Exclusiv
Mafia deșeurilor și Statul Paralel: corupție prin abonarea la banii publici din Prahova (II)
Corupție și abuz în sistemul de salubritate: afaceri și legături murdare în Prahova (aici)
Problema tarifelor impuse de operatorul de salubritate UWS/Rosal în Ploiești
Teapa oferită de operatorul de salubritate UWS/Rosal Ploiesti: Impasibilitatea autorităților ADI și CJ Prahova și legăturile cu foști ofițeri SRI (II)
Recent, sumele exorbitante solicitate de operatorul de salubritate UWS (fost Rosal) pentru gestionarea deșeurilor menajere au fost caracterizate ca o adevărată „țeapă”, desfășurată sub ochii autorităților, sprijinită de o parte din media locală. Tariful pentru serviciile de salubritate a crescut semnificativ, atingând 25,98 lei/persoană în mediul urban (Ploiești, Boldești-Scăeni) și 14,29 lei/persoană în mediul rural.
Începând cu ianuarie 2023, Rosal Grup a fost rebranduit ca United Waste Solutions (UWS), modificare ce va fi reflectată pe toate documentele emise. UWS va continua prestarea serviciilor contractate, fără a afecta utilizatorul final.
Un document al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor – Prahova” arată că tarifele includ sume pentru colectarea separată a deșeurilor, activitățile de sortare și tratare. Astfel, tariful total în mediul urban se ridică la 25,98 lei/persoană/lună, TVA inclus.
Operatorul UWS/Rosal a promis investiții în colectarea selectivă, inclusiv achiziționarea de mașini și pubele. Cu toate acestea, realitatea demonstrează că aceste promisiuni nu s-au materializat, fiind realizate sub 10% din investițiile planificate. Această situație a stârnit nemulțumirea cetățenilor, care observă cum, sub pretextul îmbunătățirii serviciilor, se fură sume considerabile din bugetul local.
Comportamentul pasiv al autorităților ADI și CJ Prahova în fața acestor abuzuri este alarmant. Aceste instituții nu au notificat operatorul de salubritate și nu au luat măsuri pentru rezilierea contractului, permițând ceea ce mulți consideră a fi un furt flagrant. Această pasivitate ridică întrebări legate de motivațiile din spatele acesteia, având în vedere conducerea UWS/Rosal Ploiești, care include un fost ofițer SRI (Ciobanu D.).
Prejudicii și corupție în afacerile lui Niculescu
În centrul unei controverse majore se află Bogdan Niculescu, patronul companiilor de salubritate din Prahova, care a fost trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupție. Niculescu locuiește într-o vilă impresionantă, ce a fost deținută anterior de fondatorul primului canal de știri din România, Prigoană. Deși în fața numeroaselor plângeri și dosare penale, Niculescu reușește să păstreze o serie de contracte de salubritate extrem de profitabile și controversate, beneficiind de suportul unor funcționari publici.
Afacerea sa este considerată de mulți o adevărată structură de putere, deși lasă în urmă mirosuri insuportabile. La Ploiești, Niculescu este asociat cu grupul Coldea, care a reușit recent să își mențină contractele cu Consiliul Județean Prahova, în contextul unei game ample de nereguli. Direcția Națională Anticorupție derulează o anchetă în acest caz, având în vedere legăturile lui Niculescu cu generalul Florian Coldea, o figură centrală în rețelele de crimă organizată.
Conflictul și manipularea ilegală
Trimis în judecată într-un dosar de corupție, Niculescu deține atât contractul pentru colectarea deșeurilor, cât și pe cel de sortare. Această situație a generat un război deschis cu implicarea autorităților locale, însă, paradoxal, în favoarea celui acuzat că prejudiciază comunitatea.
Contractele lui Niculescu sunt pline de nereguli și, chiar dacă UWS SRL nu a avut licență de operare timp de aproape o lună, ADI Prahova nu a inițiat procedura de reziliere a contractului. Neplata redevenței de către companie a generat o restanță de circa 8 milioane de lei, dar Consiliul Județean nu reușește să recupereze aceste sume, subliniind complicitățile la nivel local.
Conexiuni și afaceri opace: Grupul Coldea
Grupul lui Coldea s-a conectat la bugetul județean, iar veniturile obținute de UWS SRL din contractele de salubritate sunt cesionate către Toyo Motors Center SRL, o companie deținută de Tarek. O astfel de practică ridică suspiciuni de fraudă financiară, mai ales într-un caz în care UWS a cesionat o sumă semnificativă pentru servicii prestate.
Se evidențiază legături profunde între mafia deșeurilor din Prahova și stilul extravagant de viață al lui Niculescu, care a fost observat conducând un Bentley Bentayga de aproximativ 300.000 de euro. Sursele indică faptul că Niculescu petrece frecvent la cazinouri și restaurante de lux, alimentând astfel speculațiile legate de obținerea ilicită a averii.
Corupție și influențe în instituțiile de forță
În martie 2022, Bogdan Niculescu a intrat în vizorul DNA pentru abuz în serviciu și compania sa, Rosal, a fost acuzată ca persoană juridică pentru complicități în abuzuri. În ciuda acestor acuzații, stilul său de viață extravagant continuă să atragă atenția și ridică semne de întrebare despre integritatea și legitimitatea afacerilor sale.
Legăturile dintre gruparea lui Coldea și operatorii din sectorul de salubritate sugerează un sistem bine organizat, capabil să submineze ordinea constituțională. Aceste conexiuni indică nu doar corupția din afacerile de salubritate, ci și cum figure cheie din instituțiile de forță românești au adoptat comportamente interlope, în contradicție clară cu responsabilitățile lor oficiale.
Concluzia
Prejudiciile estimate aduse de Bogdan Niculescu și rețelele sale se ridică la aproximativ 30 milioane de euro, subliniind gravitatea problemelor de transparență și legalitate în administrarea contractelor de salubritate din București și Prahova. Această situație alarmantă reflectă o rețea bine organizată de interese economice și politice, consolidată de statul paralel creat de generalul Florian Coldea, care continuă să exercite un impact considerabil asupra justiției și economiei locale.
Impasibilitatea autorităților ADI și Consiliul Județean Prahova în fața abuzurilor este alarmantă și evidențiază puterea Statului Paralel creat de generalul Florian Coldea. Aceste instituții nu au notificat operatorul de salubritate și nu au inițiat măsuri pentru rezilierea contractului, acceptând astfel ceea ce mulți consideră a fi un furt flagrant. Pasivitatea autorităților ridică întrebări serioase cu privire la motivațiile din spatele acesteia, având în vedere conducerea UWS/Rosal Ploiești, care include un fost ofițer SRI, Ciobanu D., un fost ofiter SRI – obscur, slab pregatit si cu mari probleme de caracter si comportamentale.
De ce tremură „chiloții” instituțiilor Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor – Prahova” și ale CJ Prahova în fața conducerii UWS/Rosal Ploiești, care include un fost ofițer SRI, Ciobanu D., un ofițer obscur, slab pregătit și cu grave probleme de caracter și comportament?
Motivul este pentru ca acest ofițer obscur si slab pregatit, pe când activa în SRI, a fost subalternul și „sclavul” unui șef de la Sectorul A, „Apărarea Constituției”.
Acest șef a devenit, ulterior, „directorul”/comandantul Direcției A din cadrul SRI, „Apărarea Constituției” din SRI, direcție care controla activitatea justiției în România, ceea ce se traduce, pe înțelesul cititorilor, în Statul Paralel creat de generalii Coldea și Dumbrava, precum și de fostul procuror „Portocala”, la nivel local.
Acum poate înțelege anumite persoane din afaceri și șefi din PNL care au fost țintiți cu dosare penale, unii pentru a li se fura afacerile, iar alții pentru a fi îndepărtați din funcții prin intermediul culoarelor justiției create de Statul Paralel. Fostul șef al actualului director al UWS/Rosal Ploiești, Ciobanu D., in speta, generalul penal care a ajuns ditamai seful Directiei A, condamnat cu suspendare, beneficiază si de avantajul de a avea doi copii, unul în funcție la SRI Prahova, iar celălalt fiind, si in prezent, șef suprem la DGIPI din cadrul M.A.I.
Cu sprijinul acestora s-au comis toate ilegalitățile în Prahova.
Reamintim că generalul (r) SRI (tatal bosului suprem de la DGIPI din cadrul M.A.I) a fost trimis în judecată de DNA ca fiind samsar de informatii si pentru mai multe fapte de corupție și cercetat pentru încercarea de a tranzacționa informații secrete de stat cu persoanele monitorizate de instituția sa.
Potrivit rechizitoriului, generalul mentionat, tatal celui de la DGIPI i-a propus lui Ovidiu Tender să obțină de la Administrația Prezidențială avansarea tatălui său (fost colonel de Militie), oferindu-i în schimb informațiile monitorizate de SRI despre el. De asemenea, acesta a beneficiat de culoarele justiției, primind doar 3 ani cu suspendare.
Mai mult, „nu știm” care dintre cei doi copii ai generalului a fost dat afară de la Academia de Informații a SRI pentru consum de droguri, dar probabil această ghicitoare este ușor de înțeles pentru cititori, având în vedere că un copil este cadru activ al SRI, iar celălalt este șeful suprem al DGIPI, cu o avere impresionantă, aceste aspecte le vom descoperi impreuna in articolele urmatoare din acest serial.
Aceste fapte din Prahova, împotriva unor oameni de afaceri cărora li s-au „furat” afacerile și a unor șefi din PNL Prahova cărora li s-au înscenat dosare penale, au fost posibile prin trădarea din interiorul PNL Prahova, având la baza, un personaj care întotdeauna a tradat, caracterizat prin faptul că tatăl său a fost în securitate. Acest personaj este prieten și ajută afacerile lui Anastasecu Mihai de la Câmpina și pe cele ale lui Mihai Tufan, partenerul lui Anastasecu Mihai. Detalii noi despre practicile neetice promise de gruparea lui Coldea ies la iveală, în special în legătură cu controversatul om de afaceri Mihai Tufan. Doru Trăilă, avocatul intermediar, ar fi facilitat transferurile de fonduri între cei care doreau să scape de condamnări și generalii implicați. Deși a fost deschisă o anchetă majoră, indivizii asociați lui Coldea continuă să activeze în afaceri.
Corupție și șantaj: Grupul criminal din spatele afacerilor lui Niculescu și Coldea
Generalul în rezervă al statului român, împreună cu un alt general provenit de la SRI, Dumitru Dumbravă, a fost implicat în constituirea unui grup criminal organizat, care a recurs la șantajul unor oameni de afaceri pentru a le extorca bani. Activitățile acestora au avut loc chiar în zilele noastre. Un caz de notorietate este cel al omului de afaceri Cătălin Hideg, care, după ce a fost condamnat la închisoare, a fost obligat să achite suma de 600.000 de euro pentru a beneficia de o soluție favorabilă la apel. Disperat, Hideg s-a adresat Ambasadei Statelor Unite, care l-a denunțat pe generalul Florian Coldea. Victima și-a îndreptat apoi speranțele către DNA, aducând dovezi sub formă de înregistrări audio ale șantajului. Aceasta reprezintă doar vârful icebergului unui scandal de amploare!
După ce generalul Florian Coldea a fost chemat la DNA și inculpat, alături de generalul Dumitru Dumbravă, avocatul Doru Trăilă și omul de afaceri Dan Tocaci, mulți au început să vorbească. Dosarul examinează modul în care aceștia ar fi încercat să obțină fonduri de la Cătălin Hideg, promițându-i o soluție mai favorabilă la Curtea de Apel București, grație influenței lor asupra judecătorilor.
Influența extinsă a grupării Coldista
Detalii noi despre practicile neetice promisiune ale grupării lui Coldea ies la iveală, în special în legătură cu controversatul om de afaceri Mihai Tufan. Doru Trăilă, avocatul intermediar, ar fi facilitat transferurile de fonduri între cei care doreau să scape de condamnări și generalii implicați. Deși a fost deschisă o anchetă majoră, indivizii asociați lui Coldea continuă să activeze în afaceri.
La doar șapte zile după ce a fost pus sub acuzare de DNA, Doru Trăilă ar fi obținut o sumă considerabilă, peste 10 milioane de euro, dintr-un contract cu Mihai Tufan. Acesta a activat o clauză dintr-un contract de fiducie, încheiat la câteva luni după eliberarea condiționată a lui Tufan din închisoare, unde ispășise pedeapsa pentru tentativă de omor.
Controlul asupra afacerilor
Prin contractul de fiducie, Trăilă a dobândit puterea de a acționa în numele lui Tufan pe o perioadă de șapte ani, pentru trei firme în care Tufan era acționar: Vektor Elements, Elsid și Electrocarbon. Acest contract îi asigura lui Trăilă un onorariu lunar de 15.000 de euro, precum și un comision de 3,5% din profitul net anual. Anul trecut, Trăilă a încasat astfel peste 571.000 de euro.
Pe 29 mai, la câteva zile după ce grupul lui Coldea a fost audiat, a avut loc o întâlnire a acționarilor firmei SC Vektor Elements SRL. În acest context, Trăilă a decis ca profitul obținut de companie, respectiv 50.054.239,20 lei, să rămână nerepartizat, acționând împotriva intereselor lui Mihai Tufan. Semnarea contractului de fiducie ar putea fi interpretată ca o plată pentru „optimizarea judiciară” ce l-a ajutat pe Tufan să fie eliberat din închisoare. Tufan, care avea de ispășit 3 ani și jumătate pentru înjunghierea repetată a unei angajate, a fost eliberat condiționat în octombrie 2023 și, la doar patru luni distanță, a cedat controlul asupra afacerilor sale lui Trăilă.
Ziarul Incisiv de Prahova a investigat și va aduce la lumină legăturile dintre oamenii politici de la vârful PNL Prahova și eliberarea lui Mihai Tufan, precum și conexiunile acestora cu Penitenciarul Ploiești.
Misterul din spatele consilierului „personal” al lui Bogdan Niculescu: Corupție și conexiuni ocultate în Prahova
Cine este misteriosul consilier personal al lui Bogdan Niculescu, patronul companiilor de salubritate din Prahova, care a fost trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupție?
Este important de menționat că întreaga grupare, incluzând toate persoanele implicate, a beneficiat de protecție din partea SRI, DGIPI, DNA, precum și a polițiștilor corupți din IPJ Prahova, procurorilor și magistraților. Toți aceștia nu au fost deranjați nici măcar cu o condamnare, făcând parte din ceea ce se numește Statul Paralel și beneficiind de „culoarele justiției” elaborate la nivel local de Gruparea generalului Florian Coldea și fostul procuror Negulescu Mircea de la DNA ST Ploiești.
Controversatul colonel Claudiu Croitoru ar fi fost pus sub urmărire penală în cadrul Direcției de Informații Regionale Prahova. Acesta si finul consilierului fostului primar Adrian Dobre, Dumitru Răzvan, suspectat de primirea unor sume de bani și utilizarea necorespunzătoare a acestora de la libanezi.
Mircea Eliade spunea: „Mediocritatea este cu atât mai impresionantă cu cât o descoperi într-o structură ce se consideră deasupra mediocrității.”
Reorganizarea SRI a generat o stare de nemulțumire printre cunoscători
Astfel, Direcțiile de Informații din județele Prahova, Brașov, Dâmbovița, Argeș și Teleorman s-au reunit pentru a forma Direcția Regională de Informații Prahova. La conducerea acestei entități a fost numit controversatul colonel Claudiu Croitoru, care anterior a fost șef la DJI Brașov și a fost investigat penal pentru falsificarea unor probe în cazul Paltin Sturdza.
Pe 31 iulie 2018, Tribunalul Militar Cluj a decis ca 12 ofițeri SRI de la Brașov, inclusiv colonelul Croitoru, să fie urmăriți penal pentru constituirea unui grup infracțional organizat, fals intelectual și abuz în serviciu, conform unei știri din 10 septembrie publicată de Evenimentul Zilei. Aceștia sunt bănuiți că au modificat în mod semnificativ transcrierea unor convorbiri purtate de Paltin Sturdza, care erau probatorii într-un dosar de la DNA Brașov.
Cei 12 ofițeri au fost audiați ca martori de procurorul militar Gheorghe Stanciu, care a decis, în final, să închidă dosarul, susținând că actele acestora se încadrează în legalitate. Nemulțumit de această concluzie, Paltin Sturdza a depus o plângere la Tribunalul Militar Cluj, iar judecătorii au hotărât ca ofițerii să fie investigați pentru infracțiunile menționate.
În urma cercetărilor SRI, s-a ajuns la concluzia că majoritatea ofițerilor sunt nevinovați, în afară de colonelul Claudiu Croitoru, colonelul Lucian Enache și căpitanul Mariana Chițuc, care aveau cunoștință despre dosarul Sturdza. SRI a declarat că procurorul de caz a acționat de unul singur solicitând asistența ofițerilor de informații.
Un alt nume controversat asociat cu noua Direcție este Dumitru Răzvan, finul lui Eugen Prună, actual consilier al primarului din Câmpina, fost colonel SRI și fost consilier al primarului PNL din Ploiești, Adrian Dobre, coleg de camera la studii cu actualul primar al Ploiestiului, Andrei Volosevici.
Dumitru Răzvan a fost avansat în mod surprinzător în funcția de șef al Serviciului Antitero, având responsabilități pentru toate județele menționate anterior.
Legăturile strânse dintre operatorul de salubritate și foști ofițeri de informații sugerează o complicitate îngrijorătoare, lăsând populația județului Prahova să suporte consecințele și confirmând conexiunea cu Statul Paralel. Această situație ilustrează nu doar tarifele exorbitante impuse de UWS/Rosal, ci și complicitatea și inactivitatea instituțiilor responsabile. Prejudiciile suferite de cetățeni trebuie să fie tratate cu seriozitate, iar operatorii care nu își respectă angajamentele asumate trebuie să fie trași la răspundere.
În concluzie, prin aceste acțiuni, operatorul de salubritate, cu ajutorul autorităților, încasează ilegal, lunar, aproximativ 22 milioane de lei, fără a efectua investițiile promise. Acceptarea acestei situații de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară și Consiliul Județean Prahova contribuie la sărăcirea locuitorilor județului. Sa nu mai aducem vorba de redeventa care trebuie achitata in aceasta saptamana… Este evident că cei de la IPJ Prahova aleg să nu observe aceste abuzuri, sub „motivul” că Ginel Preda a fost „uns” interimar la conducerea instituției tocmai pentru a proteja aceste grupări de criminalitate economico-financiară organizată, caci face parte si acesta din Statul Paralel inca de pe vremea procurorului „Portocala”(vom reveni si cu declaratiile date de acesta la DNA ST PLoiesti, pe vremea cand procurorul „Portocala” – „taia si spanzura” in unele Statului Paralel).
Recent, informațiile obținute de noi sugerează că primarul PSD-ist în funcție, Andrei Volosevici, criticat pentru activitățile sale, își îndreaptă atenția către „fostul si actualul” Rosal și grupările asociate, chiar și în perioada concediului. Scopul său ar fi acela de a asigura continuarea contractelor cu această firmă, care este parte a rețelei controlată de generalul Florian Coldea. Se pare că Volosevici „aleargă” în interesul Rosal pentru a facilita câștigarea unui nou contract cu autoritățile locale, consolidând astfel influența și beneficiile acestei afaceri controversate.Vom reveni cu dezvaluiri socante. (Cristina T.).
Exclusiv
MIRUNA DE LA BĂICOI: AGENTA „ÎN FUNDUL GOL” CARE A CONFUNDAT LEGEA CU SEDUCȚIA ȘI POLIȚIA CU UN STUDIO FOTO (II)
DE LA ȘCOALĂ DE POLIȚIE, LA „ȘCOLĂRIȚA” DIN BĂICOI: MIRUNA, AGENTA CARE SE TRATEAZĂ DE LEGE CU CREME ȘI ȘEDINȚE FOTO ÎN FUNDUL GOL
Exclusiv
CAMERELE FANTOMĂ ALE POLIȚIEI: CÂND „TOP SECRET” E DOAR O SCUZĂ PENTRU OPACITATE
„Nu vă putem spune câte camere avem, că… se supără tabelul de înzestrare”
Sindicatul Diamantul a îndrăznit blasfemia supremă: a cerut, în baza Legii 544/2001, un lucru de bun-simț într-un stat care se pretinde democratic – numărul de body-worn camera aflate în dotarea IPJ Gorj și IPJ Dâmbovița. Nu locații secrete, nu nume de informatori, nu planuri operative. Doar: „Câte camere purtabile aveți, domnilor?”
Răspunsul? Clasicul refren al sistemului: „Nu vă putem spune, e în tabele de înzestrare clasificate.” Adică: știe statul, nu e treaba voastră.
Tribunalul București – prin sentința nr. 4847 din 05.07.2024 – a bătut obedient din călcâie și a validat refuzul. Din fericire, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal – prin Decizia civilă nr. 1108/2026 din 24.03.2026 (comunicată Sindicatului Diamantul pe 06.05.2026) a zis: până aici cu secretomania de carton.
Curtea de Apel: „Clasificarea nu se afirmă, se dovedește”

Curtea a făcut ceea ce un judecător normal ar fi trebuit să facă din prima: a întrebat, în esență – „Bine, dar actul de clasificare unde e?”.
Și a pus pe hârtie câteva principii care, dacă ar fi respectate, ar usca brusc mlaștina de „nu vă spunem, că e secret”:
Povestea cu „e secret” nu o crede nimeni pe cuvânt
Curtea stabilește limpede: atunci când o autoritate publică vrea să NU aplice regula accesului liber la informații de interes public, ea trebuie să și demonstreze că suntem într-un caz de excepție. Nu cetățeanul sau sindicatul trebuie să demonstreze că informația NU e clasificată, ci instituția trebuie să dovedească, cu acte, că ESTE.
Cu alte cuvinte: „sarcina probei aparține autorității care invocă derogarea”. Tradus: dacă spui „e secret”, arată și hârtia, nu doar pixul.
Nu mai merge cu „așa zicem noi, că e clasificat, luați de credeți”
Curtea de Apel spune negru pe alb ceea ce administrația refuză să priceapă: simpla afirmație a unei autorități că anumite informații sunt clasificate NU este suficientă pentru a bloca accesul la ele.
Adică: nu poți să transformi orice moft birocratic în secret de stat doar printr-o adresă semnată de șeful structurii. Statul de drept nu funcționează pe principiul „cuvântul meu ține loc de lege”, chiar dacă unora din ministere le pare normal.
Secretul adevărat vine cu număr de înregistrare, dată și semnătură – nu cu „așa e procedura la noi”
Curtea reamintește abecedarul Legii nr. 182/2002: o informație devine clasificată printr-un ACT SCRIS, emis de o autoritate competentă. Cu nivel de clasificare, cu dată, cu număr, cu emitent.
Clasificarea nu se face la cafenea, nu se „știe din practică” și nu se insinuează în corespondență administrativă. Tribunalul ar fi trebuit să ceară:
- actul de clasificare;
- cine l-a emis;
- când;
- cu ce nivel de secretizare;
- ce anume acoperă concret.
N-a cerut nimic. A crezut, ca la ghicit în pixeli: „Dacă IPJ zice că e clasificat, atunci sigur e.”
Clasificarea NU se deduce din burtă, pe bază de „așa se face la Poliție”
Curtea pune punct uneia dintre cele mai murdare practici ale instituțiilor de forță: deducerea „secretului” pe cale de prezumție. „Dacă e în tabele de înzestrare, sigur e secret”. Dacă e la Poliție, sigur nu e treaba proștilor de contribuabili. Dacă sună a dotare, sigur ține de siguranță națională.
Curtea spune clar: existența unei clasificări nu poate fi dedusă doar din corespondențe și formulări vagi. Trebuie să existe și să fie prezentate probe adecvate – adică actul de clasificare. Fără el, „secretul” e doar o scuză birocratică de a nu răspunde.
Judecătorul nu e notarul minciunilor instituționale
Curtea de Apel atrage atenția asupra altui derapaj grav: Tribunalul București nu a făcut niciun efort real să afle adevărul. S-a mulțumit să reproducă, aproape mecanic, susținerile pârâtelor.
Or, art. 22 alin. (2) din Codul de procedură civilă obligă judecătorul să aibă un rol activ în stabilirea adevărului. Asta înseamnă:
- să ceară actele de clasificare;
- să verifice legalitatea lor;
- să nu creadă automat tot ce spune autoritatea, doar pentru că vine cu antet.
Dacă judecătorul doar copiază punctul de vedere al ministerului sau al IPJ-ului, nu mai vorbim de justiție, ci de ștampilă judiciară pe abuz administrativ.
Casare totală: proces făcut pe genunchi, fără probe, fără control real
Curtea a încadrat situația la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C.proc.civ.: încălcarea regulilor esențiale privind stabilirea situației de fapt și administrarea probelor.
Altfel spus: procesul în primă instanță a fost atât de prost făcut, încât nici nu mai are rost să intri pe fond. Viciul procedural – lipsa oricărei probe serioase privind clasificarea – e suficient ca să dărâme toată sentința.
Soluția: recurs admis, sentință casată integral, cauza trimisă spre rejudecare. Cu alte cuvinte: „Luați-o de la capăt și, de data asta, faceți-vă treaba.”
De ce e această decizie un coșmar pentru reflexul „e secret, nu vă spunem”?
Decizia civilă nr. 1108/2026 a Curții de Apel București e mai mult decât o victorie punctuală a Sindicatului Diamantul. Este un precedent extrem de incomod pentru toate structurile MAI, IPJ și derivatele lor care au transformat „e clasificat” în tic verbal.
Ce lovește direct această hotărâre:
- Practica IPJ-urilor, dirijate „discret” de structurile de relații publice (DIRP, CIRP), de a respinge aproape reflex orice cerere incomodă, cu formulări standard de tip „informațiile sunt clasificate, conform tabelelor de înzestrare”.
- Ideea că, dacă pui cuvântul „tabel”, „dotare” sau „ordine internă” într-o adresă, ai rezolvat: cetățeanul tace, judecătorul ștampilează, ministerul jubilează.
- Mitul că „în Poliție, totul e sensibil” – inclusiv simpla întrebare „câte camere purtabile aveți ca să nu mai spună omul că a fost bătut în secție fără dovezi?”.
Miza reală: nu camerele, ci demascarea secretomaniei abuzive
Nu numărul de body-worn camera e centrul universului. Miza e alta: ori avem libertate de acces la informații de interes public, ori trăim într-un simulacru unde orice funcționar poate inventa un „secret” din pix, ca să nu dea socoteală.
Decizia Curții de Apel București taie scurt câteva absurdități:
- Nu mai merge cu „e secret pentru că așa spunem noi”.
- Judecătorul trebuie să verifice, nu să copieze.
- Clasificarea se dovedește cu acte, nu cu impresii.
- Informațiile despre dotări generale – cum sunt camerele video purtabile – nu pot fi trimise automat la gunoiul „siguranță națională” doar pentru că deranjează.
Concluzie: prima fisură serioasă în zidul „Statului din pix”
Prin această soluție, Curtea de Apel București transmite un mesaj rar de clar într-un peisaj sufocat de complicități: autoritățile nu mai pot transforma orice întrebare legitimă a cetățeanului în „problemă de securitate” doar pentru că le convine să nu răspundă.
Când Sindicatul Diamantul a întrebat „câte camere body-worn aveți?”, sistemul a răspuns reflex: „secrete!”. Curtea, însă, a întrebat ceea ce trebuia demult întrebat: „Bine, dar actul de clasificare unde e?”.
Și, până nu apare hârtia adevărată, rămâne un fapt simplu și devastator pentru reflexul abuziv al autorităților:
Nu tot ce deranjează e „secret de stat”. Uneori e doar rușine de stat. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
LEGEA, CĂLCATĂ ÎN PICIOARE SUB PROTECȚIA UNIFORMEI: Polițistă din Prahova, depistată la volan cu permisul suspendat în minivacanța de 1 Mai
În timp ce redacția noastră este imersată în ample anchete ce vizează ramificațiile mafiei deșeurilor — subiect asupra căruia vom arunca în aer liniștea publică săptămâna viitoare — un eveniment de o gravitate extremă, petrecut recent, a încercat să fie trecut sub tăcere. În ciuda eforturilor de a menține discreția asupra incidentului, Incisiv de Prahova a intrat în posesia unor informații care indică o sfidare flagrantă a legii chiar de către cei plătiți să o aplice.
Escapadă ilegală pe ruta Prahova-Brașov
Minivacanța de 1 Mai, care a debutat vineri și s-a încheiat duminică, 3 mai 2026, nu a fost doar un prilej de relaxare, ci și cadrul unui incident penal. Conform datelor obținute de publicația noastră, o polițistă din cadrul unui oraș din județul Prahova, angajată a I.P.J. Prahova, a ales să ignore interdicția de a conduce pe drumurile publice.
Aceasta a fost interceptată în trafic pe raza județului Brașov, în timp ce se afla la volanul unui autoturism, deși avea exercitarea dreptului de a conduce suspendată. Este o dovadă de aroganță instituțională care ridică mari semne de întrebare asupra integrității cadrelor care compun structurile de poliție județene.
Spectrul mușamalizării: „Corb la corb nu-și scoate ochii”
Deși incidentul a avut loc în urmă cu câteva zile, tăcerea oficială a autorităților sugerează o încercare disperată de a „îngropa” dosarul. Potrivit surselor noastre, se fac presiuni pentru ca acest derapaj să fie tratat cu indulgență, pe baza vechiului principiu românesc conform căruia „corb la corb nu-și scoate ochii”.
Sfidarea legii de către un reprezentant al I.P.J. Prahova, chiar în perioada în care mii de cetățeni erau monitorizați în trafic pentru siguranța minivacanței, nu este doar o abatere disciplinară, ci o faptă penală care riscă să fie mușamalizată în spatele ușilor închise ale instituțiilor de profil.
Monitorizare strictă și dezvăluiri iminente
Incisiv de Prahova monitorizează cu atenție parcursul acestui caz. Nu vom permite ca acest „mic amănunt” să fie trecut la capitolul pierderi, în timp ce agenta de poliție se bucură de protecția colegilor din sistem. Într-un județ în care legea pare uneori opțională pentru cei care poartă uniformă, ne asumăm rolul de a scoate la lumină adevărul, indiferent de rangul celui care greșește.
Rămâneți alături de noi, deoarece ancheta noastră nu se oprește aici.
În timp ce pregătim materialul incendiar despre mafia deșeurilor, promitem cititorilor noștri că nu vom abandona nici acest subiect al „colegilor” care se cred deasupra legii. Incisiv de Prahova va reveni săptămâna viitoare cu dezvăluiri senzaționale, care vor scoate la lumină identitatea polițistei și rețeaua de influență care încearcă să îi „albească” dosarul penal.
Într-un stat de drept, uniforma ar trebui să impună respect, nu să servească drept paravan pentru infracțiuni. Vom urmări pas cu pas cum se desfășoară ancheta în județul vecin și dacă I.P.J. Prahova va avea curajul să aplice legea fără părtinire, sau dacă spiritul de castă va prevala din nou.
Rămâneți pe Incisiv de Prahova – singurii care au curajul să spună lucrurilor pe nume, până la capăt. (Cristina T.).
N.R – Fotografie cu rol ilustrativ
-
Exclusivacum 17 oreMIRUNA DE LA BĂICOI: AGENTA „ÎN FUNDUL GOL” CARE A CONFUNDAT LEGEA CU SEDUCȚIA ȘI POLIȚIA CU UN STUDIO FOTO (II)
-
Exclusivacum 2 zileLEGEA, CĂLCATĂ ÎN PICIOARE SUB PROTECȚIA UNIFORMEI: Polițistă din Prahova, depistată la volan cu permisul suspendat în minivacanța de 1 Mai
-
Exclusivacum 3 zile„Marea nefericire” de la Băicoi: Intrigi de mahala, „cocktailuri” de farmacie și fantomele mafiei petrolului
-
Exclusivacum 4 zileDINASTIA CĂTUȘELOR ȘI FEUDALII DIN PUȘCĂRII: Cum s-a transformat sistemul penitenciar în moșia privată a „Famigliei” Teoroc și a locotenenților de tip Aldea
-
Exclusivacum 4 zileOrașul justițiarilor de birt la Băicoi: Cum s-a născut Mesia cu xanax la pachet
-
Exclusivacum 5 zileJustițiara de serviciu a Băicoiului (I)
-
Exclusivacum 5 zileCum „Antigrindina” a tăcut și a furat lege. După 30 de zile de absență, instituția recunoaște că n-are ce spune — dar legea n-o iartă.
-
Exclusivacum 3 zileTIC-TAC-UL DISPERĂRII: „Baronul” Nan și REȚEAUA de la Coca-Cola Ploiești au început numărătoarea inversă spre „Beciul Domnesc”



