Connect with us

Exclusiv

Compromisul (in)justitiei prahovene pentru “albirea” procurorilor paraditori Onea, Portocala si Reileanu

Publicat

pe

Ne intrebam intr-un articol, pe buna dreptate, cat de impartiala poate fi judecata intr-un dosar in care inculpatii au ajuns in fata unei judecatoare pe care in trecut au vizat-o intr-o ancheta penala?

Dupa ce la data de 15.11.2023 s-au respins cererile de recuzare a judecatoarei Georgiana Iorguta de la Curtea de Apel Ploiesti, la data de 15.02.2024 a fost pronuntata o decizie de compromis pentru “albirea” procurorilor paraditori Onea, Portocala si Reileanu intr-un dosar „fabricat” fostului sef al Directiei Generale Anticoruptie (DGA) Prahova, Constantin Ispas, fostului ofiter DGA Prahova Ionut Adrian Radulescu si ofiterului BCCO Ploiesti Emanuel Saghel.

De ce spunem un comprimis pentru “albirea” procurorilor paraditori Onea, Portocala si Reileanu?

Pe fond s-au respins si contestatiile DNA Ploiesti si ale „inculpatilor”, dar – a ramas in vigoare hotararea judecatorului de Camera Preliminara care a eliminat toate probele din dosar fiind falsificate de procurorii paraditori.

Dupa ce acest dosar a „poposit” in Camera Preliminara atatia ani de zile (un record), hotararea de ieri a dat unda verde judecatii, specificam inca o data, la un dosar „golit” de hotararea judecatorului de Camera Preliminara.

Daca s-ar fi dispus intoarcerea la DNA ST Ploiesti dosarul pentru refacere s-ar fi admis ca cei trei procurori au efectuat abuzuri si s-ar fi activat dosarul penal de la Inalta Curte de Casatie si Justitie pe numele celor trei. Chiar daca in dosar, prin hotararea judecatoarei din Camera Preliminara s-a dovedit falsurile si abuzurile celor trei fiind scoase aceste probe!

Asa, prin hotararea de ieri dosarul intra in faza de judecata, „golit” de probele din el si cu faptele prescrise.

Un calcul malefic: sa judeci un dosar fara probe in el si cu faptele prescrise doar pentru “albirea” procurorilor paraditori Onea, Portocala si Reileanu.

Pe de alta parte, pentru cei trei ofiteri este o veste foarte buna ca nu s-a mai tras de timp cu acest dosar si ca acestia pot reveni mai repede pe functiile detinute anterior fabricarii dosarului de catre „Portocala”.

Reamintim povestea pe scurt al acestui dosar penal fabricat:

In 2016, fostul sef al Directiei Generale Anticoruptie (DGA) Prahova, Constantin Ispas, fostul ofiter DGA Prahova Ionut Adrian Radulescu, ofiterul BCCO Ploiesti Emanuel Saghel si Constantin Sebastian Ristea au fost trimisi in judecata intr-un dosar instrumentat de procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti. Dupa ani de zile in care dosarul nu a putut depasi faza camerei preliminare, atat de bine fiind facut la DNA, in urma cu cateva luni judecatorul de camera preliminara Vasile Coman de la Tribunalul Prahova a dispus inceperea judecatii, desi el insusi a acuzat in prima faza ca dosarul i-a fost repartizat nelegal (aspect asupra caruia vom reveni intr-un alt articol). Impotriva incheierii judecatorului Coman de la Tribunalul Prahova au facut contestatie Constantin Ispas, Adrian Radulescu si Emanuel Saghel, actiunea picand la un complet de la Curtea de Apel Ploiesti din care face parte si judecatoarea Georgiana Iorguta.

Ei bine, aici este problema.

Ancheta lui Ispas si Radulescu a privit inclusiv actele procuroarei Iorguta

Contestatia lui Ispas, Radulescu si Saghel de recuzare a judecatoarei Georgiana Iorguta a fost respinsa la 15.11.2023, desi, asa cum vom vedea in continuare, exista suspiciuni justificate privind impartialitatea acesteia.

Suspiciuni cauzate de faptul ca judecatoarea Iorguta are pe masa o cauza in care sunt implicati doi inculpati care in trecut au derulat o ancheta care a vizat-o, asa cum ea insasi recunoaste.

Este vorba despre ofiterii DGA Constantin Ispas si Adrian Radulescu, cei care au instrumentat un dosar care o privea inclusiv pe Georgiana Iorguta, la acea data procuroare la Parchetul Tribunalului Prahova.

Concret, in 2014, ofiterul DGA Prahova Adrian Radulescu, sub coordonarea sefului DGA Prahova Constantin Ispas, a derulat cercetari privind modul de solutionare a unui dosar de evaziune fiscala de catre Parchetul Tribunalului Prahova, dosar aflat sub supravegherea procuroarei Georgiana Iorguta, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti (dosarul 654/P/2010). Ancheta DGA a avut loc in cadrul unui dosar deschis la DNA, dupa ce ofiterii de politie de la Directia Generala Anticoruptie au fost delegati sa faca activitati judiciare de procurorul DNA Radu Mihaita Cazacu (vezi facsimil 1).

Cercetarile au vizat modul in care politistii Mihai Iuliano Iordache (cel cu care ulterior a ajuns la DNA Ploiesti), Ginel Mihai Preda si Ciprian Toma au instrumentat dosarul de evaziune fiscala 654/P/2010, inregistrat la Parchetul Tribunalului Prahova si coordonat de procuroarea Georgiana Iorguta (actuala judecatoare de la Curtea de Apel Ploiesti), la DNA fiind depus un denunt de catre afaceristii Narcis Grigore si Gheorghe Leonte in care se acuza ca ancheta a fost directionata astfel inca anumite societati sa scape de tragerea la raspundere.

In cele din urma, prin referatul din 13 martie 2014, ofiterul DGA Adrian Radulescu a constatat ca: “Din probele administrate in cauza, rezulta indicii rezonabile cu privire la savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu si de favorizarea infractorului de catre Iordache Mihai-Iuliano, Preda Mihai Ginel si Toma Ciprian, precum si a infractiunii prev. si ped. de art. 12 lit. b din Lg. 78/2000 (n.r. – folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii) de catre Olteanu Emanuiel” (vezi facsimil 2).

Acelasi referat a acuzat insa inclusiv ordonanta procuroarei Georgiana Iorguta prin care s-a dispus declinarea dosarului de evaziune fiscala de la Parchetul Tribunalului Prahova la DIICOT Ploiesti (vezi facsimil 3 si 4). Mai exact, ofiterul DGA Adrian Radulescu a mentionat urmatoarele:

“De asemenea, apreciem ca, in baza aceleasi rezolutii infractionale, organele de urmarire penala, in mod deliberat, au propus si dispus disjungerea cauzei si declinarea competentei fata de reprezentantii SC Distrib Expert SRL si ai celorlalte societati comerciale implicate, fara a indica, in mod concret, faptele si probele incriminatorii aflate la dosarul cauzei. Astfel, desi din probatoriul administrat in cauza, pentru toate persoanele implicate existau indicii temeinice de constituire a unui grup criminal organizat, a fost intocmit un singur act, in termen generali, care, din punct de vedere procesual ar avea ca rezultat o solutie favorabila acestora”.

Cu alte cuvinte, DGA-ul condus de Constantin Ispas, prin referatul ofiterului Adrian Radulescu, a acuzat protejarea de catre Parchetul Tribunalului Prahova a unei retele de evazionisti, protectie care s-ar fi asigurat inclusiv prin ordonanta procuroarei Georgiana Iorguta de disjungere si declinare a cauzei la DIICOT Ploiesti.

Or, la zece ani de la acel moment, Georgiana Iorguta ajunsa intre timp judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti are pe masa solutionarea unui dosar in care inculpati sunt tocmai cei care in 2014 considerau ca inclusiv actele intocmite de ea in dosarul de la Parchetul Tribunalului Prahova fac parte dintr-o “rezolutie infractionala”.

O fi normal?

Denuntatoarea lui Ispas, anchetata de procuroarea Iorguta

Un alt aspect important este ca in dosarul de evaziune fiscala aflat la Parchetul Tribunalului Prahova (dosar 654/P/2010), in coordonarea procuroarei Georgiana Iorguta, erau cercetate chiar fiica si sotia afaceristului Gheorghe Leonte, despre care DNA a sustinut (in dosarul in care l-a trimis in judecata pe fostul sef al DGA Prahova) ca i-ar fi dat bani si bunuri lui Ispas pentru ca acesta sa inceapa o ancheta impotriva ofiterilor de politie care instrumentau cauza de evaziune fiscala, scopul lui Ispas fiind protejarea societatii Lemar SRL detinuta de familia lui Leonte. Iar in ceea ce o priveste pe fiica afaceristului Gheorghe Leonte, aceasta este cea care a facut denunt impotriva lui Constantin Ispas. Un denunt cerut luat insa cu forta de un alt celebru procuror de la DNA Ploiesti, pe numele sau Mircea Negulescu, dupa cum veti putea citi mai jos.

Oricum, cert este judecatoarea Georgiana Iorguta, care in prezent solutioneaza in camera preliminara dosarul lui Constantin Ispas, este aceeasi care la Parchetul Tribunalului Prahova a coordonat ancheta fata de fiica lui Gheorghe Leonte, denuntatoarea lui Ispas, ancheta derulata la PT Prahova fiind apoi vizata de cercetarile derulate de DGA Prahova care ulterior au constituit motivul declansarii dosarului in care DNA l-a trimis in judecata pe Ispas.

Facem o scurta recapitulare, pentru o intelegere cat mai buna a cazului, in conditiile in care, intr-adevar, povestea este una destul de complicata:

– fiica si sotia lui Gheorghe Leonte si firma familiei lui Leonte sunt anchetate pentru evaziune fiscala intr-un dosar coordonat de procuroarea Georgiana Iorguta de la Parchetul Tribunalului Prahova, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti (dosar 654/P/2010);

– afaceristul Gheorghe Leonte depune denunt la DGA in care ii acuza pe politistii judiciari care lucrau in dosarul de evaziune fiscala ca au directionat ancheta astfel incat anumite companii sa fie scapate;

– dosarul format ca urmare a denuntului facut de Leonte ajunge la DNA, iar procurorul Radu Mihaita Cazacu deleaga ofiterii de politie de la DGA Prahova sa efectueze activitati judiciare in dosarul deschis ca urmare a denuntului lui Leonte;

– cercetarile sunt derulate de ofiterul DGA Adrian Radulescu, sub supravegherea sefului DGA Prahova Constantin Ispas;

– DGA constata posibila comitere a unor infractiuni de abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului in legatura cu modul in care s-a derulat ancheta in dosarul de evaziune fiscala de la Parchetul Tribunalului Prahova, aflat in coordonarea procuroarei Georgiana Iorguta, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti;

– DGA acuza ca “in baza aceleasi rezolutii infractionale” s-a decis disjungerea si declinarea cauzei la DIICOT prin ordonanata semnata de procuroarea Georgiana Iorguta de la Parchetul Tribunalului Prahova, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti;

– fiica afaceristului Gheorghe Leonte face denunt la DNA impotriva sefului DGA Prahova Constantin Ispas;

– DNA ii trimite in judecata pe ofiterul DGA Adrian Radulescu si pe seful DGA Prahova Constantin Ispas, acesta din urma fiind acuzat a initiat si derulat o ancheta impotriva politistilor care lucrau sub coordonarea procuroarei Georgiana Iorguta de la Parchetul Tribunalului Prahova dosarul de evaziune fiscala, cu scopul de a proteja firma si familia lui Gheorghe Leonte;

– dosarul in care ofiterii DGA Adrian Radulescu si Constantin Ispas au fost trimisi in judecata de catre DNA este solutionat in camera preliminara de fosta procuroare Georgiana Iorguta, in prezent judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti;

Iorguta a recunoscut existenta suspiciunilor de lipsa de impartialitate

Problema impartialitatii a fost ridicata chiar de catre judecatoarea Georgiana Iorguta de la Curtea de Apel Ploiesti, la sedinta din 26 octombrie 2023, in cadrul procesului in care se analizeaza contestatia depusa de Constantin Ispas si Adrian Radulescu fata de incheierea judecatorului Vasile Coman de la Tribunalul Prahova, prin care s-a dispus inceperea judecatii in dosarul in care cei doi au fost trimisi in judecata de DNA. Astfel, judecatoarea Georgiana Iorguta a facut declaratie de abtinere, invocand fix cazul relatat mai sus si precizand ca ancheta derulata de ofiterii DGA Adrian Radulesu si Constantin Ispas a privit acte de urmarire penala efectuate de ea pe cand era procuroare, in dosarul de evaziune fiscala de la Parchetul Tribunalului Prahova.

In acest sens, judecatoarele Mihaela Diaconescu si Silvia Monica Owrang de la Curtea de Apel Ploiesti, care au solutionat declaratia de abtinere a judecatoarei Georgiana Iorguta, au retinut urmatoarele (vezi facsimil 5):

“La data de 26 octombrie 2023, doamna judecator Georgiana Iorguta a formulat declaratie de abtinere, motivat de faptul ca dosarul nr. 7700/105/2016/a1*, aflat in procedura de camera preliminara vizeaza rechizitoriul nr. 150/P/2014 din 16 decembrie 2016 al DNA ST Ploiesti, prin care, alaturi de alti inculpati, a fost trimis in judecata numitul Ispas Constantin, sub aspectul savarsirii mai multor infractiuni. In ceea ce priveste infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 289 al. 1 din Codul penal raportat la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, constand in aceea ca in perioada 2009-ianuarie 2015 inclusiv, inclupatul, in calitate de sef al Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova din cadrul Directiei Generale Anticoruptie, ofiter cu grad profesional de comisar sef a primit de la numitul Leonte Gheorghe, in mod repetat, pentru sine sume importante de bani si bunuri precum si pentru SC Niros Com SRL, pentru ca, in exercitarea atributiilor de serviciu sa asigure protectie institutionala SC Lemar SRL si membrilor familiei Leonte, inclusiv pentru initierea si derularea unei anchete penale impotriva lucratorilor de politie implicati in solutionarea dosarului 654/P/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, avand ca obiect savarsirea infractiunii de evaziune fiscala, de catre membrii familiei Leonte, ofiterul de politie desfasurand in perioada de referinta diverse activitati procedurale in sensul celor promise.

A mai aratat ca in ceea ce priveste aceasta acuzatie, organele de urmarire penala au avut in vedere si acte de urmarire penala emise de doamna judecator, in calitate de procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova desemnata sa supravegheze cercetarile dosarul de urmarire penala nr. 654/P/2020 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova.

Avand in vedere ca in dosarul de urmarire penala nr. 654/P/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, in calitate de procuror a efectuat acte de urmarire penala (a dispus inceperea urmaririi penale fata de membri ai familiei Leonte si asupra SC Lemar SRL, a pus in miscare actiunea penala fata de aceste persoane si a luat masura asiguratorie a sechestrului instituit asupra bunurilor imobile apartinand membrilor familiei Leonte, a propus instantei luarea masurii arestului preventiv), a apreciat ca in cauza exista suspciunea rezonabila ca impartialitatea subsemnatei ar fi afectata”.

Asadar, judecatoarea Georgiana Iorguta recunoaste ca ancheta derulata sub coordonarea sefului DGA Prahova Constantin Ispas a privit inclusiv acte de urmarire penala pe care le-a emis in calitate de procuror la Parchetul Tribunalului Prahova. Mai mult: judecatoarea Georgiana Iorguta precizeaza cat se poate de clar ca “in cauza exista suspiciunea rezonabila ca impartialitatea subsemnatei ar fi afectata”Cu toate acestea, judecatoarele Mihaela Diaconescu si Silvia Monica Owrang au respins declaratia de abtinerea a Georgianei Iorguta, lasand-o pe aceasta sa solutioneze in camera preliminara dosarul a doi inculpati care in trecut au cercetat o posibila protectie acordata unor evazionisti fiscali intr-un dosar pe care chiar ea l-a coordonat la Parchetul Tribunalului Prahova.


Ca sa-si scape tatal, fiica a facut denunt mincinos

In incheiere, trebuie sa mai semnalam un alt element extrem de important pentru a se vedea cum au ajuns ofiterii DGA Constantin Ispas si Adrian Radulescu sa fie trimisi in judecata de catre procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti (structura unde a ajuns, culmea, chiar politistul Mihai Iuliano Iordache pe care Ispas si Radulescu il acuzasera de abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului). Afirmam ceva mai devreme ca denuntul impotriva fostului sef al DGA Prahova a fost facut la DNA Ploiesti de fiica afaceristului Gheorghe Leonte. Interesant este modul in care a fost luat acest denunt. Detaliile se regasesc intr-o declaratie pe care Gheorghe Leonte a dat-o la SIIJ, in 6 februarie 2019 (vezi facsimil 6), in care acesta explica faptul ca nu i-a dat niciodata mita lui Constantin Ipsas pentru ca acesta sa il protejeze, iar fiica sa a facut denunt doar dupa ce procurorul Mircea Negulescu i-a transmis ca doar asa isi poate salva tatal:

“Fiica mea pe nume Leonte Oana Maria a fost chemata de catre domnul procuror Negulescu Mircea la DNA – Ser. Teritorial Ploiesti, pe la sfarsitul anului 2016 sau pe la inceputul anului 2017, impreuna cu avocatul Vlad Nichita din Baroul Prahova. De la fiica mea am aflat ca domnul procuror Negulescu Mircea i-a spus acesteia sa faca un denunt conform careia eu i-as fi dat mita domnului Ispas Constantin si ca eu nu as pati nimic in conditiile in care fiica mea ar fi facut denuntul respectiv. Tot de la fiica mea stiu ca a facut acest denunt. Fiica mea nu a mai fost audiata in legatura cu acest denunt de catre doamna procuror Raileanu Elena Cerasela. Despre relatia mea cu Ispas Constantin, fiica mea avea cunostinta ca suntem cumva prieteni. Eu aveam si inca mai am o societate comerciala si in aceasta calitate ii mai dadeam domnului Ispas Constantin cate un bax cu apa, vin, sucuri, dar aceste bunuri i le-am remis in virtutea relatiilor de prietenie si niciodata pentru ca as fi dorit sa ma ajute. In afara de faptul ca nu am dorit sa ma ajute, domnul Ispas Constantin nici nu a facut-o in virtutea functiei sale, respectiv aceea de sef al DGA Ploiesti”.

Totodata, in aceeasi declaratie de la SIIJ, Gheorghe Leonte afirma ca a facut plangerea la DGA Prahova impotriva politistilor care instrumentau dosarul de evaziune fiscala in care fusesera arestate fiica si sotia sa pentru ca a fost nemultumit de modul in care s-a derulat ancheta, fara ca fostul sef al DGA Prahova Constantin Ispas sa aiba vreo legatura cu acest demers. In plus, Leonte dezvaluie ca procuroarea DNA Cerasela Raileanu i-a sugerat sa declare mincinos ca a depus plangerea la DGA Prahova la solicitarea lui Ispas (vezi facsimil 6):

“Am apreciat ca cei trei ofiteri de politie judiciara nu au instrumentat corect dosarul de evaziune fiscala. (…) Am formulat o plangere penala la DGA Prahova pe are am depus-o la domnul Ispas Constantin si in care sesizam abuzul in serviciu savarsit de cei trei ofiteri de politie judiciara cu privire la dosarul penal de evaziune fiscala. M-am interesat despre stadiul anchetei efectuate in acest dosar, iar domnul Ispas Constantin mi-a spus ca l-a trimis la DNA – Structura centrala. (…) Personal am fost intrebat despre aceasta plangere de catre doamna procuror Raileanu Elena Cerasela, care mi-a solicitat sa-i spun de ce am depus-o la DGA si nu la alte institutii. Altceva despre aceasta plangere nu m-a mai intrebat, iar eu i-am raspuns ca asa am apreciat eu. Nu stiu daca au fost si alte persoane care au depus plangeri cu privire la acest dosar de evaziune fiscala. Nu stiu daca au mai fost depuse plangeri penale de catre alte persoane impotriva acelorasi ofiteri de politie. Nici domnul Ispas Constantin, in calitate de sef la DGA Prahova nu mi-a comunicat ca s-ar mai fi formulat plangeri impotriva ofiterilor de politie judiciara la structura pe care o conducea. Singura informatie pe care mi-a furnizat-o a fost aceea ca dosarul este la DNA – Structura Centrala. Personal nu am formulat niciodata vreo plangere din care sa rezulte ca as fi fost constrans de vreun organ judiciar sa formulez plangerea pe care am depus-o la DGA. (…) Mentionez ca doamna procuror Raileanu Elena Cerasela a incercat sa imi induca ideea ca domnul Ispas Constantin a fost cel care m-ar fi determinat sa formulez acea plangere. Spun ca a incercat sa imi induca ideea intrucat prin modul de formulare a intrebarilor eu am inteles ca voia sa afirm ca domnul Ispas era cel care ma determinase sa fac plangerea. Precizez ca eu am incercat sa o conving pe doamna procuror ca intentionam sa formulez aceasta plangere fara sa fiu determinat de nimeni”. (Cristina T.).

(Cristina T.).

Sursa Foto: Mediafax

 

 

 

Exclusiv

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine

Publicat

pe

De

SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”

 Când șeful de poliție e șoferul perfect… de dosar penal

În serialul nostru despre IPJ Prahova – devenit între timp „Grădinița de Cadre” și „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului” – credeam că le-am văzut pe toate:

  • CAR transformat în „Academie de Cămătărie”;
  • prădători sexuali în uniformă spălați la imagine;
  • SIPI-iști beți cu legitimația în dinți;
  • HR condus de secretare și amante reciclatoare de cariere.

Și totuși, nu. Vine Episodul Joița. Subcomisarul Joița Alexandru, șeful Poliției Plopeni, fost rutierist și fost „sclav de serviciu” la BDNE, a decis să demonstreze, practic, cum arată manualul complet de „AȘA NU” în materie de aplicare a legii rutiere.

Pentru cine nu crede că „Grădinița de Cadre” există, cazul ăsta e proba!

Șeful rutierist care descoperă RCA-ul abia în dosar penal

Locul acțiunii: comuna Păulești. Timpul: recent, noaptea.
Distribuția:

  • la volan: soția;
  • pe scaunul din dreapta: subcomisarul Joița Alexandru, șef de poliție, fost rutierist, ușor „afumat”;
  • în față: un echipaj de poliție pe bune, nu din „Grădinița de Cadre”.

Urmează un banal control de rutină. Agenții verifică actele, dau o răsfoire prin „viața de mașină” și… surpriză:

  • RCA: lipsă totală.

Nu expirat cu o zi. Nu „vai, dom’le, am uitat să-l reînnoiesc acum două ore”. ZERO. NIMIC. GOL.

Șef de poliție rutier, cu decenii de „experiență” și pretenții, care își plimbă soția și mașina prin trafic exact ca ultimul inconștient.

Agenții – probabil neatinși încă de virusul „Grădiniței de Cadre” – ce fac?

  • rețin plăcuțele de înmatriculare;
  • rețin talonul;
  • imobilizează mașina, conform legii;
  • dau sancțiunea.

Fix „ca la carte”. Cartea de lege, nu „caietul de combinații” de la IPJ. Pentru orice cetățean normal, aici se încheia telenovela: cu rușine, amendă și – eventual – o platformă chemată cu ea de gât. Dar noi suntem la Prahova, la I.P.J. Prahova!
Și personajul e șef.

Noaptea, ca hoții. Sau: Subcomisarul fără numere

După ce se încheie controlul, iar echipajul își vede de drum, se întâmplă magia specifică „Grădiniței de Cadre”:

  • mașina e fără plăcuțe, fără RCA, legal moartă pe loc;
  • dar subcomisarul Joița și doamna Joița decid că legea e doar pentru proști.

Potrivit informațiilor din interiorul I.P.J Prahova (mai mult de trei surse):

  1. Așteaptă să treacă timpul și să se lase bine întunericul.
  2. Se urcă frumos în mașina fără numere, fără RCA, fără nicio jenă.
  3. Conduc PE RÂND până acasă.

Adică iau o măsură legală – imobilizarea mașinii – și o transformă într-un decor de glumă. Dacă mașina asta lovea pe cineva, tot „fraierul din stradă” era de vină, nu zeii fără RCA.

Asta nu mai e neglijență. Este sfidare premeditată. Și, mai grav, sfidare din partea unuia care ar trebui să știe codul rutier mai bine decât știe codul PIN la card.

Agenții cu coloană – specia pe cale de dispariție

Doar că scenariul „merge și-așa” a dat de un obstacol neprevăzut în manualul șmecherului de Prahova:
niște polițiști care CHIAR își fac treaba.

Agenții observă că mașina „imobilizată” nu mai e unde a fost lăsată.
Nu spun „asta e, șefu-i șef”.
Nu dau din umeri.

Fac ce scrie în lege:

  • se sesizează din oficiu;
  • întocmesc dosar penal pentru ambii soți – și pentru șef, și pentru doamna;
  • procedează la suspendarea dreptului de a conduce până la hotărârea instanței.

Cu alte cuvinte, tratează șeful de poliție ca pe orice alt infractor rutier.
Adică exact cum ar fi fost tratat un om obișnuit, fără epoleți și fără spate.

Aici e partea care doare cel mai tare în „Grădinița de Cadre”:
nu infracțiunea în sine, ci faptul că niște subordonați au avut tupeul să aplice legea și la un șef.

Drăgălașul reflex de clan – „Nu se face așa între noi!”

Și acum, cireșele de pe tortul fără RCA.

În loc să își asume rușinea și să stea în banca lui, subcomisarul Joița:

  • se plânge că „nu se face așa între colegi”;
  • invocă scuza clasică: „n-au știut că sunt polițist”;
  • se uită nu la ce a făcut el, ci la cine „a îndrăznit” să-l prindă;
  • se vorbește deja de reclamații la BCI, de plângeri și presiuni asupra agenților.

Tradus din limba „Grădiniței de Cadre”:

„Nu contează că am greșit eu. Contează că voi ați avut curajul să mă tratați ca pe un om normal.”

Este reflexul tipic al IPJ Prahova, așa cum l-am prezentat episod cu episod în paginile Incisiv de Prahova:

  • Nu fapta e problemă.
  • Problema e cine a avut curajul să o constate.

Portret de subcomisar „model” pentru Grădinița de Cadre

Dacă am face un poster cu „Absolvent de onoare al Grădiniței de Cadre”, subcomisarul Joița ar bifa, lejer:

  • fost rutierist, dar prins fără RCA;
  • șef de poliție, dar circulând noaptea cu mașina fără plăcuțe;
  • „om al legii”, dar sfidând o măsură legală ca ultimul golan de cartier;
  • soț grijuliu: își bagă și nevasta în ilegalitate, ca să nu fie singur în dosar;
  • șef sensibil: în loc să zică „mulțumesc că m-ați trezit la realitate”, vrea să-i toace disciplinar pe cei care au îndrăznit să aplice legea.

Este rezumatul perfect al sistemului descris în serialul nostru despre IPJ Prahova – Grădinița de Cadre:

  • Legea, pentru plebe.
  • Excepțiile, pentru „dom’ șef”.
  • Rușinea, pentru nimeni.

De ce contează cazul Joița mai mult decât pare

Unii ar putea spune: „E, ce mare lucru, un RCA, un număr, o mașină…”.

NU.
Cazul Joița este IMPORTANT pentru că arată, în miniatură, tot ce este stricat în IPJ Prahova:

               Dublu standard oficializat

    • Când un amărât e prins fără RCA – îl rupe legea.
    • Când un șef este prins fără RCA, fără plăcuțe, conducând noaptea – vrea să rupă agenții.
    • Uniforma ca imunitate, nu ca responsabilitate
      Subcomisarul nu pricepe că uniforma nu îți dă dreptul să calci legea, ci îți pune o răspundere mai mare pe umeri.
      El o folosește ca pe o cartelă VIP de la club: „între noi, nu ne facem d-astea”.
    • Sistemul care își devorează oamenii cinstiți
      Agenții care și-au făcut treaba la Păulești riscă să fie târâți prin comisii disciplinare.
      Ăsta e semnalul clar pentru restul:
      „Data viitoare, închideți ochii când vedeți că șefu’ e în dreapta.”
    • Continuitatea serialului IPJ Prahova – Grădinița de Cadre
      Cazul Joița nu e izolat. E doar episodul 54 din același film în care:

      • CAR-ul fură bani cu pixul;
      • prădătorii sexuali sunt protejați;
      • SIPI apără bețivi cu legitimație;
      • HR umilește profesioniști și promovează pile.

      Joița este versiunea rutieră a aceleiași boli cronice.

În loc de final: un subcomisar, două permise suspendate și o întrebare simplă

Rezumat sec, fără pamflet:

  • Șef de poliție, subcomisar, fost rutierist.
  • Mașină fără RCA, oprită în trafic.
  • Plăcuțe și talon reținute, mașină imobilizată.
  • Noaptea, mașina pleacă „pe șest”, fără numere, fără asigurare.
  • Soț și soție – ambii cu dosar penal, ambii cu drept de a conduce suspendat.
  • Șeful se supără nu pe sine, ci pe agenții care au aplicat legea.

Întrebarea e simplă, pentru toți cei care încă se prefac că nu văd nimic:

Câți subcomisari Joița mai trebuie să apară, ca să recunoaștem oficial că IPJ Prahova nu mai e inspectorat, ci o grădiniță de zei fără RCA?

Incisiv de Prahova va continua serialul. „Grădinița de Cadre” are, din păcate, destui copii mari de prezentat. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată

Publicat

pe

De

Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă bine până dispare orice urmă de logică și se servește la pachet polițiștilor din București, obligați să poarte echipamentul opt ore pe tură, la 40 de grade, ca să nu cumva să fie atinsă demnitatea de birou a vreunui „strateg” în uniformă.

Exact asta descrie Sindicatul Europol în legătură cu Poliția Capitalei: nu o politică de protecție a polițistului, ci un exercițiu de putere făcut de oameni care n-au purtat în viața lor altceva greu decât ecusonul de la intrarea în birou.

„Pericolul poate apărea oricând” – slogan bun pentru un afiș, prost pentru o dispoziție

Poliția Capitalei ne explică doct, în punctul ei de vedere, că portul vestei antiînjunghiere are caracter „preventiv, nu reactiv” și că echipamentul trebuie „să fie disponibil și purtat înainte de apariția unui pericol concret”.

La prima vedere, pentru publicul care nu a văzut în viața lui o tură de polițist decât în filme, sună bine. Desigur, apelurile la 112 pot fi incomplete, o intervenție banală se poate transforma în câteva secunde în agresiune, iar polițistul nu poate fugi la autospecială fix când sare cuțitul.

Până aici, nimic de zis. Doar că, de la un punct încolo, logica sare pe geam, fără vestă.

Dacă pericolul este imprevizibil „oricând, oriunde”, așa cum ne vând șefii în comunicate, atunci de ce nu se aplică aceeași regulă și la polițiștii rutieri? Ei sunt scutiți, ni se spune, „având în vedere specificul activității lor”.

Adică pericolul este imprevizibil selectiv. Într-o intersecție nu poate apărea un dement cu cuțitul, doar în fața unui bloc? La un control în trafic nu poate escalate o situație în câteva secunde, doar la o intervenție la scandal în scara blocului? Evident că poate. Dar, brusc, „imprevizibilul” devine brici de ras pentru textul comunicatului, nu criteriu real pentru măsură.

„Specificul activității”: când nu ai argumente, dar ai ștampilă

Poliția Capitalei invocă „specificul activității” pentru a-i excepta pe rutieri de la purtarea obligatorie a vestei. Perfect, spun cei de la Sindicatul Europol. Doar că exact acest argument lovește direct în dispozițiile idioate pe care aceeași instituție le-a dat pentru polițiștii de ordine publică.

Dacă „specificul activității” contează, atunci nu poți băga în aceeași oală:

  • polițistul care scrie documente într-un birou improvizat în autospecială;
  • polițistul care așteaptă repartizarea unei lucrări;
  • polițistul care se plimbă cu autospeciala între două locații;
  • și polițistul care intră într-un apartament după un apel care anunță o persoană violentă.

Să le spui tuturor, mecanic, „port permanent al vestei, opt ore, indiferent ce faci” nu e strategie de protecție, e lene intelectuală combinată cu abuz administrativ. E genul de gândire a șefului care crede că „a conduce” înseamnă să dea ordine cât mai absurde, nu să gândească riscurile și efectele reale asupra oamenilor din subordine.

Vesta – echipament de protecție sau lesă birocratică?

Ideea de bază e atât de simplă încât devine jenant că trebuie explicată unor oameni cu grade pe umeri:

  • echipamentul de protecție se poartă în funcție de riscul activității;
  • nu devine accesoriu permanent doar pentru că „oricând se poate întâmpla ceva”.

Medicul nu umblă toată ziua în combinezon de izolare, în halatul de bloc operator, doar pentru că poate intra un pacient contagios pe ușă.
Pompierul nu stă opt ore complet echipat, cu butelia în spate, doar pentru că „oricând poate suna alarma”.
Electricianul nu poartă permanent echipament pentru lucrul sub tensiune atunci când bate o adresă la calculator.

Dar, în logica de birou a Poliției Capitalei, polițistul trebuie să fie un soi de pom de Crăciun încărcat non-stop: vesta pe el la condus, vesta pe el la completat acte, vesta pe el la așteptat în curte, vesta pe el la orice – nu cumva să se supere hârtia din fișet.

Rezultatul? Reacții adverse pe piele, disconfort termic, mobilitate redusă, oboseală inutilă. Iar când chiar ai nevoie de polițist într-o intervenție de risc maxim, te alegi cu un om surmenat, coclit în propria transpirație, dar bifat frumos la rubrica „echipat conform dispozițiilor”.

Prevenție versus prostie administrativă

Sindicatul Europol nu cere mai puțină protecție, dimpotrivă: cere protecție inteligentă.

Adică:

  • vesta să fie disponibilă imediat;
  • polițistul să o poarte la intervenții operative, acolo unde nivelul de risc o impune;
  • să existe o evaluare reală a activităților: când are sens să porți vesta și când nu.

Între „vesta trebuie să fie disponibilă imediat” și „vesta trebuie purtată opt ore, nu ne interesează ce faci” e o diferență colosală. Prima înseamnă grijă reală pentru siguranța polițistului. A doua înseamnă doar un automatism birocratic, fără logică, fără empatie, fără contact cu realitatea.

Și exact asta demască Europol: o conducere care confundă prevenția cu un regulament prost scris, și protecția cu bifa pe hârtie.

Polițistul real vs. șeful de laborator de idei sterile

Din birou, cu aer condiționat, e simplu să redactezi un „punct de vedere” în care să explici doct cum „pericolul poate apărea oricând”, cum „măsura are caracter preventiv”, cum „specificul activității” justifică orice ai chef să decizi.

Dar în stradă, opt ore:

  • simți greutatea vestei;
  • simți căldura și disconfortul;
  • simți cum mobilitatea scade;
  • simți cum pielea cedează.

Și apoi vine același șef, care n-a stat o zi în stradă cu tot echipamentul pe el, și îți explică paternalist că toate astea sunt „irelevante”, pentru că „pericolul poate apărea oricând”.

Asta nu mai e protecție, e dispreț. E exact divorțul clasic dintre cei care conduc după Excel și cei care muncesc pe teren.

Concluzie: vesta nu trebuie să compenseze lipsa de judecată

Sindicatul Europol spune clar: problema nu este vesta, ci felul în care o transformă șefii în instrument de control și acoperire birocratică.

  • Un polițist protejat nu este un polițist cărat de echipament de dimineață până seara.
  • Un polițist protejat este cel echipat corect, la momentul potrivit, în funcție de misiune și riscul real.
  • „Specificul activității” nu poate fi invocat selectiv: ca să scutești rutierii, dar să lovești cu ciocanul în ordine publică, fără nicio diferențiere internă.

Dacă „mințile luminate” din Poliția Capitalei chiar cred în propriul argument cu „specificul activității”, atunci:

  • să-l aplice până la capăt, nu doar când le convine;
  • să diferențieze clar momentele în care vesta e obligatorie de cele în care nu are niciun sens;
  • și, eventual, înainte de a mai scoate comunicate rupte de realitate, să îmbrace și ei vesta măcar un schimb de opt ore, în soare, în mașină, în tura de noapte – și abia apoi să mai vorbească despre „prevenție”.

Până atunci, ceea ce a demontat Sindicatul Europol nu e doar o dispoziție aberantă, ci o mentalitate de cazarmă birocratică în care vesta antiînjunghiere nu apără polițistul, ci orgoliul șefului. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?

Publicat

pe

De

Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă

Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost, e România de azi. La bar, „cetățeni de seamă” ai comunei își îneacă grijile în alcool, iar când paharul se golește, se umple curajul. Scandalul pornește clasic: gălăgie, înjurături, haos. Apoi se mută afară, în stradă, că doar nu se face circ în liniște.

Polițiștii sunt chemați să intervină. Vin, cum vin de obicei, două suflete cu o mașină hodorogită și un pistol la brâu – statul român în teren. Unul dintre bețivi decide că e seara lui de glorie și își bate joc de polițiști, dând date false la identificare. Când oamenii legii încearcă să-l ducă la secție, se întâmplă inevitabilul: nu mai e singur. Apar „vitejii de pahar”, încolonat sprijin logistic alcoolic: prieteni, neamuri, cunoscuți, toți inflamați.

Rezultatul? Cei doi polițiști se trezesc, în plină intervenție, față în față cu o gloată agresivă. Oameni lovesc, urlă, amenință. România profundă își dă cu pumnul în piept și cu piciorul în polițist.

Și, surpriză: pentru a nu pleca de acolo pe targă sau în sac negru, polițiștii sunt nevoiți să facă uz de armamentul din dotare. Adică exact de mijlocul letal pe care toată lumea „vrea” să nu-l vadă folosit, dar nici nu oferă vreo alternativă între „bătaie corp la corp” și „foc de armă”.

Statul: „TASER e periculos”. Dar gloanțele, nu?

SIDEPOL spune clar în comunicat: de ani de zile cer introducerea TASER-ului ca dotare standard pentru polițiștii operativi. Răspunsul oficial? TASER ar fi „prea periculos”, încadrat pe undeva prin legislații străine ca „less lethal”, așa, cu aer de mare pericol.

Logica statului român:

  • Contact fizic direct cu indivizi beți, violenți, în haită – acceptabil.
  • Să tragi cu pistolul, armă letală – „în anumite condiții, da, dacă chiar nu se mai poate”.
  • Un mijloc intermediar, controlat, non-letal, care să oprească rapid un agresor – vai, nu, „prea periculos”.

Așa arată, în practică, gândirea decidenților: nu dăm polițistului un instrument de mijloc, îl lăsăm să aleagă între a fi sac de box pentru infractori sau a trage cu pistolul și a fi apoi crucificat la televizor, în presa „indignată” și în anchete interminabile.

Doi polițiști contra unei gloate: sistemul „lasă-i, că se descurcă ei”

Imaginile apărute ulterior arată clar ce s-a întâmplat la Faraoani: cei doi polițiști au fost înconjurați, loviți, amenințați și chiar mușcați. Da, mușcați. Ca în junglă, nu ca într-un stat european în secolul XXI.

În mod normal, o asemenea situație – grup agresiv, persoane băute, ultraj în desfășurare – ar trebui să declanșeze automat intervenția unor structuri specializate. Numai că România lucrează, de ani de zile, pe principiul: „Lasă, merg doi din patrulă, să vedem dacă scapă”.

SIDEPOL spune ce ar fi trebuit să existe:

  • D.M.I.O.P. – Detașamente Mobile pentru Intervenții de Ordine Publică, adică echipe antrenate, pregătite să intervină rapid la astfel de scandaluri, nu doar patrule lăsate de izbeliște.
  • Structuri capabile să gestioneze grupuri agresive, acte de ultraj, situații cu risc ridicat.

Dar nu, statul preferă să privească incident după incident:

  • Doi polițiști singuri.
  • Nicio rezervă de sprijin real.
  • Nicio forță mobilă specializată.
  • Multă „indignare” după ce curge sânge.

După incident, curajul revine: „să se facă dreptate!”

Doi dintre agresori au fost identificați și reținuți pentru 24 de ore. Vor fi cercetați pentru infracțiuni împotriva polițiștilor și a ordinii publice. Clasic: după bătaie, statul se trezește. După ce gloanțele au fost trase, după ce polițiștii riscă dosare penale și ani de explicații, vine solemn: „Vor răspunde conform legii!”.

Dar întrebarea reală este: de ce trebuie să ajungi la foc de armă ca să iei în serios o intervenție? De ce nu se previne?

SIDEPOL o spune apăsat:

  • Astfel de incidente NU mai sunt excepții.
  • Ele devin aproape rutină în activitatea de zi cu zi a polițiștilor.
  • Iar soluțiile – TASER și D.M.I.O.P. – sunt cerute de ani de zile și, sistematic, amânate.

TASER și D.M.I.O.P.: două cuvinte simple, o reformă pe care nimeni nu vrea s-o asume

În loc să recunoască realitatea – că patrulele se confruntă tot mai des cu gloate agresive – factorii de decizie se ascund în spatele formulărilor sterile: „analizăm”, „evaluăm”, „vom constitui un grup de lucru”. Între timp, în stradă:

  • Polițiști bătuți, loviți, scuipați, mușcați.
  • Intervenții filmate cu telefoane, comentate de „experți” de pe Facebook.
  • Oameni ai legii care trebuie să aleagă, în câteva secunde, între a fi victime sau a folosi pistolul.

SIDEPOL rezumă perfect necesarul minim:

  • TASER – ca mijloc de intervenție non-letal, eficient, între pumni și glonț.
  • D.M.I.O.P. – detașamente mobile de intervenție, care să vină în ajutorul patrulelor când situația explodează.

Nu mâine, nu „după analiză”. Acum.

Protecția polițistului nu începe la Urgențe și la Parchet

„Protecția polițistului trebuie să înceapă înainte de intervenție, nu după ultraj”, subliniază SIDEPOL. Traducere din limbaj sindical în limbaj simplu:

  • Nu e normal ca apărarea reală a polițistului să înceapă abia după ce ajunge la spital sau la Parchet să dea declarații.
  • Nu e normal să-i dai arma de foc, dar să refuzi constant un mijloc intermediar.
  • Nu e normal să-l trimiți în patrulă ca pe carne de tun, într-o societate tot mai agresivă, cu tot mai puțin respect pentru uniformă.

Fiecare astfel de incident ar trebui să fie un semnal de alarmă, nu încă un episod de știri de seară trecut mai departe după 30 de secunde.

Câte imagini mai trebuie să vedem?

Întrebarea pe care o pune SIDEPOL este devastatoare: CÂTE ASTFEL DE IMAGINI MAI TREBUIE SĂ VEDEM?

  • Câți polițiști bătuți în stradă?
  • Câte gloate înjurând și scuipând uniforma?
  • Câte focuri de armă trase la limită, în ultimul moment?

Până când cineva cu putere de decizie va avea curajul să spună:

  • Da, dotăm polițiștii cu TASER.
  • Da, înființăm și operaționalizăm D.M.I.O.P.
  • Da, punem siguranța celor care apără legea deasupra confortului birocratic și al fricii de asumare.

Până atunci, România va continua să joace aceeași piesă absurdă:

  • În stradă – violență, haos, polițiști încolțiți.
  • La televizor – „șocant, scandalos, cum e posibil?”.
  • În birouri – tăcere, comisii, hârtii.

Iar întrebarea rămâne: câte astfel de imagini mai trebuie să vedem, ca să priceapă cineva că fără TASER și D.M.I.O.P., patrula e doar țapul ispășitor al unui stat care nu-și apără propriii oameni? (Cerasela N.).

(sursă: comunicat SIDEPOL despre incidentul de la Faraoani, jud. Bacău)

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv15 minute ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine

SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”  Când șeful de poliție...

Exclusiv15 minute ago

Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată

Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...

Exclusiv15 minute ago

CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?

Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...

Exclusiv15 minute ago

Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota

„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...

Exclusiv18 ore ago

TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)

TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...

Exclusiv18 ore ago

Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor

În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...

Exclusiv18 ore ago

Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință

În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...

Exclusiv2 zile ago

Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie

Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...

Exclusiv2 zile ago

Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor

Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...

Exclusiv3 zile ago

Episodul 53 din serialul nostru  „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor

Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...

Exclusiv3 zile ago

TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul

Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor”  – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...

Exclusiv3 zile ago

Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri

Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...

Exclusiv4 zile ago

TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?

Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...

Exclusiv4 zile ago

IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine

De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Arad descoperă invenția „muștiucului”. Minune administrativă: 30 de bucăți în 30 de minute!

Într-o țară în care lipsurile sunt sport național, IPJ Arad tocmai a bifat o performanță istorică: după ce Sindicatul Europol...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv