Connect with us

Featured

Băncile aflate în supravegherea BNR au cea mai mare rentabilitate a capitalurilor proprii din UE

Publicat

pe

România performantă sau România păcălită? Vestea cea mare: am depășit Ungaria! Și totuși BNR ne spune să ne cârpim hainele și să mergem cu autobuzul…

De curând, ni s-a dat o veste care ar fi trebuit să ne umple de mândrie și să ne accentueze o stare de mulțumire pe care se presupune că am fi avut-o deja. Vestea respectivă sună cam așa: În anul 2023, România a depășit Ungaria la indicatorul PIB/locuitor, calculat la standardul puterii de cumpărare. Mai precis, țara noastră a terminat anul trecut la un nivel egal cu 78% din media Uniunii Europene, iar Ungaria a regresat un pic, spre nivelul de 76% din media Uniunii Europene.

Desigur că avansul tigrului economic carpato-danubiano-pontic se simte de mult în buzunarele și în nivelul de trai al românilor, de vreme ce însuși Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale, mâna stângă a matusalemicului Mugur Isărescu, s-a simțit dator să ne dojenească cu asprime pentru faptul că, trezindu-ne plini de bani, am început deja să consumăm mult peste ceea ce ne-ar fi dat voie prea-îndestulații de sub cârma padișahului leilor: „Nu vă mai așteptați să vă crească nivelul de trai, deja trăiți cu mult peste posibilități. Refolosiți lucruri, reparați-le, sortați plasticele, mergeți mai mult cu mijloacele de transport în comun, să nu mai călătoriți cu avionul, ci cu trenul…”

Ei bine, românii, departe de a fi entuziasmați de faptul că i-am lăsat în urma noastră pe unguri, dar și pe slovaci, letoni, greci, croați și bulgari, s-au cam șocat de spusele lui Valentin Lazea, specialistul în avertismente al moșiei lui Isărescu. De ce s-au șocat români? Păi pentru că ei nu se prea simt precum în statisticile de la Eurostat sau precum în poveștile lui Lazea. Ei nu se simt nici mai bogați decât ungurii și nici măcar așa extravaganți la cheltuieli precum îi vede economistul șef al BNR, de la înălțimea salariului său uriaș sau prin oglinda retrovizoare a Mercedes-ului său ultimul răcnet. Ei bine, românii se uită mirați la statistici și dau din cap neîncrezători pentru că ei își cunosc mai bine decât Lazea gaura din buzunare și traiul modest de zi cu zi.

Ne mint statisticile Eurostat? Ne ia cumva banca națională în bășcălie? Oare Isărescu și aghiotantul său provenit din Partidul Social Democrat Român nu o fi citit statisticile care ne arată ca fiind țara cu cea mai mare pondere a populației aflată în pragul sărăciei, 34% adică fiecare al treilea român trăiește în pragul sărăciei? Oare pe birourile de sute de mii de euro ale nababilor de la Banca Națională nu or fi ajuns și statisticile (tot de la Eurostat) care ne arată că românii au al doilea cel mai mic venit disponibil din UE (10.033 euro/locuitor în 2022), mai mic decât cel din Ungaria (10.217 euro/locuitor)?

Fiți convinși, dragii mei, că Isărescu și locotenenții săi, îmbătrâniți în luxul opulent din sediul BNR, primesc zilnic toate statisticile Eurostat și știu extrem de bine cât de săraci sunt românii și cât de puțini bani au la dispoziție. Mai ales dacă luăm în considerare și creșterea spectaculoasă a PIB/locuitor din România, care lasă în urma noastră alte șase națiuni europene, dintre care patru (Ungaria, Slovacia, Croația și Letonia) nu au mai fost niciodată în istorie clasificate după țara noastră. Ei bine, cum să dezlegăm atunci misterul creșterii economice și a sărăciei extreme din România? Cum să înțelegem de ce ne beștelește omul lui Isărescu? Păi simplu, uitându-ne cam ce se întâmplă cu PIB-ul crescut precum Făt Frumos.

PIB-ul ăsta mare de care ne minunăm cu toții se împarte în trei mari părți: o parte merge către salariați sub formă de salarii (care includ impozitele și contribuțiile), o parte merge la acționarii companiilor sau rămâne în conturile sau curțile companiilor (incluzând impozitele pe profit și pe dividende), iar o parte merge către stat sub forma așa-numitelor taxe pe produs (TVA și accize în primul rând). De fapt către stat ajunge o felie muuult mai mare până la urmă, căci și salariații și patronii plătesc impozite și contribuții. Cam în ce proporții are loc, însă, prima împărțire (înainte de impozitare) a PIB-ului, adică a valorii adăugate care s-a produs într-un an într-o economie? Păi la noi în România, simplificând lucrurile la maxim în scopul explicării didactice a subiectului, în anul de grație 2023, 37,7% din PIB a ajuns la salariați, 9% la stat și 53,3% la patronat.

Deci mai mult de jumătate din PIB-ul cu care se mândrește guvernul Ciolacu a ajuns pe mâinile patronilor firmelor de aici. Angajații, adică milioanele de români care lucrează s-au ales cu mai puțin de 38%. Din fiecare 1000 de lei din PIB, 533 au ajuns la patronate, 377 la angajați și 90 la stat. Repet, la prima împărțire. Din cei 377 de lei ajunși la sărmanii angajați, doar 218 le rămân acestora efectiv, restul mergând către stat și către fondurile de pensii și de sănătate, administrate tot de stat. Din cei 533 de lei rămași pe mâinile patronilor, 85 merg către stat sub forma impozitului pe profit și încă 35 pot ajunge tot în vistieria statului sub formă de impozit pe dividende. Deci, la final de an, patronii vor rămâne cu 413 lei din fiecare 1000 produși în economie, angajații cu câte 218 lei, iar statul se va alege cu 369 de lei. Așadar, oameni buni, înainte ca românii să cheltuiască vreun leu pe mâncare, îmbrăcăminte, automobile sau locuință, fiecare 1000 de lei din PIB-ul din statistici se împarte astfel: 413 lei la patronate, 218 lei la salariați și 369 de lei către stat.

Ei bine, ar fi de observat că regula europeană (la nivelul mediu al Uniunii Europene) de împărțire, înainte de impozitarea directă, a fiecărei 1000 de euro produși într-un an este următoarea: 421 de euro la patronat, 109 la stat și 470 la angajați. Cum ar veni, un raport inversat între partea patronatului și cea a angajaților decât raportul corespunzător României. Logica din UE este ca, după impozitare și extragerea contribuțiilor sociale și a celor de sănătate, statul să rămână cu aproximativ 450 de euro, angajații cam cu 300 de euro și angajatorii cu vreo 250 de euro.

Ei bine, iată și explicația cifrelor aparent contradictorii din statistici: degeaba crește PIB-ul dacă toată creșterea se duce la guvern și la patronate, iar ceea ce rămâne la salariații români este mult prea puțin. În completarea acestei imagini catastrofale a nivelului veniturilor celor care muncesc în această țară pentru a-i plăti salariul de nabab și pensia regală lui Mugur Isărescu, iată cam care sunt nivelurile cheltuielilor cu forța de muncă ale firmelor din România: Adică un patron de la noi îi plătește unui salariat 11 euro/oră în 2023, mai puțin decât îi plătește patronul unui ungur (12,8 euro/oră), dar și unui grec (15,7 euro/oră), unui croat (14,4 euro/oră) sau unui slovac (17,2 euro/oră). Iar prețurile principalelor articole consumate sunt cam aceleași, dacă nu chiar mai ridicate la noi. Și iată cum apare cu claritate explicația cea mai evidentă a sărăciei românilor: ei sunt plătiți mult prea puțin în raportul cu valoarea adăugată pe care o produc!

Dar dacă patronii sunt atât de bogați, de ce avem cea mai subțire clasă medie din Uniunea Europeană? Dar de ce nu se simte atunci mulțumită clasa medie, micii antreprenori, liber-profesioniștii, cei care au mai multe surse de venit? Și aici este o explicație, pe care o găsim tot în statistici. Și anume faptul că cea mai mare parte a jumătății de PIB care rămâne pe mâna patronatului ajunge, de fapt, la doar câteva sute de firme străine și la marile companii deținute de stat și care, de regulă au libertatea să crească prețurile produselor lor (energia în primul rând) oricât de mult poftesc, beneficiind de monopoluri naturale și de sprijinul guvernului.

În anul 2022, cifra de afaceri totală din economie a fost de 2588 de miliarde de lei. Aproape jumătate din această sumă, 1260 de miliarde de lei (48,5%) mai precis, este realizată de cele mai mari 1000 de companii din țară. 1000 de companii dintr-un total de 888 000 de companii înregistrate sau dintr-un număr de 681 000 de companii active! În fiecare an, cele mai mari 1000 de companii mai câștigă câte o mică felie din piața românească. De exemplu, din 2021 până în 2022 au avansat de la 45,5% la 48,5% din totalul economiei naționale. Practic, încet-încet, România a devenit dependentă de afacerile acestor companii.

Deși dețin jumătate din economie, primele 1000 de firme angajează mai puțin de un sfert din totalul salariaților din țară: 959 000 dintr-un total de 4,26 milioane (vorbim de cifrele corespunzătoare anului 2022, ultimul an despre care avem aceste date în format complet). Cât privește profitul raportat la ANAF, acești uriași, care dețin jumătate din economia noastră raportează mai puțin de o treime din profitul realizat la nivel național: 68,4 miliarde de lei dintr-un total de 224,4 miliarde de lei. Adică, rata profitului acestor giganți, de 5,4% este cu mult mai mică decât media ratei profitului la nivelul întregii economii (8,6%). Cu alte cuvinte, primele 1000 de firme din țară, deși sufocă cu total firmele mici și mijlocii, sunt mult mai puțin profitabile. Oare așa să fie sau cifrele să fie mai ușor de manipulat atunci când îți permiți contracte cu auditori din grupul „big four?”

Un exercițiu extrem de util ar fi să vedem de unde vin aceste mari companii, pentru a vedea și cine beneficiază de pe urma acestei activități impresionante. Ei bine, printre primele 10 dintre ele, care cumulează cam 10% din economia națională, nu se află nicio companie cu acționariat majoritar românesc. Printre acestea avem două companii deținute de către austriecii de la OMV și două deținute de către statul kazah, prin Kazmunay Gaz, două rețele de supermarket-uri deținute de către aceeași familie germană (Schwarz), două firme franțuzești (Renault și Engie), una turcească (Ford Otosan) și un mare jucător german din energie (E.On). În grupul acestor cele mai mari 10 firme din țară regăsim întreaga distribuție și furnizare de gaze din țară, cam o treime din comerțul de la noi, 80% din industria petrolieră și de gaze și întreaga producție de automobile.

Cea mai mare firmă românească, Romgaz, una cu capital majoritar de stat, se află abia pe locul 12, pe locul 14 regăsim Electrica (tot cu capital majoritar de stat) și abia pe locul 16 avem o firmă deținută de antreprenori români, Dedeman. Pe poziția a 20-a regăsim o altă firmă cu capital majoritar de stat, Hidroelectrica. Mai avem încă două firme locale pe locurile 21 și 29 (Tinmar și Oscar Downstream), încă cinci printre următoarele 10 și încă trei printre cele din pozițiile 41-50. Cele mai mari sunt firme cu capital majoritar de stat : Nuclearelectrica, Transelectrica, Complexul Energetic Oltenia. Antreprenorii sunt și ei prezenți cu rețeaua comercială Altex, cu rețeaua farmaceutică Fildas și cu unii traderi din domeniul energiei. Și cam asta e proporția: 13 firme din primele 50 sunt cu capital românesc. Cam un sfert din marile companii din țară sunt afaceri românești. Iar cele mai mari sunt firme deținute majoritar de stat. Ceva mai bine stăm la ponderea capitalului românesc în domeniul bancar, unde ne situăm cu acest indicator la 30%. În schimb, în domeniul asigurărilor, avem fix o (zero) capital românesc!

Dacă, printr-o mare minune, Lazea și/sau sultanul Mugur Isărescu ar fi avut o minimă aplecare spre onestitate ar fi spus trei lucruri de mare bun simț:

  • România nu își mai permite să aibă salariați atât de prost plătiți, pentru că se depopulează țara;
  • România nu își mai permite să aplaude firmele străine care își repatriază cea mai mare parte a creșterii PIB-ului din țară;
  • Guvernul sau, în sens mai larg, întreaga administrație, inclusiv BNR, își crește cheltuielile mult mai rapid decât crește PIB-ul (economia).

Și ar fi putut nefericitul de Lazea, care plânge cu lacrimi de crocodil soarta datornicilor români, să spună că în această țară băncile aflate în supravegherea BNR au cea mai mare rentabilitate a capitalurilor proprii din UE și că ating cele mai înalte rate ale profitului din Uniune. Sau ar mai fi putut Lazea să plece după acel interviu acasă la el, la Huedin, cu trenul sau cu autobuzul. Punem pariu că nici nu ar avea curaj să se apropie la un metru de trenul sau autobuzul care l-ar duce la Huedin?

Petrișor Peiu

Exclusiv

Capii rautatilor sunt in aparatul central iar DOP si comisiile de la IPJ, doar pionii dirijati sa va faca paguba!

Publicat

pe

De

Din greseala in greseala, spre victoria ( paguba) finala, dezvaluie Emil Pascut de la sindicatul Diamantul.
Sau cum s-au transformat cei de la IGPR-DOP in agentii coruptiei si in slugile DGF, in scopul pagubirii sefilor de post din tara!
Pana in anul 2023, fisa cadru pentru sefii de post, intocmita de DOP continea atributiile de prevenire coruptie impuse de OMAI 62/2018.
Insa, in 2022 au inceput sa apara primele sentinte definitive pe majorarea de anti-coruptie de 12,5 %.
Este foarte probabil ca cloaca de mafioti din aparatul central, condusa de DGF, s-a alarmat ca nu va dura mult si informatia va incepe sa circule, avand ca rezultat o explozie a proceselor pentru obtinerea majorarii anti-coruptie, introduse de toti sefii, inclusiv de sefii de post.
Pe cale de consecinta, s-au gandit ce sa faca sa diminueze paguba, cum sa isi pregateasca din timp, aparari pentru respingerea proceselor in instanta.
Dispozitia IGPR 14/2023 a furnizat pretextul pentru modificarea fisei cadru pentru sefii de post si, pe cale de consecinta, a fiselor de post.
Dispozitia 14/2023 nu a avut ca obiect sa reglementeze in domeniul OMAI 62/2018 si nu a dispus sa fie eliminate din fisa postului sefului de post atributiile de prevenire coruptie. Seful IGPR nu e ministru. Nu poate bloca el, ordinele ministrului. Are doar dreptul si obligatia sa le puna in executare. Si atat!
Insa, repet, Dispozitia 14 furniza pentru DOP si altii (papusarii care au avut putere sa influenteze DOP), pretextul pentru modificarea fiselor cadru de post si ulterior a fiselor de post pentru sefii de post.
DOP a primit instructiuni ( pe gura, bineinteles, ca sa nu ramana urme si la o adica sa fie doar ei trasi la raspundere disciplinara si eventual penala) sa elimine ilegal din fisele de post ale sefilor de post, atributiile de prevenire coruptie.
Pe cei de la DOP se pare ca nu ii da inteligenta afara din casa si in plus, sufera si ei, ca multi altii adusi la centru, de sindromul slugarniciei absolute. Ca nu doar nu sunt adusi pe competenta.
Si au executat obedienti ce li s-a cerrut, chiar daca era ilegal (adica se incalca OMAI 62/2018 care obliga imperativ ca orice fisa de post de sef, orice sef, sa contina atributii de prevenire coruptie).
Concret, in vara lui 2023, in iulie, a aparut noua fisa cadru pentru sefi de post care surprinzator nu mai continea atributiile impuse de OMAI 62/2018.
Deci cea veche continea, cea noua nu mai continea.
Intentia DOP de frauda a ordinului 62/2018 e clara pentru ca fisa veche cadru continea atributii de prevenire coruptie. Deci ei clar au cunoscut existenta si continutul OMAI 62/2018, cand au facut fisa cadru veche.
Trebuie evidentiat si ca OMAI 62/2018 era o norma publicata in Monitorul Oficial.
Deci tot prostul, si daca este grajdar la o ferma de tara si nu are treaba cu MAI, este prezumat de lege ca are cunostinta de continutul OMAI 62/2018.
DOP a fost doar primul instrument folosit ca agent al raului, in slujba DGF, in scopul pagubirii sefilor de post.
Dupa emiterea fisei cadru ilegale, au fost atrasi si implicati in conduita ilegala, alti functionari, respectiv cei de la IPJ-uri, membri in comisiile care redactau efectiv fisele pentru sefii de post, pe baza fisei cadru emise de DOP.
E foarte interesant ( si dubios in acelasi timp) ca, potrivit OMAI 140/2016, clocit de DGMRU, o alta structura matraguna) intr-o comisie de analiza postului fac parte tot felul de „specialisti”, mai putin specialistul in lege, in drept, adica consilierul juridic.
Astfel, potrivit ordinului, Membrii comisiei de analiză a postului sunt:
a) psihologul de unitate,
b) un reprezentant al structurii de resurse umane,
c) lucrătorul desemnat cu securitatea şi sănătatea în muncă sau, în lipsa acestuia, o persoană desemnată din cadrul structurii competente cu atribuţii în domeniul inspecţiei muncii;
d) şeful nemijlocit al titularului postului.
Niciuna dintre functiile de mai sus, nu presupune pentru ocupare, licenta in drept. Deci in comisie pot fi de la licentiati in psihologie, pana la absolventi de mecanica, arte frumoase, horticultura sau teologie.
De ce lipseste dintr-o astfel de comisie, specialistul in lege, consilierul juridic, platit de fiecare ipj ca sa verifice si sa certifice ca este legala, conduita IPJ? Cel mai probabil era nevoie de ” spatiu” pentru momentele in care se face o manevra la fisa de post si era mai sigur sa nu fie prin zona, un consilier juridic.
Consilierii, stim cu totii, sunt alesi pe spraceana sa fie tot neam de sclavi, insa nu se stie cand vreodata se trezeste simtul legalitii in vreunul si incepe sa pune piedici ” de legalitate”, conducerii.
A doua chestie care te izbeste efectiv in ochi cat de mizerabila, cat de ordinara este! Cica daca exista o fisa cadru, membrii comisiei de analiza a postului sunt scutiti sa mai verifice si ei, actele normative aplicabile! ( art. 6 (3) din anexa 1 la ordinul 140/2016)
Aici este clar o lucratura, o strategie impotriva sefilor de post, pusa la cale de un grup organizat. Capii rautatilor sunt in aparatul central iar DOP si comisiile de la IPJ, doar pionii dirijati sa va faca paguba!
Cam asta e concluzia mea, la acest moment, pe baza informatiilor primite neoficial din diferite surse si puse cap la cap.
Cine stie mai multe sau stie ca altul este adevarul, il invit sa dezvaluie!
 Stiti cand o sa va dati seama ca s-a pregatit cu DOP , terenul pentru aparare? Cand veti primi intampinare si in ea va scrie ca reclamantul sef de post (asa se va invoca si la sef financiar, logistica, cazier, etc) nu are in fisa postului atributii anti-coruptie, mai dezvaluie Emil Pascut. (cerasela N.).
Citeste in continuare

Featured

Ministrul Sănătății închide micile afaceri

Publicat

pe

De

Micile unități de coafură și frizerie, dar chiar și cele mai mari, vor fi nevoite să-și închidă porțile. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila,a emis un ordin cu normele de igienă pentru acestea, care este imposibil de pus în practică. Saloanele de înfrumusețare vor trebui să aibă containere pentru deșeuri periculoase și contract cu firme specializate și să aibă o sală de așteptare încăpătoare, spații de depozitare, zone pentru dezinfecție, zonă pentru sterilizare etc. 

(Preluare National – Claudia Marcu):

Pentru coafezele și frizerii care au o mică afacere, de regulă pe persoană fizică autorizată, prin închirierea unui apartament la parterul unui bloc sau a unui spațiu comercial redus ca dimensiune, ordinul lui Rafila înseamnă faliment direct. Cu toată înțelegerea pentru normele elementare de igienă, impunerea unor standarde pe care nici în Occident nu le îndeplinește nimeni înseamnă că vrei cu tot dinadinsul să închizi micile afaceri.

În plus, puținii care își vor permite să facă aceste investiții își vor recupera costurile prin majorarea tarifelor, care și-așa au ajuns aproape prohibitive pentru segmente largi de populație. În primul rând, Ordinul cu măsurile de igienă din saloanele de înfrumusețare prevede existența unei zone de așteptare pentru clienți de 0,9 metri pătrați/persoană, spații pentru depozitare și păstrare a echipamentului, instrumentarului și a articolelor curate, dezinfectate și sterile, spații care trebuie să fie curate, uscate, separate și închise, spațiu de depozitare a echipamentelor și materialelor utilizate pentru curățenie, zonă pentru dezinfecția instrumentarului utilizat, zonă pentru sterilizare, în situația în care este necesară sterilizarea și acces la vestiar pentru personal. Acestea în plus față de chiuvetă racordată la apă caldă și rece și grup sanitar.

Totodată, salonul trebuie să fie dotat cu mijloace pentru colectarea deșeurilor periculoase, precum și a celor menajere: recipient cu capac, pubelă, containere și saci colectori de unică folosință, iar colectarea, depozitarea, transportul și neutralizarea deșeurilor se fac conform prevederilor legale în vigoare.

Deratizare și truse de prim-ajutor

Saloanele de înfrumusețare trebuie să facă dezinsecția periodică la 3 luni, iar deratizarea periodică, la intervale de maximum 6 luni sau ori de câte ori este nevoie. Între operațiunile periodice se aplică proceduri de dezinsecție și deratizare curente, de întreținere, în funcție de prezența vectorilor.

”La amenajarea salonului este obligatoriu să se ia măsuri de protecție a locației împotriva insectelor și rozătoarelor. Salonul de înfrumusețare trebuie să fie dotat cu trusă sanitară de prim ajutor, ușor accesibilă, conform prevederilor legale în vigoare. Podeaua acelei părți a zonei de serviciu în care părul este tăiat sau curățat, precum și orice zonă de perete care este probabil să fie umezită sau murdărită trebuie acoperite cu un material durabil, care să fie ușor de curățat. Ventilația trebuie să împiedice condensul sau formarea de umiditate excesivă pe pereți, tavane și să asigure eliminarea mirosurilor și a vaporilor. În absența unei ventilații naturale eficiente, trebuie prevăzută o ventilație mecanică adecvată”, se arată în Ordinul ministrului Sănătății.

Gata cu tatuajele

În saloanele în care se desfășoară proceduri de tatuaje și piercinguri, normele sunt mai severe decât în unitățile sanitare. Mai mult, în vederea prevenirii transmiterii hepatitei B se recomandă vaccinarea operatorului sau cosmeticianului care efectuează activități de piercing, tatuare artistică, tatuare cosmetică și implantare dermală, atât pentru protecția acestuia, cât și a clientului, cât și vaccinarea personalului angajat care este implicat în curățarea instrumentelor care pot penetra pielea, a produselor contaminate cu sânge și a echipamentelor. Vestea bună este că Ordinul interzice efectuarea procedurilor de piercing corporal și implant dermal persoanelor cu vârsta sub 16 ani, cu excepția piercingului din zona urechii pentru care este necesar acordul părintelui/tutorelui. De asemenea, se interzice efectuarea procedurilor de tatuare cosmetică și artistică a persoanelor cu vârsta sub 18 ani.

Citeste in continuare

Anchete

Putea fi si mai rau: sa ajunga la bulau

Publicat

pe

De

N-a fost sa fie: desi spera ca va obtine o achitare in procesul in care a fost inculpat pentru ultragierea unor politisti cu ocazia vizitei unor jurnalisti italieni la Bucuresti, Silvestru Sosoaca (foto dreapta) a devenit condamnat penal definitiv. A primit o amenda penala de 18.000 de lei – ceea ce inseamna cazier in toata regula. Putea fi si mai rau: sa ajunga la bulau, dezvaluie Lumea Justitiei.

Va fi bucurie mare pe Diana Sosoaca (foto stanga), despre care suntem convinsi ca va gasi momentul prielnic sa anunte ca justitia si-a facut datoria si ca Silvestru (care credea ca va scapa daca o ataca pe ea si partidul ei, SOS) n-a fost facut scapat. Credem ca daca Silviu Sosoaca nu facea tot circul din ultimele saptamani, ar fi fost privit cu alti ochi de catre justitie. Cand vrei sa arati ca n-ai facut scandal si ca nu i-ai luat de guler pe politisti, nu faci scandal de dimineata pana seara la televizor.

Pacat de Silvestru, fiindca parea simpatic dupa ce a scapat de bratara de la picior, pusa printr-un ordin de restrictie! Despartirea de Diana insa i-a fost fatala.

In fine: joi, 11 aprilie 2024, judecatorii Mihaela-Raluca Andras si Valentin Mihai de la Curtea de Apel Bucuresti au mentinut definitiv sentinta din 28 aprilie 2023, prin care magistrata Corina Dumitru de la Judecatoria Sectorului 1 il condamnase pe Silvestru Sosoaca la o amenda penala de 18.000 de lei.

Iata minuta deciziei CAB nr. 423/2024 din dosarul nr. 4313/299/2022:

In temeiul art.421 alin.1 pct.1 lit.b C.p.p. respinge, ca nefondate, apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LANGA JUDECATORIA SECTORULUI 1 BUCURESTI si de apelantul-intimat-inculpat SOSOACA DUMITRU SILVESTRU impotriva sentintei penale nr.359 din data de 28.04.2023 a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti – Sectia Penala, pronuntate in dosarul nr. 4313/299/2022.

In temeiul art.275 alin.2 C.p.p. obliga pe apelantul-intimat-inculpat SOSOACA DUMITRU SILVESTRU la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in apel in cuantum de 1.000 lei.

Definitiva. Pronuntata prin punerea la dispozitia partilor si a parchetului, prin mijlocirea grefei, azi, 11.04.2024”.

Redam minuta sentintei JS1 nr. 359/2023:

In temeiul art.396 alin.1 si 2 din C. proc. pen. rap. la 257 alin. 1 si 4 C. pen. rap. la art. 193 alin. 1 C. pen, cu aplic. art. 75 alin. 2 lit. b din C. pen. si art. 76 alin. 1 C. pen. condamna pe inculpatul Sosoaca Dumitru Silvestru la pedeapsa de 180 de zile-amenda inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ultraj (fapta din 10.12.2021).

In temeiul art. 61 alin. 2 C. pen. stabileste cuantumul sumei corespunzatoare unei zile-amenda la valoarea de 100 lei, inculpatul urmand sa plateasca statului suma totala de 18.000 lei.

Atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 63 C. pen., privind inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii in cazul neexecutarii cu rea-credinta a pedepsei amenzii, in tot sau in parte. Ia act ca persoana vatamata nu s-a constituit parte civila. Ia act ca inculpatul a fost asistat de aparator ales. Conform art. 272 alin. 1 si art. 274, alin. 1 C. proc. pen. obliga inculpatul la plata sumei de 2.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat. Cu drept de apel in zece zile de la comunicare. Pronuntata, astazi, 28.04.2023, prin punerea hotararii la dispozitia inculpatului, a partii civile, a persoanei vatamate si a procurorului prin mijlocirea grefei instantei”. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

ARTEHNIS

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!

Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție

TOP KINETO MEDICAL Ploiesti

Știri calde

Exclusiv5 ore ago

Breaking News/Dupa ce a fost bătut cu simț de răspundere, coruptul putinist „Capitan la 15 ani”,  a stabilit un nou record mondial la…fuga

Politist corupt pensionar, fost sef al SERVICIULUI ARME, EXPLOZIVI ŞI SUBSTANŢE PERICULOASE si fost sef al Serviciul Județean Anticorupție Prahova a...

Exclusivo zi ago

Capii rautatilor sunt in aparatul central iar DOP si comisiile de la IPJ, doar pionii dirijati sa va faca paguba!

Din greseala in greseala, spre victoria ( paguba) finala, dezvaluie Emil Pascut de la sindicatul Diamantul. Sau cum s-au transformat...

Exclusiv2 zile ago

In 2018 și 2019 numărul pensionărilor în Poliție, Jandarmerie, ISU este vădit insignifiant în raport cu creșterile bruște din anii următori, 2020, 2021, 2022, 2023!

Am extins investigațiile vizând dinamica pensionărilor de la Poliția Română, la Jandarmeria Română și Pompieri. Trebuie să mărturisesc întâi că...

Exclusiv2 zile ago

De ce le este rușine unor șefi din Poliția Română să poarte uniforma?

O simplă poză la prima vedere cu o oarecare activitate a Carabinierilor italieni la care sunt prezenți la fața locului...

Exclusiv3 zile ago

WHITE TOWER 30/Primele „victime” din IPJ Prahova incep sa apara in urma dezvaluirilor ziarului Incisiv de Prahova

Țeapa imobiliară de la WHITE TOWER nu înseamnă doar cea mai mare fraudă din istoria Ploieștiului, acoperita de politisti corupti...

Exclusiv3 zile ago

Ipocrizia lui Ciolacu sau cum trecutul urmareste pe oricine

In 27.11.2023, Marcel Ciolacu declara la o conferinta ca el, ca prim-ministru, nu are informatiile atat de repede, ca sa...

Exclusiv4 zile ago

Unele  perle sunt generate la mari adancimi, in cazul de fata „in putul gandirii”/Viceprimarul Mihai Savu – fost Presedinte PSD Comarnic -raspunde presiunilor la care este supus

Va dezvaluiam cum primarul și viceprimarul din Comarnic au anunțat intenția de a renunța la PSD și de a candida...

Exclusiv4 zile ago

B.A.O.L.P./Poliția Română a rămas de peste 25 de ani singura instituție de poliție din Europa căreia i-a fost „amputat cel mai puternic braț” în lupta cu infracționalitatea și fenomenul violenței urbane

Brigada de Asigurare a Ordinii și Liniștii Publice a fost unitatea specializată din cadrul D.G.P.M.B. responsabila cu asigurarea și restabilirea...

Exclusiv4 zile ago

Asistăm neputincioși la eutanasierea Poliției Române!/G-ral maior rez Cristian Marian Gomoi: România nu își merită polițiștii!

„POLIṬIA ROMÂNĂ MACELĂRITĂ DE CLASA POLITICĂ , ATENTAT LA SIGURANȚA NAȚIONALĂ! De ani buni asistăm la distrugerea controlată a Poliției...

Exclusiv5 zile ago

WHITE TOWER (XXVIV)/Realitățile scandalului WHITE TOWER scoate la iveala infioratoarea mafie de la IPJ Prahova/SE SPARGE BUBA?/Politisti corupti utilizati pentru protejarea „TEPARILOR”

Ce rețele mafiote ar fi trebuit să beneficieze de protecție? Raspunsul il gasim la IPJ Prahova!  Gruparea infracțională care a...

Exclusiv6 zile ago

Polițiștii au dreptul la decontarea/asigurarea de către angajator a unor dispozitive de corecție a vederii

Conform legislației interne în vigoare polițiștii au dreptul la decontarea/asigurarea de către angajator a unor dispozitive de corecție a vederii,...

Exclusivo săptămână ago

DEBANDADĂ TOTALA LA PENITENCIARUL PLOIESTI DIN PRAHOVA!/Spectacolul continua la pușcăria din urbea lui Caragiale.

După ce acum câteva zile, un angajat a sărit la gâtul directoarei economice, gravida in cinci luni, pentru anumite nemulțumiri,...

Exclusivo săptămână ago

FOTO /WHITE TOWER (XXVIII)/Cătălin STAVRI îl denunță pe Mihai LUPU, deși nevasta și mama sa primiseră apartamente- șpagă!

Scandalul WHITE TOWER este departe de a se termina prea curând. Procurorii fac audieri pe bandă rulante, iar surse judiciare...

Exclusivo săptămână ago

Ce ciolaceli mai face Doloiu/Curtea de Apel Ploiesti nu a tinut cont de autoritatea lucrului judecat de cea mai inalta instanta de judecata din Romania, Inalta Curte de Casatie si Justitie – ICJJ, instanta superiora ierarhic CA Ploiesti

Revenim cu noi informatii, ce ne-au parvenit la redactie, despre vrajelile lui Doloiu Gheorghe in piata imobiliara buzoiana, uzand de...

Exclusivo săptămână ago

In noul acord de serviciu la MAI, o taxa de smecherie, un bir asupra neafiliatilor sindicali, de 0,5% din salariul lunar, care sa fie impartita intre federatii?

Cum s-a transformat FSNPPC-ul lui Zelca in Federatia Haiducilor din MAI, dezvaluie Emil Pascut de la sindicatul Diamantul. „Zelca si...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv

error: Articolele nu se pot copia!