Connect with us

Anchete

Proiectul de ordonanta „trenulet” prin care se stabilesc regulile ce vor fi valabile in 2023

Publicat

acum 2 ani

pe

La fiecare final de an, din 2010 incoace, am fost obisnuiti sa vedem cum ni se tranteste cate o ordonanta de urgenta prin care Guvernul reglementeaza, pentru anul urmator, inghetari sau cresteri salariale sau de pensii, limitand sau anihiland complet, efectul unor legi date de Parlament. Cum au fost, dupa cum stiti bine, legile cadru de salarizare bugetara, macelarite, ciuntite, blocate la aplicare in fiecare an, prin OUG-uri, pana cand au fost abrogate ca degeaba au fost date.
Adica Badalaii din Guvernele Romaniei din ultimii 12 ani au eludat nonsalant, principiul loialitatii fata de Constitutie si trasatura Parlamentului de a fi „organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.”
Si acum, cum era de asteptat, pe final de an, a venit in dezbatere publica la MF, proiectul de ordonanta „trenulet” prin care se stabilesc regulile ce vor fi valabile in 2023, precizeaza cei de la sindicatul Diamantul.
Articole de interes pentru politisti sunt urmatoarele:
Art. I. – (1) Prin derogare de la prevederile alin. (2) al art. 12 din Legea- cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăși valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu 2.500 lei.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (2) al art. 39 din Legea-cadru nr.
153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru personalul nou- încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, pentru care nu există funcţie similară în plată, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară se stabilește la nivelul reglementat pentru anul 2022 în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare la care se aplică, după caz, prevederile art. 10 privind gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă.
(3) Pentru personalul prevăzut la alin. (1) cuantumul salariului de bază în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2023, se stabileşte după aplicarea majorării prevăzută la alin. (1).
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1) al art. 13 din Legea-cadru nr.
153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr.
153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2022.
(5) În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care
beneficiază personalul plătit din fonduri publice, cu excepția soldei de grad și a salariilor de grad, se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
(6) Prin derogare de la prevederile alin. (1) al art. 18 din Legea-cadru nr.
153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2023, valoarea lunară a indemnizaţiei de hrană se menţine la nivelul din anul 2022.
(7) Pentru personalul încadrat în unităţile sanitare publice, inclusiv cele care au ca asociat unic unităţile administrativ-teritoriale, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, influenţele financiare determinate de creşterile salariale prevăzute la alin. (1) se asigură prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de la titlul VI „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”.
Art. II. – (1) Prin derogare de la prevederile alin. (2) – (6) ale art. 21 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2023, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) în anul 2023, pentru activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţişti, poliţiştii de penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia aferentă lunii iunie 2017. Baza de calcul pentru acordarea acestor drepturi o reprezintă solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază cuvenit(ă).
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), munca suplimentară prestată în anul 2023 peste programul normal de lucru de către personalul cu statut special care are atribuţii pentru desfăşurarea activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României, în situaţii de urgenţă, în personalizarea, emiterea şi evidenţa generală a documentelor de identitate şi a paşapoartelor simple, în emiterea şi evidenţa permiselor de conducere şi a certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere, precum şi de către polițiștii de penitenciare, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, se plăteşte cu o majorare de
75% din solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenit(ă), proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii. Plata majorării se efectuează în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în următoarele 60 de zile după prestarea muncii suplimentare.
(4) Personalului din instituțiile de apărare și securitate națională care execută serviciul de luptă permanent, desfășoară activități deosebite cu caracter
operativ sau neprevăzut, precum și în situații de urgență i se aplică, în mod corespunzător, prevederile alin. (3).
(5) Plata majorării prevăzute la alin. (3) și (4) se efectuează astfel încât să se încadreze în limita de 3% din suma soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, la nivelul ordonatorului principal de credite.
(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), în cazul polițiștilor de penitenciare, limita de 3% se stabileşte la nivelul bugetului centralizat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
(7) În situaţia prevăzută la alin. (3) și (4), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru se poate plăti numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de şeful ierarhic, în scris, fără a se depăşi 180 de ore anual. În cazuri cu totul deosebite, munca suplimentară se poate efectua şi peste acest plafon, dar nu mai mult de 360 de ore anual, cu aprobarea ordonatorului de credite şi cu acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor, potrivit legii, precum şi cu încadrarea în fondurile bugetare aprobate.
( 8 ) Condiţiile de stabilire a majorării prevăzute la alin. (3) și (4) și cele de încadrare în limitele stabilite la alin. (5) și (6), precum şi activităţile deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut pentru care se acordă acest drept se stabilesc prin ordin al ordonatorului principal de credite.
(9) Dispoziţiile alin. (3) – ( 8 ) nu aduc atingere prevederilor alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.
(10) Ordonatorii de credite răspund în condiţiile legii de stabilirea şi acordarea drepturilor prevăzute la alin. (2) – (6) numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget.
Art. IV. – (1) În anul 2023, pentru personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile, compensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se menţin la nivelul lunii decembrie 2022.
(2) În anul 2023, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare și valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2022.
Art. VII. – (1) În anul 2023 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului.
Art. IX – (1) Prin derogare de la art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2023, pensiile militare de stat ale căror cuantumuri brute recalculate, stabilite și/sau actualizate, după caz, potrivit prevederilor Legii nr.
223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, până la data de 31.12.2017, și indexate ulterior, în conformitate cu legislația în vigoare, aflate în plată la 31 decembrie 2022, se indexează din oficiu, astfel:
a) până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 12,5%, fără să depășească
3.256 lei;
b) între 3.001 lei – 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 8,5%, fără să depășească 4.687 lei;
c) între 4.401 lei – 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 6,5%, fără să depășească 6.103 lei;
d) între 5.801 lei – 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 5,2%, fără să depășească 7.518 lei;
e) între 7.201 lei – 8.600 lei, se indexează cu 4,4%, fără să depășească
8.902 lei;
f) între 8.601 lei – 10.000 lei, se indexează cu 3,5%, fără să depășească
10.000 lei.
(2) Prin derogare de la art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2023, pensiile militare de stat stabilite potrivit prevederilor Legii nr.
223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de
01.01.2018, și indexate ulterior, în conformitate cu legislația în vigoare, aflate în plată la 31 decembrie 2022, se indexează din oficiu, astfel:
a) până la 3.000 lei inclusiv, se indexează cu 3,8%, fără să depășească
3.076 lei;
b) între 3.001 lei – 4.400 lei inclusiv, se indexează cu 2,5%, fără să depășească 4.485 lei;
c) între 4.401 lei – 5.800 lei inclusiv, se indexează cu 1,9%, fără să depășească 5.888 lei;
d) între 5.801 lei – 7.200 lei inclusiv, se indexează cu 1,5%, fără să depășească 7.295 lei;
e) între 7.201 lei – 8.600 lei, se indexează cu 1,3%, fără să depășească
8.687 lei;
f) între 8.601 lei – 10.000 lei, se indexează cu 1%, fără să depășească
10.000 lei.
(3) În cazul indexării cuantumurilor pensiilor militare de stat potrivit alin. (1) şi (2) pentru pensiile stabilite conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. 60 alin. (2) şi (3) din aceeași lege, se aplică în mod corespunzător.
(4) În situaţia în care cuantumul pensiilor militare de stat indexate potrivit alin. (1)-(3) este mai mic decât cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează acesta din urmă. (Sava N.).
Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
incisiv.national@gmail.com
.....
Articole pe aceiasi tema:

Anchete

Decontarea serviciilor turistice pentru personalul din apărare și ordine publică în 2025

Publicat

acum 21 de minute

pe

aprilie 19, 2025

De

Prevederi generale

Conform art. IV, alin. 3 din OUG nr. 131/2021, în perioada 1 ianuarie 2025 – 31 decembrie 2025, personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională va beneficia de decontarea a 50% din valoarea serviciilor turistice prestate de structuri de primire turistică clasificate. Aceasta se aplică pentru persoanele ale căror solde/neturi sunt de până la 8.000 lei lunar.

Detalii ale decontării

Decontul va fi limitat la un maxim de 800 lei, pentru servicii turistice în valoare de cel puțin 1.600 lei. Este necesar ca solicitantul să fie cazat pentru minimum o zi la unitatea turistică aleasă, care trebuie să fie inclusă în lista structurilor clasificate disponibilă pe site-ul Ministerului Turismului. Menționăm că funcționarea unor unități turistice fără clasificare este considerată contravenție.

Perioada de decontare

  • Interval: 01.01.2025 – 31.12.2025
  • Excepții: Serviciile turistice neprestate în 2024 nu se pot deconta.

Categorii de servicii turistice decontabile

  1. Servicii de cazare
  2. Alimentație publică (mese la restaurant)
  3. Tratament balnear și agrement

Decontul se poate solicita atât pentru servicii realizate în timpul concediului de odihnă, cât și pentru cele efectuate în afara acestuia. Cele două situații sunt:

  1. Servicii decontate în perioada concediului: 800 lei la o factură de 1.600 lei.
  2. Servicii decontate în afara concediului: 800 lei la o factură de 1.600 lei, cu aplicarea impozitelor și contribuțiilor sociale de 41,5% (468 lei net).

Condiții pentru factură

Pentru a beneficia de decontare, factura fiscală trebuie să conțină următoarele informații:

  • Denumirea serviciilor turistice (ex. servicii cazare și masă)
  • Denumirea unității turistice (numele pensiunii/hotelului, ex. Hotel Neptun, Pensiunea Maria)
  • Perioada cazării (ex. 04.06-08.06.2025)
  • Numele și prenumele titularului (care trebuie să fie distincte de numele firmei careadministrează unitatea de cazare)

Documente necesare pentru decontare

La structurile financiare trebuie să se depună următoarele acte:

  • Factura fiscală
  • Bon fiscal sau chitanță pentru a dovedi plata OR extra de cont pentru plățile efectuate prin Booking
  • Raport tipizat.

Modalități de plată

Plata serviciilor turistice poate fi efectuată exclusiv de către polițist sau de către soțul/soția acestuia. Deconturile se fac în ultima săptămână a lunii, oferind astfel o oportunitate atât pentru relaxare, cât și pentru acces la facilități turistice pentru personalul din domeniile de apărare și ordine publică. (Sava N.).

Citeste in continuare

Anchete

Avize favorabile pentru reducerea pensiilor magistratilor și creșterea vârstei de pensionare

Publicat

acum 23 de ore

pe

aprilie 18, 2025

De

Inițiativa legislativă în discuție

Publicația Lumea Justiției dezvăluie că avizele favorabile pentru proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistratilor continuă să susțină modificările propuse de liderii coaliției de guvernare. Proiectul vizează reducerea pensiilor magistratilor, calculul acestora urmând să se facă raportat la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 de luni de activitate, față de 80% cât este în prezent, și creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani.

Aviz negativ de la CSM

Până în prezent, singurul aviz negativ pentru acest proiect de lege provine de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Aceasta reprezintă o reacție importantă din partea corpului magistratului, care își exprima îngrijorările legate de impactul acestor modificări asupra sistemului judiciar.

Parcursul legislativ al inițiativei

Ințiativa legislativă (Pl-x nr. 103/2025) este deja în proces de analiză în Camera Deputaților, unde au fost depuse trei avize. Din păcate pentru judecători și procurori, două dintre acestea sunt favorabile proiectului de lege. Avizul Comisiei pentru Drepturile Omului, Culți și Problemele Minorităților Naționale a fost adoptat în unanimitate, iar cel al Consiliului Legislativ, condus de Florin Iordache, include o serie de propuneri și observații care nu ridică obiecții semnificative la adresa modificărilor propuse.

Reacții și implicații

Aceste avize favorabile sugerează o continuare a discuțiilor în cadrul legislativ și o posibilă aprobată a proiectului, ceea ce ar putea avea un impact considerabil asupra sistemului judiciar românesc. Reducerea pensiilor și creșterea vârstei de pensionare stârnesc controverse și discuții în rândul comunității juridice și al opiniei publice, în contextul în care se depun eforturi continue pentru a asigura o justiție independentă și eficientă. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în continuare în acest proces legislativ. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

CSM emite aviz negativ pentru proiectul pensiilor speciale ale magistraților

Publicat

acum 2 zile

pe

aprilie 17, 2025

De

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ, în data de marți, pentru proiectul de lege aflat în dezbatere la Camera Deputaților ce vizează modificarea pensiilor magistraților, conform informațiilor furnizate de Agerpres.

Detalii despre proiectul de lege

Proiectul propus de liderii coaliției de guvernare prevede că, începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, magistrații de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică se pot pensiona și beneficia de pensia de serviciu, dacă au minimum 25 de ani de vechime în aceste funcții și o vârstă de cel puțin 48 de ani. De asemenea, magistrații vor ajunge treptat la vârsta de pensionare de 65 de ani până în 2045.

Obiecțiile CSM la proiectul de lege

CSM a argumentat avizul negativ invocând Legea 282/2023, care a modificat deja condițiile de pensionare pentru magistrați. Astfel, legea actuală prevede creșterea vârstei de pensionare la 60 de ani, precum și eliminarea vechimilor în alte funcții juridice. De asemenea, este prevăzută o perioadă de tranziție pentru valorificarea vechimii în alte funcții juridice, totodată stabilind o bază de calcul de 80% din venitul brut pentru pensii.

CSM consideră că adoptarea unei noi legi la scurt timp după legislativul anterior afectează stabilitatea cadrului normativ și riscă să influențeze negativ resursele umane din sistem, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. În perioada 2021-2023, a existat o pensionare masivă a magistraților, ceea ce i-ar putea determina pe mulți dintre ei să iasă din sistem dacă proiectul este adoptat.

Impactul asupra magistraților

Conform CSM, un procent semnificativ dintre magistrați îndeplinesc în prezent condițiile de pensionare. De exemplu, 75,45% dintre judecătorii Instanței Supreme și 23,92% dintre cei de la curțile de apel pot ieși la pensie. Consiliul mai susține că o nouă lege ar crea discriminări între generațiile de magistrați, fiind trei regimuri de pensionare diferite.

CSM a subliniat că reducerea cuantumului pensiei la 65% din venitul realizat în ultimele 48 de luni contravine jurisprudenței Curții Constituționale, care impune respectarea principiului independenței justiției și asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor din perioada activă.

Contextul legislativ și presiunea europeană

Guvernul se confruntă cu presiuni din partea Comisiei Europene, care a blocat o plată de 230 de milioane de euro prin PNRR din cauza neîndeplinirii jalonului referitor la reforma pensiilor speciale. Premierul Marcel Ciolacu a menționat că Guvernul are câteva variante pentru a remedia această situație.

De asemenea, Curtea Constituțională a declarat că impozitarea progresivă a pensiilor speciale a creat premisele unei recalculări anuale a pensiilor, contrar legislației actuale. Aceasta a stabilit că actul normativ nu precizează modalitatea de calcul a părții contributive, ceea ce încalcă drepturile stabilite în Constituție.

Prin urmare, tensionarea legislativă pe tema pensiilor magistraților continuă să genereze controverse și preocupări atât în interiorul sistemului judiciar, cât și pe scena politică.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv21 de minute ago

Sâmbăta Mare: Tradiții, obiceiuri și ce nu trebuie să faci in această zi

Pregătiri pentru Învierea Domnului Sâmbăta Mare este ziua de dinaintea Învierii Domnului, un moment de tihnă și pregătire spirituală pentru...
Exclusiv21 de minute ago

Reflectii asupra indiferenței sociale

Provocare la meditație Vitalie Josanu, reprezentant al Sindicatului Diamantul, invită la o profundă meditație asupra valorilor morale și a responsabilității...
Exclusiv11 ore ago

Procurorul „aruncat”: Mâna nevăzută a senatorului „Melcilor” asupra justiției

Teatrul absurdității în afacerile cu deșeuri Un circ în jurul gunoaielor (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc Într-o...
Exclusiv23 de ore ago

Analiză juridică asupra inaplicabilității interdicțiilor din proiectul de lege privind mercenariatul pentru polițiștii suspendați

Considerații preliminare Analiza se concentrează asupra aplicabilității interdicțiilor incluse în proiectul de lege ce modifică diverse acte normative din domeniul...
Exclusiv23 de ore ago

Mușamalizarea organizată: Răspunsuri insălătoare și coordonate de la vârful IGPR

Context și scopul analizei În ultimele luni, Sindicatul Polițiștilor “Diamantul” a identificat un model sistematic de dezinformare și disimulare a...
Exclusiv23 de ore ago

Alerta roșie: FSANP cere acțiuni imediate pentru siguranța penitenciarelor din România

Context internațional și precedent alarmant Recenta serie de atacuri asupra închisorilor din Franța a generat un semnal de alarmă în...
Exclusiv23 de ore ago

Destructurarea unei rețele internaționale de inșelăciune în domeniul suplimentelor alimentare

Sprijin internațional în combaterea infracționalității Poliția Română, în colaborare cu specialiști din cadrul EUROPOL, a oferit asistență ofițerilor de investigație...
Exclusiv23 de ore ago

Percheziții în Pogoanele: Trei persoane reținute pentru inșelăciune în domeniul relațiilor online

Acțiune coordonată împotriva infracțiunilor economice Polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Buzău, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Pogoanele, au...
Exclusiv2 zile ago

CSM acordă certificat de bună purtare foștilor procurori de la DNA Ploiești/„Dezvăluiri de noaptea minții”

Secția pentru procurori în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a emis un nou certificat de bună...
Exclusiv3 zile ago

Corupția în sistem: Legătura dintre inculpatul pseudo-jurnalist spagar si santajist Cătălin Stavri și forțele de ordine

Corupția în sistem: Legătura dintre INFRACTORUL – INCULPAT spagar si santajist Cătălin Stavri și forțele de ordine Cum site-ul de...
Exclusiv3 zile ago

Corupția în justiție: Cazul inculpatului pseudo – jurnalist spagar si santajist  Cătălin Stavri și murdăriile din White Tower

Scandalul White Tower: Între escrocherii și complicități neimaginabile Miza imobiliară care scoate la iveală colapsul moral al justiției Într-un nou...
Exclusiv3 zile ago

Suspiciuni în IGPR: Director cercetat pentru o afacere discretă cu Bolt?

Emil Pascut de la Sindicatul Diamantul a dezvăluit informații intrigante privind un director din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române...
Exclusiv3 zile ago

Sindicatul Europol răspunde IGPR: Dovada lipsei de carburant este adevărată

Sindicatul Europol reamintește reacția inițială a IGPR în legătură cu acuzațiile privind lipsa de carburant. Atunci, conducerea Poliției Române a...
Exclusiv4 zile ago

Cătălin Stavri: Pseudo-jurnalistul infractor al sit-ului de denigrare și șantaje Incomod.ro – Dezvăluiri explozive și inregistrări despre corupție

Cazul Cătălin Stavri: Pseudo-jurnalistul implicat în santaj și corupție – Dezvăluiri explozive și inregistrări revelatoare Un infractor sub presiune: Revelații...
Exclusiv4 zile ago

„Adio, Halchin!”. Ieri, a fost ultima zi a Directorului General al ANP/Urmeaza Valentin Matei de la Penitenciarul Ploiesti?

Pe 14 aprilie 2025, la ora 16:00, Dan Halchin si-a încheiat mandatul în funcția de director general al Administrației Naționale...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv