Connect with us

Exclusiv

Era infractorilor a revenit: PSEUDO-JURNALISTUL SPAGAR SI SANTAJIST Cătălin Stavri: Controversele unui pseudo-jurnalist în fața justiției! (I)

Publicat

pe

Cătălin Stavri, un individ autoproclamat ca fiind jurnalist, dar acuzat de fapte grave precum șantaj, corupție și narcomanie, se află în centrul unei controverse majore (aici).

Această situație a adus în atenție o realitate alarmantă: era infractorilor a revenit.

Contextul legal al lui Stavri

Sub incidența justiției, Stavri a fost supus unei măsuri de control judiciar, o decizie rezultat din investigațiile Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. În loc să colaboreze, acesta a început să atace procurorul de caz, martorii și persoanele care au denunțat ilegalitățile sale, sprijinit fiind de relațiile corupte din Ministerul Afacerilor Interne.

Tactici de intimidare

În încercarea de a influența ancheta în cele unsperezce  dosare penale în care este implicat, Stavri a recurs la intimidări, vizând atât procurorii, cât și martorii. Acesta folosește platforma sa, incomod.ro, pentru a lansa atacuri denigratoare asupra celor care îi contestă acțiunile ilegale, generând o atmosferă de nesiguranță în rândul martorilor.

Consecințele acțiunilor sale

Acțiunile lui Stavri erodează încrederea publicului în sistemul de justiție. Este esențial ca autoritățile să reacționeze ferm pentru a proteja cetățenii și a restabili ordinea legală, subliniind faptul că justiția trebuie să prevaleze în fața amenințărilor.

Incidentul de intimidare din 19 decembrie 2024

O situație îngrijorătoare s-a desfășurat când un martor în cazul lui Stavri a fost intimidat printr-un apel telefonic din partea unui asociat al inculpatului, încercând astfel să-l descurajeze să își dezvăluie informațiile. Constatările sugerează că intimidarea provine nu direct de la Stavri, ci de la un avocat al inculpaților.

Problemele de corupție din IPJ Prahova

Un raport recent a scos la iveală grave probleme de corupție în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, inclusiv colaborări ilegale între polițiști și jurnaliști, cum ar fi (pseudo – jurnalistul  spagar si santajist) Catalin Stavri, care au crescut abuzurile de putere.

Colaborarea dubioasă între autorități

Chestorul Eduard Miritescu este acuzat că a blocat anchetele penale care afectau apropiații săi, manifestându-se o relație strânsă între acesta și Stavri. Aceste interacțiuni sugerează o manipulare a justiției în favoarea intereselor personale.

Tactici de șantaj și influențare

Inculpatul pseudo – jurnbalist Cata;in Stavri este acuzat că a folosit informații compromițătoare pentru a amenința agenții economici, cerând mită și alte beneficii. Aceste acțiuni subliniază nevoia stringentă de reforme structurale pentru a combate corupția.

Sistemul de justiție supus presiunii

Deși Direcția Generală Anticorupție (DGA) a intrat în posesia unor înregistrări ce documentează aceste abuzuri, s-ar putea ca dovezile să fi fost blocate pentru a împiedica aplicarea legii, ceea ce subliniază problemele sistemice din cadrul justiției românești.

Finalizare

Cătălin Stavri, un individ autoproclamat ca fiind pseudo-jurnalist, dar acuzat de fapte grave precum șantaj, corupție și narcomanie, se află în centrul unei controversă majore. Această situație a adus în atenție o realitate alarmantă: era infractorilor a revenit.

Contextul legal al INCLUPATULUI pseudo-jurnalistului Catalin  Stavri

Sub incidența justiției, INCULPATUL Catalin Stavri a fost supus unei măsuri de control judiciar, o decizie rezultat din investigațiile Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

În loc să colaboreze, acesta a început să atace procurorul de caz, martorii și persoanele care au denunțat ilegalitățile sale, sprijinit fiind de relațiile corupte din Ministerul Afacerilor Interne.

Tactici de intimidare

În încercarea de a influența ancheta în cele 11 (unsperezece) dosare penale în care este implicat, inculpatul narcoman, santajist si spagar, psuudo-jurnalist Catalin  Stavri a recurs la intimidări, vizând atât procurorii, cât și martorii. Acesta folosește platforma sa, incomod.ro, pentru a lansa atacuri denigratoare asupra celor care îi contestă acțiunile ilegale, generând o atmosferă de nesiguranță în rândul martorilor.

Consecințele acțiunilor sale

Acțiunile lui Stavri erodează încrederea publicului în sistemul de justiție.

Este esențial ca autoritățile să reacționeze ferm pentru a proteja cetățenii și a restabili ordinea legală, subliniind faptul că justiția trebuie să prevaleze în fața amenințărilor.

Incidentul de intimidare din 19 decembrie 2024

O situație îngrijorătoare s-a desfășurat când un martor în cazul lui Stavri a fost intimidat printr-un apel telefonic din partea unui asociat al inculpatului, încercând astfel să-l descurajeze să își dezvăluie informațiile. Constatările sugerează că intimidarea provine nu direct de la Stavri, ci de la un avocat al inculpaților. Astfel de intimadari sunt consmenate la procurolul de caz, dar continua cum ar beneficia de protectia DIVINA a lui Miuritescu si proculolui „Portocala”!

Problemele de corupție din IPJ Prahova

Un raport recent a scos la iveală grave probleme de corupție în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, inclusiv colaborări ilegale între polițiști și jurnaliști, cum ar fi INCULPATUL Stavri, care au crescut abuzurile de putere.

Colaborarea dubioasă între autorități

Chestorul Eduard Miritescu este acuzat că a blocat anchetele penale care afectau apropiații săi, manifestându-se o relație strânsă între acesta și Stavri. Aceste interacțiuni sugerează o manipulare a justiției în favoarea intereselor personale.

Tactici de șantaj și influențare

Inculpatul pseudo- jurnalist, narcoman, spagar si santajist Catalin Stavri Stavri este acuzat că a folosit informații compromițătoare pentru a amenința agenții economici, cerând mită și alte beneficii. Aceste acțiuni subliniază nevoia stringentă de reforme structurale pentru a combate corupția.

Sistemul de justiție supus presiunii

Deși Direcția Generală Anticorupție (DGA) a intrat în posesia unor înregistrări ce documentează aceste abuzuri, s-ar putea ca dovezile să fi fost blocate pentru a împiedica aplicarea legii, ceea ce subliniază problemele sistemice din cadrul justiției românești. Vom reveni cu dezvaluiri senzationale.).

Finalizare

Cazul pseudo -jurnalistului narcoman, santajist si spagar Cătălin Stavri este emblematic pentru problemele de corupție și abuz de putere din România.

Aceasta reflectă necesitatea urgentă de măsuri de transparență și reforme în sistemul de justiție pentru a asigura că toți cetățenii sunt tratați în mod egal sub lege.

Justiția trebuie să rămână un principiu fundamental, intolerant la abuzuri și intimidări.

Justiția: Un principiu fundamental în fața abuzurilor

Justiția trebuie să rămână un principiu fundamental, intolerant la abuzuri și intimidări. Situația actuală subliniază imperios necesitatea de a proteja integritatea sistemului judiciar și de a asigura că toți cetățenii sunt susținuți în fața amenințărilor.

        

Așteptări ingrijorătoare: Dosarele penale ale infractorilor

Reacția la atacurile inculpatul narcoman, interlopul de carton, șantajist și spagar Cătălin Stavri

După atacarea din nou a justiției de către inculpatul narcoman, interlopul de carton, șantajist și spagar Cătălin Stavri, așteptăm cu mare interes celelalte dosare penale.

Dosarele de impact: „Sandvișurile” și „Cazarea”

Printre acestea se numără dosarul „Sandvișurile” interlopului Belu Claudiu Mihai, precum și dosarul din pandemie „Cazarea” cu prefectul Ionescu.

Traficul de influență și polițiștii corupți

De asemenea, există și un dosar legat de traficul de influență, prin care acești inculpați, protejați de polițiștii corupți, încercau să-și plaseze oamenii la ANAF și în alte instituții.

Implicarea inculpatul narcoman, interlopul de carton, șantajist și spagar Cătălin Stavri în Dosarul White Tower

Și să nu uităm de implicarea narcomanului, șantajistului și spăgarului Cătălin Stavri în dosarul White Tower.

Creșterea presiunii: Dosarul Tymbark și reacțiile infractorului

Avertizări asupra Cazului Tymbark (aici)

 

Să nu uităm de Cazul Tymbark, unde audierile și dosarul sunt aproape de finalizare.

Presiunea crește pe infractorul,  inculpat,  pseudo-jurnalist, narcoman, șantajist și spagar, Stavri Cătălin

Snurul se strânge, iar infractorul devine din ce în ce mai agresiv, mai hilar și mai prost în atacurile sale.

Dezvăluiri senzationale în viitor

Ne propunem să revenim cu dezvăluiri senzationale, inclusiv informații despre întâlnirile dintre Cătălin Stavri și oficiali din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Prahova. Se pare că aceste întâlniri au avut loc în parcările unor supermarketuri, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la natura relațiilor și posibilele coluziuni între justiție și lumea infracțională.

Aceste informații vor contribui la o mai bună înțelegere a complexității situației și la evidențierea nevoii de reformă în structurarea și funcționarea sistemului de justiție românesc. Rămâneți alături de noi pentru mai multe informații relevante și actualizări esențiale pe această temă. (Cristina T.).

N.R

In poza de mai sus avem Gruparea de infractori (Catalin Stavri, Belu Claudiu si Muresan Catalin),  o grupare acoperita si protejata de politisti corupti din IPJ Prahova si de tandemul Miritescu – Ginel Preda – care sta alaturi de cel ce este numit acum infractor, Fane Capatana si alaturi de un politist din IPJ Prahova!

BOMBA ECOLOGICA DE LA PLEASA UNDE Recop Recycling SRL Pleasa 

.

In Prahova exista un pseudo ziarist santajist si spagar, pe numele lui STAVRI CATALIN , zis PESTE, care la varsta de 28 de ani, a fost implicat intr-un dosar penal.

Ancheta noastra are la baza rechizitoriul din dosarul nr. 85/D/P/2005, din 08.05.2006,  in care STAVRI CATALIN, zis PESTE a fost parte ca si consumator de droguri, alaturi de prietena sa de la acea vreme. In afara de numele intregral al jurnalistului vom da publicitatii doar initialele celor care au fost parte in dosar, pentru ca nu ei fac obiectul acestui material jurnalistic.

Persoanele sunt urmatoarele:

Inculpati

P.A., cercetat in stare de arest preventiv, pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 2 alin 1 si art. 4 alin1 si art. 5 din Legea 143/2000

T.I.R., cercetat in stare de arest preventiv pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 2 alin 1 si art 4 alin 1 din Legea 143/ 2000

Invinuiti

S.M.S.

P.V.C.- ambii cercetati pentru savarsirea infractiunii prevazute si pedepsite de art. 2 alin. 1,2 din Legea 143/ 2000

STAVRI CATALIN

S.L.E.- ambii cercetati pentru savarsirea infractiunii prevazuta si pedepsita de art 4 alin. Din Legea 143/2000

Legenda

Legea nr 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri

Art. 1

In prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:

  1. a) substante aflate sub control national – drogurile si precursorii inscrisi in tabelele-anexa nr. I-IV care fac parte integranta din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin ordonanta de urgenta a Guvernului, prin inscrierea unei noi plante sau substante, prin radierea unei plante sau substante ori prin transferarea acestora dintr-un tabel in altul, la propunerea ministrului sanatatii;
  2. b) droguri – plantele si substantele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante, inscrise in tabelele nr. I-III;
  3. c) droguri de mare risc – drogurile inscrise in tabelele nr. I si II;
  4. d) droguri de risc – drogurile inscrise in tabelul nr. III;
  5. e) precursori – substantele utilizate frecvent in fabricarea drogurilor, inscrise in tabelul nr. IV;
  6. f) inhalanti chimici toxici – substantele stabilite ca atare prin ordin al ministrului sanatatii;
  7. g) consum ilicit de droguri – consumul de droguri aflate sub control national, fara prescriptie medicala;
  8. h) toxicoman – persoana care se afla in stare de dependenta fizica si/sau psihica cauzata de consumul de droguri, constatata de una dintre unitatile sanitare stabilite in acest sens de Ministerul Sanatatii;
  9. i) cura de dezintoxicare si supravegherea medicala – masurile ce pot fi luate pentru inlaturarea dependentei fizice si/sau psihice fata de droguri;
  10. j) livrarea supravegheata – metoda folosita de institutiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care consta in permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tarii de droguri ori precursori, suspecti de a fi expediati ilegal, sau de substante care au inlocuit drogurile ori precursorii, in scopul descoperirii activitatilor infractionale si al identificarii persoanelor implicate in aceste activitati;
  11. k) investigatori acoperiti– politisti special desemnati sa efectueze, cu autorizarea procurorului, investigatii in vederea strangerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea faptuitorilor si acte premergatoare, sub o alta identitate decat cea reala, atribuita pentru o perioada determinata.

Art. 2

(1)   Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Art. 4

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,    transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani.

Art. 5

Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, in care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

Firul evenimentelor

Actiunea porneste in iunie 2005, cand un individ ( O.C) arestat in alta cauza, a sesizat organele de politie cu faptul ca T.I.R. in perioada 2003- 2004, impreuna cu sora sa si I.L.D ar fi consumat si comercializat droguri de risc si mare risc( cannabis si ectasy) pe raza municipiului Campina, pe care le procura prin intermediul lui S.M.S.

In luna octombrie 2005, T.I.R. a aflat de la prietenul sau P.A, ca acesta din urma ar fi procurat cannabis, motiv pentru care, pentru a testa calitatea drogului s-a deplasat in Ploiesti, unde P.A locuia fara forme legale si au consumat impreuna cannabis folosind o pipa confectionata artizanal de P.A.( aceeasi pipa pe care si STAVRI CATALIN, zis PESTE a folosit-o pe 24.11.2005, dupa cum veti vedea).

Odata cu aceasta sesizare a lui O.C, actiunea politistilor de la Biroul de Combatere a Crimei Organizate( BCCO) s-a pus in miscare si primul pas a fost ascultarea/ inregistrarea convorbirilor telefonice,  pe baza autorizatiei nr. 2(23), din 06.11.2005, eliberata de Tribunalul Prahova in dosarul 8/PI/2005, asa cum se regaseste la fila 150- 154 din dosar.

In paralel, asa cum reiese din rechizitoriu, a fost interceptat si inregistrat telefonul inculpatului P.A., in baza autorizatiei nr. 42/ 27.11.2005, eliberata de Tribunalul Prahova

In dosarul 11/PI/2005, conform filei 217-230.

Atat dosarul lui T.I.R. cat si cel al lui P.A. au fost conexate intr-unul singur, respectiv 85/D/P/2005, din care va relatam faptele. Din iunie pana in octombrie lucrurile s-au miscat cu rapiditate, iar printre inculpatii si invinuitii invocati a fost infiltrat si un investigator acoperit, caruia o sa ii citam doar initialele din dosar, adica T.M. Astfel, tot ce se intampla era sub control, in primul rand prin implementarea investigatorului acoperit in grupul infractional si in al doilea rand prin ascultarea/ inregistrarea convorbirilor telefonice.

Un grup infractional in care „nimereste” si Stavri

Pentru ca, asa cum spuneam, BCCO avea totul sub control, orice aparitie in acel grup era stiuta in timp util si real. In baza interceptarilor telefonice s-a aflat ca in data de 24.11.2005 “ la domiciliul lui P.A. ( n.r- din Ploiesti, Soseaua Vestului, nr. 11, Bl. 1, ap. 100) urmeaza a se prezenta doua persoane identificate ca fiind STAVRI CATALIN, zis PESTE si S.L.E. care au solicitat inculpatului sa le ofere spre consum droguri. In seara aceleasi zile, cei doi au patruns in domiciliul inculpatului unde au consumat cannabis, impreuna cu acesta, folosind pipa confectionata artizanal”.

Interceptarea convorbirilor a scos la iveala faptul ca a doua zi, dupa chermeza la care a participat si jurnalistul STAVRI CATALIN, zis PESTE, P.A. urma sa se deplaseze la locuinta parintilor din Campina ca sa distribuie inculpatului T.I.R. o cantitate de droguri. Potrivit planului stabilit in seara de 24 octombrie, a doua zi P.A. s-a deplasat la Campina, doar ca pe drum a fost oprit de o echipa operativa formata din politisti ai BCCO si coordonata de un procuror care, dupa ce s-a legitimat a efectuat o sumara perchezitie corporala si a bagajelor, identificandu-se in geanta sa de umar pipa folosita in noaptea precedenta, la care a participat si STAVRI CATALIN, zis PESTE.

Chiar in aceeasi zi, in baza autorizatiei de perchezitie nr. 27 s-a patruns in imobilul din Soseaua Vestului, unde s-a efectuat o perchezitie ridicandu-se cantitatea de 38 de grame de materie vegetala cu ambalaj, ce se afla pe sifonierul din sufragerie dar si doua felii de paine pe care se afla materie vegetala arsa( fila 238- 254).

Sa vina comanda…Cannabis pe paine pentru jurnalist

Chermeza la care a participat STAVRI CATALIN, zis PESTE si unde s-a consumat cannabis pe paine i-a atras acestuia implicarea activa in dosarul 85/D/P/2005, ca si consumator, asa cum recunoaste in declaratia sa, care se regaseste la fila 83-85. Materia vegetala arsa, de pe cele doua felii de paine a fost supusa unei constatari tehnico- stiintifice la Laboratorul de Analize Fizico- Chimice- Droguri, din cadrul Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate Bucuresti, concluzionandu-se ca materia vegetala arsa cantareste, in sine, 15 grame si contine tetrahidrocannabinol(THC), substanta psihotropa biosintetizata de planta cannabis( fila 268- 271).

Pentru cei care nu stiu,  Cannabis sativa contine peste 400 de compusi pe langa substanta psihoactiva, delta-9-tetrahidrocannabinol (THC), o moleculă psihoactivă ce produce senzațiile asociate cu consumul de marijuana si  are ca efect principal, tulburarea de memorie. Poate aceasta e cauza care sta la baza povestii induiosatoare pe care STAVRI CATALIN zis PESTE a prezentat-o intr-o conferinta de presa din acea vreme.

Consecintele

Inainte de a va prezenta povestea credem ca este bine sa stiti ce consecinte a avut noaptea de pomina a jurnalistului de investigatii STAVRI CATALIN zis PESTE, atat pentru el cat si pentru ceilalti invinuiti sau inculpati, conform hotararii instantei. Dar nu inainte de a mai cita un pasaj important din rechizitoriu: “ Instanta de judecata urmeaza a se pronunta asupra aplicarii art. 33 lit. a din Codul Penal, privind concursul real de infractiuni, in cazul celor trei acte materiale  prin care P.A. a oferit droguri in vederea comercializarii si respectiv consumului propriu inculpatului T.I.R. si invinuitilor Stavri Catalin si S.L.E, precum si in cazul consumului de droguri practicat impreuna cu acestia”. De asemenea, mai este de remarcat ca “ Fapta invinuitilor Stavri Catalin si S.L.E intrunesc elementele constitutive ale infractiunii prevazute si pedepsite de art. 4 alin. 1 din Legea 143/2000. Datorita faptului ca acestia au participat o singura data la consumul de droguri cu inculpatul P.A., neexistand elemente care sa conduca la concluzia ca acestia sunt implicati in traficul de droguri sau ca au si alte acte materiale specifice consumului de droguri, se apreciaza ca fapta lor nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, urmand a se dispune fata de acestia scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei masuri cu caracter administrativ- amenda, in cuantum de 10.000.000 lei pentru fiecare”. In final, asa cum reiese din documentele pe care le am in fata, toti au fost scosi de sub urmarire penala, numai STAVRI CATALIN zis PESTE si prietena sa de la cea vreme au fost doar amendati, fiind scapati de Miritescu si Ginel Preda!.

In concluzie, Stavri a consumat cannabis pe paine, potrivit rechizitoriului si propriei sale declaratii.  Desi  faptele erau evidente, omu’ a incercat sa arunce pe politistii de la BCCO ca ar avea ceva cu el si ca va declansa un razboi personal cu acestia. Il vom cita mai jos cu franturi rupte dintr-un articol “bomba” scris de mana lui.

Falsa poveste din jurul consumului de droguri

Povestea tesuta de Stavri Catalin a avut un singur cuvant de ordine: DOCUMENTARE. In conferinta de presa, pe care tinut-o dupa ce a achitat amenda administrativa si tot procesul a fost incheiat, a incercat sa ne induioseze pe toti cei prezenti, ca a fost la fata locului in noaptea consumului de droguri, pentru o documentare care avea sa rupa gura targului printr-un articol ulterior. Daca documentare inseamna sa consumi cannabis pe paine, atunci documentare sa fie. Iata scuzele pe care le scrie jurnalistul, in 18.10.2007, in favoarea nevinovatiei lui:

“Acum, vreau sa povestesc pe scurt un fragment din VIATA mea, nu de cand m-am nascut ci de cand am intrat in presa. Bun. Vreau sa mentionez ca asta nu e vaicareala, pur si simplu vreau sa povestesc, hai sa zicem ca simt nevoia. Am crescut fara parinti( asta se leaga oarecum cu legaturile mele cu lumea interlopa) si acum 3 ani, Marin Marian( d’ale lui Mitica) de la TVR 2 a stat la o bere cu mine si cica “m-a citit” si mi-a propus sa lucrez in presa, la un prieten de-al lui, Mihai Nicolae( Misu) de la Viata Prahovei( VP). Victor Preda era redactor sef atunci la VP. Si aici incepe povestea mea ca ziarist…

Eu, care faceam tot felul de combinatii si castigam cam de 6-7 ori salariul de la VP, am acceptat pur si simplu sa muncesc…Ma bucuram ca renuntasem la viata de Golan si castigam multi bani muncind”. De aici incolo vine povestea <<documentarii>>.

“…Ei bine, dupa un articol intitulat ( parca, nu-mi amintesc preabine) <<Canabis pe toate strazile>>, Crima Organizata a trecut la cosit si s-a gandit cum sa ma lege la gura. Sansa lor a venit imediat, dupa ce un fost prieten de-al meu mi-a spus ca-mi da pe tava o retea de traficanti, cu conditia sa ii spun unde gaseste canepa( canabisul). Am acceptat si am demarat o ancheta, martori imi sunt doi politisti ( surse de-ale mele). Problema a intevenit cand seful de la Crima Organizata, comisarul sef Eugen Serghie m-a contactat sa-mi spuna ca nu trebuia sa scriu ce am scris si ca nu exista canepa pe strada. Atunci am comis-o rau de tot,  asta pentru ca m-am dus la Podul de Lemn de langa caminul Rafinorilor si am rupt o craca dintr-o planta de canepa si i-am trantit-o pe birou lui Serghie. A luat foc. A mentionat ca poate sa ma aresteze pentru simplul fapt c-am pus mana pe rahatul ala de iarba. Cica asa era legea. Imediat, am fost filat. Mi s-au ascultat telefoanele si asa am ajuns la cel care-mi promisese ca-mi da pe tava reteaua de traficanti”.

 

Exclusiv

Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE

Publicat

pe

De

Comuna care nu-și încasează propriile taxe: „Republica Drăgănești”, unde Codul Fiscal e opțional

Primăria care funcționează pe încredere, nu pe lege

Dacă ai fi crezut că într-o comună din România, în anul 2025, Codul fiscal și legislația bugetară chiar se aplică, raportul Curții de Conturi a României privind U.A.T.C. Drăgănești îți dovedește contrariul. Potrivit acestui raport oficial de audit de conformitate, întocmit de Camera de Conturi Prahova, administrația locală a transformat respectarea legii într-o activitate… facultativă.

Concluzia Curții de Conturi este fermă: modul de stabilire și încasare a veniturilor proprii ale bugetului local NU este în conformitate cu legislația, iar neconformitățile sunt „semnificative și generalizate”. Tradus din limbaj tehnic: aproape tot ce se putea face prost, s-a făcut prost. Restul nu s-a mai făcut deloc.

„Control intern”: hârtie avem, bani nu

Curtea de Conturi constată că la U.A.T.C. Drăgănești nu a fost asigurată funcționalitatea controalelor interne în domeniul fiscal. Adică există legi, există norme, există atribuții… dar nu există aplicare.

Rezumatul pe scurt, conform raportului:

  • Hotărâri de Consiliu Local privind impozitele și taxele locale nu respectă în totalitate Codul fiscal.
  • Impunerea contribuabililor nu se face peste tot, iar când se face, nu neapărat corect.
  • Documentele justificative lipsesc, sunt incomplete sau se plimbă liber, fără să fie puse în ordine fiscală.
  • Formele de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală sunt uitate prin sertare, ceea ce a dus la debite neîncasate de aproape 2,83 milioane lei la 31.12.2025.

Cu alte cuvinte, Drăgănești este locul unde controlul intern există mai mult în teorie, iar banii bugetului local fac coadă afară, dar nu îi deschide nimeni ușa.

Registrul agricol – roman SF: terenuri, impozite și fantezie administrativă

Potrivit constatărilor Curții de Conturi, primăria nu și-a bătut capul să verifice și să coreleze datele dintre Registrul agricol și evidența fiscală.

Rezultatul:

  • suprafețe de teren care nu sunt corect luate în calcul;
  • terenuri care apar „în acte”, dar parcă nu și în impozite;
  • proprietăți scutite sau impozitate greșit;
  • risc real ca baza de impozitare să fie incorectă, iar bugetul local să fie păgubit.

Recomandarea Curții de Conturi? Să facă ce trebuia făcut de la început: punctaje, reconcilieri, verificări periodice. Altfel spus, să descopere că satul nu e doar pe hârtie, ci și pe hartă, iar terenurile chiar există și trebuie impozitate.

Executare silită? Nu, mulțumim, preferăm restanțele

În anul 2025, conform raportului Curții de Conturi, U.A.T.C. Drăgănești nu a aplicat formele de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală.

Consecința?

  • neîncasarea veniturilor la potențialul real;
  • menținerea unei liste de restanțe de 2.824.732 lei, bani care ar fi trebuit să fie în buget, nu în aer.

Cu alte cuvinte, dacă nu-ți plătești taxele în Drăgănești, nu vine nimeni după tine. E aproape o invitație oficială la neplată, cu antet de instituție publică.

Concesiuni, redevențe și bani pierduți pe drum

Un capitol savuros – dacă n-ar fi vorba de bani publici – îl reprezintă modul în care sunt administrate redevențele și concesiunile, conform raportului Curții de Conturi:

  • Nu există proceduri operaționale clare pentru colectarea veniturilor din concesionarea activităților de exploatare a resurselor pe suprafață a statului;
  • Nu sunt urmărite corespunzător declarațiile fiscale și documentele justificative ale concesionarilor;
  • Nu sunt verificate toate sumele datorate bugetului local.

Curtea de Conturi recomandă elaborarea de proceduri, constituirea de dosare fiscale pentru concesionari, solicitarea tuturor documentelor justificative și chiar verificarea unui contract prin care un teren de peste 10.000 mp este închiriat, cu potențial de redevențe serioase pentru buget.

Pe scurt, comuna stă pe bani, dar nu se apleacă să-i culeagă.

Impozite pe clădiri calculate „la ghici”

Raportul arată că, în 2025, veniturile bugetului local au fost diminuate din cauza:

  • stabilirii eronate a valorii impozabile pentru clădiri rezidențiale deținute de persoane fizice;
  • neactualizării suprafețelor reale ale clădirilor;
  • clădiri noi, cu autorizații de construire expirate și fără recepție finală, care nu au intrat la impozitare la timp.

Curtea de Conturi estimează o diminuare a veniturilor cu peste o mie de lei doar pe un eșantion de cazuri analizate, ceea ce sugerează un fenomen mai larg. Recomandarea este clară: inspecții fiscale la contribuabilii vizați, verificarea documentelor, stabilirea corectă a impozitelor și a accesoriilor.

Dar până atunci, bugetul local pierde bani, iar contribuabilii corecți subvenționează, de fapt, haosul administrativ.

Zonarea fiscală: au fost zone, dar nu s-au păstrat hărțile…

Un episod demn de un scenariu de comedie neagră: în urma verificărilor privind zonarea fiscală a localității (folosită la calculul impozitelor și taxelor locale), U.A.T.C. Drăgănești nu a putut demonstra documentar cum au fost stabilite și delimitate zonele fiscale.

Practic:

  • există o hotărâre a Consiliului Local,
  • dar actele administrative și documentația care au stat la baza acesteia nu mai sunt de găsit în arhivă.

Cu toate acestea, zonarea fiscală este folosită pentru calculul impozitelor. Cu alte cuvinte, impozitele se percep pe baza unui sistem ale cărui fundamente… nu mai sunt de găsit. Curtea de Conturi cere reconstituirea sau readoptarea documentației și arhivarea ei corespunzătoare.

În „Republica Drăgănești”, nici harta fiscală nu mai știe pe ce lume este.

Închirieri și concesiuni: reguli lipsă, penalități uitate

Potrivit raportului Curții de Conturi, activitatea de închiriere și concesionare a bunurilor din patrimoniul public și/sau privat al unității administrativ-teritoriale suferă de:

  • inexistența unui cadru intern de reglementare clar;
  • lipsa unor clauze contractuale ferme privind penalitățile pentru întârzierea plăților;
  • necalcularea și neîncasarea penalităților de întârziere datorate în 2025.

Consecința directă: diminuarea veniturilor bugetului local.
Recomandarea Curții de Conturi: actualizarea cadrului de reglementare, introducerea clară a penalităților, urmărirea tuturor sumelor datorate și aplicarea unitară a regulilor.

Cu alte cuvinte, nu ajunge că se închiriază și se concesionează – trebuie și să se încaseze, nu doar să se semneze hârtii.

„Control intern managerial”: sistem formal, realitate informală

În capitolul dedicat bunei guvernanțe, Curtea de Conturi descrie sistemul de control intern managerial de la U.A.T.C. Drăgănești ca fiind, în mare parte, formal și neadaptat dimensiunii și specificului entității.

Deficiențele constatate:

  • lipsa și insuficiența controalelor interne reale;
  • neidentificarea și negestionarea riscurilor majore legate de stabilirea și încasarea veniturilor;
  • documente și proceduri care există mai mult pentru bifă decât pentru aplicare efectivă.

Recomandarea: implementarea reală a standardelor de control intern, adaptarea sistemului la specificul entității, astfel încât să prevină nu doar erorile, ci și… risipa.

Pe scurt, pe hârtie există control. În practică, controlul pare a fi doar asupra modului în care nu se aplică regulile.

2026_UATC-Draganesti

Concluzie: Comuna unde legea se aplică „după posibilități”

Din raportul oficial al Curții de Conturi a României reiese imaginea unei administrații locale care tratează:

  • Codul fiscal ca pe un sfat opțional,
  • controlul intern ca pe o colecție de formulare,
  • arhiva ca pe o loterie de documente pierdute,
  • veniturile bugetare ca pe un bonus, nu ca pe o obligație.

Când Curtea de Conturi îți scrie negru pe alb că „neconformitățile sunt semnificative și generalizate”, nu mai e vorba de o simplă scăpare, ci de un mod de lucru.

„Republica Drăgănești” pare să fi inventat un nou model de administrație: statul de drept… dacă avem timp, chef și documente. Până atunci, banii publici rămân la stadiul de potențial, iar cetățeanul plătește, la propriu, nota de plată a nepriceperii administrative. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE

Publicat

pe

De

Comuna în care banii publici sunt o specie protejată: nu se ating, nu se încasează

Potrivit Curții de Conturi a României, Ceptura pare a fi prima comună din țară în care bugetul local e tratat ca un animal pe cale de dispariție: se uită la el cu duioșie, dar nu e voie să-l deranjezi cu încasări.

Din primul raport rezultă că:

  • Impozitele și taxele locale se calculează… cu milă, nu cu legea.
  • Debitele restante zac prin evidențe ca vinul în beci: peste 1,54 milioane lei (conform Curții de Conturi) pierduți din cauză de „neîncasare cronică”.
  • Executarea silită e doar o poveste urâtă cu care se sperie contribuabilii cuminți – în realitate, nu se aplică.
  • Chiriile și redevențele nu se actualizează, că poate se supără cine plătește.
  • Evidența fiscală e atât de „creativă”, încât nici nu mai știi dacă e primărie sau atelier de literatură fantastică.

Curtea de Conturi reține, negru pe alb, că sistemul de control intern și financiar preventiv nu funcționează. Adică, pe românește: banii intră și ies după modelul „vedem noi”, iar primăria privește situația cu un calm demn de mănăstire.

Investiții de carton: canalizare imaginară și stații de încărcare pe curent bugetar

Al doilea raport de audit de conformitate, tot al Curții de Conturi, arată cum Ceptura a inventat un nou tip de infrastructură: lucrări vizibile mai ales în documente.

Potrivit raportului:

  • Pentru extinderea rețelei de canalizare (Programul „Anghel Saligny”), s-au plătit zeci de mii de lei pentru lucrări neexecutate conform și pentru o dirigenție de șantier care a păzit, după caz, fie nimicul, fie lucrarea greșită.
  • Pentru stațiile de încărcare pentru vehicule electrice, comuna a reușit performanța să încarce sigur ceva: bugetul, cu sume nejustificate (cu tot cu dirigenție de șantier aferentă).
  • La clădirea Serviciului Public de Gospodărire comunală, extinderea și compartimentarea au produs și ele plăți nejustificate, dar perfect justificate… în contabilitatea defectuoasă.

Curtea de Conturi vorbește de cheltuieli nejustificate, de plăți fără bază reală și de un control intern care nu doar că nu previne paguba, dar pare să țină și ușa deschisă.

Cireașa de pe tort:

  • O garanție de bună execuție de 1,84 milioane lei emisă de o societate radiată de BNR este acceptată și ținută la inimă de primărie, ca și cum ar fi un adevărat scut bugetar.
  • Alte garanții de zeci de mii de lei nu sunt constituite sau nu sunt evidențiate, după modelul: „dacă nu le înregistrăm, poate nu răspundem de ele”.

Potrivit Curții de Conturi, aproape 9,7 milioane lei stau blocați, fictiv, la „active în curs de execuție”, deși lucrările sunt finalizate și recepționate. Cu alte cuvinte, patrimoniul e machiat contabil, ca să arate altfel decât e.

În Ceptura, salariul se calculează cu bonus de imaginație

Al treilea raport de audit de conformitate al Curții de Conturi (privind recrutarea, promovarea și salarizarea în 2025) e o adevărată antologie de „așa nu” în materie de plăți salariale.

Conform constatărilor oficiale:

  1. Spor de control financiar preventiv pentru… altă entitate
    • Doi salariați ai Primăriei Ceptura au primit majorarea salariului de bază pentru activitate de control financiar preventiv.
    • Problema, arată Curtea de Conturi: ei exercitau acest „control” asupra documentelor SC Aquaceptura SRL, o societate comercială unde Consiliul Local e acționar unic.
    • Adică: sunt plătiți din banii primăriei pentru a controla altă entitate, deși legea prevede clar că fiecare entitate publică își are propriul control financiar preventiv.

    Suma plătită nejustificat: 6.020 lei (plăți de personal nejustificate, după Curtea de Conturi).

  2. Majorări la salariu și în concediu: vacanță plătită în regim „proiect european”
    • Personalul din echipele de implementare de proiecte europene a primit majorările de salariu și în zilele de concediu de odihnă.
    • Curtea de Conturi indică explicit: 17.021 lei majorări salariale acordate eronat, plus contribuții aferente.

    În traducere: unii au lucrat atât de intens în proiecte, încât au prestat pentru fonduri europene și de pe șezlong.

  3. Salariu mai mare decât viceprimarul
    • Un salariat implicat în proiecte cu fonduri europene a ajuns, potrivit Curții de Conturi, să aibă venitul lunar brut peste indemnizația viceprimarului (deja majorată cu 40%).
    • Legea spune clar că veniturile acestor persoane trebuie plafonate la nivelul viceprimarului cu majorarea aferentă. La Ceptura însă, plafonul legal e considerat mai mult o recomandare literară.

    Prejudiciul constatat aici: 5.643 lei, plăți salariale peste plafonul legal.

  4. Cadouri în bani de 8 Martie, din bani publici, fără temei legal
    • În februarie 2025, primăria a acordat salariaților cadouri în bani de 3.600 lei, cu ocazia zilei de 8 Martie.
    • Curtea de Conturi reține că nu există temei legal pentru astfel de „atenții” salariale în instituțiile publice.

    Așadar, în loc să respecte Legea nr. 153/2017, s-a ținut cont de „Codul Bunelor Maniere Bugetare”: la sărbători, dăm ceva „din bani publici, că doar nu-s ai noștri”.

  5. Concediu de odihnă plătit în contradicție cu legea
    • Un salariat a primit, la încetarea raportului de serviciu, 4.292 lei reprezentând compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, aferent anului 2025.
    • Numai că, așa cum precizează Curtea de Conturi, OUG nr. 156/2024 interzice compensarea în bani a concediilor neefectuate aferente anului 2025.

    Cu alte cuvinte, s-a plătit fix ce legea spunea explicit să nu se plătească.

  6. Controlul financiar preventiv: absent motivat prin… neexercitare
    • Controlul financiar preventiv nu a fost exercitat asupra tuturor operațiunilor prevăzute, inclusiv asupra deciziilor de angajare, promovare, stabilire a salariilor, ordonanțări de plată și obligații fiscale aferente.
    • Documentele fără viză CFP nu au fost nici măcar trecute la „Refuz de viză”, ci au rămas într-o zonă gri, perfectă pentru erori și plăți nelegale.

    Curtea de Conturi constată un risc evident: plăți nelegale și erori care nu sunt prevenite.

Sistemul de control intern: mort, dar bine plătit

Toate acestea converg într-o concluzie oficială extrem de clară, formulată de Curtea de Conturi în rapoarte și în scrisorile către primărie:

  • Sistemul de control intern managerial „nu a fost funcțional”.
  • Nu a fost capabil să prevină apariția erorilor în salarizare, în investiții și în gestionarea garanțiilor.
  • Controalele interne sunt mai curând formale, pe hârtie, în timp ce în practică se derulează:
    • plăți salariale nejustificate,
    • plăți pentru lucrări neexecutate sau executate necorespunzător,
    • acceptarea de garanții emise de entități radiate,
    • denaturarea situației patrimoniale prin ținerea a milioane de lei în „active în curs”, deși lucrările sunt finalizate.

În plus, Curtea de Conturi notează și ceva aproape neverosimil: primăria nu a avut nicio obiecție la constatările din proiectele de raport, a transmis că nu are puncte de vedere divergente și a solicitat chiar să nu participe la ședința de conciliere. Pe scurt: „Nu contestăm nimic, dar nici nu venim să discutăm”.

Republica Ceptura: concluzie amar-comică

Dacă adunăm liniile mari ale celor trei rapoarte ale Curții de Conturi a României, iese următorul tablou pamfletar:

  • Venituri locale neîncasate, taxe și impozite lăsate în pace, ca să nu se supere debitorul.
  • Investiții cu probleme, plăți nejustificate, lucrări discutabile, garanții fantomă și un milion și ceva în garanții legate de o societate radiată.
  • Situație patrimonială cosmetizată, cu aproape 9,7 milioane lei ținuți artificial la „în curs”, deși ar fi trebuit recunoscuți corect în patrimoniu.
  • Salarii umflate, sporuri acordate pentru controlul documentelor altei entități, bonusuri și majorări pentru perioada de concediu, venituri peste nivelul viceprimarului, cadouri în bani fără temei legal, concedii plătite contrar unor interdicții exprese din OUG.
  • Control financiar preventiv și control intern managerial mai degrabă fictive, incapabile să prevină erorile; în practică, exact ce trebuia împiedicat s-a întâmplat, în serie.

Toate acestea nu sunt zvonuri, ci constatări oficiale ale Curții de Conturi a României, consemnate în:

1

2

3

  • Raportul de audit asupra bugetului local și administrării creanțelor și patrimoniului;
  • Raportul de audit de conformitate privind investițiile și garanțiile;
  • Raportul de audit de conformitate privind recrutarea, promovarea și salarizarea personalului în 2025;
  • Scrisorile de informare adresate primarului Comunei Ceptura.

În loc de epilog, rămâne imaginea unei administrații locale în care:

  • bugetul e tratat ca un sponsor anonim,
  • legile sunt citite mai mult ca literatură opțională,
  • iar controlul intern e un fel de angajat imaginar: trecut în organigramă, invocat la nevoie, dar complet absent când e vorba de prevenit risipirea banului public.

Iar cetățeanul – cel care plătește taxe, așteaptă canalizare reală, drumuri reparate, școli decente și administrație serioasă – află, din rapoartele Curții de Conturi a României, că în loc de toate acestea a primit: plăți nejustificate, lucrări cu probleme și un control intern în concediu prelungit. Vom reveni. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Gherghița – Prahova, campioană la „bugetul invizibil”: taxe uitate, datorii prescrise și acte dispărute din arhivă – I – (DOCUMENTE)

Publicat

pe

De

La Primăria Gherghița, veniturile locale par să fi avut parte de un tratament special: unele au fost calculate prea timid, altele n-au fost urmărite până la capăt, iar câteva documente esențiale n-au putut fi găsite când a venit vremea controlului. Nu e scenariul unei comedii birocratice, ci tabloul desprins dintr-un audit al Camerei de Conturi Prahova privind formarea și încasarea veniturilor locale în 2025.

Raportul nu acuză pe cineva de fapte penale și nici nu spune că întreaga activitate a primăriei ar fi fost neconformă. Concluzia este una „cu rezerve”: în linii mari, activitatea s-ar fi încadrat în regulile aplicabile, dar auditorii au consemnat numeroase deficiențe — de la impozite calculate greșit până la control intern care, în unele privințe, pare să fi funcționat mai mult pe hârtie.

Impozitele au pornit în urmărirea clădirilor. N-au prins toate proprietățile

În cazul a trei persoane juridice, primăria nu ar fi identificat și impus toate clădirile deținute și nici nu ar fi stabilit corect impozitul pentru unele bunuri deja declarate. Auditul a stabilit obligații suplimentare de 69.423 de lei, plus 9.574 de lei accesorii.

Nici la persoanele fizice evidența nu a fost fără surprize: pentru 15 contribuabili, suprafețele folosite în scop rezidențial și nerezidențial ar fi fost delimitate incorect. Rezultatul: impozite stabilite cu 14.214 lei mai puțin și majorări de întârziere de 1.739 de lei.

Pe scurt, în unele dosare, impozitul pare să fi fost calculat după principiul „să nu supărăm clădirea”.

Pădurea era acolo. În evidența fiscală, mai puțin

Auditorii au constatat că proprietarii unei suprafețe de 132.700 de metri pătrați de teren forestier nu figurau în evidența fiscală. În timpul controlului, terenurile au fost introduse în registre, iar obligațiile suplimentare stabilite au însumat 2.430 de lei, la care s-au adăugat 625 de lei accesorii.

Alte terenuri extravilane au ieșit la iveală după compararea datelor cadastrale cu evidențele primăriei. Pentru acestea s-au stabilit impozite suplimentare de 5.714 lei și accesorii de 1.535 de lei.

Registrul agricol și evidența fiscală, așadar, nu păreau să țină mereu legătura. Poate că se întâlneau la ședințe, dar nu neapărat și la punctaj.

Datorii lăsate să îmbătrânească până la prescripție

Pentru trei societăți agricole, raportul consemnează creanțe fiscale de 8.858 de lei — din care 4.131 de lei debit principal și 4.727 de lei majorări — pentru care, la 31 decembrie 2025, se împlinise termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită.

Potrivit Camerei de Conturi, nu fuseseră întreprinse toate demersurile necesare pentru identificarea sediilor actuale ale debitorilor și nu fuseseră folosite corespunzător procedurile de executare. O metodă administrativă cu efect garantat asupra creanțelor: dacă le lași suficient timp în sertar, ajung să aibă propriul termen de expirare.

Raportul mai arată că, pentru un contribuabil care era și consilier local, primăria instituise poprire doar asupra indemnizației de consilier. Nu fusese extinsă măsura asupra disponibilităților bancare ori a veniturilor salariale și nici nu fusese analizată executarea asupra bunurilor. La finalul lui 2025, restanțele acestuia erau de 19.002 lei.

Documentul nu îi dezvăluie numele și nu stabilește vreo vinovăție personală dincolo de situația fiscală descrisă. Dar episodul ridică o întrebare cât se poate de serioasă: cât de hotărâtă poate fi recuperarea datoriilor când debitorul ocupă și un loc la masa consiliului local?

Șapte construcții, un complex turistic și o monitorizare care n-a ajuns la fața locului

Pe un teren de 46.574 de metri pătrați funcționa un complex turistic alcătuit din șapte construcții, ridicate ori modernizate, pentru care auditorii nu au identificat certificate de urbanism și autorizații de construire. Raportul mai constată că primăria nu și-ar fi exercitat corespunzător atribuțiile de monitorizare și control al disciplinei în construcții.

Cu alte cuvinte, construcțiile au crescut, dar vigilența instituțională n-a ținut pasul. Camera de Conturi recomandă verificări periodice și documentarea lor — o idee simplă, dar care presupune ca cineva să iasă din birou și să observe ce se construiește.

Tot la capitolul inspecție fiscală, auditorii spun că verificările s-au limitat la documentele prezentate și la evidențele existente, fără controale faptice și documentări suficiente pentru a stabili situația reală a contribuabililor. Hârtiile au fost consultate; realitatea din teren, mai puțin.

Certificat fiscal fără datorii. În registre: peste 56.000 de lei restanțe

Un certificat de atestare fiscală ar fi consemnat că o persoană juridică nu avea obligații de plată, deși evidențele primăriei arătau restanțe de 56.366 de lei: 47.696 de lei debit principal și 8.670 de lei accesorii.

Aici, hârtia oficială și baza de date par să fi avut opinii diferite. Auditorii au recomandat reguli mai stricte pentru emiterea certificatelor, inclusiv verificarea unui extras de cont fiscal la aceeași dată.

Comodat cu iz de chirie și penalități rămase neîncasate

Raportul mai consemnează că un spațiu din domeniul privat al comunei a fost dat unei societăți prin contract de comodat, deși relația dintre părți ar fi avut, în fapt, caracter oneros. Potrivit auditorilor, nu fuseseră respectate procedurile aplicabile închirierii, nu exista aprobarea prealabilă a Consiliului Local și nu fusese stabilită și încasată chiria în condițiile legii.

Într-un alt caz, primăria nu ar fi stabilit și încasat 425,53 lei penalități pentru plata cu întârziere a unei arende. Nu e o avere, dar tocmai asemenea sume arată dacă regulile sunt urmărite consecvent sau doar când își amintesc registrele de ele.

Auditorii au semnalat și deficiențe în verificarea redevențelor pentru exploatarea resurselor la suprafață: primăria nu ar fi urmărit depunerea declarațiilor fiscale și nu ar fi verificat documentele care stau la baza calculului sumelor datorate.

Control intern cu comisie, dar fără frână la toate operațiunile

Sistemul de control intern managerial exista formal, însă raportul spune că nu fusese adaptat suficient la dimensiunea și activitatea instituției. În plus, pentru unele operațiuni privind bunurile comunei — inclusiv contracte de comodat și de arendă — nu fusese acordată viza de control financiar preventiv, deși procedurile interne o cereau.

Mai era și problema arhivei: Primăria nu a prezentat actul administrativ și documentația care justificau zonarea fiscală folosită la calcularea impozitelor pe 2025. Reprezentanții instituției au spus că aceasta se bazase pe o hotărâre a Consiliului Local, dar documentele nu au fost găsite în arhivă pentru a fi puse la dispoziția auditorilor.

Iar 129.451 de lei reprezentând majorări de întârziere aferente creanțelor restante nu fuseseră reflectați în evidența contabilă și în situațiile financiare la 31 decembrie 2025. Raportul precizează că această abatere a fost remediată ulterior.

Concluzie cu rezerve: nu chiar dezastru, dar nici premiu pentru evidență

Camera de Conturi Prahova a identificat zece abateri privind veniturile fiscale, trei privind veniturile nefiscale și alte deficiențe legate de evidența creanțelor și documentele pentru stabilirea taxelor locale. Primăria nu a formulat puncte de vedere divergente față de constatările raportului, potrivit documentului.

Verdictul instituțional rămâne nuanțat: cu excepția neconformităților consemnate, activitatea ar fi fost în conformitate, sub aspectele semnificative, cu cadrul legal aplicabil. Dar, în această comedie administrativă, poanta nu stă într-o singură sumă și nici într-un singur dosar. Stă în repetarea aceluiași tipar: proprietăți care nu apar la impozitare, datorii urmărite prea târziu, documente care nu se găsesc și controale care nu ajung întotdeauna din registru pe teren.

2026_UATC-Gherghita

Pamfletul se sprijină pe constatările raportului de audit de conformitate al Camerei de Conturi Prahova privind formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea veniturilor bugetului local al comunei Gherghița în anul 2025. Constatările sunt ale auditorilor; ironia, a noastră. (Paul D.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv31 de minute ago

Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE

Comuna care nu-și încasează propriile taxe: „Republica Drăgănești”, unde Codul Fiscal e opțional Primăria care funcționează pe încredere, nu pe...

Exclusiv31 de minute ago

Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE

Comuna în care banii publici sunt o specie protejată: nu se ating, nu se încasează Potrivit Curții de Conturi a...

Exclusiv32 de minute ago

Gherghița – Prahova, campioană la „bugetul invizibil”: taxe uitate, datorii prescrise și acte dispărute din arhivă – I – (DOCUMENTE)

La Primăria Gherghița, veniturile locale par să fi avut parte de un tratament special: unele au fost calculate prea timid,...

Exclusiv32 de minute ago

Paradisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești

În plină „situație dificilă”, fabrica Coca‑Cola Ploiești reușește, culmea, să fie din ce în ce mai „inovatoare”. Nu neapărat datorită...

Exclusiv32 de minute ago

Polițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină

Cine e, de fapt, „șoferul primarului” Vlăduț nu e nici șoferul personal al primarului, nici bodyguardul lui de campanie și...

Exclusiv33 de minute ago

Ochelari pe hârtie, miopie pe bani: cum vede M.A.I. polițistul de la ghișeu doar când nu trebuie să plătească

Ochelari pentru polițiști? M.A.I. vede doar tabelele, nu și portofelul Ministerul Afacerilor Interne a reușit o performanță demnă de manualele...

Exclusivo zi ago

Mizil – orașul unde legea e „opțională”, dar nota de plată o achită contribuabilul

În România în care fiecare leu bugetar ar trebui cântărit, la Mizil pare că s-a inventat un nou sport: aruncatul...

Exclusivo zi ago

Penitenciarul unde pâinea se cumpără la mica înțelegere, iar lucrările se fac pe hârtie

„Ordine și disciplină”: doar pentru deținute, nu și pentru achiziții (cazul Penitenciarului de Femei Ploiești – Târgșoru Nou, după raportul...

Exclusivo zi ago

„Excelența” la M.A.I.: Cum să furi legal (sau nu) din buzunarele propriilor oameni

Conflictul privind majorarea pentru „lucrări de excepție” – sau „excelența”, cum o alintă, ironic, șefii din M.A.I. – a scos...

Exclusivo zi ago

IPJ Prahova – „Structuri SRL” și lăutarul de serviciu. Mocanu Horia, duba nouă, Renaultul „upgrade” și planul de a pune mâna pe Băicoi

În universul paralel numit IPJ Prahova, unde „Structuri SRL” pare să fie adevărata firmă de apartament care coordonează uniformele, cariera...

Exclusiv2 zile ago

„Academia de invârtit facturi”: Cum a ajuns Târgşoru Vechi să plătească mai mult decât scrie pe notă – şi să spună „Da, aşa e!” – DOCUMENTE!

„Formare profesională” pe bani publici: când controlul intern ia pauză Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi Prahova,...

Exclusiv2 zile ago

„Secret” cu ștampilă Nesecret: cum a inventat I.P.J. Neamț infracțiuni din propriile hârtii

Ministerul face, sindicatul întreabă, poliția „se autosesizează” Există un gen special de umor administrativ în România: îți tipărești „secretele” pe...

Exclusiv2 zile ago

Eroi de unică folosință: ne aducem aminte de polițiști doar când cad la pământ

Jurământ cu glonț inclus: „chiar cu prețul vieții” nu e o figură de stil În primele săptămâni de școală, tinerii...

Exclusiv3 zile ago

Fermierii, la cuțitul Bruxelles-ului: FAPPR intră în ring cu noul PAC 2028–2034

Luni, 9 noiembrie 2026: Bruxelles-ul taie, FAPPR trage de mânecă Luni, 9 noiembrie 2026, Parlamentul European mai bifează o rundă...

Exclusiv4 zile ago

I.P.J. Prahova – De la «Siguranță și Încredere» la «parapet și fier vechi»

IPJ Prahova – Facem zob mașinile, Nu infractorii! Încă o mașină făcută praf. Nimic nou la IPJ Prahova Încă un...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv