Featured
Participarea Președintelui României, Klaus Iohannis, la Summitul NATO de la Washington, D.C. (9-11 iulie 2024)
Președintele României, Klaus Iohannis, va participa, în perioada 9-11 iulie 2024, la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), care va avea loc la Washington, D.C., Statele Unite ale Americii.
Summitul din 2024 este unul aniversar, marcând 75 de ani de la înființarea NATO, cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, care a dovedit inclusiv în perioada dificilă de la declanșarea războiului împotriva Ucrainei că unitatea, solidaritatea și hotărârea Aliaților reprezintă principalele sale avantaje strategice.
De asemenea, țara noastră marchează în acest an două decenii de la aderarea la NATO, apartenență care a adus cetățenilor români cele mai solide garanții de securitate din istorie. România este un aliat puternic și responsabil, un furnizor relevant de securitate și stabilitate în regiunea Mării Negre și dincolo de aceasta. În acest context, Președintele Klaus Iohannis va evidenția la Washington că apartenența la NATO este unul dintre fundamentele solide ale dezvoltării României democratice, profund angajate în arhitectura de securitate europeană și cea euroatlantică.
În cadrul Summitului, liderii vor adopta decizii importante cu privire la consolidarea sprijinului pe termen lung pentru Ucraina, oferind mai multă predictibilitate acestuia. Totodată, liderii Aliați vor agrea asupra întăririi și a modernizării pe mai departe a posturii de descurajare și apărare colective.
Programul Summitului va include trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic, inclusiv în formate cu Ucraina, Uniunea Europeană și partenerii NATO din Indo-Pacific, precum și un eveniment aniversar. De asemenea, vor fi adoptate mai multe documente oficiale, printre care Declarația Summitului și o Declarație a Consiliului NATO-Ucraina.
Președintele României va evidenția, în sesiunile de lucru, importanța crucială a legăturii transatlantice și a apărării colective, în baza Articolului 5. În acest sens, va susține deciziile Aliate privind consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare și va solicita acordarea unei atenții sporite Flancului Estic și Mării Negre, regiune de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică.
Președintele Klaus Iohannis va sublinia, totodată, că postura NATO se fundamentează pe forțe, capabilități și aranjamente de comandă și control robuste și eficiente, capabile să răspundă tuturor amenințărilor.
În cadrul reuniunii, România va susține pachetul de sprijin substanțial pentru Ucraina. Va arăta că integrarea euroatlantică a Ucrainei în NATO este ireversibilă, în linie cu deciziile adoptate la Summitul NATO de la București din 2008 și de la Vilnius din 2023.
De asemenea, Președintele României va pleda pentru continuarea sprijinului în favoarea partenerilor vulnerabili ai NATO, în special pentru Republica Moldova, și creșterea capacității acestora de a răspunde amenințărilor hibride în creștere. Președintele Klaus Iohannis va sprijini demersul NATO de consolidare a relației cu partenerii din Sud.
Alte teme care vor fi discutate de lideri la Washington se referă la consolidarea rezilienței, răspunsul NATO la amenințările din Sud și aprofundarea cooperării cu partenerii NATO.
În arhitectura geopolitică a lumii, Organizația Tratatului Nord Atlantic va continua să asigure cadrul necesar cooperării pe zona de securitate și de consolidare a încrederii reciproce între Aliați, oferind cetățenilor spațiului euroatlantic nivelul de securitate necesar prezervării valorilor democratice și a calității vieții.
Detalii privind agenda Președintelui României pot fi vizualizate la următorul link: https://bit.ly/AgendaPR.
Exclusiv
Reorganizarea Poliției Capitalei anunțată pe WhatsApp ridică ingrijorări majore
O alertă a fost emisă de Sindicatul Europol, evidențiind modul în care reorganizarea Poliției Capitalei a fost anunțată în mod inadecvat prin aplicația WhatsApp de către șeful Poliției Capitalei, chestorul Berechet. Potrivit anunțului, au fost înființate două noi secții de poliție în București – Secția 26 și Secția 27 – precum și trei noi servicii:
- Serviciul Infracțiuni Informatice
- Serviciul Agresiuni Sexuale
- Serviciul Vătămări Corporale
Cu toate că inițiativele par promițătoare, sindicaliștii își exprimă îngrijorarea pentru că această reorganizare nu a fost comunicată oficial și nu a inclus consultarea organizațiilor sindicale și a polițiștilor afectați. Reorganizarea implică transferul de funcții de la cele 6 Poliții de Sector, care se confruntă oricum cu o lipsă de personal, lăsându-i pe angajați fără soluții concrete.
“Este doar o mimare a interesului declarat de a crește calitatea serviciului polițienesc,” se arată în comunicatul Sindicatului Europol. Mai mult, se semnalează că unii polițiști au fost informați doar verbal și prin WhatsApp cu privire la transferurile lor către noile structuri, fără a le fi explicate detaliile și fără a fi consultate criteriile obiective.
Sindicatul a solicitat o întâlnire urgentă cu conducerea Poliției Capitalei și a sesizat IGPR cu privire la nerespectarea obligației de a informa și consulta organizațiile sindicale. De asemenea, a fost sesizat și Corpul de Control al MAI privind nerespectarea prevederilor legale în ceea ce privește modificarea raporturilor de serviciu ale polițiștilor.
Reprezentanții sindicali îndeamnă polițiștii să fie atenți la orice tentativă de inducere în eroare. Semnarea documentelor de acceptare a mutării pe noi funcții ar putea fi interpretată ca un acord tacit pentru transfer, protejând astfel conducerea DGPMB de eventualele abuzuri. În contextul reorganizării, este subliniat dreptul polițiștilor de a ocupa orice funcție vacantă din cadrul unității, fără a fi obligați să accepte mutări în structurile nou înființate.
Sindicatul Europol încurajează șefii cu integritate să reamintească conducerii că mutarea polițiștilor dintr-o parte în alta nu va aduce o îmbunătățire a serviciului polițienesc. De asemenea, se face apel pentru a condamna metodele de gestionare inadecvate și comunicările informale prin WhatsApp, menționând că refuzul de a se prezenta la noile structuri nu poate atrage sancțiuni disciplinare.
Polițiștii care se află în această situație sunt rugați să contacteze sindicatul pentru asistență și reprezentare în fața conducerii DGPMB, asigurându-se astfel că drepturile lor sunt respectate. (Cristina T.).
Exclusiv
Emil Pascut critică abuzurile din Poliție și incompetența DGIPI în fața drepturilor angajaților
Emil Pascut, reprezentant al Sindicatului Diamantul, a ridicat întrebări serioase în legătură cu comportamentele abuzive din structurile interne, subliniind că organizația sa dezvăluie anual numeroase astfel de cazuri. Într-un mesaj pe pagina sindicatului, Pascut s-a adresat susținătorilor și a menționat: „V-ați gândit vreodată, voi, cei care ne sunteți suporteri vechi, câte conduite abuzive descoperim, dezvăluim și criticăm noi, în fiecare an? Nu le căutăm, ne sar în drum.”
Pascut a menționat două cazuri recente care ilustrează gravitatea situației: cazul lui Alin Rusu de la Siret și cazul unei „gestapoviste” de la Neamț, subliniind legăturile acesteia cu conducerea poliției locale. „Cazul lui Alin este unul greu, iar conducerea de la IGPF a fost sesizată prin plângerea sindicatului să investigheze, însă au ales să trimită autorităților să se auto-investigheze,” a declarat el, evidențiind abuzurile din sistem.
Referitor la cazul de la Neamț, Pascut a criticat tăcerea organelor superioare, acuzându-le de indiferență față de abuzurile comise. „Grija supremă a acestora pare să fie ‘denigrarea’ poliției române și activitatea pe rețelele sociale, ignorând complet abuzurile de putere și faptele ilegale,” a adăugat el.
Pascut a menționat că reprezentanții MAI, IGPR și IGPF au citit informațiile publicate de sindicat, dar au ales să reacționeze doar din conturi false sau sub protecția anonimatului. „Până la proba contrarie, IGPR nu știe, nu vede. Este un zen general în rândul autorităților,” a afirmat el.
În plus, Pascut a subliniat ineficiența DGIPI, menționând că „se pare că sunt ocupați să analizeze cu IA postările liderilor de sindicat și să le raporteze lui Bericica, folosind ‘secretul de serviciu’ pentru a monitoriza conținutul politic care critică statul și partidul.” Această observație scoate în evidență preocuparea DGIPI pentru controlul informațiilor în loc să se concentreze pe investigarea abuzurilor din sistemul de ordine publică.
Această declarație evidențiază problemele grave cu care se confruntă angajații din sistemul de ordine publică și necesitatea urgentă a unei reforme care să asigure respectarea drepturilor și a legii. (Cerasela N.).
Featured
Românii primesc doar 57% din banii pe care ii muncesc
Potrivit unui articol publicat de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, Blocul Național Sindical (BNS) a alertat Guvernul cu privire la faptul că statul a colectat anul trecut aproape dublu din contribuțiile salariaților decât a încasat din TVA și de șase ori mai mult decât din impozitul pe profit. Această situație a condus la solicitarea urgentă a BNS pentru reducerea impozitării muncii.
BNS subliniază că sistemul de contribuții sociale din România transformă fiscalitatea muncii într-una excesivă, cu un procent de 37,5% din veniturile fiscale, comparativ cu media statelor din Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD), care este de 24,3%. Analiza BNS evidențiază disproporția dintre încasările din contribuții sociale și cele din impozitele pe venit.
Datele centralizate de OECD arată că România ocupă locul 6 din 37 de economii studiate în ceea ce privește dimensiunea încasărilor din contribuții sociale față de veniturile fiscale. De exemplu, în anul 2023, încasările din contribuții aplicate pe venitul salariaților au reprezentat de patru ori suma totală a încasărilor din impozitele pe salarii și pe venit, de 5,5 ori mai mult decât încasările din impozitul pe profit și de 1,5 ori mai mult decât cele din TVA.
BNS atrage atenția că, în contextul menținerii unui nivel excesiv al contribuțiilor, percepția că România ar avea o fiscalitate redusă este iluzorie. Veniturile nete din muncă sunt inferioare celor din țări cu cote mai mari de impozitare, cum ar fi Polonia, unde angajații rămân cu sume nete substanțial mai mari. Spre exemplu, un salariat român încasează aproximativ 1.009 Euro net dintr-un salariu mediu brut, pe când un angajat polonez cu un venit similar primește 1.246,4 Euro net.
Analiza BNS mai menționează că reținerile și contribuțiile obligatorii din salariile angajaților se ridică la aproximativ 43% din câștigul salarial mediu brut, ceea ce înseamnă că doar 57% din această sumă rămâne efectiv salariaților. În România, impozitarea muncii se bazează pe impozitul pe venit (cota de 10%) și contribuțiile sociale.
BNS avertizează că orice eventuală majorare a TVA-ului, ca soluție pentru deficitul bugetar estimat la 7,3% pentru anul 2024, ar agrava și mai mult situația fiscală, afectând astfel capacitatea românilor de a economisi în condițiile unui nivel scăzut al salariilor.
-
Exclusivacum 2 zile
Corupție și imprumuturi ilegale în rândul poliției prahovene: un dosar penal incepe să se desfășoare
-
Exclusivacum 2 zile
Corupția din România: Scandalul White Tower și ilegalitățile dovedite
-
Exclusivacum 2 zile
Abuzuri și corupție în rândul Poliției: Cazul IPJ Prahova și rețeaua de ilegalități
-
Exclusivacum 2 zile
Criza din Penitenciare: Polițiștii de Penitenciare protestează impotriva condițiilor insalubre și a insecurității
-
Exclusivacum 2 zile
Cazul Tymbark: controversele grevei și implicațiile legale ale condițiilor de muncă
-
Exclusivacum 2 zile
Apel către magistrații români: curățați justiția de corupție!
-
Exclusivacum 3 zile
Un vis trăsnit la grătar: Emil Păscuț și soluții pentru pensiile militare
-
Exclusivacum 4 zile
Emil Pascut: Majorarea pensiei la Metrou ridică intrebări despre principiul contributivității în sistemul pensionării