Featured
Vladimir Putin a semnat un decret prin care 150.000 de tineri ruşi, cu vârsta între 18 şi 30 de ani sunt înrolaţi în forţele armate
Procesarea tinerilor recruţi se va face între 1 aprilie şi 15 iulie. Rusia efectuează recrutări pentru serviciul militar obligatoriu de două ori pe an, în sezonul de primăvară şi în cel de toamnă. Toţi bărbaţii din Rusia sunt nevoiţi să execute un an de serviciu militar obligatoriu. Anul trecut, Duma de stat a crescut vârsta maximă de încorporare de la 27 la 30 de ani. Recruţii nu pot fi trimişi în misiuni în afara graniţelor, conform legislaţiei din Rusia, lucru cumva rezolvat prin anexarea celor patru provincii ucrainene, Herson, Zaporojia, Luhansk şi Doneţ, chiar dacă nu le controlează în totalitate.
Pentru a evita o nouă mobilizare, Rusia a crescut numărul de recruţi, pe care îi momeşte cu un contract de militar profesionist şi dislocarea în Ucraina, unde ar primi peste 2.000 de dolari pe lună.
Până acum, Putin a făcut o singură recrutare, de peste 300.000 de rezervişti, care şi acum, după aproximativ un an şi şase luni, luptă în Ucraina.
Armata rusă a început agresiunea din Ucraina cu o armată de 250.000 de militari, pe cinci direcţii, dar a putut susţine ofensiva doar o lună şi jumătate, după care a început să se retragă din jurul Kievului şi mai apoi din zonele de nord şi nord-est.
După ce a respins contraofensiva ucraineană din 2023, generalii lui Putin cred că acum este oportun să încerce să ocupe noi teritorii şi au cucerit Bakhmut şi Avdiivka, alături cu alte câteva sate. Conform Institutului pentru Studiul Războiului, Rusia a ocupat 500 km. pătraţi de la începutul acestui an.
În acest moment, Rusia are aproximativ 450.000 de militari în regiunile ocupate din Ucraina, conform declaraţiilor lui Putin. Zelenski a avertizat Occidentul că Rusia pregăteşye o nouă ofensivă până la începutul acestei veri şi a cerut mai multe arme şi muniţii pentru a face faţă.
Conform SMG al Ucrainei, Rusia ar pregăti o forţă de peste 100.000 de militari pentru a forţa frontul, dar ar avea nevoie de peste 200.000 pentru a avea şi succes, în timp ce Ucraina construieşte linii de apărare fortificate pe o lungime de 2.500 km. (F. Jipa).
Sursă foto: Profimedia
Exclusiv
Primaria Vărbilău, SRL-ul familiei Cărbunaru: Curtea de Conturi descoperă haos, realitatea depășește orice ficțiune!
Exclusiv
Fabrica Coca-Cola HBC – Sucursala Ploiesti, bancomatul personal al lui Dragoș Nan: Un an nou, aceeași veche ciumă!
Featured
Decizie controversată: România deschide porțile pentru sute de imigranți africani, ignorând opțiuni financiare
Guvernul României a luat o decizie surprinzătoare și, pentru unii, îngrijorătoare, angajându-se să primească un număr semnificativ de imigranți relocați din Africa, în cadrul unui mecanism de solidaritate al Uniunii Europene. Anunțul, dezvăluit într-un articol semnat de jurnalista Claudia Marcu pentru Cotidianul Național, plasează România pe o poziție neașteptată, a treia în topul statelor membre care și-au asumat cele mai multe relocări, după Germania și Franța. Criticii vorbesc deja despre „proasta satului” european.
Solidaritate europeană: Un jargon cu implicații directe
Conform Deciziei de punere în aplicare (UE) 2025/2642 a Consiliului Uniunii Europene, care stabilește rezerva anuală de solidaritate pentru 2026, România și-a asumat preluarea a nu mai puțin de 660 de imigranți. Acest angajament vine într-un context în care Comisia Europeană a identificat Grecia, Spania, Italia și Cipru ca fiind state sub presiune migratorie, având un număr mare de debarcări. În total, nevoile de solidaritate pentru 2026 au fost estimate la 21.000 de relocări și 420 de milioane de euro în contribuții financiare. Primul ciclu anual de gestionare a migrației și angajamentele aferente vor începe să fie implementate începând cu 12 iunie 2026.
România, o surpriză pe podiumul relocărilor
În timp ce alte state membre au optat pentru contribuții financiare substanțiale, au acceptat un număr simbolic de imigranți sau pur și simplu au refuzat să participe la schema de relocare, România s-a poziționat ca un actor major în preluarea directă. Conform datelor citate de Claudia Marcu, Germania conduce detașat, cu 4.555 de relocări, urmată de Franța, cu 3.361. Surprinzător, România ocupă locul trei, înaintea Bulgariei, care și-a asumat 214 imigranți.
Această decizie ridică semne de întrebare, mai ales că implicațiile sunt semnificative: „Aceasta înseamnă să le găsească locuințe, probabil din cele pierdute de românii care nu își vor putea plăti birurile, să-i hrănească, să-i școlarizeze, eventual, și să le asigure servicii medicale gratuite”, se arată în articolul din Ziarul National.
Opțiuni multiple, decizii divergente: De ce relocare?
Statele membre ale Uniunii Europene au avut la dispoziție trei tipuri de măsuri de solidaritate considerate echivalente: relocările, contribuțiile financiare și măsurile de solidaritate alternative. Comisia Europeană a precizat că decizia aparținea fiecărui stat, putând opta pentru o combinație a acestora.
În contrast cu abordarea României, numeroase țări au ales să contribuie financiar. Spania a anunțat 42 de milioane de euro, Olanda 21,9 milioane de euro, Belgia 12,9 milioane de euro și Suedia 11,6 milioane de euro. Italia va contribui cu 54 de milioane de euro prin măsuri de solidaritate alternative. La polul opus, Malta și Estonia au alocat sume sub 300.000 de euro pentru aceste măsuri.
Cazul cel mai elocvent al unei poziții ferme îl reprezintă Ungaria și Slovacia, care au refuzat categoric atât preluarea de imigranți, cât și contribuțiile financiare, trimițând un mesaj clar către Bruxelles.
Costurile ascunse ale „generozității”: Un viitor incert?
Decizia Guvernului României de a accepta relocările, în detrimentul unor contribuții financiare, generează dezbateri aprinse. Criticii sugerează că această alegere ar putea reprezenta o povară economică și socială semnificativă pentru o țară care se confruntă deja cu propriile provocări economice și demografice. Întrebările legate de integrarea acestor persoane, de impactul asupra serviciilor publice și de costurile pe termen lung rămân, pentru moment, fără un răspuns concret din partea autorităților.
-
Exclusivacum 3 zileEXCLUSIV/Cutremur la Externe: Curtea de Conturi confirma haosul! Milioane de lei sifonate, conturi fantomă și o diplomație la limita absurdului
-
Exclusivacum 4 zileGroapa de gunoi a justiției: Corpul de Control confirmă dezvăluirile ziarului Incisiv de Prahova privind abuzurile cronice din ANP! Șobolanii politici, demascați!
-
Exclusivacum 2 zileRomânia, paradis fiscal pentru pușcăriași: Marmeladă, prezervative cu arome de banane și piepteni de 20.000 de euro, pe banii tăi!
-
Exclusivacum 19 orePrimaria Vărbilău, SRL-ul familiei Cărbunaru: Curtea de Conturi descoperă haos, realitatea depășește orice ficțiune!
-
Exclusivacum 3 zileGIURGIU, MORMÂNTUL JUSTIȚIEI: DE PATRU ORI REVOCAT, DE PATRU ORI ÎNAPOI, SUB BAGHETA (PENALĂ) A LUI FULGA!
-
Exclusivacum 4 zilePloiești, orașul mut: City managerul „expert” în tăcere și interimate fără număr – O cronică usturătoare a incompetenței perpetuate!
-
Exclusivacum 2 zileCIRCUL „S.R.I. & Co”: Când Președintele joacă „de-a vrăjeala” cu partidele, iar „bătrânul marinar” rânjește malefic
-
Exclusivacum 19 oreFabrica Coca-Cola HBC – Sucursala Ploiesti, bancomatul personal al lui Dragoș Nan: Un an nou, aceeași veche ciumă!




