Exclusiv
65 de milioane de euro aruncate pe uniforme de proastă calitate: o analiză critică a achizițiilor Poliției Române
După doi ani de la încheierea acordului cadru pentru achiziționarea uniformelor Poliției Române, o nouă rundă de contracte în valoare de 65 de milioane de euro provoacă controverse, conform dezvăluirilor Sindicatului Europol. O privire retrospectivă asupra acestei schimbări a Poliei Române, prin prisma echipamentului utilizat de polițiști, ne permite să evaluăm cu obiectivitate situația actuală.
Ce s-a schimbat în bine? Tehnic, uniforma a fost actualizată, cu un nou design, culori diferite și o croială modernizată. Este aceasta o îmbunătățire? Parțial. Deși noua uniformă oferă un aspect mai atrăgător și dă impresia de utilitate, realitatea este că multe dintre problemele anterioare persistă.
Ce nu s-a schimbat? Materialele utilizate continuă să fie de slabă calitate, iar modul în care sunt croite și asamblate echipamentele este dezamăgitor. Chiar dacă produsul finit poate părea promițător, în realitate, acesta nu face față rigorilor utilizării zilnice.
Criticile polițiștilor privind calitatea materialelor au apărut încă de la primele livrări, majoritatea acestora exprimându-se cu rezerve în interiorul unităților. Deși inițial s-au simțit neauziți, nemulțumirile s-au amplificat în spațiul public, iar IGPR a răspuns prin promisiuni de înlocuire a echipamentului defect. Totuși, problemele continuează să se acumuleze: pantaloni care se rup la punctele de tensiune, tricouri cu accesorii care se dezlipesc și geci din care ies ațele sunt doar câteva dintre nemulțumirile raportate.
Un alt aspect îngrijorător este neglijarea diversității fizice a polițiștilor, atât bărbați, cât și femei. Au fost surprinși colegi cu pantaloni care le ajungeau la glezne sau bluze cu mâneci atât de scurte încât lăsau ceasul la vedere.
În loc să se îmbunătățească situația, IGPR a dat vina pe polițiști, afirmând că aceștia nu ar ști cum să își spele uniforme. Drept urmare, directorul Direcției de Logistică a fost avansat la gradul de chestor de poliție, în timp ce unii dintre cei care au promovat noua uniformă s-au confruntat cu demisii.
Ce se preconizează în continuare? Vor fi lansate trei licitații majore, în valoare totală de 324.249.060 lei, echivalentul a aproximativ 64,85 milioane euro, pentru achiziția uniformelor IGPR pe perioada 2025-2027.
Se va schimba ceva? Răspunsul este negativ. Niciun polițist nu a fost consultat în legătură cu utilitatea noului echipament, iar lipsa unui sondaj de opinie sugerează o desconectare totală între decidenți și necesitățile actuale ale corpului de poliție. Este aproape inevitabil că se vor cheltui din nou milioane de euro pe uniforme care nu vor satisface cerințele polițiștilor.
Sindicatul Europol aduce în discuție câteva observații esențiale: este nevoie de standarde internaționale în materiile utilizate, de materiale de calitate superioară, nu imitații ieftine din fabrici obscure, și de un echipament adaptat nevoilor reale ale celor care patrulează.
Monitorizăm îndeaproape toate procedurile de achiziție, deoarece la o valoare de aproape 65 de milioane de euro, a doua încercare nu poate fi permisă să eșueze. Rămâne de văzut dacă după aceste cheltuieli se vor plăti comisioane „grase”, totul pe seama polițiștilor care vor trebui să suporte din nou materiale de proastă calitate achiziționate la prețuri exorbitante.
Ambele tipuri de uniforme purtate de polițiștii români din 2000 până în perioada „noii uniforme” au fost fabricate din materiale de slabă calitate, dar nu au provocat niciodată neplăceri atât de mari, precum deteriorarea rapidă pe care o observăm acum, mai dezvăluie cei de la Sindicatul Europol. (Cerasela N.).
Exclusiv
Trădarea lui Mirițescu: O rețea de corupție și politică în interiorul Poliției Române
Eduard Mirițescu: Presiuni și minciuni în demersul obținerii conducerii DGA Prahova
Controverse în cadrul Poliției
În articolul „EXCLUSIV Adevărul în pânza minciunilor: ce îi spune Mirițescu lui Predoiu?”, publicat de ziarul nostru Incisiv de Prahova pe 21 octombrie 2024, întrebam: „Mirițescu, îi mai spui minciuni domnului Ministru Predoiu?”(aici).
Între timp, pe 4 noiembrie 2024, Eduard Mirițescu a întreprins o acțiune tip „combinatie”, pretinzând că are acordul ministrului Cătălin Predoiu pentru a face presiuni asupra șefului Direcției Generale Anticorupție (DGA) în vederea numirii pupilei sale, Bălan Marcel, la conducerea DGA Prahova.
Această numire era programată pentru 6 noiembrie 2024, dar acțiunile subversive ale lui Mirițescu au fost descoperite de cei de la DGIPI, care au informat rapid Ministerul Afacerilor Interne. În loc să obțină numirea dorită, chestorul Eduard Mirițescu s-a confruntat cu o „sapuneală” zdravănă.
Dincolo de reguli (aici)
Ne întrebăm ce mai caută un astfel de personaj toxic în Poliția Română, dat fiind că a refuzat să accepte „propunerea” voalat de a se pensiona.
Presiuni politice în DGA Prahova: Mirițescu și planurile de numire a lui Bălan
Recent, reținerea și inculparea primarului Volosevici, a lui Stavri și a interlopului Claudiu Belu au creat frisoane în rândul lui Mirițescu, determinându-l să facă presiuni pentru a impune numirea lui Marcel Bălan la conducerea DGA Prahova. Acest demers ar putea avea scopul de a bloca anumite dosare aflate în lucru, inclusiv cele legate de sora sa, evidențiind astfel teama de repercusiuni din partea justiției
Strategii de presiune: Volosevici, Mirițescu și tentativa de blocare a anchetelor penale
În fapt, Andrei Volosevici a început să colaboreze cu procurorii, iar Mirițescu încearcă, prin numirea lui Bălan la conducerea DGA Prahova, să-l șantajeze pe Volosevici pentru a-l determina să își închidă gura în legătură cu implicarea sa si a surorii sale santajand cu alte dosare penale aflate în lucru în această instituție, pe care Mirițescu vrea să le blocheze.
Reamintim ca, cu ceva timp în urmă, domnul Mihai Anastasescu, o figură influentă datorită relațiilor sale personale, a avut ideea să solicite numirea lui Marcel Bălan, un polițist necunoscut pe atunci, în funcția de șef al Biroului Investigații Criminale din Câmpina. Deși Bălan nu se evidenția pe cale profesională, avea o legătură de dependență față de Anastasescu, care îl putea ajuta să avanseze în carieră.
După o scurtă perioadă în Poliția Municipiului Câmpina, Bălan a fost promovat de Mirițescu la conducerea Poliției Ploiești, o mutare privită de Anastasescu și Mirițescu ca o rampă de lansare pentru funcția de inspector șef. Planurile lor au fost însă deturnate de numirea comisarului șef Manuc ca inspector șef, lăsându-l pe Bălan să conducă Serviciul de Investigații Criminale al IJP Prahova, cu promisiunea unei viitoare avansări.
Trecut intunecat și corupție
În 2023, Bălan s-a văzut în postura de a deschide ușa pentru Anastasescu, demonstrând o servilitate care a șocat colegii săi. Anastasescu, un businessman cu afaceri dubioase în trecut, a reușit să evite dosarele penale datorită unei rețele obscure de influență. Timp de ani, România a fost afectată de activități ilegale în domeniul alcoolului, estimându-se pierderi de sute de milioane de euro la bugetul de stat.
Investigațiile au scos la iveală conexiuni cu oameni de afaceri controversați și corupție instituționalizată. Planurile politice de promovare a lui Bălan și Preda au fost complicate de intrigile interne și de teama unor posibile denunțuri venite din partea foștilor colaboratori.
Îngrijorări și perspective
Precipitarea și presiunea ridică semne de întrebare cu privire la legitimitatea numirii lui Bălan Marcel la conducerea DGA Prahova și la influențele politice care ar putea sta la baza acestei decizii. Se pare că, după o încercare anterioară de a-l numi pe Bălan la comanda Biroului Investigații Criminale din Câmpina, unde a fost promovat de Mihai Anastasescu, acest nou plan este susținut de o rețea de interese care include extrapolarea influenței PSD.
Pe fondul unei atmosfere de neîncredere, Mirițescu s-a aflat în mijlocul unor manevre politice prin care se dorea numirea lui Bălan ca inspector șef în DGA. Aceasta s-ar fi realizat printr-un aranjament cu Ginel Preda, ceea ce ar fi periclitat anchetele în curs, inclusiv dosarul nr. 4621/P/2023, care ar putea fi mușamalizat astfel.
Dezvăluirile despre legăturile lui Anastasescu, un om de afaceri influent care a navigat prin procese juridice controversate, subliniază complexitatea situației. Conexiunile sale cu rețelele de putere sugerează un joc politic subtil, în care Mirițescu ar putea fi presat să aleagă între loialitatea față de partenerii săi și obligațiile față de Ministerul Afacerilor Interne.
Această situație este alimentată de frica de repercusiuni legate de reîntoarcerea suspectei Matei Tatiana, care ar putea aduce la lumină detalii compromițătoare pentru mai multe persoane implicate în actualele manevre. În acest context, întrebarea rămâne: Mirițescu va spune adevărul ministrului Predoiu despre influențele externe care îi afectează deciziile sau va rămâne tăcut, lăsându-se influențat de cei care îl susțin în acest joc politic periculos? Un lucru este cert—jocurile de putere din DGA Prahova continuă să atragă atenția și necesită o atenție sporită din partea autorităților competente.
Exclusiv
Riscuri mari pentru sporul Bayraktar din cauza reputatiei controversate a Directorului ANP
Sindicaliștii din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) au tras un semnal de alarmă referitor la posibilele pierderi financiare ce ar putea afecta polițiștii de penitenciare, în absența modificării ordinului de ministru referitor la sporul Bayraktar. Președintele Federației Sindicatelor din ANP, Cosmin Dorobanțu, a declarat că, fără aceste modificări, angajații ar putea pierde aproximativ 1000 de lei din salariu începând cu 1 ianuarie 2025.
În cadrul unei recente întâlniri cu conducerea ANP, directorul general Dan Halchin a promis modificarea ordinului până la 15 decembrie 2024. Totuși, Federația a contestat acest termen, considerându-l prea îndepărtat și solicitând ANP să emită proiectul de ordin în maxim 7 zile, conform cerințelor legale.
Dorobanțu a exprimat îngrijorări referitoare la incertitudinea datei stabilite, având în vedere contextul socio-politic din România, marcat de alegeri și schimbări guvernamentale. El a subliniat că reputația lui Dan Halchin, despre care ziarul Incisiv de Prahova a publicat numeroase investigații (aici), etc, afectează încrederea sindicaliștilor în promisiunile acestuia.
În acest context, FSANP face apel către celelalte organizații sindicale, SNPP și FSSP, să se alăture cererii de a solicita ANP-ului un termen rezonabil pentru elaborarea ordinului. „Riscăm ca sporul Bayraktar să nu fie acordat de la 1 ianuarie 2025, iar 7 zile sunt suficiente pentru ca ANP să finalizeze proiectul și să-l trimită Ministerului Justiției,” a adăugat Dorobanțu. (Cristina T.).
Exclusiv
Pensionarii militari în pericol: Acuzații de colaborare politică în contextul modificărilor legii pensiilor
-
Exclusivacum o zi
Pensia medie în sistemul militar: Sumarul informațiilor de la Casa de Pensii Sectorială a M.A.I.
-
Exclusivacum 4 zile
Soc si groaza/Pseudo-jurnalistul spagar si santajist, impreuna cu soata si interlopul Belu Claudiu la parchet pentru instituirea sechestrului
-
Exclusivacum 13 ore
Pensionarii militari în pericol: Acuzații de colaborare politică în contextul modificărilor legii pensiilor
-
Exclusivacum 2 zile
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor acuză ANP de corupție și mușamalizare
-
Exclusivacum 3 zile
OUG 26/2024: Actualizarea salariilor și soldei de grad profesional
-
Exclusivacum 3 zile
Corupția la vârf: Eduard Mirițescu și structura criminală din Poliție
-
Exclusivacum 13 ore
Riscuri mari pentru sporul Bayraktar din cauza reputatiei controversate a Directorului ANP
-
Exclusivacum 2 zile
Sindicatul Diamantul critică modul în care IGPR a gestionat majorările salariale