Exclusiv
Scandalul WHITE TOWER (XXXIX): adevărul ingropat al corupției imobiliare în Ploiești
- Scandalul WHITE TOWER (XXXIX): Expunerea infracțiunilor și complicității din inima corupției Ploieștene
Scandalul WHITE TOWER (XXXIX) a devenit un simbol al megascrocheriilor imobiliare din România, afectând zeci de cetățeni din Ploiești, care s-au trezit fără apartamentele pentru care au plătit într-o schemă infracțională elaborată. Investigațiile asupra acestui caz scot la iveală un amatorism dubios din partea dezvoltatorilor, care, înainte de controversatul proiect WHITE TOWER, au avut doar afaceri nesemnificative. Aceștia au reușit să își amplifice succesul după o asociere neoficială cu figuri influente din conducerea locală a Ploieștiului și a județului Prahova (aici).
La data de 10.04.2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a înregistrat sesizarea nr. 60465/03.04.2023 a I.P.J. Prahova, sub numărul 107/P/2023. Această sesizare se referă la comiterea infracțiunilor de înșelăciune, conform art. 244 alin. 1 din Codul Penal, și fals în declarații, conform art. 326 alin. 1 din același cod, săvârșite de Lupu Marioara. De asemenea, Tudose George-Radu este acuzat de complicitate la înșelăciune, conform art. 48 alin. 1 C.p. raportat la art. 244 alin. 1 C.p., și complicitate la fals în declarații, conform art. 48 alin. 1 C.p. raportat la art. 326 alin. 1 C.p.
Prin Ordonanța nr. 107/P/2023, emisă pe 27.04.2023, a fost dispusă începerea urmăririi penale în rem pentru infracțiunile menționate. Ulterior, pe 13.10.2023, s-a dispus reunirea dosarului penal nr. 107/P/2023 cu dosarul penal nr. 221/P/2023, ambele gestionate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, urmând ca cercetările să continue în cadrul acestui din urmă dosar. Această acțiune a dus la reunirea și altor dosare penale, numite 225/P/2023, 226/P/2023, 227/P/2023, 228/P/2023, 229/P/2023, 230/P/2023, 231/P/2023, 232/P/2023, 233/P/2023, 234/P/2023, 244/P/2023, 249/P/2023 și 262/P/2023, toate incluse în dosarul penal nr. 221/P/2023.
Reamintim că ziarul nostru, INCISIV DE PRAHOVA, a intrat în posesia unor stenograme care relevă rețelele complexe ale CARACATIȚEI WHITE TOWER și implicarea șefilor din IJP Prahova și M.A.I. Am solicitat demisia urgentă a chestorului Eduard Miritescu și a „sifonului” acestei grupări de crimă organizată, înființată încă din vremea procurorului „Portocală”, Ginel Preda, care acum este împuternicit la conducerea IPJ Prahova.

De asemenea, am dat publicității o stenogramă din dosarul WHITE TOWER, care dovedește clar implicarea chestorului Eduard Miritescu în protejarea acestei grupări criminogene. După ce IPJ Prahova a făcut un „joc de glezne” greu de imaginat, acțiuni de percheziție au avut loc la Primăria Ploiești, după o anchetă de patru ani a ziarului nostru. Incisiv de Prahova, demonstrând astfel angajamentul nostru jurnalistic în beneficiul cetățenilor, bazat pe probe clare.

În ciuda cercetărilor ample si pertinente a ziarului nostru, Incisiv de Prahova, după apariția primului articol acum cca patru ani de zile, IPJ Prahova a declarat că Nu are informații relevante despre caz, un adevărat „joc de glezne”, având în vedere complexe relații între oficiali, cum ar fi chestorul Eduard Miritescu și Ginel Preda, recent uns în fruntea acestei instituții. După ce am furnizat peste 300 de documente, unele dintre ele dispărând ulterior de la Urbanismul lui Volosevici, adevărul continuă să contrazică afirmațiile publice făcute de autorități, subliniind o măsură de protecție a corupției.

IPJ Prahova, prin adresa nr. 149.193/20.12.2022, a confirmat, într-un final tardiv, complianța față de dezvăluirile noastre, sugerând că există probleme penale semnificative. Cu toate acestea, după patru ani de la primele investigații, sesizarea a fost înregistrată la Parchet abia pe 10.04.2023, evidențiind metodele de mușamalizare coordonate de Eduard Miritescu și Ginel Preda, rămânând întrebări arzătoare despre integritatea actului de justiție și despre modul în care se va încheia această poveste.
Asta,dupa ce au incercat cateva luni de zile sa NEGE evidenta, un joc de glezne grotesc asa cum a procedat si in alte cazuri penale pe care o sa le devoalam, intr-un serial separat, in fapt – si in drept – o protectie acordata infractorilor(aici):


Fraude imobiliare la Ploiești: Investigațiile asupra LUPU MARIOARA și complicitatea notarială
La data de 21 septembrie 2023, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, sub numărul 221/P/2023, plângerea penală formulată de D. R. împotriva lui LUPU MIHAI, domicilitat în Municipiul București, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, conform art. 244 alin. 1 din Codul Penal, și constituirea unui grup infracțional organizat, conform art. 367 alin. 1 din Codul Penal. Plângerea a fost extinsă și împotriva PFA LUPU MARIOARA DOMNICA pentru aceleași infracțiuni.
În urma acestei plângeri, a fost dispusă începerea urmăririi penale în rem pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, conform art. 244 alin. (1) și (2) din Codul Penal, aplicându-se și dispozițiile relevante ale Codului Penal, respectiv art. 35 alin. (1) referitor la infracțiunea continuată, şi art. 77 lit. a, privind circumstanțele agravante.
Prin Ordonanța nr. 221/P/2023 din 6 octombrie 2023, a fost confirmată începerea urmăririi penale cu privire la infracțiunea de înșelăciune, conforme articolelor menționate anterior. În perioada 15 mai 2019 – 10 februarie 2023, LUPU MARIOARA și LUPU MIHAI, în calitate de reprezentanți ai PFA LUPU MARIOARA DOMNICA, împreună cu notarii publici TUDOSE MARIA și TUDOSE GEORGE RADU, au indus în eroare persoana vătămată DUMITRESCU ROXANA, provocându-i un prejudiciu estimat la 68.000 de euro.
Pe parcursul investigațiilor, au fost înregistrate și alte sesizări și plângeri penale, inclusiv pentru infracțiuni de fals în declarații și abuz în serviciu. Prin diverse ordonanțe, dosarele au fost reunite pentru continuarea anchetelor. În acest interval, au fost emise acte notariale prin care imobilele au fost vândute unor terțe persoane fără acordul victimei, ceea ce a permis generarea unui prejudiciu semnificativ. A fost identificată implicarea notarului Tudose George-Radu, care a emis acte de rectificare false și a facilitat fraudarea persoanelor vătămate prin depunerea de documente inexacte la Oficiul de Cadastru.
La data de 25 octombrie 2023, persoana vătămată BANU CRISTIAN a formulat o plângere prealabilă împotriva PFA LUPU MARIOARA DOMNICA, acuzând abuz de încredere și faliment fraudulos, invocând existența unor datorii fictive și instrăinarea bunurilor patrimoniului, cu scopul de a crea imposibilitatea recuperării prejudiciului cauzat prin infracțiuni anterioare. Această situație va continua să fie investigată în cadrul procesului penal, având în vedere complexitatea cazului și numărul mare de acte și fapte incriminate.
Pe parcursul vremii cuprinse între 11.08.2022 – 21.03.2023, persoana vătămată Banu Cristian a prezentat dovezi ale conversațiilor purtate prin WhatsApp cu Lupu Mihai, în care se discutau aspecte legate de contractele încheiate. În martie 2023, Banu Cristian a menționat în discuții că a încercat să rezolve situația prin mediere, iar Lupu Mihai l-a acuzat de comportament inadecvat, susținând că mama sa de 75 de ani a fost jignită și amenințată. Conversațiile relevă, totuși, că Lupu Mihai a fost cel care a spus: „vorbiți cu mama mea pentru că ea a semnat contractul cu dvs.”
Pe 15 martie 2023, Banu Cristian a trimis un mesaj lui Lupu Marioara, avertizându-l că va depune plângere penală pentru evaziune fiscală și escrocherie dacă nu va restitui suma achitată pentru apartamentele promisi. La datele de 24 și 28 martie 2023, Lupu Marioara a solicitat informații despre contul bancar al victimei, explicând că telefoanele sale fuseseră confiscate de poliție și asigurându-l că îi va restitui banii.
Referitor la faptele sesizate de persoana vătămată Dumitrescu Roxana, la 15 mai 2019, aceasta a semnat, prin notarul Tudose Maria, o promisiune de vânzare-cumpărare cu PFA LUPU MARIOARA DOMNICA, având ca obiect un apartament situat în Ploiești, aflat în construcție. Dumitrescu Roxana a plătit 33.000 de euro către PFA, dar ulterior a încheiat o altă promisiune de vânzare-cumpărare cu Lupu Mihai, sub aceeași situație contractuală. Deși s-au emis acte adiționale pentru prelungirea termenelor de predare, Lupu Marioara nu a respectat aceste obligații.
La data de 10 septembrie 2022, au fost întocmite acte adiționale pentru prelungirea termenului de finalizare a contractelor, însă nici după aceste prelungiri, Lupu Marioara nu a respectat termenele. O nouă întâlnire a avut loc pe 15 mai 2023, unde s-au prelungit din nou termenele, dar în acea perioadă, Dumitrescu Roxana a descoperit că apartamentele fuseseră vândute unor terțe persoane fără acordul ei, ceea ce a condus la formularea plângerii penale.
La 26 octombrie 2023, Dumitrescu Roxana a formulat o plângere prealabilă împotriva PFA LUPU MARIOARA DOMNICA, acuzând abuz de încredere și fraudă prin instrăinarea bunurilor fără respectarea obligațiilor contractuale. De asemenea, la 26 septembrie 2023, s-a înregistrat o sesizare la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, sub numărul 226/P/2023, din partea persoanei vătămate Burlacu Stelian, care, prin notarul Tudose, a încheiat o promisiune pentru achiziția unui apartament, dar a constat că imobilul fusese deja vândut unei terțe persoane.
În toate aceste cazuri, există acuzații clare de înșelăciune, abuz de încredere, bancrotă frauduloasă și fals intelectual. Sunt implicate mai multe persoane, inclusiv notari publici, suspectați că au facilitat aceste acte frauduloase. Actele notariale contestate se află în centrul anchetelor penale, iar autoritățile vor continua cercetările pentru a stabili responsabilitățile legale, cei implicați riscând consecințe penale severe.
La data de 18 octombrie 2016, persoana vătămată Burlacu Teodor-Constantin a încheiat, în fața notarului Tudose Maria, promisiunea de vânzare-cumpărare autentificată sub numărul 3794, prin care PFA LUPU MARIOARA DOMNICA se obliga să îi vândă apartamentul nr. 3, situat în Ploiești, B-dul București nr. 28K, Sc.A, Et.3. După achitarea a 30.000 de euro, dezvoltatorul a modificat contractul prin actul adițional nr. 4432 din 27 septembrie 2018, stipulând vânzarea unui alt apartament și prelungind termenul finalizării pentru 31.08.2020.
Pe 12 noiembrie 2020, Burlacu a încheiat una dintre cele două promisiuni de vânzare-cumpărare, deși suspiciunile privind neregulile persistau. Verificările ulterioare au dovedit că notarul Tudose George-Radu a facilitat vânzarea apartamentelor către alte persoane fără aprobarea persoanelor vătămate. A existat un precedent similar, în care s-a constatat că cele două apartamente promise au fost vândute unor terțe persoane, ceea ce a dus la formularea de plângeri penale.
În perioada următoare, persoana vătămată a continuat să facă verificări la OCPI, iar în urma acestora s-a constatat că dezvoltatorii au instrăinat apartamentele fără respectarea contractelor anterioare. Neregulile au fost semnificative, iar actele notariale au fost suspectate de falsificare, determinând formularea de plângeri împotriva PFA LUPU MARIOARA DOMNICA și a notarilor implicate.
Toate aceste fapte au dus la deschiderea unor acțiuni legale și investigații aprofundate, permițând persoanelor acuzate să fie trase la răspundere pentru abuzuri și fraude considerabile în domeniul imobiliar. Persoana vătămată a solicitat oficial verificări asupra tuturor vânzărilor legate de proiectul White Tower și caută să recupereze prejudiciile suferite ca urmare a acestor acțiuni frauduloase.
La data de 10 ianuarie 2023, apartamentul nr. 7, situat în Municipiul Ploiești, B-dul București, nr. 28K, Sc.A, Et.7, a fost instrăinat către Mihalcea Maryo Aurelian prin actul notarial nr. 98, autentificat de notarul public Tudose George-Radu. Totodată, apartamentul nr. 14, aflat în aceeași localitate, a fost vândut către SC Gersim Imobiliare SRL, prin actul notarial nr. 74, autentificat la aceeași dată, generând astfel o serie de vânzări contestate.
Persoana vătămată Ion Vasile Daniel a formulat o plângere prealabilă împotriva PFA LUPU MARIOARA DOMNICA, acuzând abuz de încredere prin fraudarea creditorilor și bancrotă frauduloasă, invocând existența unor datorii fictive și instrăinarea bunurilor din patrimoniu fără respectarea obligațiilor contractuale, fapt ce a condus la imposibilitatea de a recupera prejudiciul.
Ulterior, pe 8 septembrie 2023, Mihalache Joana a depus plângere penală împotriva lui LUPU MIHAI și PFA LUPU MARIOARA DOMNICA, iar în urma acestei plângeri, organele de urmărire penală au dispus deschiderea unei anchete. În timpul cercetării au fost identificată diferite acte notariale falsificate, subliniind chiar și presiuni și informații contradictorii din partea celor implicați, ceea ce a crescut suspiciunile referitoare la buna credință a acestora.
Din discuțiile purtate de persoana vătămată au reieșit dovezi clare, inclusiv conversații și documentație ce atestă încălcarea promisiunilor de vânzare-cumpărare și transferurile ilicite de bunuri, ceea ce a generat plângeri penale suplimentare. O serie de acte notariale ce implică fraudă, abuz de încredere și fals intelectual au fost identificate, iar cercetările continuă pentru a stabili responsabilii legali în această afacere.
Situația complexă a fraudelor imobiliare în care PFA LUPU MARIOARA DOMNICA și colaboratorii săi sunt acuzați de fapte grave, ce pot atrage consecințe penale severe, va fi analizată cu atenție de autorități. Toate aceste aspecte sugerează un model uniform de abuzuri comise și vor continua să fie investigate îndeaproape pentru a determina responsabilitățile legale.
Exclusiv
Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”
Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu contestă modul în care sunt folosite rachetele și susține că oprirea lansărilor a fost urmată de revenirea ploilor. Fost mecanic de elicoptere, cu 22 de ani de activitate în aviație și peste 2.300 de ore de zbor, acesta afirmă că sistemul poate avea un rol limitat, dar cere explicații despre efectele intervențiilor și despre stimulentele financiare asociate lansărilor.
Declarațiile sale, publicate de Revista Ferma, extind dezbaterea pornită de agricultori din mai multe județe. Fermierii cer transparență, evaluări independente și răspunsuri la întrebarea esențială: ce efecte are programul în teren și cât de bine sunt justificate cheltuielile?
„Sistemul poate fi util, dar numai în situații extreme”
Doru Nanu este astăzi inginer horticol și fermier în județul Galați. El spune că a lucrat timp de 22 de ani în aviație, ca mecanic de bord instructor, și că îi cunoaște pe unii dintre foștii colegi care activează acum în sistemul antigrindină.
Nanu nu susține eliminarea oricărei intervenții. În opinia sa, rachetele ar putea fi folosite limitat, în condiții extreme, când există un risc real de grindină pe suprafețe întinse. Critica sa vizează amploarea lansărilor, modul de remunerare a personalului și posibilele consecințe asupra circulației norilor și a precipitațiilor.
Acuzații privind plata în funcție de numărul lansărilor
Fermierul afirmă că personalul care operează în sistem ar primi, pe lângă salariul de bază, bani în funcție de numărul rachetelor lansate. El consideră că un asemenea mecanism ar putea încuraja folosirea mai multor rachete decât ar fi necesar.
„Atunci interesul lor e ca, atunci când apare o situație, să nu lanseze două-trei rachete, câte ar fi suficiente, ci 10, 12, 15. Să ia mai mult”, susține Nanu, citat de Revista Ferma.
Afirmația ridică întrebări care reclamă verificări: cum sunt remunerați operatorii, cine stabilește numărul de lansări și ce proceduri justifică fiecare intervenție? Aceste aspecte pot fi lămurite prin publicarea contractelor, a regulilor de operare și a evidențelor privind lansările.
Nanu mai susține că intervențiile repetate ar putea devia culoarele de circulație a norilor și ar contribui la apariția unor zone secetoase. El afirmă că asemenea efecte ar fi fost observate în Franța și în România, inclusiv în Galați și Vrancea. Aceste susțineri nu dovedesc, prin ele însele, o relație de cauzalitate, dar întăresc cererea fermierilor pentru studii independente și date meteorologice comparabile.
Patru ani de secetă, apoi producții mai bune
Fermierul își sprijină suspiciunile pe experiența din propria exploatație. Nanu spune că a trecut prin patru ani de secetă severă, în care nu a recoltat porumb, iar producțiile la floarea-soarelui și grâu au fost foarte mici: aproximativ 500 de kilograme la hectar, respectiv cel mult două tone la hectar.
În acest an, afirmă el, a obținut 3.900 de kilograme de floarea-soarelui la hectar. Nanu leagă această schimbare de reducerea sau oprirea lansărilor de rachete, susținând că, în ultimii doi ani, ploile au revenit, iar culturile au avut condiții mai bune.
Experiența descrisă de fermier este relevantă pentru dezbatere, dar nu stabilește singură cauza schimbărilor de precipitații. Pentru o concluzie sunt necesare analize independente, care să compare datele despre lansări cu evoluția vremii, precipitațiile și producțiile agricole din mai multe regiuni și perioade.
„Nu mai trageți, puneți plase”
În locul intervențiilor extinse, Nanu propune ca sprijinul să se concentreze asupra culturilor cu valoare ridicată, precum viile și livezile. El consideră că instalarea plaselor antigrindină ar putea limita pagubele în aceste exploatații, fără ca măsurile să vizeze suprafețe agricole mult mai mari.
Propunerea deschide o discuție despre alternativele de protecție și costurile lor: ce soluții funcționează, pentru ce culturi și cu ce rezultate? Fermierii cer ca aceste opțiuni să fie comparate transparent cu cheltuielile și beneficiile sistemului antigrindină.
Din Prahova și Vrancea, până în Galați: aceeași cerere de transparență
Criticile lui Doru Nanu se adaugă celor formulate de agricultori din Prahova și Vrancea, care au reclamat lipsa unor dovezi clare privind eficiența sistemului și au cerut verificarea modului în care acesta funcționează. Tot mai mulți fermieri cer publicarea informațiilor despre lansări, criteriile de intervenție, costuri și rezultatele obținute în teren.
În urma unui audit de conformitate la autoritatea responsabilă de program, Curtea de Conturi a cerut măsuri de remediere, iar verificările ulterioare au indicat necesitatea reorganizării și redefinirii activității instituției. Constatarea unor probleme administrative nu demonstrează că rachetele provoacă secetă, însă arată că funcționarea sistemului și respectarea procedurilor trebuie clarificate.
Fermierii nu cer să fie crezuți pe cuvânt. Cer ca afirmațiile lor să fie verificate, iar instituțiile să publice datele care pot confirma sau infirma suspiciunile. Până la apariția unor evaluări independente, experiențele din Prahova, Vrancea și Galați nu reprezintă o demonstrație științifică, dar formează un semnal de alarmă pe care autoritățile nu îl mai pot trata drept o simplă nemulțumire locală.
Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
M.A.I. – Onoarea, declarată strict secret. Vă rugăm să reveniți cu sentință definitivă!
În Poliția Română, onoarea pare să fi ajuns un obiect de inventar cu regim special: se scoate la ceremonii, se lustruiește pentru discursuri și se încuie imediat ce apare cineva cu o întrebare.
Pe portiere scrie „Siguranță și încredere”. În relatarea Sindicatului „Diamantul”, circuitul administrativ ar cere o completare: siguranța că vei primi un răspuns și încrederea că, pentru a-l înțelege, îți va trebui un avocat.
Instituțiile serioase își apără reputația prin fapte. Cele îndrăgostite de propria fotografie o apără prin comunicate. Iar când fotografia începe să se dezlipească, nu verifică peretele: cercetează disciplinar curentul de aer.
Pregătirea există. Cu evidența mai vedem
Primul episod prezentat de „Diamantul” privește pregătirea membrilor consiliilor de disciplină. Adică a celor care pot participa la decizii cu urmări devastatoare pentru cariera unui polițist.
Sindicatul susține că IGPR a oferit asigurări generale privind pregătirea acestora, deși a comunicat că nu deține un registru centralizat al celor instruiți.
O formulă administrativă de mare rafinament: știm sigur că totul este în regulă, doar că nu avem la îndemână instrumentul prin care să vă arătăm cât de sigur știm.
Absența registrului centralizat nu dovedește, singură, că instruirile nu au existat. Dar lasă o întrebare cât se poate de incomodă: pe ce verificări se sprijină garanția absolută? Pe documente sau pe buna dispoziție a antetului?
La IPJ Arad, potrivit articolului, Tribunalul București a obligat inspectoratul să comunice datele programelor de pregătire pentru anii 2022–2025. Prima reacție ar fi acoperit patru ani prin indicarea a două zile din mai 2025.
Performanță remarcabilă: calendarul administrativ comprimat până încape într-un weekend.
Ulterior, inspectoratul ar fi precizat că membrii colectivului fuseseră desemnați în septembrie 2021, iar sesiunile indicate erau cele din 7 și 8 mai 2025. Sindicatul reclamă astfel un interval de trei ani și șapte luni fără instruire documentată în răspunsurile primite.
Nu înseamnă automat că toate procedurile sunt nule. Înseamnă însă că, înainte să dai lecții despre rigoare altora, ar fi elegant să-ți găsești propriile cataloage.
Timpul verbal, ultima redută a disciplinei
În cazul președintelui sindicatului, articolul indică un consiliu constituit la 24 martie 2025 și o instruire consemnată la 27 martie.
Sindicatul susține că pregătirea trebuia să preceadă numirea. IGPR ar fi răspuns că aceasta a avut loc înaintea activităților specifice.
Iată o dispută în care trei zile pot încăpea într-o singură expresie bine aleasă.
Legalitatea acestei succesiuni trebuie stabilită în raport cu normele aplicabile, nu prin aplauzele pamfletului. Dar, ca spectacol birocratic, scena este generoasă: instituția și contestatarul se uită la același calendar, numai că fiecare intră în el pe altă ușă.
Tot aici apare și disputa despre dovada pregătirii. Într-un context se invocă evidențele drept garanție; în altul se arată că documentele nu trebuie incluse în dosarul disciplinar.
Cele două afirmații nu sunt obligatoriu incompatibile. A nu fi obligatoriu la dosar nu înseamnă a nu trebui să existe nicăieri. Tocmai de aceea, cea mai simplă ieșire din controversă ar fi prezentarea clară a documentelor relevante.
Dar simplitatea are un mare defect: scurtează corespondența.
Competența nu era necesară. Acum se are în vedere
Potrivit sursei, MAI a comunicat că legislația nu impune anchetatorilor disciplinari anumite standarde ocupaționale ori competențe certificate. Ulterior, ministerul a anunțat că are în vedere organizarea unui program de dezvoltare a competențelor în domeniu.
Nu este, în sine, o contradicție juridică. Poți organiza formare și când legea nu te obligă.
Este însă un contrast administrativ delicios: ieri explicam de ce nu trebuie; astăzi analizăm cât de bine ar fi să avem.
Între timp, omul cercetat trebuie să fie impecabil. Sistemul care îl cercetează poate fi, deocamdată, „în vedere”.
Libertatea de exprimare, cu program la Control Intern
Sindicatul critică o adresă din septembrie 2024, semnată de inspectorul general Benone-Marian Matei, privind manifestările publice ale unor polițiști care invocă statutul de lider sindical ori avertizor de integritate.
În lectura „Diamantul”, documentul transformă protecțiile legale în motive de suspiciune și încurajează declanșarea cercetărilor împotriva criticilor.
Desigur, calitatea sindicală nu oferă imunitate pentru orice conduită. Dar nici uniforma nu trebuie să funcționeze ca dop pentru gură.
O instituție matură face diferența între abatere și critică. Una susceptibilă aude în orice întrebare un început de destabilizare.
În această logică, reputația nu este afectată de problemă. Este afectată de colegul care a observat-o fără aprobarea șefului.
Apărarea are dreptul să intre. Dacă deține autorizație
Unul dintre cele mai grave episoade relatate privește utilizarea unor documente clasificate în procedurile referitoare la liderul sindical.
Articolul susține că la originea cercetării s-a aflat inclusiv o notă DGPI clasificată „strict secret” și că accesul apărării la documentele relevante a fost restricționat. Sunt descrise inclusiv dificultăți privind participarea avocatului ales.
Clasificarea nu dovedește prin ea însăși un abuz, iar existența informațiilor protejate poate impune proceduri speciale. Dar întrebarea rămâne esențială: cum se asigură o apărare efectivă atunci când cel cercetat nu poate cunoaște ori combate adecvat materialul folosit împotriva lui?
În varianta satirică a administrației perfecte, cetățeanul este invitat să se apere temeinic împotriva unor lucruri pe care nu i le putem arăta.
Să nu spună, totuși, că nu i s-a oferit ocazia. Ușa există. Clanța are certificat.
Controlul Intern și oglinda care nu constată nimic
„Diamantul” afirmă că a inventariat douăzeci de răspunsuri ale Direcției Control Intern, fără să-i fie comunicată angajarea răspunderii disciplinare în cazurile respective. În unele răspunsuri ar fi fost recunoscute deficiențe, dar nu abateri sancționabile.
O eroare nu constituie automat abatere disciplinară. Nici fiecare reclamație nu trebuie să se termine cu o sancțiune.
Problema ridicată de sindicat este însă predictibilitatea rezultatului și aparența de imparțialitate, mai ales când răspunsurile sunt semnate de persoane aflate și în litigiu cu organizația reclamantă.
Instituțional, ar fi sănătos ca verificarea să inspire încredere și celui verificat, și celui care reclamă. Nu doar celui care semnează.
Altfel, controlul riscă să semene cu o oglindă de serviciu: te uiți în ea, îți aranjezi gulerul și constați că totul este regulamentar.
Corespondența medicală: disputa nu ține loc de verdict
Articolul descrie și solicitarea unor informații către un spital în legătură cu concediile medicale ale liderului sindical. Autorul acuză diferențe între explicațiile oferite persoanei vizate și cele transmise procurorului.
Aici, precizia contează: a nega solicitarea informațiilor despre diagnostic și tratament nu este identic cu a nega orice corespondență cu spitalul. Conținutul exact al adreselor și temeiul prelucrării datelor sunt decisive.
Sursa precizează că parchetul a clasat cauza și că structura de control a MAI nu a identificat motive de sancționare. Sindicatul spune că a sesizat CEDO; sesizarea nu echivalează cu o hotărâre favorabilă.
Rămâne însă întrebarea de bun-simț despre verificarea unei reclamații care privește chiar activitatea structurii ce răspunde. Când instituția își examinează singură pulsul, cetățeanul are motive să ceară și o a doua opinie.
Sindicatul deranjează. Argumentele lui salariale, mai puțin
Partea cu adevărat savuroasă a articolului privește procesele pentru recalcularea majorării de „excelență”.
„Diamantul” susține că a deschis această cale juridică și că mai mulți ofițeri ai Controlului Intern au obținut, la rândul lor, hotărâri favorabile pe același subiect.
Să fie limpede: orice polițist are dreptul să-și revendice drepturile salariale. Inclusiv cel care se află în conflict cu un sindicat.
Dar ironia nu are nevoie de mandat de executare: organizația poate fi foarte incomodă când formulează sesizări și foarte inspirată când găsește argumente pentru recuperat bani.
Pe scurt, sindicatul să vorbească mai încet, dar să lase modelul de acțiune pe masă.
Mătura, colegul fără număr de identificare
În litigiul despre curățenia din posturile comunale, sursa descrie răspunsuri divergente privind sesizările polițiștilor și numărul posturilor de îngrijitor.
La cele 78 de posturi comunale invocate în articol nu ar exista nici îngrijitori, nici servicii externalizate, dar materialele de curățenie ar fi livrate lunar.
Aici administrația intră pe terenul paranormalului gospodăresc.
Detergentul ajunge. Podeaua se spală. Autorul operațiunii rămâne o enigmă managerială.
Poate că mopul se autosesizează.
Într-o instituție care cere precizie până la ultimul minut din raport, ar trebui să fie posibil să aflăm cine curăță toaleta și în baza cărei obligații. Fără trei termene de judecată și o expertiză asupra găleții.
Transparența: imposibilă până devine obligatorie
Sindicatul relatează că solicitarea unei liste de dispoziții normative a fost respinsă pe motiv că evidența nu permite selecția cerută, iar întocmirea listei ar reprezenta o „prestare de servicii”.
Potrivit hotărârilor citate în articol, instanțele au obligat ulterior IGPR să comunice informațiile.
O frumoasă poveste despre progres: ceea ce administrația considera imposibil a devenit realizabil după intervenția judecătorului.
Nu s-a schimbat tehnologia. S-a schimbat caracterul obligatoriu al răspunsului.
Conferința de presă: concluzia a ajuns înaintea vizionării
Potrivit transcrierii reproduse de autor, chestorul Georgian Drăgan a criticat modul în care Recorder ar fi prezentat răspunsul ministrului, iar jurnalistul a indicat locul din material unde acesta apărea. Chestorul ar fi explicat că urmărise vizual doar o parte a investigației, continuând apoi să o asculte în timp ce pregătea conferința.
Comunicare de criză în regim expres: materialul încă rulează, concluzia este deja la pupitru.
Mai sensibile sunt expresiile citate despre „calibrarea” activităților criticilor și posibila lor vulnerabilitate viitoare. În contextul descris, asemenea formulări pot fi percepute ca intimidante, chiar dacă instituția le-ar explica altfel.
Un pupitru oficial nu este locul potrivit pentru avertismente cu subînțeles. Autoritatea are obligația să fie mai limpede decât interlocutorul, nu mai amenințătoare decât metafora.
Onoarea nu se comunică din oficiu. Se practică
Textul lui Vitalie Josanu este rechizitoriul public al unei părți aflate în conflict cu instituțiile pe care le critică. Tocmai de aceea, documentele integrale, pozițiile celor vizați și soluțiile instanțelor contează mai mult decât indignarea, oricât de justificată ar părea.
Dar întrebările ridicate nu dispar fiindcă autorul este incomod.
Cine verifică pregătirea celor care judecă disciplinar? Cine garantează imparțialitatea controlului? Cum se protejează efectiv apărarea? De ce informațiile publice trebuie uneori recuperate prin proces? Și de ce critica pare să provoace mai multă mobilizare decât problema criticată?
Aceste întrebări nu îi pun sub acuzare pe toți polițiștii. Dimpotrivă: polițiștii care își fac meseria corect au primii de câștigat din răspunsuri credibile.
Onoarea nu este un spor de imagine acordat automat funcției. Nu ține loc de document, nu repară o procedură și nu transformă un răspuns evaziv în adevăr.
Până la lămurirea controverselor, sloganul de pe portieră rămâne frumos.
Doar că încrederea nu se lipește pe tablă. Se câștigă, inclusiv atunci când instituția trebuie să spună: „Am greșit.”
Pentru această propoziție nu este necesar certificat ORNISS. (Cerasela N.).
Pamflet jurnalistic bazat pe articolul semnat de dr. Vitalie Josanu, președintele Sindicatului Polițiștilor „Diamantul”. Acuzațiile și descrierile documentelor îi aparțin sursei; ele nu reprezintă constatări independente ale redacției acestui text.
Exclusiv
Milu, la plimbare pe banii CSM: cum să te duci la conferința de „înțepat” CSM pe bugetul instituției
Șezătoare cu parfum de Coldea-Kovesi
În 21 septembrie 2026, la Timișoara, s-a ținut o șezătoare cu iz tare de vremuri Coldea-Kovesi, unde, sub pretextul că se discută sobru despre Justiție, s-au adunat personaje nostalgice după vechile vremuri, cu tot cu decorul lor de sistem.
Printre participanți: judecătoarea Ramona Grațiela Milu (foto), membră în Consiliul Superior al Magistraturii. Nu la o dezbatere anostă, nu la o conferință oarecare, ci la o reuniune unde, potrivit relatărilor din Lumea Justiției, ocazia a fost folosită din plin pentru a „arde” în declarații actualii șefi din Justiție și din CSM. Sub acoperirea „discuțiilor despre Justiție”, firește.

Program oficial: întâlnire de lucru. Realitatea: și un mic „festival” anti-CSM
Fix în aceeași zi, 21 septembrie 2026, în programul oficial al judecătoarei Ramona-Grațiela Milu, figurau frumos și regulamentar următoarele:
„Participarea doamnei judecător Ramona-Grațiela MILU, membru ales în Consiliul Superior al Magistraturii, la o întâlnire de lucru cu judecătorii din cadrul Curții de Apel Timișoara, Tribunalului Timiș și Judecătoriei Timișoara” (conform facsimilului 2, menționat de Lumea Justiției).
Pe scurt, pe hârtie totul arată impecabil: întâlnire de lucru, discuții profesionale, vizită în interes de serviciu. Numai că, în aceeași zi, în același oraș, are loc și șezătoarea de la Timișoara, unde – ce să vezi – se „discută” despre Justiție în varianta ei cu replici acide la adresa actualilor conducători din Justiție și CSM.
Întrebarea care se ridică, așa cum o sugerează și Lumea Justiției: și-a programat judecătoarea Milu întâlnirea de lucru cu judecătorii din Timișoara știind foarte bine că, în aceeași zi, va participa și la șezătoarea cu nostalgici ai epocii Coldea-Kovesi? Coincidență fericită de calendar sau organizare „la dublu” pe aceeași deplasare?
Pe banii cui? Pe banii CSM, pentru a critica CSM
Un lucru reiese însă clar din context: deplasarea la Timișoara a fost făcută în interes de serviciu, pe banii Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât astfel de deplasări sunt achitate de CSM. Deci drumul, cazarea, tot pachetul aferent vizitei oficiale intră la rubrica „serviciu”.
Iar după partea oficială, potrivit relatărilor Lumea Justiției, judecătoarea Ramona Grațiela Milu participă la conferința de la Timișoara, unde o parte dintre participanți profită de prilej pentru a „înțepa”, critica și „în judecata lor” actualii șefi din Justiție și din CSM.
Tradus în limbaj direct: Milu din CSM se duce la conferința unde se „înfierează” CSM, folosind ca suport deplasarea plătită de CSM. Adică instituția plătește ca membrul ei să participe la o întâlnire unde instituția este pusă la zid.
Șmecherie de manual: „în interes de serviciu” la conferința de „înțepat” instituția
Formula finală, prezentată plastic de Lumea Justiției, sună așa: judecătoarea Ramona Grațiela Milu, membră CSM, se duce la conferința de „înțepat” CSM pe banii CSM.
Este greu de găsit o ironie mai mare decât aceasta: banii instituției finanțează participarea la un eveniment unde aceeași instituție este criticată din plin.
Dacă ar fi să rezumăm în stil de pamflet:
- Deplasare: „interes de serviciu”.
- Program oficial: „întâlnire de lucru cu judecătorii din Timișoara”.
- Bonus neoficial: conferință cu nostalgici după perioada Coldea-Kovesi, unde actuala conducere a Justiției și a CSM este luată la țintă.
- Nota de plată: achitată de CSM.
Așa ajungem la concluzia mușcătoare: Milu din CSM s-a dus la conferința de „înțepat” CSM, plătită de CSM. O demonstrație de șmecherie administrativă și abilitate de a împușca două treburi cu aceeași deplasare: una trecută în program, alta bifată în culise.
Cine zice că Justiția nu are simțul umorului, n-a citit cu atenție asemenea episoade. (Sava N._).
-
Exclusivacum 3 zileCumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea
-
Exclusivacum 4 zileÎncă o investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, intră în sfera penalului – comisie de apel ilegală și plângeri penale pe numele lui (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zileALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE – Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova: „comartimente”, șefi clonați și filiera Buzău cu nota 4 la volanul Rutierului (DOCUMENTE)
-
Uncategorizedacum 2 zileFEUDA PENALĂ A LUI „NAE COMISIONARU” de la T.C.E. Ploiesti: angajări de fini, fișe de post trucate și bani publici la dispoziția nașului
-
Uncategorizedacum 2 zileALARMĂ MAXIMĂ! TRIADA DE LA MEDAT ȘI OMUL CU PIXUL DE AUR – joc mortal cu Constituția și securitatea națională
-
Exclusivacum 4 zileRepublica T.C.E. Ploiesti se repliază: cum încearcă Slănicenceanca să salveze „nepotul” lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, fără permis și fără meserie
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă



