Exclusiv
Rețele de criminalitate economico-financiară organizata: O investigație în afacerile murdare ale Ploieștiului, în inima scandalului White Tower
Rețele de criminalitate economico-financiară: O investigație în afacerile murdare ale Ploieștiului/ O investigație în inima scandalului White Tower

Inculpatul Cătălin Stavri
Pseudojurnalistul care a ingenuncheat justiția și a santajat afacerile locale
Cazul White Tower și abuzurile din Ploiești
Poluarea și corupția în Prahova: Un sistem complex de abuz și infracțiuni
O problematică endemică
Poluarea și corupția au reprezentat întotdeauna priorități pe agenda problemelor din Prahova; astfel, este de așteptat ca și autoritățile din județ să fie implicate în aceste disfuncționalități. Sub tutela lui Eduard Mirițescu, inspectorul general adjunct al Poliției Române, s-a organizat o rețea de crimă organizată chiar în interiorul poliției. Această rețea include polițiști de diferite ranguri, politicieni, un jurnalist specializat în șantaje și un pădurar, considerat liderul furturilor din zonă.
Filozofia infractorilor
Așa cum subliniază manelistul Dani Mocanu, „Șeful meu e numai Dumnezeu”, această afirmație reflectă puterea substanțială a celor care conduc rețeaua criminală. Astfel, „Dumnezeul” pseudo-jurnalistului Cătălin Stavri, implicat în diverse activități ilegale, este nimeni altul decât Eduard Mirițescu.
Cătălin Stavri: Interfața ilegalităților
Inculpatul Cătălin Stavri se prezintă ca o față vizibilă a ilegalităților comise de grupare. Specializându-se în jurnalism de șantaj, el a devenit un complice al lui Mirițescu după ce a expus nereguli legate de acesta. Folosindu-se de informații obținute de la Fragulea și beneficiind de intervenții directe ale lui Mirițescu, Stavri a solicitat și a obținut compensații financiare de la agenții economici din Prahova, amenințându-i cu difuzarea de materiale compromițătoare.
Ziua fatidică de 22 ianuarie

La 22 ianuarie 1949, Poliția a fost transformată în Miliția Populară, personalul fiind în mare parte compus din indivizi cu educație scăzută, proveniți din muncă. Aceștia au urmat inițial un curs de formare profesională de două luni, durata formării fiind ulterior extinsă treptat la șase luni, un an și, în final, doi ani. Spre deosebire de ofițerii Poliției Regale, care aveau studii în domeniul științelor juridice și unii chiar doctorate în Drept, din cei 35.000 de angajați ai Miliției, doar 161 aveau studii superioare. Majoritatea, adică 9.600, aveau doar patru clase sau chiar mai puțin, iar 7.800 nu au depășit șase sau șapte clase.
Tot într-o zi fatidică de 22 ianuarie 2024, dis-de-dimineață, presa locală și națională, incluzând și televiziuni prestigioase, au fost în alertă, având titluri de tip Breaking News privind o mega înșelătorie imobiliară legată de White Tower din Ploiești. Aceasta a implicat o familie de dezvoltatori imobiliari, mamă și fiu, un avocat din Baroul Prahova, trei notari publici, un important om de afaceri din București, angajați de marcă din administrația locală a Municipiului Ploiești, incluzându-l pe inculpatul Cătălin Stavri, despre care se vorbește că a avut influență asupra Poliției Române, beneficiind de protecția unor polițiști corupți din cele mai înalte sfere.
Scandalul White Tower din Ploiești
Impactul devastator al fraudei în sectorul imobiliar
Scandalul White Tower din Ploiești a avut un impact devastator asupra familiilor afectate, punând în evidență o problemă sistematică de fraudă în sectorul imobiliar din România. Această situație subliniază, de asemenea, gravele probleme de corupție și lipsă de integritate în sistemul de justiție, complexitatea acesteia fiind întărită de influențe externe care facilitează perpetuarea ilegalităților.
Expunerea corupției în Ploiești
Cazul White Tower a devenit simbolul escrocheriilor imobiliare din România, lăsând numeroase persoane din Ploiești fără apartamentele pentru care au plătit sume considerabile. Investigațiile relevă un amatorism suspect din partea dezvoltatorilor, care, înainte de implicarea în acest proiect controversat, aveau doar afaceri minore, dar au reușit să își extindă influența prin asocieri cu personalități notabile din administrația locală și județeană.
Detaliile schemei imobiliare frauduloase
În scandalul White Tower, PFA Lupu Mărioara, condusă de Mărioara Lupu și fiul său, Mihai Lupu, a elaborat o schemă prin care același apartament era vândut mai multor cumpărători. Aceasta denotă nu doar lipsă de etică, ci și o planificare minuțioasă a fraudelor, cauzând victimizarea multora, prejudiciul total ajungând la aproximativ 935.500 euro și 423.551 lei.
Complicitatea în rețeaua fraudelor
Investigațiile au dezvăluit o rețea complexă de complicități, incluzând notari publici, polițiști, avocați și parteneri de afaceri ai inculpaților. Pe 16 ianuarie, se marchează doi ani de la depunerea primei plângeri penale împotriva escrocheriilor din mafia imobiliară White Tower, iar de mai bine de doi ani, polițiștii corupți din IPJ Prahova susțin în mod fals în fața presei că nu există dovezi sau probleme. În același timp, ziarul Incisiv de Prahova a expus constant această escrocherie și gruparea de criminalitate organizată activă în sectorul imobiliar.
Activitățile ilegale și moștenirea familiei inculpatului pseudo-jurnalist, spagar si santajist Catalin Stavri
Inculpatul Cătălin Stavri, un pseudo-jurnalist asociat cu infracțiuni de narcotrafic și șantaj, are un rol central în scandalul White Tower. Implicarea sa se extinde și la achizițiile imobiliare efectuate de membrii familiei sale. Soția sa, Ruxandra Stavri, a „achiziționat” două apartamente la prețul de 10.000 de euro fiecare, în timp ce mama sa, Adriana Hentel, a procurat cinci apartamente la un preț de 30.000 de euro fiecare, reușind să vândă unul dintre acestea pentru 48.000 de euro. Aceste tranzacții ridică semne de întrebare cu privire la sursa fondurilor și legalitatea acestora.
Implicații în proiectul City Gate
În plus, Cătălin Stavri a fost implicat în tranzacții imobiliare în cadrul proiectului City Gate, unde deține un apartament. Ruxandra Stavri și Adriana Hentel au, de asemenea, apartamente înregistrate pe numele lor. Aceste afaceri sunt suspecte, având în vedere rețeaua de corupție și ilegalități în care este implicat Stavri.
Reacția sistemului judiciar
Este important de menționat că judecătorii nu au acceptat înregistrarea Ruxandrei Stavri și a Adrianei Hentel la masa credală, indicând implicit că apartamentele au fost obținute prin mijloace ilegale, având statutul de „șpagă” pentru Cătălin Stavri. Această decizie subliniază complexitatea și natura corupătoare a acestor tranzacții și a activităților ilegale din jurul lor.
Expunerea corupției și abuzurilor
Revelații despre inculpatul Cătălin Stavri
Modalitățile de acoperire a ilegalităților
Cătălin Stavri, inculpatul implicat în escrocherii și șantaj, a încercat să camufleze profiturile obținute prin mită și șantaj prin intermediul apartamentelor dobândite în urma activităților corupte desfășurate de-a lungul timpului. Beneficiind de protecția unor polițiști corupți, Stavri a reușit să își extindă influența și să sustragă sume considerabile din diverse tranzacții ilegale.
Promisiunea dezvăluirilor
De câțiva ani, ziarul nostru, Incisiv de Prahova, a informat cititorii că va începe publicarea înregistrărilor ce evidențiază activitățile lui Stavri. Până acum, am dezvăluit doar o parte dintre aceste dovezi, pentru a nu perturba anchetele organelor de cercetare penală. Totuși, având în vedere tupeul acestui individ, am început să publicăm și vom continua cu înregistrările ce demonstrează adevărata față a acestui interlop.
Încercarea de a controla sistemul
Inculpatul narcoman, santajist si spagar, Cătălin Stavri, a reușit să subjuge Poliția Română, beneficiind de protecția unei rețele de crimă organizată care include membri ai instituțiilor de forță, precum polițiști, procurori și judecători. Această complicitate scoate în evidență problemele sistemice din cadrul justiției românești și corupția endemică care permite perpetuarea ilegalităților.
Implicarea lui Vlad Nichita în scandalul imobiliar White Tower și City Gate
Demn de menționat în contextul investigațiilor legate de mega-escrocheria imobiliară White Tower și City Gate este implicarea lui Vlad Nichita, avocat din cadrul Baroului Prahova. În acest context, judecătoarea de drepturi și libertăți, Apostu Lavinia Nusa, a acționat conform standardelor sale profesionale, respingând pretențiile formulate, și astfel a reușit să-și păstreze „blazonul” și reputația.
Impactul asupra păgubiților
Decizia judecătoarei de a respinge cererile va avea un impact semnificativ asupra celor peste 100 de păgubiți care așteaptă soluționarea cazului lor. Aceasta subliniază provocările cu care se confruntă victimele escrocheriilor imobiliare, precum și dificultățile întâmpinate în obținerea dreptății în fața unor structuri corupte.

Iată că un alt judecător și-a susținut „blazonul” și ieri a pronunțat o nouă decizie împotriva acestei grupări de criminalitate economico-financiară organizată. Nu putem decât spera că această grupare va fi înfrântă, indiferent de presiunile care se exercită asupra justiției.
Expunerea grupării de criminalitate economico-financiară
Chiar dacă polițiștii corupți au protejat această grupare de criminalitate economico-financiară, ziarul Incisiv de Prahova a monitorizat-o timp de aproximativ patru ani. Așa cum am identificat interlopii precum Lupu (aici), Nichita (aici), Belu Claudiu (aici), Cătălin Mureșan (aici), și inculpatul pseudo-jurnalistul șantajist Cătălin Stavri (aici), unde ne-am documentat cu înregistrări video și audio, vom continua să dezvăluim activitățile acestei grupări.
Recapitularea evenimentelor din scandalul imobiliar White Tower și City Gate
Contextul plângerilor penale
Până în septembrie 2023, au fost depuse doar două plângeri penale împotriva PFA Lupu Marioara Domnica, reprezentată de Lupu Marioara și Lupu Mihai, ca dezvoltatori imobiliari, precum și de notarii Tudose Maria și Tudose George-Radu.
Inceperea audierilor
În octombrie 2023, plângerile penale au început să curgă, ceea ce a dus la schimbarea procurorului de caz și la începerea audierilor la PCA Ploiești de către noul procuror și echipa acestuia. Dosarul 107/P/2023 s-a contopit cu 221/P/2023, iar numărul plângerilor depuse de victimele scandalului White Tower, dar și de la Mărășești și City Gate, a crescut semnificativ.
Expansiunea grupului de acuzați
Apariția unor nume noi, precum avocatul Vlad Nichita, notarul public Călin Mirela și dezvoltatorul imobiliar Grigorescu Alexandru Bogdan, a evidențiat implicarea unor persoane cu rang înalt din administrația locală a municipiului Ploiești, dar și oameni de afaceri influenți, cum ar fi multimilionarul Dan Ștefănescu, patronul Holdingului Gersim, asociat cu Vlad Nichita, și jurnalistul local Cătălin Stavri.
Formarea dosarului unificat
Dosarul 221/P/2023, rezultat al contopirii cu 107/P/2023, s-a reunit cu dosarul 282/P/2023, dând naștere astfel la dosarul 221/282/P/2023, care include cazurile White Tower și City Gate.
Perioada de audieri
Între octombrie și începutul lunii decembrie 2023, au fost depuse mai multe zeci de plângeri penale și au avut loc audieri maraton ale păgubiților. În această perioadă, Vlad Nichita, considerat „Il Capo” al acestei escrocherii imobiliare, a plecat într-o vacanță exotică, lăsându-și familiile să se confrunte cu repercusiunile.
Îngrijorările lui Mihai Lupu
Mihai Lupu, rămas în țară, își exprima temerile că va fi ridicat de autorități, având pregătită geanta pentru o asemenea eventualitate. În contrast, Marioara Lupu și soțul ei, Ștefan Lupu, își pregăteau sărbătorile de iarnă, convins că influența lor în oraș îi va proteja de orice repercusiuni.
Evoluția în investigarea corupției
Pe 10 ianuarie 2024, Cătălin Stavri, simțind pericolul, s-a prezentat la PCA Ploiești pentru a obține informații, în timp ce Vlad Nichita se pregătea să părăsească țara, începând să facă aranjamente pentru plecare.
Momentul crucial și reținerea
În dimineața zilei de 21 ianuarie 2024, Vlad Nichita a fost oprit la frontieră și reținut, fiind predat la PCA Ploiești pe 22 ianuarie 2024. Presa locală și națională a difuzat știri despre mega-escrocheria White Tower, implicând numeroși membri ai grupului.
Audierile maraton
După reținerea suspecților, au avut loc audieri extinse, iar cei din grupul infracțional au început să colaboreze cu avocați de renume din București, în speranța de a-și salva pielea.
Consecințele scandalului
La un an de la începutul scandalului, prejudiciul estimat se ridica la aproximativ 10-12 milioane de euro, totodată, sistemul judecătoresc a început să se împotrivească justiției, protejând nucleul grupării infracționale.
Promisiunea de a dezvălui adevărul
De acum înainte, vom da drumul la toate înregistrările audio și video pe care le deținem, având ca scop expunerea completă a acestor activități ilegale și a complicității dintre membrii acestei grupări. Intenția noastră este să aducem la lumină adevărul și să contribuim la justiție, chiar și în fața acestor structuri de protecție corupte.
Activitățile curente ale grupului
În prezent, Vlad Nichita se bucură de un stil de viață extravagant, conducând un bolid de lux proaspăt achiziționat, în timp ce Dan Ștefănescu se confruntă cu presiunea mediatică și se află într-o stare de depresie din cauza articolelor negative care îi afectează imaginea. Mihai Lupu, alături de partenera sa, Cristina Tache, administrează o afacere într-o zonă mai puțin vizibilă, cu ajutorul foștilor colaboratori de la City Gate.
Starea actuală a lui Marioara și Ștefan Lupu
Marioara Lupu și soțul ei, Ștefan, sunt văzuți elegant îmbrăcați în public, dar, în instanță, apar îmbrăcați modest, vizibil apăsați de greutatea anilor și a problemelor legale. De asemenea, ei continuă să frecventeze biserica, rugându-se pentru iertarea păcatelor, fără a se gândi că multe dintre victimele lor trăiesc în dificultate, având de plătit rate și cheltuieli administrative.
Controverse legate de notarul Tudose
Tudose Maria, care a decedat recent, a fost victima multor injurii din partea păgubiților, iar mulți se întreabă dacă va fi iertată de Dumnezeul la porțile Raiului. Tudose George-Radu continuă să funcționeze la biroul său notarial fără a părea afectat de scandal, având curajul să colaboreze în continuare, chiar și după ce a fost implicat în actele frauduloase legate de scandal.
Perspectivele de justiție
Având în vedere aceste evoluții, societatea se întreabă cum va evolua justiția în acest caz complex. Cu toate că s-au adunat probe și plângeri, se ridică semne de întrebare asupra realității unei justiții eficiente în fața corupției endemică și a influențelor politice locale. Factorii de decizie trebuie să rămână vigilenți pentru a restabili încrederea publicului în sistemul judiciar și pentru a asigura responsabilitatea celor implicați în aceste grave abuzuri.
“Bin go” sau corupție?
Semne de întrebare asupra noii strategii a firmei Rosal/UWS
Atenționare privind firma Rosal/UWS și strategia sa de rebranding
Dorim să reamintim atenția asupra firmei Rosal/UWS și a strategiei de rebranding pe care am anunțat-o cu ceva timp în urmă. Protagonștii acestei strategii sunt parte a aceleași grupări de criminalitate economico-financiară organizată.
Această mișcare nu face decât să accentueze preocupările cu privire la legitimitatea și etica practicărilor comerciale ale acestei firme, precum și la intențiile ascunse din spatele rebrandingului. Este esențial ca autoritățile și publicul să rămână vigilenți față de aceste evoluții.
Iată că am avut dreptate; ceea ce vom publica în numărul viitor al ediției Incisiv de Prahova va confirma această situație.
Revizuirea tacticilor de afaceri
Referitor la firma Rosal/UWS, solicităm autorităților să fie vigilente, având în vedere intențiile acesteia de a reveni la negocieri sub o nouă denumire, BINGO. Conform informațiilor primite, reprezentanții acestei societăți se laudă în piață că licitația va fi câștigată, invocând discuții cu „toți generalii”, sugerând o complicitate care le-ar asigura victoria în procesul de achiziție.
Îngrijorări privind transparența
Această situație ridică semne de întrebare cu privire la transparența procesului și corectitudinea acestor practici. Există temeri fundamentale că, în spatele rebrandingului, se ascund aceleași practici corupte care au caracterizat activitatea firmei Rosal/UWS în trecut.
Atenție
Dezvăluiri incendiare în perspectivă
Mâine, ziarul nostru va reveni cu dezvăluiri incendiare care vor pune pe jar TOATE autoritățile. Aceste informații vor aduce la lumină aspecte esențiale și potențial controversate care merită atenția tuturor celor implicați. Rămâneți aproape pentru detalii care ar putea schimba cursul evenimentelor!
Întrebarea privind viitorul licitației

Se va striga BIN GO?
Suntem curioși dacă se va striga „BIN GO”, adică dacă aceeași firmă asociată cu mafia, condusă de foști ofițeri SRI, va câștiga licitația din Prahova/Ploiești (aici), (aici), (aici), (aici), etc.

Noi nu facem decât să ridicăm această întrebare și să atragem atenția asupra posibilelor implicații. Așadar, rămâneți atenți și vigilenți la aceste evenimente! Vom reveni, cu multa placere! (Cristina T.).
Exclusiv
Alexandri Nicolae – Nae Comisionarul care a încercat să rescrie legea trapului. ANZ îl contrazice: decizie ilegală, cal descalificat, scandal cu tentă penală (DOCUMENTE)
Hipodromul rușinii: ANZ îi face KO pe „Nae Comisionaru’” și pe „Stimatu’ cu caii dopabili”. De la dopaj protejat la decizie desființată oficial
Când broșura vinde „Ținutul Vinului”, iar realitatea e „Ținutul Dopajului și al Jafoaselor”
În pliantele lucioase „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie: Ploiești & Ținutul Vinului”, Hipodromul Ploiești e prezentat drept „bijuterie turistică”, „singurul hipodrom modern de trap din România”, cu „evenimente pentru întreaga familie” și „momente memorabile”.
Realitatea, documentată, in EXCLUSIVITATE, de ziarul de investigații Incisiv de Prahova și confirmată acum de acte oficiale, arată cu totul altfel: cai „intact dopați”, refuzuri de test antidoping, comisii umflate la comandă, hotărâri croșetate în disprețul regulamentului ANARZ și un personaj cheie, Alexandri Nicolae, zis „Nae”, prins între dopajul protejat de la hipodrom și găurile financiare de la TCE Ploiești.
Ultima lovitură: Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ), forul suprem în materie de trap, a desființat oficial Hotărârea nr. 2 a Comisiei de Apel a CSM Ploiești, a descalificat calul campion VIJELIE STI și a confirmat, negru pe alb, că „soluția lui Nae” a fost ilegală.
„Sport curat” marca Ploiești: refuzi antidoping, rămâi campion… până te prinde ANZ
Pe 5 iulie 2026, la T30 – Marele Premiu de Trap al României, sub deviza „Carol I al României”, în fața copiilor cu popcorn și selfie-uri cu cai lucioși, s-a consumat o farsă sportivă:
- calul VIJELIE STI este declarat câștigător;
- reprezentantul său refuză recoltarea probelor biologice pentru control antidoping (fapt consemnat în Hotărârea nr. 2 a Comisiei de Apel CSM Ploiești);
- calul de pe locul 2 nu e testat;
- cursa e deja compromisă de lipsa mașinii de autostart și de starturi false.
Regulamentul General al Curselor de Trap, publicat de ANARZ (surse oficiale: anarz.eu), spune însă clar:
- refuzul recoltării probelor = descalificare obligatorie a calului (art. 111);
- sancțiuni disciplinare pentru persoanele implicate (art. 95);
- la fapte grave (refuz probe, fals în pașapoarte, substituiri, „samavolnicii”) – obligația de sesizare a organelor penale (art. 95, inclusiv alin. 3).
„Meniul” firesc:
Descalificare + sancțiuni sportive + sesizare penală.
Ce a făcut Comisia de Apel de la Ploiești, sub bagheta lui „Nae”?
Exact pe dos:
- a amendat;
- a dat o suspendare de 60 de zile;
- a lăsat titlul neatins;
- a validat un campion care a refuzat antidoping.
Formula Ploiești:
„Refuzi testul, plătești un pic, stai două luni pe bară și rămâi campion.”
Calul e suficient de „suspect” ca să fie suspendat, dar prea „delicat” ca să-și piardă trofeul.
„Nae Comisionaru’” umflă comisia ca să încapă voturile „bune”
Potrivit Regulamentului și practicii obișnuite, Comisia de Apel are 3 membri. Atât. Clar.
La ședința din 8 iulie 2026, conform cererii scrise a driverului Marciu Adrian către ANZ (document din 06.08.2026), comisia era formată din:
- Nicolae Alexandri („Nae”),
- Tureac Petrica,
- Popescu Cătălin.
Cele trei părți își susțin contestațiile în fața lor. Nu se dă soluție pe loc.
Apoi intervine „magia administrativă”:
- comisia este reconvocată pe 21 iulie 2026 într-o componență de CINCI membri;
- apar doi noi „băieți buni”: State Cătălin și Emeric Dragomir;
- acești doi membri nu participaseră la audierea și susținerea contestațiilor;
- cu toate acestea, iau parte la deliberare și vot.
Hotărârea nr. 2, adoptată cu majoritate, respinge contestația lui Marciu Adrian și menține rezultatul: VIJELIE STI rămâne câștigător, deși refuzul recoltării probelor e recunoscut și sancționat doar parțial.
Opinia separată a membrilor Tureac Petrica și Popescu Cătălin (pag. 9–12 din Hotărârea 2) spune clar:
- refuzul antidoping este dovedit prin proces-verbal;
- art. 111 ANARZ impune descalificare;
- orice altă soluție contravine regulamentului;
- situația are inclusiv implicații de protecție a animalelor și penale (Legea 205/2004 + art. 95.3 din Regulament).
Pe scurt, chiar din interiorul comisiei se strigă:
„Refuz antidoping + păstrarea titlului = ilegal și rușinos!”
Majoritatea „umflată” cu doi membri care nu au auzit părțile decide însă contrariul. Exact ce trebuia pentru „Stimatu’”, proprietarul calului.
ANZ intră în scenă: „Nae, jos laba de pe regulament!”

Când Comisia lui „Nae” stăpânește regulamentul ca pe o cârpă de șters pe jos, intervine forul suprem: Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”.
La ANZ ajunge cererea de reanalizare a lui Marciu Adrian (antrenor și driver al calului Daiana), înregistrată la 06.08.2026, care:
- contestă Hotărârea nr. 2;
- arată că refuzul probelor nu poate să îi aducă avantaj sportiv celui care se opune controlului;
- invocă art. 95 și art. 111 ANARZ;
- semnalează neregularitatea comisiei lărgite: votul dat de membri care nu au asistat la dezbateri.
Răspunsul ANZ vine prin DECIZIA nr. 554 din 11.08.2026 (document oficial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale – ANZ), în care, în esență:
- se admite cererea de reanalizare a lui Marciu Adrian;
- se desființează Hotărârea nr. 2 a Comisiei de Apel CSM Ploiești în partea privitoare la respingerea contestației nr. 4856/06.07.2026;
- în rejudecare, se admite contestația: VIJELIE STI este SANCȚIONAT PRIN DESCALIFICARE din proba T30 – Marele Premiu de Trap, iar rezultatele sunt ANULATE, cu adaptarea clasamentului;
- se mențin celelalte sancțiuni deja aplicate proprietarului și antrenorului – inclusiv interdicția de a participa la curse pentru o perioadă (şase luni, conform informațiilor transmise sursei noastre).
Cu alte cuvinte, ANZ spune textual prin efect juridic:
- „Nae a greșit grav”;
- Hotărârea 2 a fost nelegală în partea esențială;
- regulamentul ANARZ nu e opțional, ci OBLIGATORIU;
- calul care refuză antidoping NU poate rămâne campion.
Este confirmarea oficială, la nivel național, a dezvăluirilor și analizelor publicate anterior de Incisiv de Prahova.
„Stimatu’ cu caii dopabili” – rușinea proprietarilor de cai
Proprietarul lui VIJELIE STI, „Stimatu’” – personaj descris constant de surse din lumea trapului – iese din toată această poveste ca o rușine pentru breasla proprietarilor de cai:
- nu este la primul scandal de dopaj sau refuz de control;
- în trecut, ar fi jonglat cu schimbarea de proprietar (ex. cazul NELSTROM) pentru „spălarea urmelor”;
- ar fi amenințat comisii și făcut presiuni, fără sancțiuni serioase;
- acum, ANZ confirmă că, pe lângă sancțiunile deja aplicate, se adaugă și descalificarea calului.
Nu mai vorbim doar de zvonuri sau de „gurile rele” care îl leagă de antrepozite fiscale și motorină ajunsă „prin interpusi” spre RATP/TCE. Acum, avem:
- un cal descalificat oficial din Marele Premiu;
- un proprietar deja sancționat cu interdicția de a participa la curse pentru o perioadă substanțială;
- o confirmare directă că „eroul” protejat de Nae și de comisia îngroșată cu oameni „de casă” a beneficiat de o hotărâre ilegală.
În lumea proprietarilor de cai, „Stimatu’” rămâne pata pe obrazul unui sport care se vrea nobil: epitomul „rușinii de grajd”.
IPJ Prahova – „mișcarea 75”: capul de struț în nisip (aici), (aici), (aici), etc.
În toată povestea asta, o întrebare țipă din documente și din logica elementară:
Unde este IPJ Prahova? De ce nu s-a autosesizat?
Regulamentul ANARZ (art. 95, inclusiv alin. 3) vorbește de sesizarea organelor de urmărire penală în caz de:
- refuz al recoltării probelor;
- suspiciuni de fraude sportive;
- posibile rele tratamente aplicate animalelor.
Legea 205/2004 privind protecția animalelor adaugă un strat suplimentar de obligații.
În loc să vedem dosar penal, audieri, verificări, avem impresia, cum plastic spun sursele, că IPJ Prahova practică „mișcarea 75”:
- băgat capul de struț în nisip;
- ignorat un caz cu potențial penal;
- tăcere mormântală, în timp ce caii sunt transformați în seringi pe patru picioare.
Nu e ca și cum IPJ Prahova ar uimi pe cineva prin reacții rapide și competență fulgerătoare. Conducerea interimară emană mai degrabă un aer de paralizie decât de vigilență. Dar aici nu mai e vorba de imagine: e vorba de obligații legale concrete.
„Nae” – de la dopaj protejat la TCE în colaps: sistemul e același
Nicolae Alexandri, zis „Nae”, nu este un nume apărut întâmplător în fruntea Comisiei de Apel la Hipodrom:
- fost prefect, fost deputat, fost director și membru în conducerea mai multor instituții publice (conform propriului CV Europass);
- fără specializare în trap, antidoping sau medicină veterinară;
- produs tipic al sistemului de „plantat oameni pe funcții”.
În paralel, numele lui apare și în istoria neagră a TCE Ploiești – societatea de transport public îngropată în pierderi și datorii, nu de presă, ci de Raportul oficial al Comisiei de Analiză TCE Ploiești nr. 1729/05.11.2025 (document al Primăriei):
- pierderi masive în toți anii analizați;
- datorii de zeci de milioane la buget, multe cu risc penal (Legea 241/2005 privind reținerea și neplata contribuțiilor);
- achiziții haotice, stocuri umflate, control intern blocat;
- contracte cu probleme grave de legalitate, spații și stâlpi închiriați la preț de nimic.
La TCE, regulile financiare sunt plastilina lui „Nae & ai lui”.
La Hipodrom, regulamentul ANARZ devine plastilina lui „Nae & comisia umflată”.
Modelul e identic:
- se ia un regulament clar;
- se „interpretează” după interes;
- se umflă structurile (comisii, organigrame) ca să încapă oamenii „buni”;
- se ignoră riscul penal, până când vine cineva de mai sus (ANZ, Comisie de analiză) și desființează circul.
Comisia „Nae & co.”: între demitere, tăierea diurnelor și suspiciuni penale
După intervenția ANZ, situația Comisiei de Apel CSM Ploiești nu mai este doar imorală, ci și oficial problematică:
- Hotărârea 2 este desființată în partea esențială – respingerea contestației;
- reinterpretarea art. 111 ANARZ este declarată, prin efect, nelegală;
- lărgirea comisiei și votul dat de membri care nu au asistat la dezbateri reprezintă o gravă abatere de procedură.
În aceste condiții, se pune firesc problema răspunderii:
- „Nae Comisionaru’” – demitere de urgență de către CSM Ploiești sau, dacă acesta doarme în picioare, de către primarul municipiului Ploiești, Politeanu;
- membrii comisiei care au susținut hotărârea ilegală – sancționarea lor (minim: oprirea diurnelor; maxim: înlăturare din funcții);
- verificarea penală a eventualelor presiuni făcute pentru mărirea comisiei și „masluirea” votului.
Nu mai vorbim de simple „discuții de culise”. Avem:
- un document oficial ANZ care certifică ilegalitatea soluției Comisiei;
- un caz de dopaj/refuz antidoping în care s-a încercat, fățiș, protejarea unui proprietar cu reputație dubioasă;
- un prejudiciu clar adus integrității competiției și imaginii hipodromului.
Copiii din tribune, lecție practică: „Regulamentul e opțional pentru băieții cu pile”
În timp ce adulții fac „inginerii de culise”, copiii din tribune învață, în direct, lecția proastă a hipodromului:
- vezi un cal câștigător care refuză antidoping;
- afli că regulamentul cere descalificare;
- constați că, totuși, calul rămâne campion – până intervine ANZ;
- auzi din gura președintelui Federației de Trap, Marian Manea (citare din relatări anterioare):
„Toți caii de pe podium au fost drogați! Este inuman, este inadmisibil!”
Mesajul transmis de sistem, înainte să corecteze ANZ:
- regulile sunt pentru pliante;
- cine e suficient de important sau bine conectat își negociază sancțiunea;
- comisiile se „adaptează” la nevoie.
În loc să fie „experiență educativă pentru toată familia”, hipodromul devine curs intensiv de fraudă sportivă și bătaie de joc la adresa bunului-simț.
CONCLUZIE:
Hipodromul Ploiești – caz-școală pentru procurori, nu atracție turistică
După decizia ANZ, tabloul este complet:
- Incisiv de Prahova a documentat – IN EXCLUSIVITATE – dopajul protejat, comisia umflată, „Stimatu’ cu caii dopabili” și rolul lui „Nae”;
- driverul Marciu Adrian a pus pe masă, în fața ANZ, argumentele juridice și de procedură;
- ANZ a confirmat tot: Hotărârea nr. 2 a fost nelegală, calul VIJELIE STI trebuie descalificat, rezultatul cursei anulat, sancțiunile personale menținute.
Rămân pe masă întrebările grele:
- Ce face IPJ Prahova, în afară de „mișcarea 75”, cu capul în nisip?
- Când vor fi demişi sau măcar sancționați „Nae” și membrii comisiei care au votat ilegal?
- Când va înțelege CSM Ploiești că hipodromul nu e un joc de cărți pe masa „stimabililor”, ci un loc unde se aplică legi și regulamente reale?
- Când va înțelege primarul Politeanu că a ține astfel de personaje în funcții înseamnă a-ți compromite orașul, sportul și orice pretenție de moralitate?
Până atunci, orice turist sedus de sloganul „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie” ar trebui avertizat cinstit:
„…și, la cerere, tur ghidat prin:
– Hipodromul unde caii refuză antidoping, comisiile se umflă la comandă, iar deciziile ilegale sunt desființate de ANZ;
– lumea în care un proprietar de cai devine simbolul rușinii, iar un ‘Nae’ se crede mai presus de regulament, până îl pune la punct forul suprem.”
Nu mai e loc de broșuri lucioase.
Este loc de anchete, demiteri, dosare penale și, mai ales, de curățenie generală.
Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
I.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM
„Volga neagră” de Păulești și SIPI-stul cu capul în SMURD
Ziarul de investigații Incisiv de Prahova revine, cu și mai mare plăcere, la serialul „IPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE”, ajuns acum la SEZONUL XL (40).
Dacă până acum am „plimbat” cititorii prin CAR-ul de cămătărie, incompatibilitățile lui Marcel Bălan (declarat oficial incompatibil de ANI la 09.03.2026), concursurile trucate și șmenurile logistice, de data aceasta reflectoarele se mută pe SIPI Prahova – structura care se dă „deșteaptă” prin birouri, dar se împiedică în propria beție pe marginea drumului.
Totul pornește de la un episod petrecut în seara de 26.07.2025, în Păulești.
Un Mitsubishi negru, cu folii negre față și spate, atrage atenția polițiștilor de la Secția de Poliție Blejoi. Mașina arăta ca scoasă din legendele cu „Volga neagră” din URSS care răpea copiii. Polițiștii o opresc regulamentar: la volan, o femeie, relativ cooperantă, doar ușor „înțepată”. Până aici, rețeta clasică.
Din dreapta față, însă, coboară beată turtă o „instituție”: ofițerul SIPI Prahova, Dan Alexandru Manuel, cu ochi azurii și mintea-n nori.
Ofițerul SIPI „bate câmpii”: ORNISS, amenințări și tupeu de birt
În loc să tacă și să se bucure că nu e încătușat pe loc, ofițerul SIPI Dan Alexandru Manuel pornește recitalul de mahala cu epolet:
- se prezintă: „sunt ofițer la SIPI”;
- îi „explică” polițistului că „îl știe”, că „îi retrage ORNISS-ul” (autorizarea de acces la informații clasificate),
- că „îl dă afară”, „îl mută” și că „sună la conducerea IPJ Prahova”, unde ar avea intrare „la Preda ori Bălan”.
Pe românește: beat, cu minte puțină, dar cu gură mare, încearcă să facă presiuni asupra agentului care își făcea treaba.
Polițiștii îi explică faptul simplu că totul este filmat cu bodicam. În loc să priceapă mesajul, SIPI-stul începe celebra poezie pe care am tot văzut-o în ultimii ani:
- vrea să vadă filmarea;
- întreabă dacă bodicamul e omologat;
- încearcă să conteste tot: foliile, centurile, procedura, până și realitatea.
În final, atât el, cât și soția (șoferul), își primesc bine-meritatele amenzi. Pe moment, toți pleacă la casa lor.
Doar că „fals”: pentru ofițerul SIPI spectacolul abia începea.
Două procese, două eșecuri: Instanța spune clar – polițistul a procedat corect

După episodul din Păulești:
- Dan Alexandru Manuel depune plângere contravențională;
- soția lui, Dan Irina Ștefania, depune și ea plângere contravențională;
- în paralel, ofițerul SIPI:
- reclamă penal polițistul,
- îl reclamă disciplinar,
- îl vorbește de rău și îi face „reclamă” oricui vrea să asculte.
Dosarele ajung în instanță, iar hotărârile sunt publice:
- în cauza Dan Irina Ștefania vs IPJ Prahova – Post Poliție Păulești (Judecătoria Ploiești, dosar 17591/281/2025), prin Hotărârea nr. 787/29.01.2026, plângerea este respinsă.
- în cauza Dan Alexandru Manuel vs Inspectoratul Județean de Poliție Prahova (dosar 17590/281/2025), prin Hotărârea nr. 3136/11.03.2026, plângerea este respinsă.
Pe scurt, instanța a stabilit că polițistul a procedat corect și legal.
Toate smiorcăielile SIPI-stului cad la pământ. Toate „amenințările” cu ORNISS, cu „te dau afară”, cu „am intrare la Preda și Bălan” rămân simple figuri penibile de bețiv cu epoleți.
În mod normal, aici trebuia să se termine povestea:
ai încălcat legea, ai fost oprit, ai înjurat regulamentul, ai pierdut în instanță – îți vezi de drum, în liniște.
Numai că, în Prahova, lucrurile nu funcționează așa.
„Carmolist notoriu” și groaza de bodicam: ce face de fapt acest ofițer SIPI
Pe surse interne și „guri rele” prin IPJ Prahova, profilul ofițerului SIPI Dan Alexandru Manuel arată cam așa:
- „carmolist notoriu” – obișnuit cu sticla, nu doar ocazional;
- ar fi avut probleme anterioare pe linie de agresivitate: bătăi, scandaluri, conflicte;
- de fiecare dată, ar fi „căzut în picioare”, scos pe ușa din spate a răspunderii.
În prezent, același ofițer:
- îndeamnă BCI (Biroul Control Intern) „să cerceteze orice rahat, orice bășină dată de polițist”, poate „o să scremă ceva”;
- se erijează în „filtru de moralitate”, în timp ce el însuși a fost surprins beat, făcând presiuni la un echipaj aflat în misiune;
- devine pionul perfect într-un joc de intimidare:
- polițiștii de rând trebuie să fie speriați că „SIPI e cu ochii pe ei”,
- jurnaliștii trebuie să tacă, că „le facem dosare”.
Problema e una simplă: instanța a spus deja că, în cazul Păulești, polițistul a acționat perfect legal.
Așa că tot acest circ al lui Dan Alexandru Manuel nu mai are nicio justificare – nici profesională, nici morală.
Și, sincer, nu e omul pe care să-l pui în corul bisericesc: îți strică slujba din primele două versuri.
De la BMW-ul bușit la SIPI-ul care „se joacă de-a Portocală”
Ajungem aici după o serie de amenințări voalate venite dinspre „incompetenții împuterniciți” și dinspre SIPI, după ce Incisiv de Prahova a criticat:
- BMW-ul de poliție făcut praf,
- „milițienii-analfabeți” care conduc mașini scumpe ca în jocurile video,
- reacția aberantă a IPJ Prahova, care a cerut, ilegal, sursele ziarului pentru un banal articol despre un BMW avariat.
Acela a fost momentul în care „Cutia Pandorei” s-a deschis:
au început să curgă informații despre:
- CAR-ul IPJ Prahova și „Caracatița WHITE TOWER”, cu un prejudiciu de 1,7 milioane lei (dosarul penal 4621/P/2023, prezentat de Incisiv de Prahova și confirmat în linii mari de Mediasud în 2026);
- „Academia de Cămătărie”: credite fictive, semnături falsificate, sume umflate de la 6.000 la 60.000 lei printr-un zero „pus din pix”;
- rețeaua coordonată de Matei Tatiana, Neacșu Silviu, Cremeneanu Costel, Hagiu Monica;
- victime precum Iulică Dascălu, Manea Victor, Bădică Gabriel și zeci de alții, trimiși în groapa datoriilor fără să știe că sunt „beneficiari” de credit.
În paralel, Marcel Bălan, „Împăratul Xanaxului”, a fost declarat incompatibil de ANI pentru că își coordona direct soția, Carmen Bălan, încălcând flagrant art. 79 din Codul Administrativ, în timp ce se visa șef peste IPJ Prahova.
DGIPI a blocat mascarada concursului pentru șefie, DIICOT s-a așezat pe fir, iar Grădinița de Cadre a început să tremure.
În acest decor, apare SIPI/DGIPI, cu personaje ca M. Enache (despre care am arătat deja cum rostogolește zvonuri cu „dosare pentru jurnaliști” și polițiști incomozi) și acum Dan Alexandru Manuel, care încearcă să dea lecții de legalitate de pe bancheta unui Mitsubishi cu folii negre, după câteva pahare în plus.
DGA Prahova, pliciul de țânțari și adevărul despre bodicam
Un detaliu esențial: bodicam-ul.
Din punctul nostru de vedere, orice polițist care folosește bodicam și își filmează intervenția nu stă să facă magării ori abuzuri. Tocmai camera îl obligă să fie în regulă.
În cazul de față:
- intervenția a fost filmata;
- instanța a confirmat că polițistul a procedat legal;
- totul era clar, fără dubii.
Ce face, însă, DGA Prahova în timp ce SIPI-stul beat face presiuni și depune plângeri pe bandă?
Probabil, cum bine spunea un polițist cu simțul umorului, „se bate cu pliciul de țânțari”, în loc să se ocupe de:
- CAR-ul cu prejudiciu uriaș,
- service-urile „de casă”,
- șmenurile cu energie electrică,
- rețelele de cămătărie acreditate în uniformă.
„Irina Ștefania, ține-ți prostul în mașină!”
Ca să înțeleagă toată lumea proporțiile ridicolului, să ne amintim de știrea celebră cu bucureșteanul care a vandalizat o stâncă prin Bucegi, în numele „iubirii”, iar presa i-a transmis soției:
„Anna, ține-ți prostul acasă!”
Parafrazând, în cazul nostru:
Irina Ștefania, ține-ți prostul în mașină și Nu il mai lasa să mai vorbeasca cu poliția, cu adevaratii profesionisti!
Până la urmă, el era doar pasager.
Pasager beat, cu gura mare, cu legitimație de SIPI și cu senzația că poate face legea la marginea drumului, în timp ce instanța i-a spus negru pe alb că a pierdut și că polițistul a acționat corect.
Concluzie: SIPI, ești bine? Sau chemăm SMURD-ul?
Am ajuns la Sezonul 40 al „Grădiniței de Cadre” nu pentru că ne place să scriem, ci pentru că:
- IPJ Prahova este un caz-școală de prostie, incompetență și mafie de instituție;
- un inspectorat coordonat de un împuternicit declarat incompatibil de ANI;
- cu un CAR de mafioți, un SIPI care se crede „Portocală reloaded” și un DGA care pare paralizat când sumele trec de 200 de lei.
Domnilor de la SIPI Prahova, în frunte cu Dan Alexandru Manuel și cu „preafericiții nefericiți” care dau drumul la fumigene cu „dosare pentru jurnaliști”:
- chiar sunteți bine?
- sau aveți nevoie de un SMURD – nu medical, ci moral și profesional?
Noi, Incisiv de Prahova, vă promitem doar atât:
amenințările voastre nu ne-au timorat, nu ne vor timora, dimpotrivă – ne-au deschis pofta de scris.
Deocamdată, am lăsat un pic deoparte Câmpina, Băicoi, Vălenii de Munte.
Ne ocupăm de voi, cei de la SIPI, că prea vă dădeți deștepți din umbră.
Și, ca să fie clar pentru toți:
vom continua să exploatăm fiecare dată, fiecare document, fiecare hotărâre judecătorească, fiecare raport ANI, fiecare dosar DIICOT, până când cineva, în sfârșit, își va face treaba. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Polițiști-hamali la IPJ Sibiu: „Voluntariat” la cărat mobilă, verificat cu ștampilă, nu cu bun-simț
Polițistul român, noul brigadier la mobilă
Doi polițiști care, potrivit relatărilor Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, se plictiseau acasă, s-au prezentat „de bună voie și nesiliți de nimeni” la sediul IPJ Sibiu ca să care mobilă. Nu ca polițiști, ci ca hamali voluntari, „ca brigadierii la Canal”, după cum ironizează sindicatul.
„Care mai aveți nevoie de hamali de calitate să vă care mobila? Gratis”, transmite Sindicatul „Diamantul”, cu o doză de sarcasm greu de ignorat. Imaginea este simplă și grotescă: polițiști operativi transformați în cărători de dulapuri, în afara oricărei idei de misiune polițienească, într-un sistem în care „voluntariatul” pare să fi devenit un nou stil de management al resurselor umane.
Ministerul și IGPR: Răspuns „Nesecret”, dar perfect steril

La această situație, Sindicatul „Diamantul” înaintează o sesizare oficială. Răspunsul vine, în mod impecabil birocratic, din partea Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratul General al Poliției Române, Direcția Management Resurse Umane, Biroul Inspecția Muncii și Prevenirea Riscurilor Profesionale.
Documentul poartă antetul oficial al MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE – INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, este marcat „NESECRET”, cu numărul de înregistrare 923416/2026, și este adresat:
SINDICATULUI POLIȚIȘTILOR DIN ROMÂNIA „DIAMANTUL”
În atenția domnului președinte Josanu Vitalie
(la adresa de email indicată de sindicat).
Se face referire la adresa sindicatului cu nr. 142 din 17.06.2026, înregistrată la Direcția Management Resurse Umane cu nr. 527116 din 24.06.2026, menționându-se expres că răspunsul este formulat „în sensul prevederilor art. 4 alin. (2) lit. b) din O.M.A.I. nr. 177/2016”.
Pe scurt: totul este perfect încadrat în litera ordonanțelor, ordinelor și fișelor de evidență. În schimb, spiritul problemei – că polițiști operativi ajung să care mobilă „voluntar” – rămâne la fel de invizibil pentru autorii răspunsului, ca și pentru cei care nu găsesc nicio problemă în asta.
Documentul este semnat, cu toată greutatea funcției:
- Comisar-șef de poliție POSÎNARU GABRIEL – Director al Direcției Management Resurse Umane
- Comisar-șef de poliție (șef birou) – nume menționat în subsolul paginii, în calitate de șef al Biroului Inspecția Muncii și Prevenirea Riscurilor Profesionale.
Se vorbește în limbaj de cauciuc despre „activitățile desfășurate de personalul din cadrul unităților operative ale Poliției Române”, despre „reglementări specifice” și „responsabilități stabilite în sarcina personalului”, fără să existe vreo problemă evidentă cu faptul că polițiștii respectivi au ajuns hamali de mobilă.
Direcția Control Intern: „Nu găsim nimic. Niciodată”
Sindicatul „Diamantul” nu se oprește la un singur demers. Urmează o sesizare detaliată, înregistrată cu nr. 1241/07.07.2026, transmisă conducerii Ministerului Afacerilor Interne și redirecționată către IGPR. De data aceasta intră în scenă Direcția Control Intern a IGPR.
Răspunsul vine sub antetul:
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE – DIRECȚIA CONTROL INTERN,
cu mențiunea „NESECRET” și cu numărul de înregistrare 916924/27.07.2026.
Adresantul este același:
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”
În atenția președintelui Vitalie Josanu.
În debut, IGPR invocă art. 8 din O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, explicând doct că sesizarea a fost înregistrată și verificată conform procedurilor. Birocrația este ireproșabilă – realitatea de pe teren, însă, rămâne acoperită cu aceeași pătură groasă de limbaj administrativ.
„Nicio abatere disciplinară”. Nici acum. Niciodată.
Direcția Control Intern precizează că verificarea aspectelor semnalate de sindicat a avut ca obiect o sesizare anterioară soluționată la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu, înregistrată cu nr. 544/2021, în cadrul căreia a fost cercetat:
- comportamentul profesional și în serviciu al
- comisar-șef de poliție Iacob Florin, adjunct al inspectorului șef al IPJ Sibiu;
- comisar-șef de poliție Popa Bogdan, șef Serviciu Cabinet al IPJ Sibiu;
- precum și anumite aspecte privind raporturile de muncă ale:
- inspectorului de poliție Florea Ioan;
- agent-șef principal de poliție Bedeleanu Sorin;
- agent-șef principal de poliție Lupu Laurențiu-Eugen.
După toate aceste verificări serioase, conform documentului oficial transmis sindicatului, rezultatul este următorul:
„Nu au rezultat elemente de natură să susțină unele afirmații din sesizare”.
Între afirmațiile pe care Direcția Control Intern le respinge explicit se află și citatul din sesizarea sindicatului, redat chiar în răspunsul oficial:
„Dacă mai au chef de muncă și alte cadre de poliție operative, pot să se prezinte la sediul IPJ Sibiu în vederea executării de activități de cărat mobilă, fără să fie retribuiți”.
Cu alte cuvinte, instituția recunoaște că aceasta a fost afirmația sindicatului, dar concluzionează că nu se confirmă nimic. Nici hamalia, nici voluntariatul, nici abuzul, nici ridiculizarea profesiei de polițist. Totul este, în esență, „în regulă”.
Presumția de nevinovăție, scut pentru orice mobilă cărată
Direcția Control Intern ține să sublinieze, cu solemnitate, că verificările structurilor de control intern se fac pentru „a stabili adevărul” și „cu respectarea prevederilor legale privind prezumția de nevinovăție”.
Această formulă, repetată mecanic în multe răspunsuri de acest tip, devine – în contextul descris de Sindicatul „Diamantul” – un soi de paravan instituțional: indiferent ce se întâmplă în realitate, răspunsul tip pare a fi același.
Concluzia oficială transmisă sindicatului este limpede:

„Aspectele la care faceți referire în sesizarea adresată M.A.I. și I.G.P.R. nu sunt de natură să atragă răspunderea disciplinară a cadrelor Poliției Române implicate în această situație.”
Documentul este semnat de către:
- Chestor de poliție Romeo Ionescu,
în calitate de director împuternicit al Direcției Control Intern (conform mențiunilor din subsolul paginii și semnăturii aplicate).
Sindicatul „Diamantul”: DCI nu găsește niciodată nimic
În acest context, reacția Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” este tăioasă:
„DCI nu găsește niciodată o abatere disciplinară, la sesizările noastre. Ba da’ niciodată!”
Formularea este un pamflet în sine: un sindicat care sesizează cazuri concrete, cu nume, funcții și situații descrise, și o Direcție Control Intern care, în urma „verificărilor temeinice”, ajunge invariabil la aceeași concluzie – nicio abatere, niciun vinovat, nicio problemă.
Concluzie: hamalii gratis și controlul care nu vede nimic
Din coroborarea celor două documente oficiale ale IGPR (Direcția Management Resurse Umane și Direcția Control Intern) cu pozițiile publice ale Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” reiese un tablou grotesc:
- polițiști operativi sunt prezentați ca „voluntari” la cărat de mobilă, „ca brigadierii la Canal”, după cum ironizează sindicatul;
- Direcția Management Resurse Umane răspunde impecabil birocratic, invocând O.M.A.I. nr. 177/2016 și înregistrări succesive, fără să clatine nici măcar un pic statu-quo-ul;
- Direcția Control Intern, după ce verifică nume, funcții și sesizări precise – de la comisar-șef Iacob Florin și comisar-șef Popa Bogdan, până la Florea Ioan, Bedeleanu Sorin și Lupu Laurențiu-Eugen – nu găsește nicio abatere disciplinară;
- iar Sindicatul „Diamantul” constată amar că, la sesizările lor, „DCI nu găsește niciodată o abatere disciplinară. Ba da’ niciodată!”.
Astfel, într-un stat care pretinde că își respectă polițiștii, aceștia ajung să fie „hamali gratis”, iar instituțiile care ar trebui să apere demnitatea uniformei par mai preocupate să apere, cu orice preț, imaginea celor din vârf. Mobilă se cară. Răspundere nu. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 3 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXVII: RALIUL PROSTIEI PE DRUMURILE NAȚIONALE. VISE UMEDE DE ȘEFIE CU 2,66 LA CONCURS
-
Exclusivacum 2 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XXXIX. „De la SC Wetterbest la pîră profesionistă”: nașterea unui polițist de ultim loc
-
Exclusivacum 15 oreI.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM
-
Exclusivacum 5 zileFABRICA DE CHESTORI „CU DEDICAȚIE”: CUM VREA ANP SĂ DISTRIBUIE STELUȚE AURII PRIN SPATELE LEGII
-
Exclusivacum 4 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXVI: DE LA XANAX LA PRIZA FURATĂ. CUM ÎȘI ÎNCARCĂ „ELITA” ELECTRICA DIN BANI PUBLICI
-
Exclusivacum 2 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XXXVIII. De la „Academia de cămătărie” la „măcelul CAR-ului”: când și victimele se cumințesc brusc
-
Exclusivacum 5 zileIPJ PRAHOVA S.R.L. –„GRĂDINIȚA DE CADRE”- SEZONUL XXXV: DINASTIA XANAX, VOYEURISM LA BĂICOI ȘI CORIGENȚII TRĂDĂRII
-
Exclusivacum 4 zile„P”-UL DE LA PENIBIL SAU PENTRU PENAL? CUM S-A TRANSFORMAT IONICĂ ÎN PREȘUL LUI BENONE SUB OCHII SINDICATULUI DIAMANTUL



