Connect with us

Featured

Afacerea „Mega” cu drone a Ucrainei: O mutare strategică sau un gambit riscant pe scena globală a apărării?

Publicat

pe

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat recent o idee intrigantă: un „mega-deal” prin care cele mai recente drone ucrainene ar fi schimbate cu sisteme americane de apărare aeriană și muniție.

„Poporul american are nevoie de această tehnologie”, a declarat președintele ucrainean pentru New York Post, o publicație cunoscută ca fiind preferată de președintele american Donald Trump, pe 17 iulie. „Vom fi gata să împărtășim această experiență cu America și cu alți parteneri europeni.”

Deși detaliile sunt încă vagi, vestea vine într-un moment în care industria internă de drone a Ucrainei se confruntă cu reticența Kievului de a permite tehnologiei să părăsească țara, în timp ce armatele NATO urmăresc cu nerăbdare descoperirile din domeniul apărării ale țării devastate de război.

Ascensiunea dronelor ucrainene: Un avantaj militar și o oportunitate economică

Progresele în domeniul dronelor și al războiului electronic de-a lungul liniei frontului din Ucraina au atras atenția armatelor occidentale încă de la începutul invaziei la scară largă. Armatele statelor membre NATO au încercat să creeze analogi, dar nu li s-a permis să le obțină de la sursă. Aceasta se datorează unui blocaj neoficial, dar foarte real, din partea guvernului privind aprobarea exporturilor de hardware militar și cu dublă utilizare, de la impunerea legii marțiale în urma invaziei la scară largă a Rusiei pe 24 februarie 2022.

Acordurile în care companiile străine sunt de acord să construiască sisteme în Ucraina au fost permise, inclusiv o serie de acorduri de coproducție cu națiunile europene, precum și cu o companie de drone din SUA, Swift Beat, fondată de fostul CEO al Google, Eric Schmidt. Dar producătorii de armament ucraineni s-au plâns că incapacitatea lor de a exporta le împiedică capacitatea de a crește producția și de a atrage fluxuri de numerar atât de necesare – ceea ce, susțin ei, nu ar face decât să beneficieze eforturilor de înarmare a Ucrainei.

Deși guvernul nu a codificat această interdicție de export, participanții din industrie sunt bine conștienți de impenetrabilitatea sa.

„Avem exportul lui Schrodinger. Nu există o legislație care să-l închidă, dar de facto pur și simplu nu se întâmplă”, a declarat pentru Breaking Defense Ihor Fedirko, care a părăsit recent Ministerul Industriilor Strategice pentru a conduce o nouă asociație comercială numită Consiliul Industriei de Apărare.

Iaroslav Azhniuk, fondatorul și CEO-ul Odd Systems, precum și al start-up-ului de inteligență artificială The Fourth Law, se plânge că biroul de control al exporturilor „nu a acordat niciodată o singură permisiune, cu excepția cazului în care a fost aprobată de la cel mai înalt nivel”.

Dacă s-ar realiza un acord major cu SUA, industria de aici speră că acesta ar servi drept clopot de moarte pentru interdicția de facto de export.

Dar un acord major, așa cum propune Zelenski, lasă întrebări majore cu privire la modul în care va funcționa o deschidere bruscă a exporturilor, pe ce piețe ar trebui să țintească Ucraina dacă se va întâmpla acest lucru și ce companii vor putea participa – întrebări care ar putea decide viitorul industriei interne de apărare a Ucrainei.

Gambitul american: Vânzarea dronelor pentru apărare aeriană și sprijin politic

„Mega-deal”-ul în curs de negociere presupune ca Zelenski să încerce să vândă drone SUA în valoare de 10 până la 30 de miliarde de dolari, a declarat președintele ucrainean reporterilor la Kiev pe 24 iulie. El nu a precizat dacă acesta ar fi în schimbul unei finanțări americane sau quid pro quo pentru arme.

Având în vedere punerea sub semnul întrebării a Ucrainei de către Trump de la revenirea sa în funcție, Kievul este dornic de orice șansă de a spori legăturile. Pe termen lung, jucătorii din industria ucraineană speră să înființeze producția în SUA, pe liniile a ceea ce se întâmplă în UE. Aceste acorduri ar putea presupune asocierea firmelor ucrainene cu companii americane care ar construi pe baza proprietății intelectuale ucrainene.

SUA sunt cea mai mare piață pentru arme, precum și cel mai mare producător de care Ucraina depinde pentru ajutor extern. Acest lucru este deosebit de vizibil în cele mai recente sisteme de apărare aeriană, cum ar fi Patriots și rachetele PAC-3 care rămân etalonul de aur pentru doborârea rachetelor balistice rusești, cum ar fi Iskander și Kinzhal.

Mai puțin glamour, dar totuși esențială, producția americană de propulsori și explozivi rămâne, de asemenea, o dependență pentru Ucraina, mai ales că lanțul de aprovizionare chinezesc pentru nitroceluloză arată din ce în ce mai precar. Motivul de bază pentru reticența Ucrainei de a vinde arme la nivel internațional este că are nevoie de ele pe plan intern. Motivul mai politic este că Ucraina rămâne dependentă de ajutorul internațional pentru multe sisteme de arme.

„Deocamdată, doar președintele Zelenski știe răspunsul la această întrebare. Într-adevăr, depinde de decizia sa politică”, a declarat personalitatea media ucraineană Oleksii Kovzhun într-un podcast recent despre vânzările de arme. „Înțeleg ezitarea sa, deoarece pe de o parte cerem arme, iar pe de altă parte, am vinde arme.”

Departamentul Apărării al SUA rămâne o nucă notoriu de greu de spart. Relocarea producției de apărare ucraineană pe teritoriul UE și al SUA și, ca și în cazul acordurilor recente, alăturarea activă la instalațiile de producție locale, reprezintă un mijloc de a intra în aceste alianțe militare într-un mod substanțial.

Relocarea producției în SUA, cu toate acestea, riscă să piardă avantajul de preț al reglementărilor și costurilor forței de muncă scăzute din Ucraina.

„Nu are niciun sens economic ca producătorii ucraineni de drone să se stabilească în SUA, deoarece ar pierde majoritatea avantajelor lor competitive de cost, adaptare și viteză”, a scris pentru Breaking Defense Perry Boyle, fondatorul MITS Capital, care se concentrează pe tehnologia de apărare ucraineană.

„Ar fi o investiție mult mai mare pentru contribuabilul american să se aprovizioneze cu drone fabricate în Ucraina. Cu toate acestea, dacă producerea în SUA este singura modalitate de a accesa bugetul american de apărare, atunci producătorii ucraineni ar trebui să o facă.”

Modelul european: Coproducția ca o poartă de acces către piața europeană și alianțele NATO

Există un model care poate fi găsit în coproducție datorită UE, ale cărei națiuni membre s-au grăbit să semneze o serie de acorduri pentru a finanța producția ucraineană în interiorul Ucrainei.

Danemarca, în multe feluri, a condus ofensiva în finanțarea directă a dezvoltării de arme ucrainene cu un acord de la începutul anului 2024. Ulterior, Marea Britanie a redirecționat activele rusești în ajutorarea finanțării arsenalului Ucrainei, inclusiv a echipamentelor fabricate pe plan intern. Germania a anunțat mai recent 5 miliarde de euro în finanțare pentru ca Ucraina să producă mai multe drone și rachete cu rază lungă de acțiune acasă, cu un ajutor ambiguu din partea producătorilor germani de arme.

Danemarca, în mod creativ, a ajuns la un acord care va vedea arme ucrainene produse în fabricile daneze, dar aceste sisteme vor fi apoi trimise înapoi în Ucraina în timpul războiului. Cu toate acestea, într-un viitor scenariu de timp de pace, acestea vor deveni noi baze de producție pentru țara gazdă.

„Dronele cu rază lungă de acțiune vor fi produse acolo și ne vor fi furnizate în timpul războiului”, a declarat Zelenski pe 24 iulie. „Dar după război, ei le vor stoca pentru ei înșiși – pentru propria lor armată.”

„Lucrăm în prezent la un program pentru a facilita intrarea companiilor ucrainene în Danemarca”, a declarat pentru Breaking Defense Eric Wanscher. Wanscher este rezervist al Forțelor Aeriene Daneze care conduce un centru de afaceri finanțat de guvern, numit Erhvervshus Fyn, în care capacitate face legătura între firmele miltech daneze și ucrainene.

„În Danemarca, suntem foarte apropiați de Ucraina în sprijin și ajutor. Dar, de asemenea, cred că aceasta ar putea fi o poartă de acces pentru ca firmele ucrainene să se dezvolte, dar și să fuzioneze pe piața europeană, iar tehnologia de apărare [să fuzioneze] în NATO”, a declarat Wanscher.

Producerea de arme în afara țării beneficiază Kievul, deoarece firmele de armament se află adesea sub bombardamente rusești frecvente. Producătorii ucraineni de armament speră să găsească siguranță în fabricile occidentale – rapid, spune Fedirko.

„Ei plănuiesc să deschidă aproximativ 10 astfel de firme în străinătate până la sfârșitul anului. Și exclusiv eșaloanele superioare ale conducerii politice ucrainene vor spune ce țări va presupune acest lucru și ce firme”, a declarat Fedirko pentru Breaking Defense. Wanscher, la rândul său, anticipează ca termenii acordurilor guvernamentale să fie publicate cândva în septembrie.

Terma, cea mai mare companie daneză de apărare, a anunțat recent un acord cu start-up-ul ucrainean de drone Odd Systems, pentru a îmbina tehnologia de senzori a fostei cu ambitioasele drone interceptoare cu inteligență artificială ale celei din urmă – un proiect cheie pentru a ajuta la combaterea roiurilor de Shaheds ruși care cresc din ce în ce mai mari pe cerul nopții Ucrainei.

Acest acord a fost semnat înainte de vânzarea inter-guvernamentală, au declarat reprezentanții celor două companii pentru Breaking Defense.

Cu toate acestea, acordurile de coproducție, reamintesc producătorii locali de armament, nu sunt o încetare completă a controalelor la export.

„Cu siguranță mișcă acul, dar nu cred că a deschis exporturile”, a declarat Azhniuk de la Odd Systems. „Cred că acestea au fost doar un fel de acorduri unice.”

Azhniuk s-a opus, de asemenea, a ceea ce a văzut ca fiind accentul unic al guvernului ucrainean pe exporturile către membrii NATO.

„A spune că vom exporta doar în Europa și în SUA este practic același lucru cu a spune că vom lăsa India, Asia de Sud-Est și Africa rușilor să vândă. Și nu vrem asta. Nu vrem să le dăm rușilor această piață. Nu vrem să le dăm acel profit. Nu vrem să le dăm acea influență și pârghie diplomatică. Așa că cred că noi, ca băieți buni, ar trebui să vindem arme în lume și să avem aceste controale și să câștigăm acea influență. Și asta este valabil și pentru UE, pentru SUA și, într-un fel, pentru alți aliați și forțe ale libertății.”

Conflictul intern: Transparență, corupție și viitorul industriei de apărare a Ucrainei

Dacă exporturile se vor schimba, atunci se ridică întrebarea foarte mare a cui, exact, va putea exporta. Și acolo intră în joc evenimentele interne actuale din Ucraina.

Procesele interne de achiziții de arme din Ucraina au fost în mare măsură opace și în afara atenției publice. Deși este rezonabil în mijlocul unui război la scară largă care amenință chiar și producătorii de arme aflați în relativa siguranță a Uniunii Europene, această opacitate a dus la un număr nu mic de acuzații de mită și corupție în interiorul Ucrainei.

Pe acest fond, în această lună, administrația Zelenski a început să paralizeze agențiile anticorupție fondate în urma Euromaidanului din 2014. Aceasta urmează ceea ce mulți consideră o consolidare a puterii, inclusiv o remaniere masivă în vârful administrației Zelenski în iulie și concedierea Marinei Bezrukova, șefa cu o mentalitate notoriu independentă a Agenției de Achiziții pentru Apărare, în ianuarie.

Recenta legislație anticorupție a dat startul primelor proteste reale împotriva lui Zelenski de la începutul războiului la scară largă și a alarmat aliații UE care au pregătit calea pentru eventuala aderare a Ucrainei. (Zelenski a cedat în cele din urmă presiunii, iar multe dintre schimbări au fost anulate),

Achizițiile interne de apărare ucrainene nu au fost lipsite de raportări de tranzacții personale. Într-o investigație recentă, reporterul Iurii Nikolov a afirmat că o companie de drone necunoscută anterior a făcut 4,5 miliarde UAH, sau 108 milioane de dolari, în primele șase luni ale anului 2025, pe baza legăturilor personale dintre conducerea companiei și Arsen Zhumadilov, succesorul lui Bezrukova ca șef al DPA.

În timp ce detaliile noilor coproducții sau detalii comerciale internaționale rămân cețoase, activiștii avertizează că acestea ar putea reproduce vulnerabilitatea și opacitatea achizițiilor interne de apărare la nivel internațional.

„Încercăm să înțelegem care este, să zicem, procentul intermediarilor dintre contracte, deoarece contractele cu intermediari au fost cel mai mare risc de corupție”, a declarat pentru Breaking Defense Daria Kaleniuk, directorul executiv al Centrului de Acțiune Anticorupție.

„Ar trebui să fim conștienți de faptul că, în timpul războiului, nu ar trebui să fie transparent, dar trebuie să existe încredere.”

Administratie

20 de localități din Prahova, beneficiare ale unui proiect de energie verde de 42,6 milioane de lei

Publicat

pe

De

O centrală fotovoltaică planificată în zona Bărcănești–Tătărani va produce energie pentru instituțiile publice partenere. Proiectul este finanțat prin Fondul pentru Modernizare și a intrat în etapa de execuție.

Consiliul Județean Prahova a organizat, la Băicoi, prima conferință dedicată proiectului I.D.-R.E.S. 2. Întâlnirea din 19 octombrie 2026 a reunit reprezentanți ai administrațiilor locale partenere, echipa de implementare și constructorul, pentru prezentarea stadiului investiției și discutarea pașilor următori.

Potrivit comunicatului de presă al Consiliului Județean Prahova, valoarea proiectului este de 42.608.137,60 lei, iar finanțarea este asigurată prin Fondul pentru Modernizare, prin Ministerul Energiei.

Energie fotovoltaică pentru consumul instituțiilor publice

Proiectul prevede construirea unei capacități de producție a energiei electrice din surse fotovoltaice în zona Bărcănești–Tătărani. Energia va fi destinată autoconsumului instituțiilor publice din localitățile participante.

Autoritățile estimează că investiția va reduce cheltuielile cu energia, va genera economii pentru bugetele locale și va contribui la diminuarea emisiilor de carbon.

20 de comunități, un proiect comun

Alături de Consiliul Județean Prahova, în proiect sunt implicate 20 de localități: Băicoi, Bușteni, Bănești, Bărcănești, Cocorăștii Colț, Florești, Gherghița, Gorgota, Păulești, Poienarii Burchii, Provița de Jos, Provița de Sus, Puchenii Mari, Șirna, Târgșoru Vechi, Tinosu, Măgureni, Plopeni, Poiana Câmpina și Filipeștii de Pădure.

De la documentații la începerea lucrărilor

La preluarea mandatului actualei conduceri a Consiliului Județean Prahova, în noiembrie 2024, proiectul avea studiul de fezabilitate realizat și o parte dintre avize obținute, iar cererea de finanțare fusese evaluată favorabil.

Ulterior, au fost obținute avize suplimentare, au fost aprobate documentațiile urbanistice și a fost semnat contractul de finanțare, la 6 iunie 2025. A urmat contractarea serviciilor de proiectare și execuție, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost emis la 3 decembrie 2025.

Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, a declarat că proiectul a fost preluat dintr-o etapă anterioară și dus mai departe până la începerea execuției. El a subliniat că investițiile trebuie continuate indiferent de administrația care le-a inițiat și le-a mulțumit primarilor parteneri și celor implicați în implementare.

Parte a unui program județean mai amplu

I.D.-R.E.S. 2 este unul dintre cele trei proiecte complementare derulate la nivelul județului. Programul reunește 55 de unități administrativ-teritoriale și aproximativ 350 de instituții și obiective publice din Prahova.

Conferința de la Băicoi le-a oferit partenerilor ocazia să discute direct cu echipa de implementare și cu constructorul despre evoluția lucrărilor și aspectele tehnice ale investiției. Potrivit comunicatului, următoarea întâlnire este programată în noiembrie, la Provița de Jos.

Consiliul Județean Prahova anunță că va monitoriza derularea proiectului, cu obiectivul de a transforma energia regenerabilă produsă în economii concrete pentru comunitățile beneficiare.

Citeste in continuare

Administratie

Bogdan Toader: „Bugetul nu s-a echilibrat”, în pofida măsurilor fiscale

Publicat

pe

De

Deputatul PSD Bogdan Toader, președintele organizației PSD Ploiești, critică efectele măsurilor economice adoptate în ultimul an și cere ca politicile de reducere a deficitului să fie evaluate în funcție de rezultate. Într-o declarație publicată de acesta, Toader invocă datele Eurostat privind deficitul României și evoluția unor indicatori economici.

România, cu cel mai mare deficit din UE în trimestrul al doilea

Potrivit cifrelor Eurostat citate de deputat, deficitul României a ajuns la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea, pe baza datelor ajustate sezonier. Toader notează că acesta a fost cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, unde media a fost de 3,5%.

El precizează că un singur trimestru nu este suficient pentru a indica o tendință, dar consideră că datele trebuie analizate în raport cu măsurile adoptate și cu costurile suportate de populație.

Taxe mai mari, consum mai slab și inflație ridicată

În declarația sa, Toader susține că măsurile din ultimul an au adus taxe mai mari, o scădere de 5,7% a vânzărilor cu amănuntul în iulie și o inflație de 6,5% în septembrie, pe care o descrie drept cea mai mare din UE.

„Ni s-a spus că măsurile din ultimul an sunt prețul pe care îl plătim ca să ajungem mai repede la echilibru”, afirmă deputatul, adăugând că bugetul nu s-a echilibrat.

Apel la măsuri evaluate prin rezultate

Toader spune că nu se opune responsabilității fiscale, dar cere ca programele de guvernare să fie fundamentate pe rezultate măsurabile, nu doar pe promisiuni. El mai susține că efortul reducerii deficitului nu ar trebui să fie suportat în mod repetat de persoanele cu venituri mici și medii.

„Un stat serios își corectează deficitul fără să-și sufoce economia”, a transmis deputatul.

Citeste in continuare

Exclusiv

Dosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)

Publicat

pe

De

„Noi nu mai tragem din 2024, dar ne doare seceta fermierilor…”

Electromecanica Ploiești a descoperit, brusc, suferința.
În răspunsul oficial către Asociația Producătorilor Agricoli Prahova, după ce a fost prinsă de Corpul de Control al Prim‑ministrului, de ministru, de Curtea de Conturi, de DNA, de fermieri și de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova – cu acte, fapte și „eficiențe” discutabile, compania își pune un văl negru pe cap și oftează:

  • „Nu mai desfășurăm activități legate de sistemul antigrindină din 2024.”
  • „Avem pierderi economice semnificative.”
  • „Nu putem răspunde, că documentele sunt la AASNACP.”

Cu alte cuvinte: „Nu mai suntem la butoane, dar să știți că am fost sfinți”.

adresa_1(352)

Ce nu spune Electromecanica e că nu a oprit nimic de bunăvoie, ci a fost oprită de propriile ilegalități și de constatări oficiale: sistem extins în afara cadrului legal, omologare nefinalizată, lipsă studii de impact, selecție „specială” de operatori, zero monitorizare independentă reală.

„Omologarea există, dar e la alții. Procentele sunt la noi”

Când fermierii au cerut, punctual, în 18 întrebări clare:

  • ce înseamnă „eficiență 75–80%”;
  • unde sunt studiile de impact asupra mediului și precipitațiilor;
  • cum s‑au selectat operatorii;
  • de unde au scos „efectul de uniformizare” a ploilor;
  • ce înseamnă „modificări ale condițiilor meteo‑climatice locale”;

Electromecanica s‑a transformat brusc din „mare specialist” în… poștaș:

  • Omologarea? La AASNACP.
  • Datele de impact? La AASNACP.
  • Studiile de meteorologie și climatologie? La AASNACP.
  • Datele meteorologice? La ANM, prin AASNACP.

Dar procentele de 75–80% eficiență?
Ale cui sunt? Ale cui au fost în toate prezentările, conferințele și răspunsurile către fermieri?

Aici, tăcere.
Electromecanica descoperă o nouă știință: „eficiență fără metodologie”.

Să rezumăm:

  • când e de lăudat – „noi, cercetare, brevete, omologări, eficiență fantastică”;
  • când trebuie arătată hârtia – „noi doar executăm, nu avem nimic, întrebați AASNACP”.

„Am respectat toate legile. Doar legile n-au știut”

În același răspuns, compania declară solemn că:

  • toate activitățile din SNACP s‑au desfășurat „în baza legilor 173/2008, 161/2003, HG 601/2009, cu toate aprobările legale”;
  • totul a fost model european, stat de drept, flori și curcubeu.

Doar că:

  • Corpul de Control al Prim‑ministrului a constatat viduri legislative, lipsă omologare finală UCCG, proceduri neclare;
  • Curtea de Conturi a găsit nereguli în modul de cheltuire a banului public;
  • chiar documentele AASNACP și investigația ziarului nostru „Incisiv de Prahova” arată că sistemul a fost împins agresiv în teritoriu, fără acoperire completă de studii de impact și proceduri.

Așa arată noua doctrină juridică marca Electromecanica:
„Dacă noi scriem că a fost legal, automat devine legal. Corpul de Control să se mai documenteze.”

„Proiectant general, producător, operator. Trei într‑unul, ca șamponul”

În timp ce se victimizează că sunt doar un simplu executant, Electromecanica recunoaște negru pe alb:

  • între 2015–2025 a fost membru al Grupului de Interes Economic – Proiectant General al SNACP;
  • din martie 2026 este atestată de AASNACP ca Proiectant General al SNACP (chiar dacă sistemul e oficial sistat);
  • în același timp, este și producător de mijloace tehnice (rachete antigrindină, UCCG) și implicată în exploatarea lor.

Deci:
proiectează sistemul,
produce armele meteo,
participă la utilizarea lor
și, la final, spune cu un aer nevinovat:
„Noi? Doar prestăm servicii; responsabil e statul.”

În orice țară normală, o asemenea concentrare de roluri ridică semne de întrebare despre:

  • conflict de interese;
  • controlul real al statului asupra tehnologiilor sensibile;
  • posibilitatea de a „aranja” caiete de sarcini pe măsura propriului produs.

În România antigrindină, însă, se numește „model de succes”.

„Fermierii ne iubesc. Doar fermierii reali nu știu”

Electromecanica se laudă în adresă cu:

  • „cooperarea foarte bună” cu fermierii prahoveni;
  • „mobilizarea fermierilor” în sprijinul SNACP;
  • informări, ședințe, transparență maximă.

În practică:

IMG_20261023_0001

  • Asociația Producătorilor Agricoli Prahova – adică fermieri reali, cu culturile lovite de „seceta tehnologică” – îi somează în 18 puncte pentru minciuni și opacitate;
  • fermierii pun în câmpuri panouri mari pe care scrie:
    „ANTIGRINDINA S‑A OPRIT. AGRICULTURA PRODUCE!
    Un sistem netransparent și potențial periculos pentru producția de hrană și pentru mediu nu poate funcționa abuziv într‑un stat de drept.”

Pe pancartă apare clar: FORUMUL APPR – Mândru că sunt fermier!
Ce NU apare nicăieri?
Electromecanica Ploiești.

Și totuși, în corespondență, compania se plânge ca o divă neinvitată la protest:
„Dar de ce vorbiți numai de noi? De ce ne atacați? Noi suntem prietenii fermierilor!”

Panoul de pe teren spune altceva:
fermierii își pun numele pe protest. Electromecanica nu are curajul să și‑l pună pe pancartă.

„Noul studiu de impact: să îl facem când e prea târziu”

În timp ce evită să prezinte:

  • seria completă de date 2015–2024;
  • studiile invocate în presă ca dovadă a „neafectării precipitațiilor”;
  • formula prin care „uniformizează” ploaia fără să o reducă;

Electromecanica mai dă o lovitură de imagine:

„Noul studiu de impact prevăzut de Ordinul ministrului Agriculturii nr. 300/26.07.2024 nu poate fi realizat în absența activității operative. Ne-ar bucura un sprijin al asociației dumneavoastră pentru reluarea sistemului.”

Traducere liberă:
„Ca să demonstrăm că nu v-am uscat ogoarele, trebuie mai întâi să ne lăsați să mai tragem câțiva ani în nori.”

După aproape un deceniu de funcționare fără un studiu complet, transparent și independent, compania cere încă o tură de experimente pe câmpul fermierilor, sub pretextul științei.

„Totul e pe site. Doar că nu e acolo”

Electromecanica mai lansează o perlă:

  • „Toate informațiile de interes public se regăsesc pe site-ul AASNACP.”

Asta după ce:

  • fermierii au cerut explicit formule de calcul, serii climatologice, hărți, documente de omologare, studii de impact locale;
  • o parte dintre aceste documente fie nu există public, fie există doar ca fragmente, fie contrazic chiar declarațiile trâmbițate de „mafia antigrindină”.

Formula e simplă:

  1. Declari că totul e transparent și pe site.
  2. Nu publici ce doare.
  3. Când cineva te prinde, spui: „Nu ține de noi, ține de instituții.”

Concluzie: „Să nu confundăm rachetele „meteo” cu „bășcălia”

Electromecanica Ploiești a reușit performanța rară de a fi:

  • prinsă de Corpul de Control,
  • deranjată de Curtea de Conturi,
  • vizată de DNA,
  • demascată de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova – cu documente,
  • pusă la zid de fermieri,

și, cu toate astea, să răspundă cu o scrisoare în care:

  • nu oferă niciun răspuns concret la întrebările tehnice;
  • pasează toată responsabilitatea la AASNACP și ANM;
  • se declară victimă economică;
  • se autoproclamă „protectorul fermierilor”;
  • cere, senin, reluarea sistemului ca să se poată face „noul studiu de impact”.

În fața unei astfel de tupeu, un singur mesaj rămâne valabil, scris deja pe câmpurile României:

„ANTIGRINDINA S‑A OPRIT. AGRICULTURA PRODUCE!”

Iar până când Electromecanica și camarila antigrindină nu vor pune pe masă:

  • toate studiile, integral;
  • metodologiile complete,
  • serii de date independente,
  • explicații coerente pentru contradicțiile cu CCPM/Curtea de Conturi/AASNACP,

orice lacrimă de iodură turnată în scrisori oficiale rămâne doar atât:
o altă ploaie de minciuni pe ogoarele românilor.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv16 ore ago

Dosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)

„Noi nu mai tragem din 2024, dar ne doare seceta fermierilor…” Electromecanica Ploiești a descoperit, brusc, suferința. În răspunsul oficial...

Exclusiv16 ore ago

Șeful Poliției de Frontieră, predică despre „slugă”: când lingușirea devine politică de personal

Liturghie cu ștampilă: polițistul de frontieră, transformat în enoriaș captiv Sindicatul Europol dezvăluie, cu o sinceritate crudă, cum arată, în...

Exclusiv16 ore ago

IGPR – „Direcția de Ordine Publică”: campioni la dat din umeri. Sindicatul muncește, Poliția Română filosofește

S.P.R. „Diamantul” a intrat în sediul IGPR cu o listă de probleme și a ieșit cu aceeași listă, plus câteva...

Exclusiv16 ore ago

Bine ați revenit, domnule ministru! Între timp, Poliția Penitenciară s-a transformat în club de selfie-uri, șefii ANP în influenceri, iar corupția a trecut la program de lucru full-time

Bine ați revenit, domnule ministru! După ce ați plecat, s-a tras cortina și a început chefuitul Bine ați revenit, domnule...

Exclusiv2 zile ago

CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)

INCISIV DE PRAHOVA LOVESTE DIN NOU: CURTEA DE CONTURI NE DA DREPTATE! SINGURUL ZIAR CARE A ARĂTAT, ÎN EXCLUSIVITATE, CUM...

Exclusiv2 zile ago

Arhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații

Primăria a proiectat îndepărtarea. Instanța i-a prăbușit construcția pe procedură Cronica unui abuz administrativ la Ploiești a ajuns în punctul...

Exclusiv2 zile ago

Strict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă

Polițistul care n-a avut voie să-și vadă propriul dosar În România anului 2026, ai voie să aperi legea, dar nu...

Exclusiv2 zile ago

Camere, tăcere și confidențialitate la kilogram: cum își filmează MAI polițiștii, iar ANSPDCP se uită în altă parte

În aproape patru ani, Ministerul Afacerilor Interne și inspectoratele din subordine au transformat camerele de supraveghere în instrument de control...

Exclusiv3 zile ago

M.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți

În România, poți fi dat afară din Poliție pentru ce-ai spus la televizor și pe site-ul sindicatului, în timp ce...

Exclusiv3 zile ago

I.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice

I.P.J. Prahova – Memoria de serviciu: funcționează numai în interesul echipajului Episodul 6. Burlan Marius-Daniel – ecoul cu antet și...

Exclusiv3 zile ago

Protejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș

Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.

Exclusiv3 zile ago

Cursanți pe banii lor, șefi pe banii statului. Cum a inventat M.A.I. „alocarea anterioară” ca să nu-și trimită polițiștii acasă, dar să-i trimită sigur în instanță

Bilet doar dus: spre curs, nu și spre casă Cine a spus că drumul spre „perfecționare profesională” e greu, n-a...

Exclusiv3 zile ago

I.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”

Vânătoare de „șopârle”: după scandal, nu se caută vinovații, ci sursele ziarului Ca urmare a articolului de investigație publicat de...

Exclusiv3 zile ago

Concediu pe hard mode: polițistul la șanț, sporul la sertar, iar IPJ-ul la bătut câmpii

Curtea de Apel Târgu Mureș: „IPJ Bihor, luați loc, nota 4. Refaceți indemnizațiile!” Curtea de Apel Târgu Mureș a dat...

Exclusiv5 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!

Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova. În România, iodura de argint nu cade doar...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv