Scandalul WHITE TOWER (XXXVII) a devenit un simbol al megascrocheriilor imobiliare din România, afectând zeci de cetățeni din Ploiești, care s-au trezit fără apartamentele pentru care au plătit, într-o schemă infracțională elaborată. Investigațiile asupra acestui caz scot la iveală un amatorism dubios din partea dezvoltatorilor, care, înainte de controversatul proiect WHITE TOWER, au avut doar afaceri nesemnificative. Aceștia au reușit să își amplifice succesul după o asociere neoficială cu figuri influente din conducerea locală a Ploieștiului și a județului Prahova.(aici).

Îngrijorările sunt mari privind implicațiile naționale ale acestui scandal, care ar putea să devină o chestiune de siguranță națională. E greu de crezut că o femeie de 74 de ani ar putea orchestrace o astfel de schemă complexă; se bănuiește că adevăratul creier al afacerii este o altă persoană, ascunsă în spatele unei rețele de protecție. Aceasta evidențiază nu doar păcălirea ploieștenilor de bună credință, ci și insensibilitatea autorităților care au ignorat legile, distrugând astfel credibilitatea mediului de afaceri local.

Aspectul crucial în această escrocherie a fost lipsa de cunoștințe a cumpărătorilor cu privire la drepturile lor legale. După ce aceștia au plătit avansurile pentru apartamente, nu au reușit să își înscrie proprietățile în cartea funciară, permițând vânzarea repetată a acestor imobile. În timp ce unii notari au realizat înscrieri pentru anumite persoane, nu au recomandat această acțiune tuturor cumpărătorilor, ceea ce a dus la o serie de pierderi financiare.

Dorința de a avea o locuință nouă în zona bine cotată a Ploieștiului a făcut ca mulți dintre cumpărători să ignore semnele de avertizare și să se lase influențați de prețurile atractive. De exemplu, realizarea visului de a cumpăra un apartament nou cu trei camere în 2019, pentru suma de 40.000 de euro, denotă o naivitate pe care escrocii au exploatat-o.

Cu toate acestea, compania LUPU a beneficiat și de susținerea unui grup de notari și avocați respectați, precum Maria Tudose și fiul său, George Tudose, și avocatul Vlad Nichita, ale căror nume fuseseră asociate anterior cu reputația corectitudinii legale. Tanarții acestora, împreună cu familia LUPU, ar fi reușit să atragă mai multe victime prin oferirea unor afaceri tentante.

Această schemă nu este o premieră în România, fiind similară cu escrocheriile renumite precum CARITAS, SAFI sau FNI, care au lăsat multe persoane fără economiile de-o viață. Din păcate, până acum, 16 persoane au raportat că au fost păcălite, estimându-se suma pierdută la peste un milion de euro. Surse indică faptul că numărul total al păgubiților este de peste 30, dar mulți dintre aceștia preferă să se abțină de la a-și recunoaște pierderile din cauza surselor dubioase de finanțare.

În opinia procurorilor, Vlad Nichita, avocat din Baroul Prahova, ar fi acționat în colaborare cu dezvoltatorii și alte figuri infracționale pentru a iniția falimentul „dezvoltatorului” imobiliar, lăsând victimele fără nicio speranță de recuperare a fondurilor. Aceștia și-ar fi retras bunurile imobile și ar fi lichidat sume considerabile din conturile companiei, disperând ultimele active rămase.

La finalul anului 2023, LUPU MĂRIOARA a vândut, printre altele, două pensiuni în Delta Dunării, un aparthotel la Predeal și mai multe automobile de lux. Acest lucru sugerează că rețeaua de corupție se extinde mult dincolo de Ploiești, având legături cu interese de amploare.

Scandalul WHITE TOWER continuă să fie subiect de intense investigații, punând sub semnul întrebării nu doar competența dezvoltatorilor implicați, dar și integritatea justiției românești. Un exemplu clar al disfuncționalității sistemului juridic este tergiversarea cazului, care stârnește îngrijorări legate de influențele politice și amânările repetate.

Efectele corupției sistemice în Ploiești: declarații și implicații ale scandalului WHITE TOWER

Scandalurile interconectate din Ploiești evidențiază costul pe care publicul îl plătește pentru corupția sistemică din oraș. Concluziile ce se desprind din aceste situații subliniază o nevoie urgentă de reforme și acțiuni hotărâte pentru a restabili încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Această realitate scoate în evidență o criză morală și legală profundă, care afectează serios calitatea vieții în Ploiești și credibilitatea autorităților publice.

La data de 8 februarie 2024, un suspect a fost întrebat de organele de anchetă de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești dacă Lupu Mihai a prezentat vreodată o procură sau un document care să ateste împuternicirea sa de a acționa în numele PFA Lupu Marioara Domnica în relația cu Primăria Municipiului Ploiești. Suspectul a declarat că, „în martie sau aprilie 2022, a fost chemat de directorul adjunct, Neagu Rita, împreună cu Lupu Mihai, care i-au solicitat să efectueze un control la imobilul situat pe Bdul București nr. 28K, pe baza unei petiții primite, cel mai probabil de la Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC). Cei doi au insistat ca acest control să fie efectuat exclusiv din exteriorul clădirii, fără a intra în interior, justificând această decizie prin absența dezvoltatorului”.

Un aspect important de remarcat este că solicitarea efectuată către ISC a fost efectuata in baza unei adrese inaintata de ziarul nostru, Incisiv de Prahova, care a descoperit această escrocherie cu aproximativ patru ani în urmă. De asemenea, există suspiciuni că polițiști corupți au protejat și continuă să protejeze gruparea de criminalitate economică și financiară implicată, făcând astfel jocurile în favoarea infractorilor.

Comportamentul primarului în funcție, Andrei Volosevici, este și el subiect de discuție, existând suspiciuni că acesta ar fi contribuit la „dirijarea” controalelor. Această legătură sugerează o rețea complexă de corupție care ar putea influența desfășurarea justiției în Ploiești.(aici

Referitor la caz, se așteaptă o extindere a urmăririi penale, însă în orașul lui Caragiale, zvonurile circulă că membrii acestei grupări de criminalitate economică și financiară au început să sărbătorească, crezând că au scăpat de răspunderea penală. Motivul pentru această convingere ar fi expirarea detașării procurorului de caz, Mihaila, care ar putea cauza întârzieri în finalizarea anchetei.

O posibila critica adresată procurorului Mihaila se concentrează pe numărul mare de delegări în cazul acesta către alți procurori sau polițiști. Totuși, este de înțeles aceste întârzieri având în vedere complexitatea cazului și protecția de care beneficiază gruparea infracțională (aici).

În acest megadosar, procurorii investighează multiple fapte penale, incluzând infracțiuni de înșelăciune în formă continuată, complicitate la înșelătorie, complicitate la fals intelectual, precum și abuz de încredere prin fraudarea creditorilor. Toate aceste fapte agravante contribuie la concluzia existenței unui grup infracțional organizat, ceea ce stârnește îngrijorări serioase cu privire la integritatea și funcționarea justiției în Ploiești.

În concluzie, scandalul WHITE TOWER și toate aspectele sale interconectate subliniază nevoia urgentă de a aborda corupția și de a restabili ordinea și încrederea în instituțiile publice, pentru a proteja drepturile cetățenilor și a asigura un climat de transparență și legalitate în comunitate. Vom reveni. (Cristina T.).