Exclusiv
Dezastrul ecologic de la Constanta versus “Bomba ecologica de la Pleasa”/Garda de Mediu Constanta versus Garda de Mediu Prahova (1-0)
Primăria Constanţa a fost amendată cu 100.000 de lei de Garda de Mediu pentru nereguli grave în ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor pe amplasamentul autorizat situat în municipiu, la Poarta 9 a portului maritim, activitatea de colectare a reziduurilor fiind sistată, dupa dezvaluirile Incisiv Tv.
Nu stim si nici nu concepem alte “ramificatii de grupare economica financiara organizata” care au facut ca cei din Garda de Mediu Prahova nu au oprit activitatea celor de la “Bomba ecologica de la Pleasa”.
DUBLA MASURA LA ACELASI INSTITUTII ALE STATLUI ROMAN
Rugam organele de cercetare penala si cititorii sa discearna!
Care ar fi “propteaua”, chiar si “trasa de par”, legala!???
Intrebam public acesta problema de siguranta nationala, pana sa devoalam factorii de raspundere din cadrul acestei institutii care acopera acest dezastru natural, care afecteaza viata noastra si a urmasilor nostri.
Si, dezvaluirile noastre nu se vor “opri” la Sergiu Radu, vor merge pe orizontala si, mai ales, pe vericala, ca sa explicam opiniei publice adevarata retea care acopera aceste atentate la siguranta nationala.
Aflam cu “surpindere” si placere ca, cei de la Garda de mediu Prahova dau “comunicate” si se lauda cu “pitigoi” si la “dinozauri” tac “malc”:
“Garda de Mediu Prahova a sancționat un operator economic cu amendă în valoare de 100.000 lei în urma controlului efectuat la hala de depozitare și tratament dejecții avicole cu activitatea desfășurată în orașul Băicoi.
Controlul efectuat a vizat verificarea sesizărilor primite de la locuitorii orașului Băicoi cu privire la disconfortul olfactiv produs de activitatea desfășurată la hala de depozitare dejecții avicole.
Urmare verificărilor efectuate în teren s-a constatat că operatorul economic nu a îndeplinit măsura trasată încă din faza de construcție, de a solicita Autorizație de Mediu înaintea începerii activității . Pentru eliminarea disconfortului olfactiv, comisarii de mediu au dispus ca activitatea se fie reluată după obținerea actelor de reglementare”.
Daca pentru un simplu “miros” Garda de Mediu Prahova s-a deplasat si a actionat ce putem sa intelegem cand IPJ Prahova ne-a confirmat, in clar, ca cei de la Pleasa au incalcat atat legislatia in domeniul mediului cat si legea?
De ce oare aceasta firma mai are activitate fara a fi suspendata cand la societatea respectiva sunt MUNTI de gramezi de metal si plastic pe un teren mult prea mic pentru cantitatile depozitate, majoritatea deseurilor fiind depozitate pe pamant, in mod ilegal, unde se scurg deseuri de ulei sau alte substante periculoase?
Firma Recop trebuia sa detina de mult TIMP autorizatie de mediu integrata dar, Garda de Mediu Prahova a tacut si tace complice.
SUNT PROBE VIDEO SI FOTO, mult mai multe decat cele prezentate si dezvaluite pana in prezent (in articolele noastre si/sau pe Incisiv Tv), public!!!
Probabil este asa cum precizeaza, in clar, intr-o adresa oficiala, cei de la APM Prahova.
Reamintim ca, povestea din spatele afacerii „Bomba ecologica de la Pleasa” este demna de un film cu mafioti turnat la Holywood.
Datele afacerii sunt explozive şi mai mulţi lideri din MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR, Garda Nationala de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Judetean Prahova si Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova par a avea legătura cu ea.
Echilibristica incercata de APM Prahova
La data de 18.11.2022, organele de cercetare penala din cadrul IPJ Prahova, prin adresa nr 239025/18.11.2022, au confirmat dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova cu privire la “Bomba ecologica de la Pleasa”, precizand in clar: reprezentantii Recop Recycling SRL Pleasa NU au respectat prevederile legale!
Mai mult, prin adresa nr 149166/25.11.2022, IPJ Prahova confirma si ca Recop Recycling SRL Pleasa NU a respectat NICI legislatia in domeniul mediului, respectiv HG 1061/2008 si OUG nr 92/2021.
Prin aceste doua adrese, organele de cercetare penala din cadrul IPJ Prahova au confirmat in TOTALITATE dezvaluirile noastre de la inceputul investigatiilor noastre din serialul „Bomba ecologica de la Pleasa/Atentat la siguranta nationala/IPJ Prahova, Penitenciarul Ploiesti si Tymbark”.
Nu am publicat raspunsurile IPJ Prahova si modul operativ in care aceasta institutie si-a facut datoria (chiar daca confirma in totalitate dezvaluirile noastre) pentru a monitoriza reactiile Recop Recycling SRL Pleasa si ale interlopului Muresan Catalin (atat noi cat si organele de specialitate).
Si, bine am facut!
Astfel, sursele noastre l-au reperat pe interlopul Muresan Catalin, la sfarsitul saptamanii trecute, chiar la Cabinetul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, unde s-a plans ministrului de resort ca este „fata mare” si ca respecta in totalitate legea si legislatia in vigoare dar este „haituit” pe nedrept de Incisiv de Prahova (saracutul „cu duhul” interlopul Muresan Catalin care habar NU avea ca deja organele de cercetare penala din IPJ Prahova ne confirmase ca a incalcat legea si legislatia in domeniul mediului, respectiv HG 1061/2008 si OUG nr 92/2021, EXACT ce am dezvaluit si noi).
Tot fara sa stie ca avem confirmarea dezvaluirilor noastre, interlopul Muresan Catalin si Recop Recycling SRL Pleasa, prin acelasi „modus operandi” a incercat sa ne intimideze.
Astfel, mai intai, prin anumite interpusi a incercat sa stopeze dezvaluirile noastre si/sau sa acrediteze ideea falsa ca „favorulile oferite Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti (unde erau trimisi la munca detinuti) ERAU „FAVORURI OFERITE pe baza relatiilor de “prietenie” si NU de “dependenta”.
Cum dezvaluirile noastre au continuat (avand si confirmarea totala a organelor de cercetare penala), tupeul interlopului Muresan Catalin, Recop Recycling SRL Pleasa si al crimei economico-financiar organizate din care fac parte, prin acelasi „modus operandi”, a incercat sa ne intimideze, pe modelul consacrat.
Reamintim ca, la toti, politie, Garda, etc care au venit in control, simpaticul interlop Muresan Catalin le-a facut plangere penala, doar pentru a ii intimida si santaja.
Mai mult, interopul Muresan Catalin a amenintat si santajat oameni de afaceri, a amenintat integritatea sotiilor acestora si al copiilor acestora prin metode specifice crimei organizate iar dosarele penale pe numele acestuia sunt „oprite” de „maini nevazute” pentru necunoscatori (nasi cu fini, un almagam CU PARANDARATURI PRIN ANGAJAREA DE SOTII DE OFITERI DIN IPJ PRAHOVA LA FIRMA MENTIONATA).
Iata ca, dupa reactia profesionala si rapida a IPJ Prahova, a Prim-ministrului României – reactioneaza si Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, prin I.G.P.R care sesizeaza organele de cercetare penala competente cu privire la „Bomba ecologica de la Pleasa” si atentatul la siguranta nationala!
Asteptam masuri similare din partea Corpului de Control al ministrului Justiției si ANP cu privire la derapajele de la lege ale Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti si legaturile sale periculoase cu mafia deseurilor si bomba ecologica de la Pleasa patronata de Muresan Catalin (unde erau trimisi la munca detinuti, pe baza relatiilor de “prietenie” si/sau “dependenta”).
Credem ca cei de la Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova „pot” oferi explicatii despre cum a fost posibil ca pe sub „nasul lor” sa se dezvolte o astfel de grupare de criminalitate economico-financiar-organizata si un adevarat atantat la siguranta nationala prin „Bomba ecologica de la Pleasa”.
Este de mentionat si echilibristica incercata de APM Prahova care incearca sa paseze toata vina pe Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova. Ar fi avut sens aceasta „pasare” a responsabilitatii daca Recop Recycling SRL Pleasa si interlopului Muresan detineau autorizatie de mediu integrata, pana la proba contrara sunt in aceeasi culpa:
Referitor la incercarile de indimidare ale Recop Recycling SRL Pleasa si ale interlopului Muresan Catalin reiteram ce am declarat in primul episod din acest serial: investigatia NU poate fi oprita, NU putem fi intimidati si vom devoala toate increngaturile din aceasta caracatita.
Nu ne este teama nici de clanurile interlope de prin Galati si/sau ale oamenilor politici din aceea zona care ofera protectie asa cum NU ne este teama nici de clanurile autohtone de prin Barcanesti de unde Recop Recycling SRL Pleasa si interlopul Muresan Catalin isi primeste „lumina” si anumite resurse finaciare.
Asa cum am precizat inca de la inceputul primului episod, dupa ce vom primi TOATE raspunsurile de la toate institutiile sesizate vom reveni cu documente si inregistrari audio concludente/explozive/explicite privind aceasta grupare de crima organizata.
Pana in prezent au reactionat prompt IPJ Prahova, Prim-ministrul României (prin Corpul de control al prim-ministrului) si Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, prin I.G.P.R care a sesizat organele de cercetare penala cu privire la „Bomba ecologica de la Pleasa” si atentatul la siguranta nationala:
:
Ramane suspecta tacerea celor de la Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova si nu vrem sa facem conotatii, deocamdata, cu privire la comasarea de rezervisti MAI in aceste institutii.
Reamintim ca, in data de 25.11.2022, a aruncat deseurile la vecini (poate IPJ Prahova ne va raspunde oficial si in aceasta speta):
„Mafia deseurilor” este noul fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării si se incadreaza la atentat la siguranta nationala.
Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013) Str. Fabricilor 9 Pleasa este o adevarata bomba ecologica care intr-un stat in care autoritatile functioneaza era de foarte mult timp inchisa.
Detalii necunoscute din viața miliardarului de carton Muresan Catalin: este „creierul” afacerilor cu deseuri derulate de Recop Recycling SRL, firma in care administrator si patron figureaza sotia acestuia (Catalina Muresan). Firma are ca obiect de activitate colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.
Muresan Catalin a detinut inainte o alta societate dar a preferat sa deruleze afacerile prin firma sotiei sale deoarece este cercetat penal cu fosta firma intr-un dosar aflat inca in lucru la D.N.A. (societate care si-a transformat numele in Recop Recycling SRL, si ca o scuza, nu este la DNA dosarul ci, la DIICOT).
PROTECTIA ASIGURATA DE ANGAJATI DIN IPJ PRAHOVA
Muresan Catalin este protejat de „Nasicul de la Mascati din IPJ Prahova si de doi fini ai celui din urma (un fin ofițer la BCCO Ploiești si alt fin la SERVICIUL DE INVESTIGAŢII CRIMINALE).
In fapt, cand nu umbla sub influenta drogurilor (o sa publicam o inregistrarea audio-video cu acesta cand se droga), „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova ameninta cu retinerea oameni de afaceri concurenti cu Muresan Catalin si in afara orelor de program intervine in conflictele acestuia cu cetateni de etnie romă din alte judete.
Tot „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova sifoneaza catre clanurile din Prahova cand vor avea loc eventualele perchezitii contra unor mici favoruri.
Antecedentele firmei protejate
In data de 13.02.2022
La Recop Recycling SRL Pleasa sute de baterii au explodat după ce duba în care se aflau a luat foc.
Autoritatile au tacut „malc”.
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/incendiu-de-amploare-langa-ploiesti-sute-de-baterii-au-explodat.html
In data de 17 mai 2022
La Recop Recycling SRL Pleasa izbucneste un incendiu cu degajare mare de fum. Incendiul s-a manifestat la membrana de izolație a unui rezervor de 50 de tone dezafectat.
Cu toate acestea, bomba ecologica a functionat bine mersi pe mai departe. Mai mult, chiar in timpul incidentului Muresan Catalin isi permitea sa injure si sa ameninte de fata cu organele de politie. Asa este cand te simti „bazat” pe „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova si pe finii acestuia.
Azi, va prezentam cca 2 minute de inregistrare video (din cele 60 minute realizate) cu ATENTATUL LA SIGURANTA NATIONALA – BOMBA ECOLOGICA DE LA PLEASA SAU MAI BINE ZIS CE ACOPERA TOTI CEI SUS MENTIONATI, INCLUSIV INSTITUTIILE STATULUI DE DREPT.
Dupa vizionarea probelor toti cei din MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR, Garda Nationala de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Judetean Prahova si Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova implicati in protejarea acestei bombe ecologice ar trebui sa isi prezinte demisia sau sa fie anchetati de organele de cercetare penala.
Care sunt legaturile periculoase dintre Penitenciarul Ploieşti si Muresan Catalin
Ca o paranteza esentiala. Zilele trecute s-a incercat intimidarea noastra prin interpusi. Daca nu s-a reusit intimidarea noastra s-a incercat acreditarea ideii ca favorulile date catre Comisarul șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti nu sunt favoruri drept mita ci au fost favoruri ca intre prieteni.
Nu stim ce o sa mai scorneasca directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Dan Halchin, in favoarea protejatului sau Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti cu asemenea prietenie dar NU credem ca Ministrul Justitiei ar gira ca sa puna in periocol viata detinutilor in „BOMBA ECOLOGICA” de la Pleasa, indiferent de mita si/sau prietenia dintre Valentin MATEI si Muresan Catalin.
Il asteptam pe numitul Muresan Catalin cu un DREPT LA REPLICA in care sa ne explice si cum a „obtinut” contractul cu Tymbark. Din inregistrarile audio intrate in posesia noastra REIESE IN CLAR CA acest contract a fost „obtinut” printr-un interpus, fost trezorier la un partid politic, dat afara dupa dezvaluirea noastra cand se lauda ca il va schimba pe seful Politiei Municipale Ploiesti de la acea data (o sa revenim cu publicarea inregistrarii audio si modul de facturare a „parandaratului”, pe o firma pentru servicii foto).
In mod surprinzator pentru investigatia noastra, in ecuatia „Bomba ecologica de la Pleasa”, a aparut si Grupul chinez Haier care detine o fabrica de 53 mil. euro in Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova.
Compania Haier Tech România, parte a Haier Group, prin unitatea de producţie de echipamente frigorifice din Europa isi recicleaza deseurile (spuma poliuretanica de la fabrica de frigidere) tocmai la „Bomba ecologica de la Pleasa”, adica la Recop Recycling SRL coordonata de Muresan Catalin.
BOMBA ECOLOGICA DE LA PLEASA UNDE Recop Recycling SRL Pleasa INCALCA TOATE LEGISLATIILE SI LEGILE IN DOMENIU.
.
Vom reveni, cu dezvaluiri senzationale. (Cerasela N.).
Exclusiv
Drona, fibra de sticlă și vameșul jucând de-a legea: când hotărârea judecătorească devine „opțională” la Albița
Dreptul european, noul paravan universal: „noi nu încălcăm legea, doar o oprim la frontieră”
Situație de manual la Vama Albița: o hotărâre judecătorească definitivă bate la ușă, iar vameșii îi închid poarta în nas, fluturând regulamentul european ca pe o legitimație de șmecher cu imunitate. Sindicatul Diamantul întreabă, deloc naiv: cine e, de fapt, în afara legii – cei care cer executarea sentinței sau cei care o blochează în numele „dreptului european cu autoritate superioară”?
În timp ce executorul judecătoresc încearcă să pună în aplicare decizia Tribunalului Vaslui, Vama Albița ridică din umeri și sugerează că legea națională e bună doar atâta timp cât nu deranjează interpretările lor creative despre sancțiunile internaționale.
Dronă în aer, executor la poartă: România, țara unde totul se întâmplă „întâmplător” în aceeași zi
Pe 8 septembrie, o dronă trece prin nord-estul României, se emit mesaje RO-ALERT în zona Iașului, iar aparatul părăsește ulterior spațiul aerian. Nimic nou pe frontul de est.
Doar că, ce coincidență, în același timp, un executor judecătoresc din Iași soma Vama Albița să elibereze 18.145 kilograme de fibră de sticlă, plecate din Belarus și destinate Tiraspolului. Marfa făcea parte dintr-un transport considerat sensibil – exact genul de material despre care autoritățile române au spus la început că ar putea fi folosit pentru producția de drone.
Drona în aer, fibra de sticlă la Albița, executorul cu somația la ușă. Scenariu de film? Nu, doar cronica unei țări în care instituțiile par să comunice mai bine prin mesaje RO-ALERT decât prin punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești.
Fibra de sticlă, plimbată între „dublă utilizare” și dublu standard
Cazul celor zece transporturi de fibră de sticlă din Belarus, blocate în 2024 la Albița și Sculeni, a fost scos la lumină de „Ziarul de Iași” în august 2025. Jurnaliștii au urmărit traseul mărfurilor și au consemnat suspiciunile autorităților române privind posibila utilizare militară. Firma din Tiraspol, destinatarul, a respins acuzațiile, susținând fără ezitare că nu produce drone și nici armament.
În cazul transportului operat de Dimarco Trans, Vama a confiscat 18.145 kilograme de fibră de sticlă și a aplicat o amendă de 10.000 de lei. Compania a contestat măsura în instanță.
Pe 19 martie 2026, Tribunalul Vaslui admite în parte apelul:
- anulează confiscarea;
- menține amenda de 10.000 de lei.
Decizia este definitivă. Într-un stat de drept normal, asta ar însemna că situația revine la momentul anterior confiscării, iar marfa pleacă mai departe. În România, însă, „definitiv” înseamnă doar „orientativ”.
Hotărâre definitivă? Vama zice: „mulțumim, nu servim”
După ce câștigă în instanță anularea confiscării, Dimarco Trans se adresează Biroului Vamal de Frontieră Albița: „Ce trebuie să facem ca să transportăm marfa spre Republica Moldova?”.
Răspunsul este un refuz pe toată linia. Vama invocă regimul sancțiunilor internaționale și spune că nu poate permite plecarea mărfii. Compania susține că aceste sancțiuni nici măcar nu se aplică în cazul lor, pentru că transportul a fost prezentat în vamă înainte de 2 octombrie 2024, data la care ar fi intrat în vigoare măsurile restrictive invocate acum atât de grijuliu de autoritate.
Cum hotărârea definitivă nu produce efecte, Dimarco Trans apelează la instrumentul de bază al oricărui stat de drept: executorul judecătoresc.
Executorul își face treaba, Vama îi explică de ce e periculos să respecți legea
Pe 27 august, Judecătoria Iași încuviințează executarea silită.
Pe 7 septembrie, executorul somează oficial Vama:
- să predea cantitatea de 18.145 kg de fibră de sticlă;
- să întocmească documentația necesară pentru ca marfa să iasă legal din depozitul Biroului Vamal de Frontieră Albița;
- să plătească, în termen de o zi, suma de 3.081,30 lei, cheltuieli de executare.
Pe 16 septembrie, Direcția Regională Vamală Iași răspunde. Și ceea ce în mod normal ar trebui să fie o procedură banală de punere în aplicare a unei hotărâri definitive se transformă într-un manifest administrativ despre cum să nu respecți legea, invocând alta.
Vama susține:
- că fibra de sticlă este „resursă economică” supusă sancțiunilor internaționale;
- că o hotărâre judecătorească națională „nu poate fi executată în mod material” dacă ar încălca un regulament al Uniunii Europene;
- că executorul nu o poate obliga să întocmească documentele de scoatere a mărfii din antrepozit.
Până aici, avem deja un refuz de punere în executare. Dar instituția nu se oprește aici.
Cine execută hotărârea riscă dosar penal, cine o blochează se acoperă cu „UE”
În aceeași adresă, Vama merge mai departe:
- precizează că actul de executare silită nu este o cauză de exonerare a răspunderii penale;
- sugerează că, dacă executorul continuă demersurile, actele lui ar putea intra sub incidența legii penale;
- cere suspendarea oricăror acțiuni de preluare sau mutare a mărfii;
- își rezervă dreptul de a sesiza organele de urmărire penală.
Cu alte cuvinte, executorul este practic avertizat că respectarea unei hotărâri definitive îl poate duce la dosar penal, în timp ce nerespectarea aceleiași hotărâri e prezentată ca un act de responsabilitate față de sancțiunile internaționale.
Avocatul ieșean Dragomir Tomașeschi rezumă absurdul situației într-o declarație pentru „Ziarul de Iași”:
„Ceea ce ni s-a părut de neînchipuit e că, în răspunsul dat de vamă, chiar executorul judecătoresc este amenințat cu răspunderea penală, pentru simplul fapt că pune în aplicare o hotărâre definitivă a unei instanțe. Practic vama spune că cine execută legea riscă dosar penal, iar cine o încalcă e protejat de sancțiuni. Este exact pe dos.”
Exact pe dos – descrierea perfectă a unui sistem în care statul se teme mai mult de propriile hotărâri decât de propriile abuzuri.
De la suspiciuni de „dublă utilizare” la blocaj cu nume și prenume
În plângerea penală depusă pe 18 septembrie la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, Dimarco Trans susține că problemele nu au început ieri, ci din momentul reținerii mărfii.
Compania acuză că Vama Albița, condusă de Elena Cotea, „ascunzându-se sub umbrela unor suspiciuni de transport al mărfurilor cu dublă utilizare”, a ținut marfa blocată luni întregi, apoi a venit cu amenda și confiscarea. Reprezentanții societății invocă o expertiză care ar fi stabilit că mărfurile nu aveau dublă utilizare.
Mai grav, după ce executorul a început procedura de executare, Vama ar fi luat noi măsuri pentru a împiedica scoaterea mărfii din antrepozit. Compania afirmă că Vama Albița i-a „înghețat” resursele economice, măsură dispusă chiar după somația executorului.
La final, Dimarco Trans nu se ferește de nume:
- persoane fizice indicate: Elena Cotea și Octav Giugaru;
- persoane juridice: Direcția Regională Vamală (DRV) Iași și Biroul Vamal de Frontieră (BVF) Albița.
Faptele, susține compania, se încadrează la nerespectarea hotărârilor judecătorești, iar solicitarea este clară: tragerea la răspundere penală a celor considerați responsabili.
Când hotărârea judecătorească devine propunere, iar vama devine legiuitor
Cazul prezentat de „Ziarul de Iași” și devoalat în cheie sindicală de Diamantul arată un lucru extrem de grav:
- o hotărâre judecătorească definitivă poate fi tratată de o instituție a statului nu ca obligație, ci ca opțiune negociabilă, condiționată de interpretările proprii ale funcționarilor;
- executorul judecătoresc, adică brațul care ar trebui să garanteze aplicarea deciziei instanței, este descurajat, avertizat și practic intimidat;
- invocarea dreptului european devine o scuză comodă pentru a nu aplica dreptul național – de parcă regulamentele UE ar spune undeva: „Nu respectați hotărârile definitive dacă vă e teamă de responsabilitate.”
Întrebarea pusă la început de sindicatul Diamantul rămâne, așadar, perfect valabilă și extrem de incomodă:
Cine se află, în fapt, în afara legii?
- Firma care cere punerea în aplicare a unei decizii definitive?
- Executorul care își face treaba?
- Sau instituția care blochează hotărârea, amenință cu dosare penale și se ascunde după o interpretare convenabilă a sancțiunilor internaționale?
Până când răspunsul nu va veni de la procurori și judecători, rămânem cu imaginea perfectă a paradoxului:
În România, cine execută hotărârile judecătorești riscă să devină suspect, iar cine nu le execută își trece „respectarea sancțiunilor internaționale” la capitolul merite profesionale. (Cristina T.).
Exclusiv
M.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă
Există momente în care nu e nevoie să spui cine știe ce despre un adjunct de inspectorat general. Este suficient să lași documentele să vorbească pentru el. Iar, de data aceasta, „vorbele” sunt semnătura chestorului Dan Călinoiu, adjunct al Poliției de Frontieră Române, așezată cu gravitate pe o hârtie goală de conținut, după cum a dezvăluit Sindicatul Europol.
O solicitare clară, un răspuns „stupefiant”: o bucată de lege copiată la indigo, fără niciun DA, fără niciun NU. Două cuvinte aparent prea grele pentru nivelul de efort intelectual trădat de acel document oficial.
„Analfabetism funcțional” cu antet oficial
Să primești o cerere simplă, să copiezi niște articole de lege și, în loc de răspuns, să livrezi doar un colaj legislativ fără nicio concluzie – asta seamănă periculos de mult cu ceea ce în limbajul normal se numește analfabetism funcțional. Doar că, în acest caz, nu e vorba de un elev de clasa a VIII-a, ci de o instituție publică de apărare a frontierelor.
Când o asemenea „lucrare” poartă semnătura unui chestor aflat în conducerea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), nu mai poți da vina pe funcționarul de la registratură sau pe „cel care a redactat”. Semnătura confirmă asumarea. Iar asumarea unui vid de răspuns spune tot despre nivelul de înțelegere și responsabilitate.
Funcția cadou, competența… lipsește la apel
Domnule chestor, a ocupa un scaun în conducerea Poliției de Frontieră nu înseamnă automat că te ridici la nivelul scaunului. Funcția poate fi primită pe filieră „de încredere”, „de partid”, „de sistem” – pe scurt, cadou. Competența, însă, nu se primește cu semnătura, se dovedește cu ea.
În momentul în care îți așezi numele pe un document care nu răspunde la întrebarea pusă, demonstrația de competență e simplă și se încheie repede: nu iese. Când ți se cere un răspuns clar, iar tu livrezi doar copy-paste din lege, diferența dintre a fi conducător de instituție și a fi simplu „semnatar de hârtii” devine brusc vizibilă.
Întrebarea pe care ditamai conducerea IGPF n-o poate gestiona
În esență, problema este mai simplă decât pare. Întrebarea la care întreaga conducere IGPF nu a reușit să răspundă sună așa: aplicați legea sau nu?
Nu s-a cerut un curs extins de drept, nici o lecție de copy-paste legislativ. Nu s-a cerut un eseu, nu s-a cerut o notă de fundamentare. S-a cerut ceva ce încapă în două litere: DA sau NU.
În timp ce polițiștilor li se cere să respecte legea „la literă”, de la amărâtul de agent de stradă până la ofițerul operativ, conducerii IGPF pare că îi este greu să respecte măcar limba română la nivelul unei propoziții cu sens. Să răspunzi la o întrebare binară nu ar trebui să fie un exercițiu olimpic de logică, ci doar apăsarea tastei 1 sau a tastei 2.
Puterea de a semna, incapacitatea de a răspunde
Aici începe partea cu adevărat gravă. Puterea de a semna există. Hârtie cu antet există. Lege de citat, slavă Domnului, există cu duiumul. Ce lipsește este exact esențialul: răspunsul.
Când o instituție de apărare invocă articole de lege, dar ocolește cu grijă să spună limpede dacă le și aplică, hârtia emisă nu rezolvă nimic. Dimpotrivă, amplifică problema.
În loc să clarifice „da, aplicăm” sau „nu, nu aplicăm”, documentul semnat de chestorul Călinoiu reușește performanța rară de a fi în același timp oficial, parafat, cu antet… și perfect inutil. Un fel de manual practic despre cum să mimezi legalitatea, evitând în același timp orice responsabilitate.
Statul copy-paste: apăsăm enter, nu răspundem
Cazul prezentat de Sindicatul Europol nu este doar o anecdotă birocratică, ci o radiografie a modului în care se conduce o instituție cheie a statului. Nu vorbim doar de o neatenție, ci de un reflex instituțional: la solicitări clare se răspunde cu texte generale, la întrebări concrete se livrează formulări vagi, la „DA sau NU” se trimite „vedeți articolul cutare”.
Când legea devine doar decor într-un document care evită deliberat să spună dacă ea chiar se aplică, nu mai suntem în fața unui simplu abuz birocratic, ci a unui sistem care fuge de asumare. Și, din păcate, semnăturile de sus nu mai pot ascunde faptul că, de multe ori, sub uniforma cu epoleți se ascunde doar un mare nimic administrativ.
Într-un stat normal, funcția obligă. Într-un stat al copy-paste-ului, funcția doar semnează. Iar întrebarea rămâne aceeași, la fel de simplă și la fel de dureroasă: aplicați legea sau doar o copiați? (Cerasela N.).
Exclusiv
Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”
Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu contestă modul în care sunt folosite rachetele și susține că oprirea lansărilor a fost urmată de revenirea ploilor. Fost mecanic de elicoptere, cu 22 de ani de activitate în aviație și peste 2.300 de ore de zbor, acesta afirmă că sistemul poate avea un rol limitat, dar cere explicații despre efectele intervențiilor și despre stimulentele financiare asociate lansărilor.
Declarațiile sale, publicate de Revista Ferma, extind dezbaterea pornită de agricultori din mai multe județe. Fermierii cer transparență, evaluări independente și răspunsuri la întrebarea esențială: ce efecte are programul în teren și cât de bine sunt justificate cheltuielile?
„Sistemul poate fi util, dar numai în situații extreme”
Doru Nanu este astăzi inginer horticol și fermier în județul Galați. El spune că a lucrat timp de 22 de ani în aviație, ca mecanic de bord instructor, și că îi cunoaște pe unii dintre foștii colegi care activează acum în sistemul antigrindină.
Nanu nu susține eliminarea oricărei intervenții. În opinia sa, rachetele ar putea fi folosite limitat, în condiții extreme, când există un risc real de grindină pe suprafețe întinse. Critica sa vizează amploarea lansărilor, modul de remunerare a personalului și posibilele consecințe asupra circulației norilor și a precipitațiilor.
Acuzații privind plata în funcție de numărul lansărilor
Fermierul afirmă că personalul care operează în sistem ar primi, pe lângă salariul de bază, bani în funcție de numărul rachetelor lansate. El consideră că un asemenea mecanism ar putea încuraja folosirea mai multor rachete decât ar fi necesar.
„Atunci interesul lor e ca, atunci când apare o situație, să nu lanseze două-trei rachete, câte ar fi suficiente, ci 10, 12, 15. Să ia mai mult”, susține Nanu, citat de Revista Ferma.
Afirmația ridică întrebări care reclamă verificări: cum sunt remunerați operatorii, cine stabilește numărul de lansări și ce proceduri justifică fiecare intervenție? Aceste aspecte pot fi lămurite prin publicarea contractelor, a regulilor de operare și a evidențelor privind lansările.
Nanu mai susține că intervențiile repetate ar putea devia culoarele de circulație a norilor și ar contribui la apariția unor zone secetoase. El afirmă că asemenea efecte ar fi fost observate în Franța și în România, inclusiv în Galați și Vrancea. Aceste susțineri nu dovedesc, prin ele însele, o relație de cauzalitate, dar întăresc cererea fermierilor pentru studii independente și date meteorologice comparabile.
Patru ani de secetă, apoi producții mai bune
Fermierul își sprijină suspiciunile pe experiența din propria exploatație. Nanu spune că a trecut prin patru ani de secetă severă, în care nu a recoltat porumb, iar producțiile la floarea-soarelui și grâu au fost foarte mici: aproximativ 500 de kilograme la hectar, respectiv cel mult două tone la hectar.
În acest an, afirmă el, a obținut 3.900 de kilograme de floarea-soarelui la hectar. Nanu leagă această schimbare de reducerea sau oprirea lansărilor de rachete, susținând că, în ultimii doi ani, ploile au revenit, iar culturile au avut condiții mai bune.
Experiența descrisă de fermier este relevantă pentru dezbatere, dar nu stabilește singură cauza schimbărilor de precipitații. Pentru o concluzie sunt necesare analize independente, care să compare datele despre lansări cu evoluția vremii, precipitațiile și producțiile agricole din mai multe regiuni și perioade.
„Nu mai trageți, puneți plase”
În locul intervențiilor extinse, Nanu propune ca sprijinul să se concentreze asupra culturilor cu valoare ridicată, precum viile și livezile. El consideră că instalarea plaselor antigrindină ar putea limita pagubele în aceste exploatații, fără ca măsurile să vizeze suprafețe agricole mult mai mari.
Propunerea deschide o discuție despre alternativele de protecție și costurile lor: ce soluții funcționează, pentru ce culturi și cu ce rezultate? Fermierii cer ca aceste opțiuni să fie comparate transparent cu cheltuielile și beneficiile sistemului antigrindină.
Din Prahova și Vrancea, până în Galați: aceeași cerere de transparență
Criticile lui Doru Nanu se adaugă celor formulate de agricultori din Prahova și Vrancea, care au reclamat lipsa unor dovezi clare privind eficiența sistemului și au cerut verificarea modului în care acesta funcționează. Tot mai mulți fermieri cer publicarea informațiilor despre lansări, criteriile de intervenție, costuri și rezultatele obținute în teren.
În urma unui audit de conformitate la autoritatea responsabilă de program, Curtea de Conturi a cerut măsuri de remediere, iar verificările ulterioare au indicat necesitatea reorganizării și redefinirii activității instituției. Constatarea unor probleme administrative nu demonstrează că rachetele provoacă secetă, însă arată că funcționarea sistemului și respectarea procedurilor trebuie clarificate.
Fermierii nu cer să fie crezuți pe cuvânt. Cer ca afirmațiile lor să fie verificate, iar instituțiile să publice datele care pot confirma sau infirma suspiciunile. Până la apariția unor evaluări independente, experiențele din Prahova, Vrancea și Galați nu reprezintă o demonstrație științifică, dar formează un semnal de alarmă pe care autoritățile nu îl mai pot trata drept o simplă nemulțumire locală.
Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Drona, fibra de sticlă și vameșul jucând de-a legea: când hotărârea judecătorească devine „opțională” la Albița
Dreptul european, noul paravan universal: „noi nu încălcăm legea, doar o oprim la frontieră” Situație de manual la Vama Albița:...
M.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă
Există momente în care nu e nevoie să spui cine știe ce despre un adjunct de inspectorat general. Este suficient...
Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”
Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu...
M.A.I. – Onoarea, declarată strict secret. Vă rugăm să reveniți cu sentință definitivă!
În Poliția Română, onoarea pare să fi ajuns un obiect de inventar cu regim special: se scoate la ceremonii, se...
Milu, la plimbare pe banii CSM: cum să te duci la conferința de „înțepat” CSM pe bugetul instituției
Șezătoare cu parfum de Coldea-Kovesi În 21 septembrie 2026, la Timișoara, s-a ținut o șezătoare cu iz tare de vremuri...
Dosarul Antigrindină – Partea a IV-a: Racheta certitudinilor și parașuta dovezilor lipsă
Aproape doi ani de investigații ale ziarului Incisiv de Prahova aduc în prim-plan o întrebare pe care sistemul antigrindină nu...
Republica Coca‑Cola Ploiești: apă, gunoi și baroni în costum de corporație
Republica Coca‑Cola Ploiești Fabrica‑stat în stat: când „politicile de grup” se scriu cu neamuri și telefoane În teorie, la Ploiești...
IPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă
IPJ Prahova, prins cu mâța în „comartiment”: după ce se face de râs, corectează în grabă (aici) Pe 23.09.2026, Incisiv...
Republica „NU”: Cum a ajuns IPJ Arad să transforme o banală solicitare în proces de stat
„Vedeti cât sunt de nesimțiți?” – strigătul Sindicatului Diamantul „Vedeți cât sunt de nesimțiți?” – nu este un capriciu, ci...
Cumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea
Bomba bombelor la IPJ Prahova: „Mutarea de aur” la DGA pentru salvarea lui Marcel Bălan din incompatibilitate Incisiv de Prahova...
MEDAT! Cum rescrie un Guvern demis votul Parlamentului, Constituția și securitatea națională – sub masca „reorganizării” și a scaunelor goale economisite la buget –(Documente)
MARELE VETO DIN ADMINISTRAȚIE Există o regulă nescrisă în politica românească: cu cât ai mai puțină legitimitate, cu atât mai...
Poliția fără „autorizație la igienă”: România păzită de lege din WC-ul din curte
„Legea e pentru fraieri”: cum arată, pe hârtie oficială, igiena în Poliția Română În România, un restaurant fără autorizație sanitară...
Un nou ghid pentru polițiști, aceeași veche problemă: lipsa de oameni și de bun-simț instituțional
Sindicatul Europol anunță cu entuziasm „un instrument de referință” pentru polițiștii din stradă: manualul pompos intitulat „Tehnici și tactici profesionale...
Dosarul Antigrindină – Partea a III a–Incidente, lipsă de anchete, infrastructură critică doar pe hârtie. Antigrindina la nimereală: sute de incidente, zero lecții învățate
„Știința” oficială: monitorizare de formă, concluzii tari pe date șubrede Așa‑zisa monitorizare „independentă” a SNACP: Concluziile de tip „nu au...
ALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE – Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)
Războiul de gherilă administrativă de la vârful Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a trecut de mult linia roșie....
-
Exclusivacum 3 zile
Cumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea
-
Exclusivacum 4 zileÎncă o investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, intră în sfera penalului – comisie de apel ilegală și plângeri penale pe numele lui (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zile
ALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE – Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova: „comartimente”, șefi clonați și filiera Buzău cu nota 4 la volanul Rutierului (DOCUMENTE)
-
Uncategorizedacum 2 zileFEUDA PENALĂ A LUI „NAE COMISIONARU” de la T.C.E. Ploiesti: angajări de fini, fișe de post trucate și bani publici la dispoziția nașului
-
Uncategorizedacum 2 zileALARMĂ MAXIMĂ! TRIADA DE LA MEDAT ȘI OMUL CU PIXUL DE AUR – joc mortal cu Constituția și securitatea națională
-
Exclusivacum 4 zileRepublica T.C.E. Ploiesti se repliază: cum încearcă Slănicenceanca să salveze „nepotul” lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, fără permis și fără meserie
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă