Livrare programată pentru 2031

Țările de Jos au decis să achiziționeze o aeronavă GlobalEye produsă de compania suedeză Saab, destinată misiunilor de supraveghere aeriană, avertizare timpurie și comandă-control. Livrarea este planificată pentru anul 2031.

Aeronava va completa participarea Țărilor de Jos la programul NATO de achiziție comună a până la 10 aeronave GlobalEye, destinat înlocuirii flotei îmbătrânite de avioane E-3 Sentry ale Alianței.

Prin achiziția unei aeronave proprii, Haga își va asigura capabilitățile necesare la nivel național, beneficiind în același timp de resursele puse în comun de NATO.

Echipajele olandeze vor începe instruirea în 2028

Ministrul suedez al apărării, Pål Jonson, și omoloaga sa olandeză, Dilan Yeşilgöz-Zegerius, au semnat o scrisoare de intenție privind cooperarea în cadrul programului.

„Salut decizia Țărilor de Jos de a achiziționa GlobalEye. Prin această cooperare, echipajele olandeze vor putea începe instruirea pe sisteme suedeze încă din 2028”, a declarat Jonson.

Potrivit ministrului suedez, cele două țări urmăresc să creeze condițiile pentru utilizarea comună a sistemelor, pregătirea integrată a personalului și desfășurarea unor operațiuni coordonate.

„Această cooperare va oferi forțelor noastre aeriene o imagine operațională mai clară, un nivel mai ridicat de interoperabilitate și o capacitate sporită de a conduce și executa împreună operațiuni aeriene în cadrul NATO”, a adăugat Jonson.

Contractul final nu a fost încă semnat

Acordul actual reprezintă un pas important, însă nu echivalează încă cu o comandă fermă. Saab a precizat că nu a primit deocamdată un contract din partea Țărilor de Jos și că așteaptă continuarea procedurilor de achiziție.

Compania suedeză s-a declarat pregătită să participe la următoarele etape ale procesului și să furnizeze aeronava conform calendarului convenit.

GlobalEye atrage noi clienți

Oferta Saab a înregistrat mai multe evoluții favorabile în cursul acestui an.

În luna mai, Canada și-a anunțat intenția de a achiziționa aeronave GlobalEye. Planurile canadiene prevăd inclusiv înființarea unei linii de producție în Canada, destinată atât necesităților naționale, cât și unor eventuale exporturi.

Până în prezent, nici Canada și nici NATO nu au semnat însă contracte definitive pentru GlobalEye, negocierile fiind încă în desfășurare.

În iulie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că un grup de state aliate a convenit să cumpere aeronave GlobalEye pentru înlocuirea avioanelor E-3 Sentry utilizate în prezent de Alianță.

Alegerea platformei europene a survenit după renunțarea, cu câteva luni înainte, la planurile privind achiziția aeronavelor americane Boeing E-7A Wedgetail. Proiectul a fost abandonat după ce și-a pierdut, potrivit oficialilor, baza strategică și financiară.

Saab livrează două aeronave unui client din Orientul Mijlociu

La câteva săptămâni după anunțul NATO, Saab a comunicat și obținerea unei comenzi pentru două aeronave GlobalEye din partea unui stat nespecificat din Orientul Mijlociu.

Compania a descris țara drept „un nou client GlobalEye”. Contractul are o valoare de 10,1 miliarde de coroane suedeze, echivalentul a aproximativ 1 miliard de dolari, iar livrările sunt programate pentru 2030.

Posibil ultimul mare acord anunțat de ministrul suedez al apărării

Decizia privind aeronava olandeză ar putea fi una dintre ultimele achiziții majore anunțate de Pål Jonson în actuala sa funcție.

În Suedia urmează să aibă loc alegeri parlamentare, iar sondajele indică un avantaj foarte redus pentru opoziția de centru-stânga în fața coaliției de guvernare de dreapta. Rezultatul scrutinului ar putea influența viitoarea orientare a politicii suedeze de apărare și a programelor de cooperare militară internațională.

Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) înființează o nouă structură militară dedicată sistemelor fără pilot și inteligenței artificiale, a anunțat șeful Statului Major israelian, general-locotenentul Eyal Zamir.

„Câmpul de luptă se schimbă într-un ritm amețitor, iar noi ne schimbăm odată cu el”, a declarat Zamir miercuri, la ceremonia de absolvire a celei de-a 153-a promoții a cursului ofițerilor de marină al IDF.

„Înțelegem că viitorul include sisteme fără pilot, robotică, drone și utilizarea extinsă a inteligenței artificiale”, a adăugat el.

În acest context, Zamir a anunțat că Israelul „a finalizat înființarea unei noi structuri a IDF — o evoluție istorică: Departamentul pentru Sisteme Fără Pilot și Inteligență Artificială”. Noua structură va fi responsabilă de coordonarea acestui domeniu aflat într-o dezvoltare rapidă, iar IDF estimează că va fi inaugurată oficial până la începutul lunii decembrie.

Zamir este șeful Statului Major israelian din martie 2025. Înainte de numirea sa, a ocupat funcția de director general al Ministerului israelian al Apărării, unde a avut un rol important, după atacul din 7 octombrie, în asigurarea aprovizionării Israelului pe durata războiului și în planificarea achizițiilor militare pe termen lung.

Noua structură urmărește reunirea tehnologiilor din mai multe domenii — terestru, aerian și maritim.

„Capabilitățile oferite de sistemele fără pilot vor opera alături de echipe umane sau vor executa misiuni independente”, a declarat Zamir. „Ele vor crește ritmul operațiunilor pe câmpul de luptă și vor salva vieți. Este o transformare care are loc o dată la o generație, iar IDF intenționează să devină lider mondial în acest domeniu.”

Sisteme autonome pentru operațiuni terestre, aeriene și maritime

Yaakov Katz, autorul cărții The Weapon Wizards: How Israel Became a High-Tech Military Superpower și cercetător la Jewish People Policy Institute, a declarat pentru Breaking Defense că decizia reflectă „o înțelegere tot mai clară în cadrul IDF că robotica, vehiculele autonome și sistemele bazate pe inteligență artificială schimbă războiul modern și chiar pot determina rezultatul unei bătălii”.

„Pe măsură ce observăm tot mai multe roiuri de drone și alte muniții autonome pe câmpul de luptă, capacitatea de a procesa volume uriașe de date la viteze fără precedent devine tot mai importantă”, a spus Katz.

El a adăugat că aceste tehnologii pot oferi forțelor armate capabilități noi și pot contribui la salvarea de vieți în moduri care nu erau posibile în trecut.

Deoarece discursul a fost susținut la o ceremonie a marinei, Zamir a subliniat și beneficiile pentru forțele navale israeliene.

„Marina israeliană va beneficia, de asemenea, de aceste capabilități, pe măsură ce va integra sisteme avansate și autonome deasupra și sub suprafața mării”, a declarat el.

Planul Hoshen și modernizarea marinei

Zamir a discutat și despre planul multianual al IDF, denumit Hoshen, care ar urma să înceapă în următorii ani.

„Am acordat o atenție deosebită domeniului maritim — o prioritate importantă și esențială pentru asigurarea superiorității noastre militare pe mare în anii următori”, a spus șeful Statului Major.

El a menționat, de asemenea, că marina israeliană a primit recent submarinul INS Drakon, cel mai nou submarin israelian sosit din Germania.

Israelul dezvoltă de ani de zile tehnologii autonome

Israelul investește de mai mulți ani în tehnologii militare avansate. Fostul șef al Statului Major, Aviv Kohavi, al cărui mandat s-a încheiat în ianuarie 2023, a fost unul dintre principalii promotori ai digitalizării și modernizării tehnologice a armatei.

IDF a precizat că, în timpul mandatului său, armata a introdus mai multe capabilități noi, printre care sistemul naval de apărare aeriană C-Dome, corveta din clasa Sa’ar 6 și drona Skylark 3.

În acea perioadă, armata israeliană analiza noi metode multidimensionale de desfășurare a operațiunilor, inclusiv înființarea unor unități noi. De asemenea, investea în sisteme fără pilot, precum dronele și roboții tereștri.

Armata promova și planul „Momentum”, conceput pentru creșterea letalității prin valorificarea progreselor tehnologice.

Totuși, după atacul din 7 octombrie, orientarea puternică spre tehnologiile avansate a fost criticată, deoarece forțele terestre israeliene păreau nepregătite pentru un atac de amploare executat de militanți înarmați în principal cu arme ușoare.

Un nou impuls pentru industria israeliană de apărare

Decizia din 2026 de a pune accentul pe inteligența artificială și sistemele fără pilot se înscrie într-o tendință mai amplă a industriei israeliene de apărare către tehnologii autonome.

Elbit Systems a prezentat miercuri sistemul „Fuse”, care combină mai multe „sisteme autonome de luptă bazate pe inteligență artificială”.

Compania afirmă că aceste sisteme permit „coordonarea centralizată, în timp real, a unui număr mare de sisteme autonome aeriene și terestre”.

Ministerul israelian de Finanțe a publicat, de asemenea, date noi despre sectorul tehnologic al țării. Potrivit ministerului, Israelul ocupă locul al treilea în lume în ceea ce privește comercializarea inteligenței artificiale, locul al șaselea în dezvoltare și locul al șaptelea în cercetare, dintr-un total de 83 de țări.

Ministerul a mai afirmat că sectorul high-tech continuă să fie motorul economiei israeliene, capitalul atras în prima jumătate a anului 2026 crescând cu 53,6% față de aceeași perioadă din 2025.

General american: fără bani, impulsul creat în ultimul an riscă să se piardă

Generalul-locotenent Steven Marks, unul dintre coordonatorii programului american destinat accelerării dezvoltării dronelor autonome, a avertizat că inițiativa ar putea pierde ritmul dacă nu va primi finanțarea solicitată de administrația de la Washington.

În cadrul unei conferințe dedicate tehnologiilor emergente, Marks a declarat că nu știe dacă grupul său de lucru, Defense Autonomous Working Group — DAWG, va primi integral cele aproape 54 de miliarde de dolari solicitate pentru anul fiscal 2027. El a subliniat însă că este esențial ca programul să primească măcar o parte din fonduri.

Potrivit generalului, lipsa finanțării ar putea afecta progresul înregistrat de la înființarea grupului, în urmă cu mai bine de un an.

Administrația cere 54,6 miliarde de dolari

Pentru DAWG au fost solicitate 54,6 miliarde de dolari în bugetul aferent anului fiscal 2027. Cea mai mare parte a sumei — 53,6 miliarde de dolari — a fost inclusă în procedura de reconciliere bugetară, alături de alte priorități ale administrației, precum sistemul de apărare antirachetă Golden Dome.

În cazul în care procedura de reconciliere nu va fi aprobată de Congres, programul ar putea rămâne cu doar un miliard de dolari prevăzut în bugetul de bază.

Deși această sumă ar reprezenta o creștere semnificativă față de cele 226 de milioane de dolari primite pentru anul fiscal 2026, ea ar constitui mai puțin de 2% din planul inițial de finanțare.

Drone ieftine împotriva unor platforme extrem de costisitoare

Marks a susținut că realitatea operațională din Ucraina și Orientul Mijlociu demonstrează necesitatea accelerării programelor pentru sisteme autonome.

Generalul a avertizat că adversarii Statelor Unite nu pot ține pasul cu platformele americane sofisticate, însă pot utiliza drone care costă aproximativ 100.000 de dolari pentru a ataca nave și alte ținte cu o valoare de ordinul miliardelor.

Această disproporție creează un dezavantaj financiar pentru Statele Unite, care ajung să consume sisteme foarte scumpe pentru a contracara amenințări relativ ieftine.

DAWG preia misiunea programului Replicator

Defense Autonomous Working Group este o inițiativă a administrației americane care a preluat, în esență, obiectivele programului Replicator lansat în perioada administrației Biden.

Programul anterior urmărea achiziționarea rapidă a mii de drone ieftine, capabile să fie utilizate în operațiuni cu risc ridicat și, dacă este necesar, pierdute în luptă. Accentul era pus în special pe pregătirea unor capabilități pentru eventuale operațiuni în regiunea Indo-Pacifică.

În forma sa actuală, DAWG urmărește extinderea investițiilor în dezvoltarea mai multor tipuri de platforme autonome și în tehnologii care permit cooperarea între drone.

Programele concrete rămân clasificate

Steven Marks nu a oferit detalii despre sistemele care ar putea fi afectate de eventualele reduceri bugetare. El a precizat că programele DAWG sunt clasificate și că nu poate discuta public despre ele.

Generalul a indicat însă că este preocupat în mod special de finanțarea eforturilor de standardizare a sistemelor autonome, a interfețelor de control și a programelor de instruire.

Armata operează prea multe sisteme incompatibile

Marks a relatat că, în timpul unei vizite la Camp Clark, în Alabama, militarii din cadrul Grupului 20 de Forțe Speciale utilizau între șase și opt sisteme autonome diferite în cadrul unui exercițiu.

În opinia sa, armata trebuie să selecteze una sau două platforme și să le standardizeze la nivelul întregii structuri. Fiecare sistem presupune competențe și proceduri distincte, ceea ce complică instruirea și exploatarea operațională.

Standardizarea, a concluzionat generalul, va fi esențială pentru dezvoltarea viitoare a războiului autonom și pentru folosirea eficientă a dronelor în operațiuni complexe.