Featured
Radiografia unui sistem în metastază: Curtea de Conturi pulverizează iluzia „reformei” Ministerului Sănătății
O anchetă semnată de jurnalista Claudia Marcu în cotidianul Ziarul Național scoate la iveală un adevăr crunt: strategia statului român de a „moderniza” sănătatea este, în realitate, un sabotaj la adresa pacienților. Un raport recent al Curții de Conturi confirmă că ambulatoriile de specialitate — pilonul pe care ar fi trebuit să se sprijine reforma — sunt, în mare parte, unități-fantomă, lăsând românii cu o singură opțiune: plata grea în sectorul privat.
Capcana „redirecționării”: Spitale cu lacăte pe paturi, dar fără alternative reale
Ani la rând, Ministerul Sănătății a vândut publicului aceeași placă publicitară: reducerea internărilor costisitoare și mutarea greului pe umerii medicilor de familie și ai ambulatoriilor. Sursa citată menționează că fostul oficial Alexandru Rogobete a mers până la a tăia 14.000 de paturi din spitale, etapizat până în 2030, sub pretextul eficientizării resurselor.
Realitatea din teren, documentată de Curtea de Conturi, este însă o „glumă proastă”. Pacientul este prins într-un labirint birocratic: biletul de trimitere devine adesea o simplă foaie fără valoare atunci când fondurile pentru investigații se epuizează în primele zile ale lunii, iar spitalele sunt forțate să implementeze „internări de o zi” doar pentru a bifa cerințele Caselor de Asigurări.
Subfinanțare de tip „bătaie de joc”: 6,5 lei pentru un serviciu medical în 2026
Auditul Curții de Conturi relevă o cauză principală a dezastrului: banii. Deși costurile vieții și inflația au explodat, statul a menținut valorile decontate pentru serviciile medicale la niveluri derizorii. Dacă în 2022 un punct pe serviciu medical în ambulatoriu era de 4 lei, perspectiva anului 2026 oferă o cifră la fel de descurajantă: 6,5 lei.
„Aceste valori nu au acoperit niciodată costul real al serviciilor medicale efectuate”, avertizează auditorii. Rezultatul? Ambulatorii înghesuite, prost dotate și o criză cronică de personal. Există situații absurde în care specialiști de elită lucrează în policlinicile de stat doar două ore pe săptămână, lăsând listele de așteptare să se întindă pe luni de zile.
„Ambulatorii fantomă”: Fără medici, fără aparatură și cu program de dimineață
Raportul Curții de Conturi, citat de Ziarul Național, descrie un peisaj dezolant în unitățile subordonate Ministerului Sănătății. Ambulatoriile „integrate” nu constituie filtrul promis pentru reducerea spitalizărilor, ci sunt doar niște anexe subdimensionate.
Lipsa dotărilor cu aparatură de înaltă performanță (CT, RMN, endoscopii) transformă vizita la medicul specialist de la stat într-o etapă inutilă. Fără capacitate de diagnostic, pacientul ajunge fie la urgențe — crescând astfel cheltuielile statului pe care „reforma” dorea să le scadă — fie este forțat să scoată din buzunar sute sau mii de lei în clinicile private.
Riscuri vitale: Pacienții complexi, lăsați în voia sorții
Semnalele de alarmă venite direct de la reprezentanții spitalelor sunt de-a dreptul alarmante. Aceștia au recunoscut în fața Curții de Conturi că ambulatoriile nu pot oferi monitorizare continuă pentru cazurile grave, iar timpul alocat unei consultații este insuficient pentru o evaluare corectă.
În concluzie, ceea ce Ministerul Sănătății numește „strategie de eficientizare” se dovedește a fi, conform datelor oficiale, un eșec sistemic care pune în pericol viața asiguraților. În loc să economisească, statul cheltuiește mai mult prin spitalizări evitabile și complicații medicale survenite din lipsa unui diagnostic timpuriu în ambulatoriile care, pe hârtie, funcționează, dar în realitate sunt închise după ora prânzului.
Exclusiv
Pensionarul de lux și împăratul șuruburilor: IPJ Prahova, statul care plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la Dedeman – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XV)
Catedrala Jmecheriei, episod nou: după „doctorii‑Dumnezeu” și „școlărițele” în fundul gol (aici), intră în scenă pensionarul de 130 de milioane și Năsulea de la Logistic
După ce Incisiv de Prahova a arătat, cu nume, date și dosare, cum IPJ Prahova a devenit „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului”, cu „doctorul‑Dumnezeu” PH 01 TID, „școlărița” Miruna în fundul gol și cămătăria de la CAR, serialul continuă.
Doar decorul rămâne același: Prahova, județul unde 112 deranjează cariera, nu criminalul, iar sistemul își apără cu sfințenie pilele, pensiile speciale și combinațiile din curte.
Pensionarul de 130 de milioane: când nu‑ți mai ajunge nici micu’ de pe DN1 plătit de fraierul de contribuabil
Noul erou al scenei: comisarul‑șef Găliș Dan.
Conform portalului instanțelor de judecată (portal.just.ro, Curtea de Apel Ploiești, dosar 1486/105/2024 – contencios administrativ, recurs respins și hotărâre definitivă), Găliș a vrut să facă o figură unică în galaxia IPJ:
– s-a pensionat la cerere în 2024,
– apoi a dat în judecată propriul inspectorat, ca să‑și anuleze chiar decizia de pensionare.
Pe românește: „m-am pensionat, dar m-am răzgândit, că încă mai miroase a bani prin birou”.
De ce atâta dor de uniformă?
- Pensia: circa 130 de milioane vechi pe lună (raportat de surse interne), umflată cu ore de weekend băgate la greu, astfel încât omul să ajungă să ia mai mult decât șeful lui.
- Regimul de lucru „de weekend”: nu pe străzile cu morți în trafic, ci pe DN1, cu mic, bere și măslină, în drum spre Valea Prahovei, sub pretextul eternului „verificăm agenții dacă stau drepți la Gura Pădurii la Sinaia”.
Cât să‑ți dea statul, ca să te consideri mulțumit pentru plimbările de weekend?
130 de milioane nu ajung.
Că vechile obiceiuri nu mor: doar se pensionează și dau în judecată ca să revină.
Găliș, de la comisiile de concurs la comisia de pensii: când „renumele” te ajunge din urmă
S-ar putea să-i fie dor nu doar de bani, ci și de celebritate.
În trecut, ca subcomisar, Găliș Dan a fost membru în comisii de organizare a concursurilor pentru ocuparea posturilor – acele comisii unde soarta carierei unora se decide la pix, iar a altora la „recomandare”.
Și nu e singurul episod din CV-ul său.
Tot el și-a făcut „renume” acum ceva ani, când patrula rutier prin Vălenii de Munte și a fost acuzat de un bucureștean că, împreună cu un coleg, ar fi „falsificat un accident”.
Acuzația a intrat, cum altfel, în malaxorul clasic: timp, praf, mușamalizare, uitare.
Acum, după ce:
- s-a pensionat la cerere,
- a încercat să anuleze legal propria pensionare,
- a pierdut definitiv recursul la Curtea de Apel Ploiești,
povestea lui Găliș devine manual de cum să sugi bugetul până la ultimul leu și să mai vrei încă un tur.
Năsulea, împăratul șuruburilor: în teritoriu „nu avem”, pentru șefi „s-a rezolvat”
Dacă Găliș e simbolul pensiei de lux, la capitolul „viața de zi cu zi” în IPJ Prahova intră în scenă Năsulea de la Serviciul Logistic – omul despre care, în interior, polițiștii vorbesc ca despre zeul combinațiilor materiale.
Relatări din teritoriu, adunate de Incisiv de Prahova din discuțiile cu polițiști și surse interne, conturează un tablou halucinant:
- Când unitățile mici cer ceva – dotări, piese, aer condiționat – răspunsul standard:
„Nu se poate. Nu avem. Nu sunt bani.” - Când „boșii” de la polițiile mari și servicii cer aparate de aer condiționat, brusc: „Găsim aparate, găsim bani, găsim tot.”
Logistica la IPJ Prahova nu e știința repartizării corecte, ci arta selecției pe pile.
Căldură, lipsă de dotări și mizerie în posturile mici.
Aer condiționat, confort și „civilizație europeană” pentru birourile de clan de la vârf.
Reparații pe dos: ce ar trebui casat se „carpește”, ce trebuie reparat zace în curte
În ograda lui Năsulea, după cum povestesc polițiști din teren, mașinile IPJ trăiesc într-un univers paralel:
- Mașini care ar trebui casate sunt „reparate” din nou și din nou, cu bani cheltuiți pe fier vechi.
- Autospeciale care chiar au nevoie de reparații zac prin curți, nefolosite, până se umplu de rugină și praf.
De ce?
Pentru că, la fel ca în alte combinații clasice, banii se fac pe ce „merge” la hârtie, nu pe ce merge în realitate pe șosea.
Rezultatul:
- Autospeciale vai de ele pe traseu,
- Polițiști care merg cu mașini mai periculoase decât infractorii,
- Și un serviciu logistic care știe mereu un lucru: „nu se poate” pentru cei mici, „s-a rezolvat” pentru cei mari.
Logistică de bătaie: când 112 devine deranjant chiar în casa șefului de logistică
În urmă cu circa doi ani, un episod de manual pentru dublul standard din IPJ Prahova:
soția lui Năsulea ar fi sunat la 112, reclamând că a fost bătută „de i-a sunat apa în urechi” – o formulare care circulă în interior, preluată din discuțiile dintre colegi.
Cazul nu a devenit scandal public, nu a apărut în comunicate detaliate, nu a fost „dat exemplu” ca la cetățeanul de rând.
Mesajul intern – acel tip de informare succintă care circulă când un polițist e implicat într-un incident – ar fi conținut, spun sursele, date absolut minimale, minimal de minimal, despre ce s-a întâmplat.
Dacă era un agent amărât de la un post rural, în acea informare am fi citit probabil și ce a mâncat dimineață, cu cine a băut cafeaua și ce marcă de papuci avea în picioare.
Pentru Năsulea, însă, discreție maximă.
În IPJ Prahova, bătăile de acasă ale „băieților importanți” au parte de logistică specială: minim de text, maxim de mușamalizare.
Aer condiționat de castă: la sate se transpiră, la șefi se răcește
Vara trecută, povestesc polițiști din teren, mai multe posturi mici de poliție au cerut aparate de aer condiționat.
Răspunsul logisticii: „Nu avem. Nici bani, nici aparate.”
Când însă au cerut șefii de la polițiile mari și serviciile „grele”:
- aparatele de aer au apărut,
- banii s-au găsit,
- montajul s-a făcut.
Concluzia e simplă, fără filtru:
- Polițistul de la țară poate să stea în 40 de grade, să leșine în uniformă și să facă referate cu pixul lipit de palmă.
- Șeful de birou trebuie să aibă 22 de grade, altfel transpiră funcția.
Asta e „siguranță și încredere” în varianta climatică:
Supraviețuire la firul ierbii, confort climatizat la vârf.
Mașini zombie pe șosea: becurile arse, rușinea aprinsă
Pe grupurile de radare și în fotografiile trimise de cetățeni, apar tot mai des autospeciale de poliție cu becuri arse – Plopeni, Breaza, Mizil, după cum arată oamenii în postări.
În timp ce șoferii de rând sunt opriți, sancționați, moralizați pentru:
- bec ars,
- poziție defectă,
- orice detaliu tehnic,
mașinile Poliției merg prin județ ca niște zombie luminoși, arătând exact cât respect are IPJ Prahova pentru propriile reguli.
Logistica nu vede.
Rutiera se face că nu observă.
Dar camerele telefoanelor văd tot și internetul nu iartă.
Folie neagră cât noaptea pe „mașinile civile”: filaj la Dedeman, Carrefour și păcănele
Altă „inovație” logistică, relatată de polițiști din interior:
IPJ Prahova permite ca mașinile „civile” ale Poliției – Loganuri și Dustere albe sau albastre – să fie dotate cu folie neagră pe geamurile din față, de parcă ar fila atentări teroriste, nu promoțiile de la Dedeman.
Legea e clară: pentru cetățeanul obișnuit, folie pe față = talon reținut.
La IPJ Prahova însă:
- Mașinile cu folie apar în parcări de Dedeman, Carrefour, săli de jocuri de noroc, magazine, cafenele.
- Se spune frumos: „filează”.
- În realitate, stau ascunși.
Dacă e ilegal pentru civil, ar trebui să fie ilegal și pentru mașina Poliției.
Dar, în județul în care Preda, Bălan & Co au creat o Catedrală a Jmecheriei, legea nu e oglindă.
E doar o bâtă pentru săraci și un decor pentru mașinile cu folie ale „organului”.
De ce permite Năsulea? Pentru că la IPJ Prahova logistica nu e serviciu, e feuda
Întrebarea de bun‑simț, pusă de polițiștii cinstiți din sistem:
- De ce i se permite lui Năsulea, șeful de la Logistic, să țină în picioare un dublu standard atât de grosolan?
- De ce:
- mașinile civililor sunt scoase din circulație pentru folie,
- în timp ce mașinile „civile” ale Poliției circulă cu geamurile negre,
- autospecialele de la posturi merg cu becuri arse,
- posturile mici se sufocă fără aer condiționat,
- iar birourile șefilor devin igloo de lux?
Răspunsul e același ca în toate episoadele dezvăluite de Incisiv de Prahova:
- Pentru că sistemul nu e construit pentru cetățean, ci pentru clan.
- Pentru că IPJ Prahova nu e „Inspectoratul de Poliție al Județului”, ci Inspectoratul de Protecție al Jmecherului Prahovean – fie el pensionar de 130 de milioane sau șef de logistică cu dosar domestic la 112.
Concluzie: IPJ Prahova, pensionar de lux la buget, sărac la caracter
Puse cap la cap:
- Găliș Dan, comisar‑șef cu pensie de 130 de milioane, ore de weekend la mic și bere pe DN1 și recurs respins definitiv când a vrut să se întoarcă în sistem cu tot cu privilegiile lui;
- Năsulea de la Logistic, cu:
- reparații dubioase,
- mașini care ar trebui casate dar se „repară”,
- autospeciale care au nevoie de reparații și zac în curte,
- aer condiționat doar pentru șefi,
- apel 112 din familie, trecut în informări cu date „minime, minime, minime”,
- mașini de poliție cu becuri arse,
- Loganuri și Dustere cu folie neagră pe față care „filează” oferte la hipermarket,
completează perfect tabloul descris anterior de Incisiv de Prahova: un IPJ care funcționează pentru pensii, pile și combinații, nu pentru lege, ordine și siguranță.
În Prahova rămân, așadar, două lumi:
- Lumea fraierilor – săteni, șoferi cu talon luat pentru folie, polițiști de la posturi mici sufocați de căldură, autospeciale cu becuri arse și bugete de mizerie.
- Lumea jmecherilor – pensionari de lux, șefi de logistică, mașini cu folie, aer condiționat la discreție, informări cosmetizate și protecție de clan.
Restul e slogan de pe pliante.
„Siguranță și încredere” pentru unii, mic, bere și folie neagră pentru ceilalți.
Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Salariul, „Top Secret de Cartier”. Cum a bătut Sindicatul „Diamantul” la poarta Statului până a crăpat lacătul
Când întrebi cât câștigi, ți se răspunde: „Clasificat, tovarășe!”
Ani de zile, în România, întrebarea elementară a oricărui polițist –
„Cum se numește funcția mea și cum se calculează salariul meu?” –
a fost tratată de instituții ca o tentativă de spionaj militar.
Pe post de paravan, fluturat solemn ca un steag de mătase pe o cetate de hârtie, stătea HG 0610/2017, invocată obsesiv ca și cum ar fi fost cheia de la seiful NATO. Orice cifră, orice denumire de funcție, orice coeficient de salarizare – totul intra la „nu se poate, e secret”.
În timp ce mulți înghițeau în sec, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a făcut ce nu face, de obicei, nici Ministerul, nici șefimea: a citit legea și a mers în instanță. Până la capăt. De trei ori. Și a ieșit cu victorii definitive în lanț, plus o recunoaștere scrisă din partea chiar a IGPR, instituția care ani de zile s-a comportat ca și cum salariul polițistului ar fi planul de mobilizare în caz de război.
Sursa deciziilor și a recunoașterilor oficiale invocate în acest pamflet: hotărârile Curții de Apel București și adresa oficială a IGPR, toate obținute în urma demersurilor făcute de SPRD „Diamantul”.
Petiția care a zguduit fortăreața: „Cu cât mă plătiți, concret?”
Totul a pornit de la o hârtie aparent banală: petiția nr. 342/NC/31.08.2019, întemeiată pe Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Sindicatul „Diamantul” a adresat instituțiilor patru întrebări atât de simple, încât tocmai de aceea au fost considerate periculoase de birocrație. Întrebări pe care orice polițist are dreptul elementar să le cunoască despre propriul salariu:
Care este actul normativ care stabilește denumirile funcțiilor de poliție și coeficienții de funcție și de grad aflați efectiv în plată?
Conține programul MAISAL (aplicația prin care se calculează salariile polițiștilor) denumirile funcțiilor de poliție?
Care sunt, concret, denumirile funcțiilor conform programului MAISAL?
S-a folosit valoarea VRS de 197,33 lei la calculul salariilor din iulie 2019 și al compensației de chirie?
Nici detalii operative, nici planuri de filaj, nici nume de informatori. Doar:
„Mecanismul propriului tău venit.”
Răspunsul instituțiilor? În traducere liberă: „Nu te băga unde nu-ți fierbe portofelul”:
„E clasificat.”
Instituțiile au preferat să transforme venitul polițistului într-un fel de armă strategică, ascunsă în subsolul HG 0610/2017. Numai că omul cu uniformă nu întreba câți agenți acoperiți are România, ci cum i se calculează salariul.
Curtea de Apel București: „Nu, salariul polițistului nu e bombă nucleară”
Prima palmă: Decizia 2711/06.12.2023 – Secția a VIII-a
Curtea de Apel București, Secția a VIII-a, prin Decizia 2711 din 06.12.2023 (definitivă), a spulberat fantezia birocratică potrivit căreia orice are legătură cu HG 0610/2017 devine, automat, top secret.
Instanța constată negru pe alb:
„Contrar susținerilor recurenților, Curtea constată că nu sunt incidente ipotezele de excepție prevăzute la art. 12 lit. a) din Legea nr. 544/2001 […]. Informațiile solicitate nu intră sub incidența dispozițiilor art. 12 lit. a) din Legea 544/2001, întrucât nu fac parte din categoria informațiilor clasificate. Împrejurarea că HG 0610/2017 […] este informație clasificată nu conduce la concluzia […] că informațiile solicitate referitoare la denumirile generice ale funcțiilor de poliție […] ar avea, în egală măsură, caracter clasificat. În realitate […] nu se confundă cu informațiile cuprinse în HG 0610/2017.”
Traducere pentru uzul polițistului de teren:
faptul că o hotărâre de guvern are anexe clasificate nu transformă în secret de stat denumirea funcției tale și modul în care ți se calculează salariul.
Cu alte cuvinte, nu tot ce atinge HG 0610/2017 devine brusc „secret de stat”. Salariul polițistului nu e un cod nuclear.
„Informație de interes public” nu înseamnă „copy-paste din lege”
A doua palmă: Decizia 614/13.03.2025 – Secția a IX-a
A doua lovitură a venit tot de la Curtea de Apel București, dar de data aceasta de la Secția a IX-a, prin Decizia 614 din 13.03.2025 (definitivă).
Instanța pune reflectorul direct pe eschiva clasică a instituțiilor:
în loc de răspuns concret, trimit pagini cu citate teoretice din legi, fără să dea niciunul dintre datele cerute.
Curtea reamintește ce spune explicit Legea 544/2001:
„Prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice […]. În mod corect instanța de fond a interpretat și aplicat art. 2 și art. 12 din Legea nr. 544/2001, reținând că […] din adresa pârâtului nu se poate desprinde un răspuns concret, reprezentând doar o prezentare teoretică a unor dispoziții legale […], fără a furniza informațiile cerute.”
Altfel spus: nu poți înlocui răspunsul real la întrebarea „Ce funcție am și ce coeficient am în plată?” cu o poezie de articole de lege. Asta nu e transparență, e praf în ochi.
IGPR, prins cu cheia de la seif în buzunar
Când „fortăreața” scrie, în sfârșit, negru pe alb
După două decizii definitive care au demontat pretextul „e clasificat”, a venit și lovitura în casa mamă:
Prin Decizia nr. 1867/20.09.2023 a Curții de Apel București (dosar 5314/3/2020), Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a fost obligat să dea pe față ce ascunsese ani la rând.
În executarea acestei decizii, IGPR s-a așezat la masă și, cu toată solemnitatea, a emis în scris, cu semnătură și număr de înregistrare — adresa nr. 26668/06.12.2023 — în care recunoaște:
„Urmare a Deciziei nr. 1867 din data de 20.09.2023, pronunțată de Curtea de Apel București […] cu privire la «Unitățile de poliție cu personalitate juridică proprie care se află în subordinea I.G.P.R.», acestea sunt reprezentate de cei 46 de ordonatori terțiari de credite din finanțarea I.G.P.R. […]”
După ani de refuzuri, abțineri și tăceri administrative, IGPR însuși a fost obligat de instanță să recunoască realitatea:
există 46 de ordonatori terțiari de credite în subordinea sa, adică 46 de unități de poliție cu personalitate juridică proprie.
Nu a mai ținut nici „secretul”, nici tăcerea.
În fața legii, „secretomania” a capitulat.
Trei procese, trei lecții: nu e părere, e practică judiciară
„Au făcut recurs. Au pierdut din nou.”
Dacă ar fi fost un accident, sistemul ar fi putut spune: „O scăpare, un caz izolat.”
Numai că nu e un caz izolat. Este un șir de înfrângeri judiciare constante pentru aceeași pretenție absurdă: că polițistul nu ar avea dreptul să știe cum se numește funcția lui și cum i se calculează salariul.
Bilanțul, pe scurt și la obiect:
- Trei victorii pe aceeași temă:
- Două hotărâri definitive ale Curții de Apel București,
- pronunțate de două secții diferite (Secția a VIII-a și Secția a IX-a),
- împotriva a trei inspectorate: Caraș-Severin, Mehedinți, Călărași.
-
- Recunoașterea scrisă a IGPR în executarea Deciziei nr. 1867/20.09.2023, prin adresa oficială nr. 26668/06.12.2023.
La fond, Sindicatul „Diamantul” a câștigat.
Inspectoratele au făcut recurs.
Au pierdut din nou, definitiv.
Nu mai vorbim, aşadar, de o dispută de opinii, ci de ceea ce instanțele numesc clar:
„practică judiciară constantă”.
Iar o astfel de practică judiciară nu poate fi spălată cu o adresă birocratică plină de citate sterile. Poți să scrii câte pagini vrei cu „în temeiul art. X…”, dar nu mai poți nega evidența:
salariul polițistului, mecanismul lui și funcția reală în plată sunt informații de interes public pentru titularul lor.
Nu vrem favoruri. Vrem legea – și o vrem pentru toți
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” nu a cerut și nu cere privilegii.
Nu a cerut salarii la mica înțelegere, sporuri în plic sau excepții magice.
A cerut ceva ce ar fi trebuit să fie normal din prima zi în care un om își pune uniforma:
dreptul fiecărui polițist de a-și înțelege propriul salariu.
Când statul îți cere să aperi legea, dar îți ascunde, sub pretext de „clasificat”,
chiar regulile după care îți calculează leafa, nu mai vorbim de ordine, ci de absurd.
În urma acestor hotărâri ale Curții de Apel București și a recunoașterii scrise a IGPR, obținute prin demersurile SPRD „Diamantul”, farsa s-a încheiat:
salariul polițistului nu mai poate fi tratat ca o taină de stat.
Restul e simplu:
ori se aplică legea pentru toți polițiștii, ori vom continua, în stil pamfletar,
să demontăm, cu hotărâri definitive în mână, fiecare „secret” inventat de birocrație. (Cerasela N.).
Anchete
Mobilizare la CSM: Magistrații pensionari, chemați să salveze instanțele de colapsul deficitului de personal
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) apelează la o soluție de avarie pentru a gestiona criza acută de personal din tribunalele și judecătoriile țării. Secția pentru judecători a demarat procedurile de reîncadrare în sistem a magistraților aflați la pensie, o măsură menită să stabilizeze activitatea instanțelor sufocate de dosare.
Strategie de criză: Pensionarii revin la bară
Conform unei analize publicate de Lumea Justiției, deficitul major de cadre din sistemul judiciar a forțat Secția pentru judecători a CSM să caute resurse în rândul foștilor colegi care au părăsit deja activitatea. Procedura de reîncadrare, prevăzută de legislația în vigoare (art. 216 din Legea nr. 303/2022), reprezintă o încercare de a menține funcționalitatea actului de justiție în punctele critice unde volumul de muncă a depășit capacitatea fizică a judecătorilor aflați în funcție.
Analiza opțiunilor exprimate de candidați urmează să fie realizată în raport cu posturile vacante existente la momentul soluționării cererilor, vizând o listă extinsă de unități de pe tot teritoriul țării.
Harta deficitului: Peste 120 de instanțe vizate de reîncadrări
Lista oficială a instanțelor avute în vedere pentru această procedură evidențiază amploarea fenomenului la nivel național. Documentul consultat arată că nevoia de magistrați acoperă aproape toate curțile de apel din România:
- Curtea de Apel București și Ploiești: Zone cu presiune ridicată, incluzând Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman, precum și judecătorii precum cele din Buftea, Giurgiu, Ploiești, Câmpina sau Târgoviște.
- Transilvania și Banat: Unități subordonate Curților de Apel Alba Iulia, Cluj și Timișoara, unde apar pe listă Tribunalul Hunedoara, Tribunalul Maramureș sau Tribunalul Caraș-Severin, alături de numeroase judecătorii locale (Deva, Sebeș, Zalău, Arad).
- Sudul și Estul țării: Zonele de competență ale Curților de Apel Craiova, Bacău, Galați și Iași prezintă deficite majore, fiind vizate tribunale precum Olt, Mehedinți, Neamț, Brăila și Galați.
Procedura și criteriile de selecție
Reîncadrarea nu este un proces automat. Aceasta se realizează cu respectarea prevederilor art. 216 alin. (2) – (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. CSM va analiza fiecare solicitare în parte, luând în calcul situația posturilor vacante la momentul deciziei finale.
Această măsură vine într-un moment în care sistemul judiciar se confruntă cu un val masiv de pensionări, iar noile generații de magistrați nu pot acoperi încă, numeric, golurile lăsate în urmă. Rămâne de văzut câți foști judecători vor alege să revină în sălile de judecată pentru a sprijini degrevarea sistemului de o povară administrativă fără precedent. (Irinel I.).
Pensionarul de lux și împăratul șuruburilor: IPJ Prahova, statul care plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la Dedeman – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XV)
Catedrala Jmecheriei, episod nou: după „doctorii‑Dumnezeu” și „școlărițele” în fundul gol (aici), intră în scenă pensionarul de 130 de...
Salariul, „Top Secret de Cartier”. Cum a bătut Sindicatul „Diamantul” la poarta Statului până a crăpat lacătul
Când întrebi cât câștigi, ți se răspunde: „Clasificat, tovarășe!” Ani de zile, în România, întrebarea elementară a oricărui polițist –...
Catedrala Jmecheriei: IPJ Prahova între doctorul‑Dumnezeu cu TID, școlărița în fundul gol și cămătăria de la CAR. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIV)
Inspectoratul de Protecție al Jmecherului”: Cum a fost ocupat IPJ Prahova de doctori‑Dumnezeu, școlărițe în fundul gol și cămătari...
Polițist la ONU, destituit de pe hârtie: cum a încercat IGPR să dea afară România din legalitate
În 2015, un comisar de poliție român aflat de ani de zile în misiuni internaționale ale ONU și UE s‑a...
INSPECTORATUL DE PROTECȚIE AL JMECHERULUI PRAHOVEAN. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIII)
Cum calcă IPJ Prahova legea în picioare ca să nu se șifoneze șefii, doctorii‑Dumnezeu și „școlărițele” în fundul gol Prahova,...
Comisii de disciplină la mișto și destituiri din concediu medical in M.A.I.: manualul de abuz „made in instituție”
Când e de tăiat în carne vie prin destituiri, instituțiile merg cu 200 la oră. Când e de dovedit că...
IPJ Prahova, manual de distrus un județ: când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII)
În Prahova, siguranța și încrederea nu mai sunt slogan de minister, ci banc prost spus la parastas. Pentru că de...
Judecătorul „culoarului negru”, promovat vicepreședinte: cum se răsplătește în Prahova călcatul în picioare al unui handicapat
De la „băiatul de sistem” SRI–Penitenciar la angajarea fortata cu handicap: același judecător, aceeași semnătură, același dispreț Există judecători care...
Penitenciarul Târgșor, noua agenție de plasare în sindicate: Șefa de secție face casting cu subalternele
Comisia de disciplină chemată să stingă „incendiul sindical” de la Târgșor La Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou, pe...
Asociație PRIVATĂ, coordonată de STAT: Cum își ține M.A.I. rezerviștii la căldură pe banii contribuabililor
Când un secretar de stat devine „șef de ONG” Cine „coordonează” o asociație de drept privat? În România, răspunsul e...
Ședință de „dialog social”: când liniștea e obiectiv de serviciu
La sediul Direcției de Poliție Transporturi din cadrul IGPR s-a bifat, recent, o nouă ședință de „dialog social”. De o...
Republica TID: Cum se face poliția (I.P.J. Prahova) preș în fața unui doctor autoproclamat Dumnezeu. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XI)
CURTEA POSTULUI, PARCAREA LUI „FĂ-TE CĂ NU VEZI” Ieri, 17.06.2026, în jurul orei 9 dimineața, curtea Postului de Poliție Păulești...
Primăria Curcubeu SA PLOIESTI: Cum se ascund „Noi, ploieștenii” după steag, dar fug de întrebări
De la „nu știm nimic” la fotografia care spune tot Cercul ipocriziei din Primăria Ploiești s-a închis oficial. După câteva...
IPJ Prahova, fabrica de deranjați: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul călcat pe cap și rutieriștii ieșiți la păscut pe câmp. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (X)
Arde satul, stingeți cetățeanul: 112, linia de „deranjat șefii” În comuna Scorțeni, județul Prahova, România reală a făcut ce i...
Operațiunea „Frigiderul”: Cum transformă conducerea IPJ Sibiu polițiștii în hamali de lux pe banii destinați misiunilor operative
De la escortarea infractorilor la cărat frigidere: „management operativ” marca IPJ Sibiu Ce ar trebui să facă un polițist dintr-un...
-
Exclusivacum 5 zileBreaking news pe DN1: Melcul IPJ Prahova si-a luat, in sfarsit, Loganul
-
Exclusivacum 4 zile
IPJ Prahova, fabrica de deranjați: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul călcat pe cap și rutieriștii ieșiți la păscut pe câmp. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (X)
-
Exclusivacum 4 zile
Republica TID: Cum se face poliția (I.P.J. Prahova) preș în fața unui doctor autoproclamat Dumnezeu. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XI)
-
Exclusivacum 3 zile
Penitenciarul Târgșor, noua agenție de plasare în sindicate: Șefa de secție face casting cu subalternele
-
Exclusivacum 3 zile
IPJ Prahova, manual de distrus un județ: când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII)
-
Exclusivacum o zi
Catedrala Jmecheriei: IPJ Prahova între doctorul‑Dumnezeu cu TID, școlărița în fundul gol și cămătăria de la CAR. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIV)
-
Exclusivacum 2 zile
INSPECTORATUL DE PROTECȚIE AL JMECHERULUI PRAHOVEAN. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIII)
-
Exclusivacum 3 zile
Judecătorul „culoarului negru”, promovat vicepreședinte: cum se răsplătește în Prahova călcatul în picioare al unui handicapat
Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48
You must be logged in to post a comment Login