Featured
Armata SUA revizuiește solicitările de achiziție software: un răspuns la criticile industriei
După reacțiile negative din partea industriei la cel mai recent anunț privind politica sa de directivă pentru software, oficialii de achiziții ai Armatei SUA au declarat că își revizuiesc planul pentru a încorpora sugestiile legate în special de includerea diferitelor tipuri de contracte.
Cu toate acestea, oficialii își doresc ca industria să conștientizeze un aspect important: că solicitarea finală nu va putea satisface pe toată lumea.
„Am primit multe feedback-uri, majoritatea foarte pozitive. Cred că un număr relativ mic de persoane care au avut păreri diferite au fost puțin mai vocale în privința asta”, a declarat Doug Bush, șeful achizițiilor din Armată, reporterilor joi, în cadrul unei mese rotunde de presă la Pentagon.
„Așa cum am spus, bineînțeles că vor exista întotdeauna oameni care au preocupări, și este în regulă. Cred că am ascultat o mare parte din asta. Dar, știți, dacă anumite companii nu doresc să participe la o licitație, este o țară liberă. Nu licitează. Altele o vor face”, a spus el. „Scopul meu este pur și simplu să obțin capacitatea necesară pentru Armată, nu să fac pe toată lumea fericită”.
Noua directivă software a Armatei, care este în vigoare din martie, revizuiește politica Armatei în ceea ce privește cerințele, testarea, achiziția, susținerea și personalul. Obiectivul: să devină mai adeptă în aplicarea practicilor digitale moderne pentru a spori viteza și agilitatea. Aceasta va servi ca ghid pentru achiziționarea tuturor software-urilor pentru serviciu pe termen lung — iar limbajul contractului aflat acum în dispută este primul mare test al acestuia.
În mod specific, oficialii de achiziție ai Armatei au organizat masa rotundă pentru a aborda preocupările industriei legate de o Cerere de Informații (RFI), emisă în mai și actualizată în august, care solicita contribuția industriei pentru un contract multi-vânzător pentru achiziționarea de software. Acesta este cunoscut oficial drept MSD MA IDIQ: Contractul de Tip Multiple Award Indefinite Quantity Indefinite Delivery pentru Dezvoltare Modernă de Software.
Criticii din industrie și-au exprimat anterior nemulțumirea față de RFI, afirmând că limbajul contractual propus ar împinge industria să dezvolte software specific pentru Armată și sub contracte cost-plus complicate, în loc să utilizeze software comercial existent, de tip off-the-shelf, la un preț fix ferm, așa cum preferă cele mai multe companii.
Experții din industrie au argumentat că modelul cost-plus este lucrabil doar pentru contractele de apărare tradiționale, mai mari, și necesită ca companiile comerciale să adopte procese cost-accounting greoaie specifice Pentagonului, descurajând astfel cele mai inovatoare companii de software să încerce să vândă Armatei.
În modelul cost-plus, guvernul plătește costul de construire sau dezvoltare a produsului și ulterior plătește costul muncii plus un procent suplimentar care, de obicei, depinde de performanța acestuia. Acest tip de contract este adesea utilizat atunci când munca este supusă schimbărilor pe parcursul duratei contractului.
Cu toate că câțiva experți din industrie s-au exprimat vocal împotriva utilizării contractelor cost-plus în cea mai recentă solicitare, Bush a subliniat că RFI-ul Armatei a generat o cantitate covârșitoare de feedback pozitiv. El a adăugat că Armata nu intenționa niciodată să folosească doar contracte cost-plus pentru achiziționarea software-ului, ci a avut în vedere întotdeauna utilizarea unei abordări hibride în acordarea contractelor — o metodă care va fi adaptată fiecărui contract specific. „Nu este o lume simplă de cost-plus versus preț fix. Acestea sunt extremitățile unui spectru. Între aceste aspecte se află o mare varietate de abordări hibride care sunt adaptate diferitelor nevoi. Așadar, aceasta este o problemă foarte complexă care nu poate fi simplificată într-un simplu narațiune cost sau preț fix”, a spus Bush.
„Vreau să spun un lucru: vor exista momente în care un contract de tip cost este corespunzător pentru a proteja interesele guvernului. Nu voi cere scuze pentru asta. Aceasta sunt banii poporului american. Abordările noastre de achiziție sunt menite să asigure capacitatea, dar și să ne asigurăm că fondurile nu sunt irosite”, a mai spus Bush.
În plus, Jennifer Swanson, inginer șef de sisteme pentru biroul de achiziții al Armatei, le-a declarat reporterilor la masa rotundă de joi că Armata experimentează un program pilot care va lansa o solicitare fără a specifica tipul de contract upfront, lăsând în schimb ofertanții să decidă care vehicul contractual ar fi cel mai potrivit.
„Nu spun că o facem cu certitudine, dar lucrăm pentru a analiza legalitățile și posibilitatea de a folosi acest contract de dezvoltare modernă de software ca pilot pentru a vedea ce am face dacă nu specificăm tipul de contract upfront într-o cerință de ordin de muncă”, a spus Swanson.
„Vreau să fie clar că motivul pentru care facem acest lucru este pentru a putea lua în considerare toate soluțiile disponibile. S-ar putea să existe o soluție comercială de care nu suntem conștienți, și astfel acest lucru ar permite unei companii să o prezinte cu un, să zicem, contract de tip preț fix, care ar avea sens pentru o soluție comercială, spre deosebire de ceea ce facem în mod tradițional, în care spunem că acest lucru este fie comercial, fie nu. Așadar, acest lucru ne-ar permite să obținem mai multă competiție și mai multe informații despre ce este disponibil”, a adăugat ea.
Printre alte preocupări ale industriei cu modelul cost-plus se numără utilizarea unui sistem de contabilitate strict guvernamental, regăsit sub supravegherea unei multitudini de birocrații și care necesită ca antreprenorii să urmărească costurile muncii. Acest lucru poate fi considerat problematic în industria software, deoarece programatorii și dezvoltatorii au tendința de a lucra în perioade neregulate, așa că urmărirea orelor facturabile poate deveni o adevărată durere de cap.
Swanson a spus că o altă RFI va fi lansată la începutul lunii viitoare în încercarea de a îmbunătăți acest proces de urmărire, adesea laborios și plictisitor, al fiecărui cost de muncă, care vine cu cerințe adesea învechite, cum ar fi plata cuiva în funcție de diploma pe care o deține.
„Unul dintre lucrurile pe care le vom actualiza este cum diferentiem costurile pe categorii de muncă”, a spus ea. „Cum îi plătim mai mult pe un anumit nivel de persoană software? Guvernul tinde să folosească, în mod tradițional, diplomele pentru a diferenția, și acesta nu este cu adevărat modul în care industria face lucrurile acum și nici nu ar trebui să fie”.
„Așadar, aceasta va fi o problemă importantă care cred că se va schimba în proiectul actualizat, și continuăm să primim feedback și să ne adresăm nevoilor. Vrem să ne asigurăm că facem acest lucru corect”, a adăugat ea.
Administratie
20 de localități din Prahova, beneficiare ale unui proiect de energie verde de 42,6 milioane de lei
O centrală fotovoltaică planificată în zona Bărcănești–Tătărani va produce energie pentru instituțiile publice partenere. Proiectul este finanțat prin Fondul pentru Modernizare și a intrat în etapa de execuție.
Consiliul Județean Prahova a organizat, la Băicoi, prima conferință dedicată proiectului I.D.-R.E.S. 2. Întâlnirea din 19 octombrie 2026 a reunit reprezentanți ai administrațiilor locale partenere, echipa de implementare și constructorul, pentru prezentarea stadiului investiției și discutarea pașilor următori.
Potrivit comunicatului de presă al Consiliului Județean Prahova, valoarea proiectului este de 42.608.137,60 lei, iar finanțarea este asigurată prin Fondul pentru Modernizare, prin Ministerul Energiei.
Energie fotovoltaică pentru consumul instituțiilor publice
Proiectul prevede construirea unei capacități de producție a energiei electrice din surse fotovoltaice în zona Bărcănești–Tătărani. Energia va fi destinată autoconsumului instituțiilor publice din localitățile participante.
Autoritățile estimează că investiția va reduce cheltuielile cu energia, va genera economii pentru bugetele locale și va contribui la diminuarea emisiilor de carbon.
20 de comunități, un proiect comun
Alături de Consiliul Județean Prahova, în proiect sunt implicate 20 de localități: Băicoi, Bușteni, Bănești, Bărcănești, Cocorăștii Colț, Florești, Gherghița, Gorgota, Păulești, Poienarii Burchii, Provița de Jos, Provița de Sus, Puchenii Mari, Șirna, Târgșoru Vechi, Tinosu, Măgureni, Plopeni, Poiana Câmpina și Filipeștii de Pădure.
De la documentații la începerea lucrărilor
La preluarea mandatului actualei conduceri a Consiliului Județean Prahova, în noiembrie 2024, proiectul avea studiul de fezabilitate realizat și o parte dintre avize obținute, iar cererea de finanțare fusese evaluată favorabil.
Ulterior, au fost obținute avize suplimentare, au fost aprobate documentațiile urbanistice și a fost semnat contractul de finanțare, la 6 iunie 2025. A urmat contractarea serviciilor de proiectare și execuție, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost emis la 3 decembrie 2025.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, a declarat că proiectul a fost preluat dintr-o etapă anterioară și dus mai departe până la începerea execuției. El a subliniat că investițiile trebuie continuate indiferent de administrația care le-a inițiat și le-a mulțumit primarilor parteneri și celor implicați în implementare.
Parte a unui program județean mai amplu
I.D.-R.E.S. 2 este unul dintre cele trei proiecte complementare derulate la nivelul județului. Programul reunește 55 de unități administrativ-teritoriale și aproximativ 350 de instituții și obiective publice din Prahova.
Conferința de la Băicoi le-a oferit partenerilor ocazia să discute direct cu echipa de implementare și cu constructorul despre evoluția lucrărilor și aspectele tehnice ale investiției. Potrivit comunicatului, următoarea întâlnire este programată în noiembrie, la Provița de Jos.
Consiliul Județean Prahova anunță că va monitoriza derularea proiectului, cu obiectivul de a transforma energia regenerabilă produsă în economii concrete pentru comunitățile beneficiare.
Deputatul PSD Bogdan Toader, președintele organizației PSD Ploiești, critică efectele măsurilor economice adoptate în ultimul an și cere ca politicile de reducere a deficitului să fie evaluate în funcție de rezultate. Într-o declarație publicată de acesta, Toader invocă datele Eurostat privind deficitul României și evoluția unor indicatori economici.
România, cu cel mai mare deficit din UE în trimestrul al doilea
Potrivit cifrelor Eurostat citate de deputat, deficitul României a ajuns la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea, pe baza datelor ajustate sezonier. Toader notează că acesta a fost cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, unde media a fost de 3,5%.
El precizează că un singur trimestru nu este suficient pentru a indica o tendință, dar consideră că datele trebuie analizate în raport cu măsurile adoptate și cu costurile suportate de populație.
Taxe mai mari, consum mai slab și inflație ridicată
În declarația sa, Toader susține că măsurile din ultimul an au adus taxe mai mari, o scădere de 5,7% a vânzărilor cu amănuntul în iulie și o inflație de 6,5% în septembrie, pe care o descrie drept cea mai mare din UE.
„Ni s-a spus că măsurile din ultimul an sunt prețul pe care îl plătim ca să ajungem mai repede la echilibru”, afirmă deputatul, adăugând că bugetul nu s-a echilibrat.
Apel la măsuri evaluate prin rezultate
Toader spune că nu se opune responsabilității fiscale, dar cere ca programele de guvernare să fie fundamentate pe rezultate măsurabile, nu doar pe promisiuni. El mai susține că efortul reducerii deficitului nu ar trebui să fie suportat în mod repetat de persoanele cu venituri mici și medii.
„Un stat serios își corectează deficitul fără să-și sufoce economia”, a transmis deputatul.
Exclusiv
Dosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)
„Noi nu mai tragem din 2024, dar ne doare seceta fermierilor…”
Electromecanica Ploiești a descoperit, brusc, suferința.
În răspunsul oficial către Asociația Producătorilor Agricoli Prahova, după ce a fost prinsă de Corpul de Control al Prim‑ministrului, de ministru, de Curtea de Conturi, de DNA, de fermieri și de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova – cu acte, fapte și „eficiențe” discutabile, compania își pune un văl negru pe cap și oftează:
- „Nu mai desfășurăm activități legate de sistemul antigrindină din 2024.”
- „Avem pierderi economice semnificative.”
- „Nu putem răspunde, că documentele sunt la AASNACP.”
Cu alte cuvinte: „Nu mai suntem la butoane, dar să știți că am fost sfinți”.
Ce nu spune Electromecanica e că nu a oprit nimic de bunăvoie, ci a fost oprită de propriile ilegalități și de constatări oficiale: sistem extins în afara cadrului legal, omologare nefinalizată, lipsă studii de impact, selecție „specială” de operatori, zero monitorizare independentă reală.
„Omologarea există, dar e la alții. Procentele sunt la noi”
Când fermierii au cerut, punctual, în 18 întrebări clare:
- ce înseamnă „eficiență 75–80%”;
- unde sunt studiile de impact asupra mediului și precipitațiilor;
- cum s‑au selectat operatorii;
- de unde au scos „efectul de uniformizare” a ploilor;
- ce înseamnă „modificări ale condițiilor meteo‑climatice locale”;
Electromecanica s‑a transformat brusc din „mare specialist” în… poștaș:
- Omologarea? La AASNACP.
- Datele de impact? La AASNACP.
- Studiile de meteorologie și climatologie? La AASNACP.
- Datele meteorologice? La ANM, prin AASNACP.
Dar procentele de 75–80% eficiență?
Ale cui sunt? Ale cui au fost în toate prezentările, conferințele și răspunsurile către fermieri?
Aici, tăcere.
Electromecanica descoperă o nouă știință: „eficiență fără metodologie”.
Să rezumăm:
- când e de lăudat – „noi, cercetare, brevete, omologări, eficiență fantastică”;
- când trebuie arătată hârtia – „noi doar executăm, nu avem nimic, întrebați AASNACP”.
„Am respectat toate legile. Doar legile n-au știut”
În același răspuns, compania declară solemn că:
- toate activitățile din SNACP s‑au desfășurat „în baza legilor 173/2008, 161/2003, HG 601/2009, cu toate aprobările legale”;
- totul a fost model european, stat de drept, flori și curcubeu.
Doar că:
- Corpul de Control al Prim‑ministrului a constatat viduri legislative, lipsă omologare finală UCCG, proceduri neclare;
- Curtea de Conturi a găsit nereguli în modul de cheltuire a banului public;
- chiar documentele AASNACP și investigația ziarului nostru „Incisiv de Prahova” arată că sistemul a fost împins agresiv în teritoriu, fără acoperire completă de studii de impact și proceduri.
Așa arată noua doctrină juridică marca Electromecanica:
„Dacă noi scriem că a fost legal, automat devine legal. Corpul de Control să se mai documenteze.”
„Proiectant general, producător, operator. Trei într‑unul, ca șamponul”
În timp ce se victimizează că sunt doar un simplu executant, Electromecanica recunoaște negru pe alb:
- între 2015–2025 a fost membru al Grupului de Interes Economic – Proiectant General al SNACP;
- din martie 2026 este atestată de AASNACP ca Proiectant General al SNACP (chiar dacă sistemul e oficial sistat);
- în același timp, este și producător de mijloace tehnice (rachete antigrindină, UCCG) și implicată în exploatarea lor.
Deci:
proiectează sistemul,
produce armele meteo,
participă la utilizarea lor
și, la final, spune cu un aer nevinovat:
„Noi? Doar prestăm servicii; responsabil e statul.”
În orice țară normală, o asemenea concentrare de roluri ridică semne de întrebare despre:
- conflict de interese;
- controlul real al statului asupra tehnologiilor sensibile;
- posibilitatea de a „aranja” caiete de sarcini pe măsura propriului produs.
În România antigrindină, însă, se numește „model de succes”.
„Fermierii ne iubesc. Doar fermierii reali nu știu”
Electromecanica se laudă în adresă cu:
- „cooperarea foarte bună” cu fermierii prahoveni;
- „mobilizarea fermierilor” în sprijinul SNACP;
- informări, ședințe, transparență maximă.
În practică:
- Asociația Producătorilor Agricoli Prahova – adică fermieri reali, cu culturile lovite de „seceta tehnologică” – îi somează în 18 puncte pentru minciuni și opacitate;
- fermierii pun în câmpuri panouri mari pe care scrie:
„ANTIGRINDINA S‑A OPRIT. AGRICULTURA PRODUCE!
Un sistem netransparent și potențial periculos pentru producția de hrană și pentru mediu nu poate funcționa abuziv într‑un stat de drept.”
Pe pancartă apare clar: FORUMUL APPR – Mândru că sunt fermier!
Ce NU apare nicăieri?
Electromecanica Ploiești.
Și totuși, în corespondență, compania se plânge ca o divă neinvitată la protest:
„Dar de ce vorbiți numai de noi? De ce ne atacați? Noi suntem prietenii fermierilor!”
Panoul de pe teren spune altceva:
fermierii își pun numele pe protest. Electromecanica nu are curajul să și‑l pună pe pancartă.
„Noul studiu de impact: să îl facem când e prea târziu”
În timp ce evită să prezinte:
- seria completă de date 2015–2024;
- studiile invocate în presă ca dovadă a „neafectării precipitațiilor”;
- formula prin care „uniformizează” ploaia fără să o reducă;
Electromecanica mai dă o lovitură de imagine:
„Noul studiu de impact prevăzut de Ordinul ministrului Agriculturii nr. 300/26.07.2024 nu poate fi realizat în absența activității operative. Ne-ar bucura un sprijin al asociației dumneavoastră pentru reluarea sistemului.”
Traducere liberă:
„Ca să demonstrăm că nu v-am uscat ogoarele, trebuie mai întâi să ne lăsați să mai tragem câțiva ani în nori.”
După aproape un deceniu de funcționare fără un studiu complet, transparent și independent, compania cere încă o tură de experimente pe câmpul fermierilor, sub pretextul științei.
„Totul e pe site. Doar că nu e acolo”
Electromecanica mai lansează o perlă:
- „Toate informațiile de interes public se regăsesc pe site-ul AASNACP.”
Asta după ce:
- fermierii au cerut explicit formule de calcul, serii climatologice, hărți, documente de omologare, studii de impact locale;
- o parte dintre aceste documente fie nu există public, fie există doar ca fragmente, fie contrazic chiar declarațiile trâmbițate de „mafia antigrindină”.
Formula e simplă:
- Declari că totul e transparent și pe site.
- Nu publici ce doare.
- Când cineva te prinde, spui: „Nu ține de noi, ține de instituții.”
Concluzie: „Să nu confundăm rachetele „meteo” cu „bășcălia”
Electromecanica Ploiești a reușit performanța rară de a fi:
- prinsă de Corpul de Control,
- deranjată de Curtea de Conturi,
- vizată de DNA,
- demascată de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova – cu documente,
- pusă la zid de fermieri,
și, cu toate astea, să răspundă cu o scrisoare în care:
- nu oferă niciun răspuns concret la întrebările tehnice;
- pasează toată responsabilitatea la AASNACP și ANM;
- se declară victimă economică;
- se autoproclamă „protectorul fermierilor”;
- cere, senin, reluarea sistemului ca să se poată face „noul studiu de impact”.
În fața unei astfel de tupeu, un singur mesaj rămâne valabil, scris deja pe câmpurile României:
„ANTIGRINDINA S‑A OPRIT. AGRICULTURA PRODUCE!”
Iar până când Electromecanica și camarila antigrindină nu vor pune pe masă:
- toate studiile, integral;
- metodologiile complete,
- serii de date independente,
- explicații coerente pentru contradicțiile cu CCPM/Curtea de Conturi/AASNACP,
orice lacrimă de iodură turnată în scrisori oficiale rămâne doar atât:
o altă ploaie de minciuni pe ogoarele românilor.
- Când istoria va scrie despre „Dosarul Antigrindină”, ar trebui să-l pună la capitolul: „Așa nu se face nici știință, nici agricultură, nici stat de drept.”Iar fermierilor prahoveni li se poate recunoaște, măcar post-factum, meritul de a fi fost singurii care au întrebat, cu voce tare:
„Cine răspunde pentru iodura din câmpurile noastre și pentru seceta voastră tehnologică?”
Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Dosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)
„Noi nu mai tragem din 2024, dar ne doare seceta fermierilor…” Electromecanica Ploiești a descoperit, brusc, suferința. În răspunsul oficial...
Șeful Poliției de Frontieră, predică despre „slugă”: când lingușirea devine politică de personal
Liturghie cu ștampilă: polițistul de frontieră, transformat în enoriaș captiv Sindicatul Europol dezvăluie, cu o sinceritate crudă, cum arată, în...
IGPR – „Direcția de Ordine Publică”: campioni la dat din umeri. Sindicatul muncește, Poliția Română filosofește
S.P.R. „Diamantul” a intrat în sediul IGPR cu o listă de probleme și a ieșit cu aceeași listă, plus câteva...
Bine ați revenit, domnule ministru! Între timp, Poliția Penitenciară s-a transformat în club de selfie-uri, șefii ANP în influenceri, iar corupția a trecut la program de lucru full-time
Bine ați revenit, domnule ministru! După ce ați plecat, s-a tras cortina și a început chefuitul Bine ați revenit, domnule...
CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
INCISIV DE PRAHOVA LOVESTE DIN NOU: CURTEA DE CONTURI NE DA DREPTATE! SINGURUL ZIAR CARE A ARĂTAT, ÎN EXCLUSIVITATE, CUM...
Arhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
Primăria a proiectat îndepărtarea. Instanța i-a prăbușit construcția pe procedură Cronica unui abuz administrativ la Ploiești a ajuns în punctul...
Strict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă
Polițistul care n-a avut voie să-și vadă propriul dosar În România anului 2026, ai voie să aperi legea, dar nu...
Camere, tăcere și confidențialitate la kilogram: cum își filmează MAI polițiștii, iar ANSPDCP se uită în altă parte
În aproape patru ani, Ministerul Afacerilor Interne și inspectoratele din subordine au transformat camerele de supraveghere în instrument de control...
M.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți
În România, poți fi dat afară din Poliție pentru ce-ai spus la televizor și pe site-ul sindicatului, în timp ce...
I.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice
I.P.J. Prahova – Memoria de serviciu: funcționează numai în interesul echipajului Episodul 6. Burlan Marius-Daniel – ecoul cu antet și...
Protejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.
Cursanți pe banii lor, șefi pe banii statului. Cum a inventat M.A.I. „alocarea anterioară” ca să nu-și trimită polițiștii acasă, dar să-i trimită sigur în instanță
Bilet doar dus: spre curs, nu și spre casă Cine a spus că drumul spre „perfecționare profesională” e greu, n-a...
I.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
Vânătoare de „șopârle”: după scandal, nu se caută vinovații, ci sursele ziarului Ca urmare a articolului de investigație publicat de...
Concediu pe hard mode: polițistul la șanț, sporul la sertar, iar IPJ-ul la bătut câmpii
Curtea de Apel Târgu Mureș: „IPJ Bihor, luați loc, nota 4. Refaceți indemnizațiile!” Curtea de Apel Târgu Mureș a dat...
Dosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!
Investigație proprie realizată în exclusivitate de ziarul de investigații Incisiv de Prahova. În România, iodura de argint nu cade doar...
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova? MITREA, „DOAMNA TREABA MARE”, LA COMANDĂ: CUM SE FABRICĂ HAOSUL LA SRPCIV PRAHOVA
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova, „filiala” Băicoi (II). Comandanta care urlă la victime: Elena-Laura Bulei, șefa Poliției Băicoi cu gura mai mare decât legea
-
Exclusivacum 3 zile
Protejat: I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 5). Dumitrache & Stanciu – corul „așa zice șefu’, așa declar și eu
-
Exclusivacum 5 zile
Dosarul Antigrindină – Partea a XV‑a – Cum a devenit hârtia scut balistic pentru iodură. Minciunile oficiale ale „Mafiei Antigrindină”, sub protecția Gărzii de Mediu și a APM Prahova. Documente!
-
Exclusivacum 2 zile
CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 3 zile
I.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 2 zile
Arhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații