Connect with us

Anchete

Proiectul de ordonanta „trenulet” prin care se stabilesc regulile ce vor fi valabile in 2023

Publicat

pe

La fiecare final de an, din 2010 incoace, am fost obisnuiti sa vedem cum ni se tranteste cate o ordonanta de urgenta prin care Guvernul reglementeaza, pentru anul urmator, inghetari sau cresteri salariale sau de pensii, limitand sau anihiland complet, efectul unor legi date de Parlament. Cum au fost, dupa cum stiti bine, legile cadru de salarizare bugetara, macelarite, ciuntite, blocate la aplicare in fiecare an, prin OUG-uri, pana cand au fost abrogate ca degeaba au fost date.
Adica Badalaii din Guvernele Romaniei din ultimii 12 ani au eludat nonsalant, principiul loialitatii fata de Constitutie si trasatura Parlamentului de a fi „organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.”
Si acum, cum era de asteptat, pe final de an, a venit in dezbatere publica la MF, proiectul de ordonanta „trenulet” prin care se stabilesc regulile ce vor fi valabile in 2023, precizeaza cei de la sindicatul Diamantul.
Articole de interes pentru politisti sunt urmatoarele:
Art. I. – (1) Prin derogare de la prevederile alin. (2) al art. 12 din Legea- cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăși valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu 2.500 lei.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (2) al art. 39 din Legea-cadru nr.
153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru personalul nou- încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, pentru care nu există funcţie similară în plată, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară se stabilește la nivelul reglementat pentru anul 2022 în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare la care se aplică, după caz, prevederile art. 10 privind gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă.
(3) Pentru personalul prevăzut la alin. (1) cuantumul salariului de bază în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2023, se stabileşte după aplicarea majorării prevăzută la alin. (1).
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1) al art. 13 din Legea-cadru nr.
153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr.
153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2022.
(5) În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care
beneficiază personalul plătit din fonduri publice, cu excepția soldei de grad și a salariilor de grad, se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
(6) Prin derogare de la prevederile alin. (1) al art. 18 din Legea-cadru nr.
153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2023, valoarea lunară a indemnizaţiei de hrană se menţine la nivelul din anul 2022.
(7) Pentru personalul încadrat în unităţile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influenţele financiare determinate de creşterile salariale prevăzute la alin. (1) se asigură prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de la titlul VI „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”.
Art. II. – (1) Prin derogare de la prevederile alin. (2) – (6) ale art. 21 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2023, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) în anul 2023, pentru activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţişti, poliţiştii de penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia aferentă lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază cuvenit(ă).
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), munca suplimentară prestată în anul 2023 peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuţii pentru desfăşurarea activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situaţii de urgenţă, în personalizarea, emiterea şi evidenţa generală a documentelor de identitate şi a paşapoartelor simple, în emiterea şi evidenţa permiselor de conducere şi a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum şi de către polițiștii de penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plăteşte cu o majorare de
75% din solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenit(ă), proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare.
(4) Personalului din instituțiile de apărare și securitate națională care execută serviciul de luptă permanent, desfășoară activități deosebite cu caracter
operativ sau neprevăzut, precum și în situații de urgență i se aplică, în mod corespunzător, prevederile alin. (3).
(5) Plata majorării prevăzute la alin. (3) și (4) se efectuează astfel încât să se încadreze în limita de 3% din suma soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, la nivelul ordonatorului principal de credite.
(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), în cazul polițiștilor de penitenciare, limita de 3% se stabileşte la nivelul bugetului centralizat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(7) În situaţia prevăzută la alin. (3) și (4), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru se poate plăti numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de şeful ierarhic, în scris, fără a se depăşi 180 de ore anual. În cazuri cu totul deosebite, munca suplimentară se poate efectua şi peste acest plafon, dar nu mai mult de 360 de ore anual, cu aprobarea ordonatorului de credite şi cu acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor, potrivit legii, precum şi cu încadrarea în fondurile bugetare aprobate.
( 8 ) Condiţiile de stabilire a majorării prevăzute la alin. (3) și (4) și cele de încadrare în limitele stabilite la alin. (5) și (6), precum şi activităţile deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut pentru care se acordă acest drept se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.
(9) Dispoziţiile alin. (3) – ( 8 ) nu aduc atingere prevederilor alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.
(10) Ordonatorii de credite răspund în condiţiile legii de stabilirea şi acordarea drepturilor prevăzute la alin. (2) – (6) numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget.
Art. IV. – (1) În anul 2023, pentru personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile, compensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se menţin la nivelul lunii decembrie 2022.
(2) În anul 2023, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare și valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2022.
Art. VII. – (1) În anul 2023 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului.
Art. IX – (1) Prin derogare de la art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2023, pensiile militare de stat ale căror cuantumuri brute recalculate, stabilite și/sau actualizate, după caz, potrivit prevederilor Legii nr.
223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, până la data de 31.12.2017, și indexate ulterior, în conformitate cu legislația în vigoare, aflate în plată la 31 decembrie 2022, se indexează din oficiu, astfel:
a) până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 12,5%, fără să depășească
3.256 lei;
b) între 3.001 lei – 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 8,5%, fără să depășească 4.687 lei;
c) între 4.401 lei – 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 6,5%, fără să depășească 6.103 lei;
d) între 5.801 lei – 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 5,2%, fără să depășească 7.518 lei;
e) între 7.201 lei – 8.600 lei, se indexează cu 4,4%, fără să depășească
8.902 lei;
f) între 8.601 lei – 10.000 lei, se indexează cu 3,5%, fără să depășească
10.000 lei.
(2) Prin derogare de la art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2023, pensiile militare de stat stabilite potrivit prevederilor Legii nr.
223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de
01.01.2018, și indexate ulterior, în conformitate cu legislația în vigoare, aflate în plată la 31 decembrie 2022, se indexează din oficiu, astfel:
a) până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 3,8%, fără să depășească
3.076 lei;
b) între 3.001 lei – 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 2,5%, fără să depășească 4.485 lei;
c) între 4.401 lei – 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 1,9%, fără să depășească 5.888 lei;
d) între 5.801 lei – 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 1,5%, fără să depășească 7.295 lei;
e) între 7.201 lei – 8.600 lei, se indexează cu 1,3%, fără să depășească
8.687 lei;
f) între 8.601 lei – 10.000 lei, se indexează cu 1%, fără să depășească
10.000 lei.
(3) În cazul indexării cuantumurilor pensiilor militare de stat potrivit alin. (1) şi (2) pentru pensiile stabilite conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. 60 alin. (2) şi (3) din aceeași lege, se aplică în mod corespunzător.
(4) În situaţia în care cuantumul pensiilor militare de stat indexate potrivit alin. (1)-(3) este mai mic decât cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează acesta din urmă. (Sava N.).

Anchete

Captură de lux la frontiera cu Ucraina: Zeci de piei de șinșilă și haine de nurcă, ascunse în saci menajeri într-un camion

Publicat

pe

De

Polițiștii de frontieră din Suceava au dejucat o tentativă de contrabandă cu mărfuri de lux, după ce au descoperit un transport ilegal de blănuri scumpe în cabina unui camion. Un cetățean ucrainean este acum cercetat penal, după ce autoritățile au găsit peste 130 de piei de șinșilă și haine de nurcă pentru care bărbatul nu deținea niciun document de proveniență sau autorizație specială.

Marfă de 40.000 de lei, „pitită” printre deșeuri

Incidentul a avut loc în Punctul de Trecere a Frontierei Vicovu de Sus, unde s-a prezentat pentru a intra în țară un bărbat de 60 de ani, la volanul unui ansamblu rutier înmatriculat în Ucraina. Deși la prima vedere transportul părea unul de rutină, vigilența polițiștilor de frontieră a dus la solicitarea unui control amănunțit din partea inspectorilor vamali.

Surpriza a venit în momentul verificării cabinei capului tractor. Autoritățile au descoperit, îndesate în saci menajeri și nedeclarate, 132 de piei de șinșilă și cinci haine din blană de nurcă. Conform estimărilor oficiale, valoarea bunurilor se ridică la aproximativ 40.000 de lei, întreaga cantitate fiind confiscată pe loc.

Specii protejate, aduse în țară fără avizele CITES

Gravitatea faptei este accentuată de faptul că bunurile sunt susceptibile a proveni din specii de animale protejate prin lege. Potrivit surselor judiciare, cetățeanul ucrainean nu a putut prezenta certificatul CITES sau autorizația specială emisă de autoritățile pentru protecția mediului, documente obligatorii pentru tranzitul unor astfel de mărfuri la nivel internațional.

Această lipsă a documentației transformă transportul într-o încălcare gravă a regimului de protecție a biodiversității, pe lângă tentativa evidentă de a eluda taxele vamale.

Dosar penal pentru „Contrabandă calificată”

Consecințele legale pentru bărbatul de 60 de ani sunt severe. Inspectorii vamali i-au aplicat deja o amendă contravențională în valoare de 3.000 de lei, însă problemele acestuia abia încep. Polițiștii de frontieră suceveni au deschis un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de contrabandă calificată.

De asemenea, cetățeanul străin este cercetat pentru deținerea și transportul exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic. Cercetările continuă sub coordonarea unității de parchet competente, urmând ca la finalizarea anchetei să fie dispuse măsurile legale care se impun pentru protejarea regimului vamal și a speciilor protejate. (Sava N.).

Citeste in continuare

Anchete

ROMGAZ ÎȘI UMPLE BUZUNARELE: 6,5% ÎN PLUS LA SALARII, PE TĂCUTE, LA ADĂPOSTUL „STRATEGICULUI” NEPTUN DEEP

Publicat

pe

De

Când e criză pentru toți, dar nu și pentru băieții de la gaz

Guvernul a descoperit, brusc, că are inimă mare – dar doar pentru Romgaz. În ședința de vineri, Executivul a aprobat, prin memorandum, majorarea salariilor din companie cu 6,5%, începând cu 1 iunie 2026.

Nu prin lege, nu prin mare transparență, ci discret, „pe surse” la început, și abia apoi cu documentul scos la lumină, semnat de:

  • Ilie Bolojan – ministru interimar al Energiei,
  • Oana Gheorghiu – vicepremier interimar,
  • Alexandru Nazare – ministru interimar al Finanțelor.

Când e vorba de tăieri, se dau ordonanțe și conferințe. Când e vorba de măriri la o companie de stat „de casă”, se lucrează cu memorandume și comunicate atent ambalate.

„Nu mai facem față pieței”. Săracii giganți monopol de stat

Justificările oficiale pentru creșterea salariilor la Romgaz par rupte din manualul de plângeri al corporațiilor cu profit record:

  • „Anul trecut, creșterea salarială a fost sub nivelul pieței de specialitate.”
  • „E nevoie de măsuri pentru păstrarea angajaților performanți.”
  • „Compania are în plan investiții majore, e complicat să mai ții oamenii buni.”

Memorandumul plânge, în esență, de mila unei companii uriașe, de stat, care:

  • e pe profit,
  • are poziție strategică,
  • și se vaită că „nu mai poate concura la salarii” cu privații.

Așa că soluția găsită nu e piața liberă, nu e eficiența, nu e reforma, ci reflexul clasic: mai mulți bani, aprobați politic, printr-un document netrecut la vedere pe ordinea de zi inițială.

40,6 milioane lei „indexare”: o mică atenție pentru motivația personalului

În cifre, „modestul” 6,5% arată așa:

  • Majorarea totală: 40.654.274 lei, conform memorandumului.
  • Data de aplicare: 1 iunie 2026.

Explicația oficială:
„Menținerea angajaților, în special a celor direct productivi (inclusiv cu studii superioare, TESA) (…) devine din ce în ce mai dificilă”, în condițiile în care competitorii din piață oferă salarii mai mari, iar anterior au existat „multiple restricții legislative” la indexări.

Traducere: ani de zile, statul a pus frână generală la creșteri, acum, când e nevoie să nu fugă oamenii buni din companiile „strategice”, se ridică frâna, dar selectiv. Când e pentru bugetari de rând sau sectoare uitate de lume, ni se explică doct că „nu sunt resurse” și „trebuie responsabilitate bugetară”. Când e pentru Romgaz – hop, se găsesc peste 40 de milioane.

Neptun Deep, Iernut, Azomureș: lista de proiecte, folosită ca paravan

Guvernul scoate artileria grea a proiectelor pentru a justifica mărirea:

  • Proiectul strategic Neptun Deep;
  • Finalizarea centralei de la Iernut;
  • Acordul de principiu cu Azomureș pentru preluarea activității operaționale.

Se mai flutură, în treacăt, și cifra magică:

  • „Cel mai mare program de investiții din istoria societății, de aproximativ 5,6 miliarde lei”.

Morala oficială: dacă Romgaz e „strategic” și investește masiv, automat trebuie să creștem salariile, altfel nu se mai face nimic. Responsabilizarea costurilor? Management pe bune? Condiționarea măriri de performanță reală, nu doar de titulatura de „strategic”? Nu se discută.

Strategia e simplă: spui „securitate energetică” și „stabilitatea pieței de gaze” și orice critică devine, brusc, atac la siguranța națională.

Memorandum pe sub masă: trei proiecte anunțate, unul gras strecurat

Piesa cea mai „amuzantă” a întregii povești ține de transparență:

  • Pe ordinea de zi au fost anunțate inițial trei proiecte.
  • În comunicatul de după ședință apar patru.
  • Dar niciun cuvânt despre salariile de la Romgaz.

Decizia privind majorarea cu 6,5% apare inițial doar „pe surse”, apoi abia ulterior Guvernul face public memorandumul. Practic, un bonus financiar de zeci de milioane de lei, aprobat într-un mod în care omul obișnuit să nu priceapă prea mult din proceduri nici nu știe exact când și cum a fost aruncat pe masă.

Nu vorbim de o pensie minimă. Vorbim de un colos energetic de stat, implicat în proiecte majore, unde fiecare decizie de acest tip ar trebui discutată și analizată în plenă lumină. În schimb, totul miroase a „hai să nu stricăm imaginea, vedem noi după ce trece”.

Statul sărac la profesori și doctori, darnic la „strategici”

Contrastul e inevitabil:

  • la educație, sănătate, asistență socială, orice cerere de creștere salarială e întâmpinată cu lecții de „sustenabilitate” și „disciplină bugetară”;
  • la companii de stat mari, cu profit, se trece direct la memorandum și majorare, sub pretextul „competiției pe piața muncii”.

Nu e vorba că angajații Romgaz n-ar merita salarii competitive. Problema este dublul standard:

  • pentru cei „strategici”, angajați într-o companie de stat bine așezată, se găsesc imediat argumente și bani;
  • pentru cei care țin pe umeri sisteme întregi subfinanțate, se inventează comisii, discuții, amânări și promisiuni abstracte pentru „după reformă”.

Concluzie: Romgaz, laboratorul perfect al salariilor „strategic” discrete

Guvernul își ambalează decizia într-o frază impecabilă de comunicat:

„Decizia de majorare a salariilor angajaţilor Romgaz cu 6,5% (…) are în vedere rolul strategic al Romgaz (…) și nevoia de menţinere a stabilităţii şi motivării resursei umane.”

Sună tehnic, grav, responsabil. Dar, dincolo de limbajul lustruit, rămâne imaginea următoare:

  • o companie de stat pe profit;
  • un memorandum discret, cu zeci de milioane în joc;
  • un Guvern care nu simte nevoia să își asume direct, transparent, o astfel de decizie încă de la început.

Când e vorba de bani pentru sistemul public la scară largă, totul se transformă în criză, deficit și avertismente europene. Când e vorba de bani pentru un colos „strategic”, se poate și altfel: repede, tăcut, cu explicații frumos ambalate, după ce trece trenul ședinței de Guvern.

În România, nu toți suntem „strategici”. Unii suntem doar contribuabili. Cei de la Romgaz tocmai au aflat, negru pe alb, de ce e bine să fii în prima categorie. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

„Brațul lung” al Laurei Kovesi lovește în inima politicii franceze: Ancheta împotriva lui Jordan Bardella stârnește acuzații grave de partizanat

Publicat

pe

De

Parchetul European (EPPO) se află din nou în centrul unei controverse de proporții continentale, după ce noi informații indică o posibilă utilizare selectivă a puterii judiciare. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, care citează dezvăluiri din publicația franceză Le Figaro, instituția condusă de Laura Codruța Kovesi a deschis un front de lucru împotriva lui Jordan Bardella, liderul ascendent al opoziției franceze și principalul rival politic al președintelui Emmanuel Macron.

Ținta Bardella: Un obstacol penal în calea favoritului la președinția Franței?

Contextul în care apare această anchetă este unul exploziv. Jordan Bardella nu este doar un politician de opoziție, ci principalul favorit în sondajele pentru viitoarele alegeri prezidențiale din Franța, reprezentând amenințarea numărul unu pentru tabăra politică a lui Macron.

Criticii sistemului de justiție european, citați de Lumea Justiției, sugerează că activarea Parchetului European în acest caz seamănă izbitor cu vechile practici ale „dosarelor politice”. Această mutare este văzută de mulți ca o încercare de „execuție” administrativă a unui lider politic aflat pe val, chiar în momentul în care acesta amenință echilibrul puterii la Paris.

Dosarul „Pfizergate”, sub tăcere: Unde este fermitatea EPPO când vine vorba de Ursula von der Leyen?

Contrastul dintre celeritatea în cazul Bardella și pasivitatea în alte dosare de răsunet a stârnit reacții virulente. Avocata Ingrid Mocanu, a cărei opinie este evidențiată în materialul celor de la Lumea Justiției, atrage atenția asupra „dublei măsuri” care pare să guverneze deciziile de la vârful EPPO.

În timp ce rivalii liderilor europeni sunt luați la ochi, celebrul dosar al achizițiilor de vaccinuri, în care este implicată președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pare să fi intrat într-un con de umbră. „Ce-o mai face dosarul ăla al vaccinurilor, al UrSSulei, așezat grațios sub un fund pufos?”, s-a întrebat retoric avocata, sugerând că Parchetul European manifestă o „clemență selectivă” atunci când vine vorba de cercurile înalte de putere de la Bruxelles.

Umbra distincțiilor diplomatice: Între recunoaștere oficială și suspiciuni de partizanat

Acuzațiile de subiectivism nu sunt întâmplătoare și fac trimitere la legăturile strânse dintre șefa EPPO și statul francez. În acest context, este readusă în discuție medalierea Laurei Codruța Kovesi de către Ambasada Franței la București, un moment de recunoaștere diplomatică care acum, în lumina anchetei împotriva lui Bardella, capătă o conotație controversată.

Într-un peisaj politic european tot mai polarizat, acțiunile Parchetului European sunt monitorizate cu maximă atenție. Rămâne de văzut dacă EPPO va reuși să demonstreze imparțialitatea totală sau dacă suspiciunile privind transformarea justiției într-o armă politică împotriva „dușmanilor” liderilor de la vârful UE vor continua să submineze credibilitatea instituției conduse de Kovesi. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv2 ore ago

MIRUNA DE LA BĂICOI: AGENTA „ÎN FUNDUL GOL” CARE A CONFUNDAT LEGEA CU SEDUCȚIA ȘI POLIȚIA CU UN STUDIO FOTO (II)

DE LA ȘCOALĂ DE POLIȚIE, LA „ȘCOLĂRIȚA” DIN BĂICOI: MIRUNA, AGENTA CARE SE TRATEAZĂ DE LEGE CU CREME ȘI ȘEDINȚE...

Exclusivo zi ago

CAMERELE FANTOMĂ ALE POLIȚIEI: CÂND „TOP SECRET” E DOAR O SCUZĂ PENTRU OPACITATE

„Nu vă putem spune câte camere avem, că… se supără tabelul de înzestrare” Sindicatul Diamantul a îndrăznit blasfemia supremă: a...

Exclusivo zi ago

LEGEA, CĂLCATĂ ÎN PICIOARE SUB PROTECȚIA UNIFORMEI: Polițistă din Prahova, depistată la volan cu permisul suspendat în minivacanța de 1 Mai

În timp ce redacția noastră este imersată în ample anchete ce vizează ramificațiile mafiei deșeurilor — subiect asupra căruia vom...

Exclusivo zi ago

Chiriaș la Statul-Fantomă: Cum închiriază AFI spații pe care nu le are și îți trimite factura la insultă

București, capitala imobilelor fără stăpân… oficial În timp ce bucureșteanul de rând se lovește de birocrație pentru orice amărâtă de...

Exclusivo zi ago

TECHUP SAU CASH-UP? PROGRAMUL CARE POATE FI REVOLUȚIONAR SAU O ALTĂ GĂLEATĂ DE BANI

TechUp România ar putea fi, în teorie, un program transformator: dacă finanțează cu adevărat proiecte de frontieră, dacă nu se...

Exclusiv2 zile ago

Infernul cu epolet și omerta de stat: Cum a devenit mobbingul „sport național” în Poliția Română

În timp ce lumea civilizată discută despre sănătate mintală, în buncărul administrativ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) s-a inventat un...

Exclusiv2 zile ago

Arta de a face „fumuri” prin boscheți: Cum s-a stins geniul contrabandiștilor din Valea Vișeului

În Maramureș, spiritul antreprenorial a depășit de mult barierele legalității, transformându-se într-o disciplină sportivă de mare risc: „fuga cu cartușul...

Exclusiv2 zile ago

TIC-TAC-UL DISPERĂRII: „Baronul” Nan și REȚEAUA de la Coca-Cola Ploiești au început numărătoarea inversă spre „Beciul Domnesc”

În timp ce la fabrica Coca-Cola din Ploiești aerul a devenit mai irespirabil decât emisiile nemonitorizate de Garda de Mediu,...

Exclusiv2 zile ago

„Marea nefericire” de la Băicoi: Intrigi de mahala, „cocktailuri” de farmacie și fantomele mafiei petrolului

Într-un oraș care pare blestemat să nu scape de spectrele trecutului, o nouă mascaradă locală scoate la iveală un amestec...

Exclusiv3 zile ago

EPOLEȚI LA ȘCOALA AJUTĂTOARE: CUM ÎȘI „DRESEAZĂ” IGPR-UL DULĂII SUB BAGHETA UNEI SECRETĂRESE

În laboratoarele de „creație” ale IGPR, legea a devenit o simplă sugestie, iar procedura disciplinară – o piesă de teatru...

Exclusiv3 zile ago

DINASTIA CĂTUȘELOR ȘI FEUDALII DIN PUȘCĂRII: Cum s-a transformat sistemul penitenciar în moșia privată a „Famigliei” Teoroc și a locotenenților de tip Aldea

În timp ce Ministerul Justiției doarme în post, pușcăriile României au încetat de mult să mai fie instituții publice, devenind...

Exclusiv3 zile ago

Orașul justițiarilor de birt la Băicoi: Cum s-a născut Mesia cu xanax la pachet

Justițiara de serviciu a Băicoiului (II) Într-un orășel în care cârciuma ține loc de prefectură, iar Facebook-ul de Monitor Oficial,...

Exclusiv4 zile ago

Cum „Antigrindina” a tăcut și a furat lege.  După 30 de zile de absență, instituția recunoaște că n-are ce spune — dar legea n-o iartă.

Scrisoarea care mușcă coada propriilor vorbe Pe 3 aprilie 2026, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a...

Exclusiv4 zile ago

Recviem pentru un Guvern de carton: Bolojan a plecat, dar „Dinozaurii” rămân la butoane

S-a mai dus o tură! Guvernul Bolojan a căzut în aplauzele unora și suspinele altora, lăsând în urmă un Minister...

Exclusiv4 zile ago

Justițiara de serviciu a Băicoiului (I)

Cum s-a transformat un „luptător cu sistemul” în fabrică de acuzații pe bandă rulantă În Băicoi, nu mai domină mirosul...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv