițistă din Prahova, depistată la volan cu permisul suspendat în minivacanța de 1 Mai

În timp ce redacția noastră este imersată în ample anchete ce vizează ramificațiile mafiei deșeurilor — subiect asupra căruia vom...

Exclusiv2 zile ago

Chiriaș la Statul-Fantomă: Cum închiriază AFI spații pe care nu le are și îți trimite factura la insultă

București, capitala imobilelor fără stăpân… oficial În timp ce bucureșteanul de rând se lovește de birocrație pentru orice amărâtă de...

Exclusiv2 zile ago

TECHUP SAU CASH-UP? PROGRAMUL CARE POATE FI REVOLUȚIONAR SAU O ALTĂ GĂLEATĂ DE BANI

TechUp România ar putea fi, în teorie, un program transformator: dacă finanțează cu adevărat proiecte de frontieră, dacă nu se...

Exclusiv3 zile ago

Infernul cu epolet și omerta de stat: Cum a devenit mobbingul „sport național” în Poliția Română

În timp ce lumea civilizată discută despre sănătate mintală, în buncărul administrativ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) s-a inventat un...

Exclusiv3 zile ago

Arta de a face „fumuri” prin boscheți: Cum s-a stins geniul contrabandiștilor din Valea Vișeului

În Maramureș, spiritul antreprenorial a depășit de mult barierele legalității, transformându-se într-o disciplină sportivă de mare risc: „fuga cu cartușul...

Exclusiv3 zile ago

TIC-TAC-UL DISPERĂRII: „Baronul” Nan și REȚEAUA de la Coca-Cola Ploiești au început numărătoarea inversă spre „Beciul Domnesc”

În timp ce la fabrica Coca-Cola din Ploiești aerul a devenit mai irespirabil decât emisiile nemonitorizate de Garda de Mediu,...

Exclusiv3 zile ago

„Marea nefericire” de la Băicoi: Intrigi de mahala, „cocktailuri” de farmacie și fantomele mafiei petrolului

Într-un oraș care pare blestemat să nu scape de spectrele trecutului, o nouă mascaradă locală scoate la iveală un amestec...

Exclusiv4 zile ago

EPOLEȚI LA ȘCOALA AJUTĂTOARE: CUM ÎȘI „DRESEAZĂ” IGPR-UL DULĂII SUB BAGHETA UNEI SECRETĂRESE

În laboratoarele de „creație” ale IGPR, legea a devenit o simplă sugestie, iar procedura disciplinară – o piesă de teatru...

Exclusiv4 zile ago

DINASTIA CĂTUȘELOR ȘI FEUDALII DIN PUȘCĂRII: Cum s-a transformat sistemul penitenciar în moșia privată a „Famigliei” Teoroc și a locotenenților de tip Aldea

În timp ce Ministerul Justiției doarme în post, pușcăriile României au încetat de mult să mai fie instituții publice, devenind...

Exclusiv4 zile ago

Orașul justițiarilor de birt la Băicoi: Cum s-a născut Mesia cu xanax la pachet

Justițiara de serviciu a Băicoiului (II) Într-un orășel în care cârciuma ține loc de prefectură, iar Facebook-ul de Monitor Oficial,...

Exclusiv5 zile ago

Cum „Antigrindina” a tăcut și a furat lege.  După 30 de zile de absență, instituția recunoaște că n-are ce spune — dar legea n-o iartă.

Scrisoarea care mușcă coada propriilor vorbe Pe 3 aprilie 2026, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a...

Exclusiv5 zile ago

Recviem pentru un Guvern de carton: Bolojan a plecat, dar „Dinozaurii” rămân la butoane

S-a mai dus o tură! Guvernul Bolojan a căzut în aplauzele unora și suspinele altora, lăsând în urmă un Minister...

Exclusiv5 zile ago

Justițiara de serviciu a Băicoiului (I)

Cum s-a transformat un „luptător cu sistemul” în fabrică de acuzații pe bandă rulantă În Băicoi, nu mai domină mirosul...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv