Exclusiv
Compromisul (in)justitiei prahovene pentru “albirea” procurorilor paraditori Onea, Portocala si Reileanu
Ne intrebam intr-un articol, pe buna dreptate, cat de impartiala poate fi judecata intr-un dosar in care inculpatii au ajuns in fata unei judecatoare pe care in trecut au vizat-o intr-o ancheta penala?
Dupa ce la data de 15.11.2023 s-au respins cererile de recuzare a judecatoarei Georgiana Iorguta de la Curtea de Apel Ploiesti, la data de 15.02.2024 a fost pronuntata o decizie de compromis pentru “albirea” procurorilor paraditori Onea, Portocala si Reileanu intr-un dosar „fabricat” fostului sef al Directiei Generale Anticoruptie (DGA) Prahova, Constantin Ispas, fostului ofiter DGA Prahova Ionut Adrian Radulescu si ofiterului BCCO Ploiesti Emanuel Saghel.
De ce spunem un comprimis pentru “albirea” procurorilor paraditori Onea, Portocala si Reileanu?
Pe fond s-au respins si contestatiile DNA Ploiesti si ale „inculpatilor”, dar – a ramas in vigoare hotararea judecatorului de Camera Preliminara care a eliminat toate probele din dosar fiind falsificate de procurorii paraditori.
Dupa ce acest dosar a „poposit” in Camera Preliminara atatia ani de zile (un record), hotararea de ieri a dat unda verde judecatii, specificam inca o data, la un dosar „golit” de hotararea judecatorului de Camera Preliminara.
Daca s-ar fi dispus intoarcerea la DNA ST Ploiesti dosarul pentru refacere s-ar fi admis ca cei trei procurori au efectuat abuzuri si s-ar fi activat dosarul penal de la Inalta Curte de Casatie si Justitie pe numele celor trei. Chiar daca in dosar, prin hotararea judecatoarei din Camera Preliminara s-a dovedit falsurile si abuzurile celor trei fiind scoase aceste probe!
Asa, prin hotararea de ieri dosarul intra in faza de judecata, „golit” de probele din el si cu faptele prescrise.
Un calcul malefic: sa judeci un dosar fara probe in el si cu faptele prescrise doar pentru “albirea” procurorilor paraditori Onea, Portocala si Reileanu.
Pe de alta parte, pentru cei trei ofiteri este o veste foarte buna ca nu s-a mai tras de timp cu acest dosar si ca acestia pot reveni mai repede pe functiile detinute anterior fabricarii dosarului de catre „Portocala”.
Reamintim povestea pe scurt al acestui dosar penal fabricat:
In 2016, fostul sef al Directiei Generale Anticoruptie (DGA) Prahova, Constantin Ispas, fostul ofiter DGA Prahova Ionut Adrian Radulescu, ofiterul BCCO Ploiesti Emanuel Saghel si Constantin Sebastian Ristea au fost trimisi in judecata intr-un dosar instrumentat de procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti. Dupa ani de zile in care dosarul nu a putut depasi faza camerei preliminare, atat de bine fiind facut la DNA, in urma cu cateva luni judecatorul de camera preliminara Vasile Coman de la Tribunalul Prahova a dispus inceperea judecatii, desi el insusi a acuzat in prima faza ca dosarul i-a fost repartizat nelegal (aspect asupra caruia vom reveni intr-un alt articol). Impotriva incheierii judecatorului Coman de la Tribunalul Prahova au facut contestatie Constantin Ispas, Adrian Radulescu si Emanuel Saghel, actiunea picand la un complet de la Curtea de Apel Ploiesti din care face parte si judecatoarea Georgiana Iorguta.
Ei bine, aici este problema.
Ancheta lui Ispas si Radulescu a privit inclusiv actele procuroarei Iorguta
Contestatia lui Ispas, Radulescu si Saghel de recuzare a judecatoarei Georgiana Iorguta a fost respinsa la 15.11.2023, desi, asa cum vom vedea in continuare, exista suspiciuni justificate privind impartialitatea acesteia.
Suspiciuni cauzate de faptul ca judecatoarea Iorguta are pe masa o cauza in care sunt implicati doi inculpati care in trecut au derulat o ancheta care a vizat-o, asa cum ea insasi recunoaste.
Este vorba despre ofiterii DGA Constantin Ispas si Adrian Radulescu, cei care au instrumentat un dosar care o privea inclusiv pe Georgiana Iorguta, la acea data procuroare la Parchetul Tribunalului Prahova.
Concret, in 2014, ofiterul DGA Prahova Adrian Radulescu, sub coordonarea sefului DGA Prahova Constantin Ispas, a derulat cercetari privind modul de solutionare a unui dosar de evaziune fiscala de catre Parchetul Tribunalului Prahova, dosar aflat sub supravegherea procuroarei Georgiana Iorguta, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti (dosarul 654/P/2010). Ancheta DGA a avut loc in cadrul unui dosar deschis la DNA, dupa ce ofiterii de politie de la Directia Generala Anticoruptie au fost delegati sa faca activitati judiciare de procurorul DNA Radu Mihaita Cazacu (vezi facsimil 1).
Cercetarile au vizat modul in care politistii Mihai Iuliano Iordache (cel cu care ulterior a ajuns la DNA Ploiesti), Ginel Mihai Preda si Ciprian Toma au instrumentat dosarul de evaziune fiscala 654/P/2010, inregistrat la Parchetul Tribunalului Prahova si coordonat de procuroarea Georgiana Iorguta (actuala judecatoare de la Curtea de Apel Ploiesti), la DNA fiind depus un denunt de catre afaceristii Narcis Grigore si Gheorghe Leonte in care se acuza ca ancheta a fost directionata astfel inca anumite societati sa scape de tragerea la raspundere.
In cele din urma, prin referatul din 13 martie 2014, ofiterul DGA Adrian Radulescu a constatat ca: “Din probele administrate in cauza, rezulta indicii rezonabile cu privire la savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu si de favorizarea infractorului de catre Iordache Mihai-Iuliano, Preda Mihai Ginel si Toma Ciprian, precum si a infractiunii prev. si ped. de art. 12 lit. b din Lg. 78/2000 (n.r. – folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii) de catre Olteanu Emanuiel” (vezi facsimil 2).
Acelasi referat a acuzat insa inclusiv ordonanta procuroarei Georgiana Iorguta prin care s-a dispus declinarea dosarului de evaziune fiscala de la Parchetul Tribunalului Prahova la DIICOT Ploiesti (vezi facsimil 3 si 4). Mai exact, ofiterul DGA Adrian Radulescu a mentionat urmatoarele:
“De asemenea, apreciem ca, in baza aceleasi rezolutii infractionale, organele de urmarire penala, in mod deliberat, au propus si dispus disjungerea cauzei si declinarea competentei fata de reprezentantii SC Distrib Expert SRL si ai celorlalte societati comerciale implicate, fara a indica, in mod concret, faptele si probele incriminatorii aflate la dosarul cauzei. Astfel, desi din probatoriul administrat in cauza, pentru toate persoanele implicate existau indicii temeinice de constituire a unui grup criminal organizat, a fost intocmit un singur act, in termen generali, care, din punct de vedere procesual ar avea ca rezultat o solutie favorabila acestora”.
Cu alte cuvinte, DGA-ul condus de Constantin Ispas, prin referatul ofiterului Adrian Radulescu, a acuzat protejarea de catre Parchetul Tribunalului Prahova a unei retele de evazionisti, protectie care s-ar fi asigurat inclusiv prin ordonanta procuroarei Georgiana Iorguta de disjungere si declinare a cauzei la DIICOT Ploiesti.
Or, la zece ani de la acel moment, Georgiana Iorguta ajunsa intre timp judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti are pe masa solutionarea unui dosar in care inculpati sunt tocmai cei care in 2014 considerau ca inclusiv actele intocmite de ea in dosarul de la Parchetul Tribunalului Prahova fac parte dintr-o “rezolutie infractionala”.
O fi normal?
Denuntatoarea lui Ispas, anchetata de procuroarea Iorguta
Un alt aspect important este ca in dosarul de evaziune fiscala aflat la Parchetul Tribunalului Prahova (dosar 654/P/2010), in coordonarea procuroarei Georgiana Iorguta, erau cercetate chiar fiica si sotia afaceristului Gheorghe Leonte, despre care DNA a sustinut (in dosarul in care l-a trimis in judecata pe fostul sef al DGA Prahova) ca i-ar fi dat bani si bunuri lui Ispas pentru ca acesta sa inceapa o ancheta impotriva ofiterilor de politie care instrumentau cauza de evaziune fiscala, scopul lui Ispas fiind protejarea societatii Lemar SRL detinuta de familia lui Leonte. Iar in ceea ce o priveste pe fiica afaceristului Gheorghe Leonte, aceasta este cea care a facut denunt impotriva lui Constantin Ispas. Un denunt cerut luat insa cu forta de un alt celebru procuror de la DNA Ploiesti, pe numele sau Mircea Negulescu, dupa cum veti putea citi mai jos.
Oricum, cert este judecatoarea Georgiana Iorguta, care in prezent solutioneaza in camera preliminara dosarul lui Constantin Ispas, este aceeasi care la Parchetul Tribunalului Prahova a coordonat ancheta fata de fiica lui Gheorghe Leonte, denuntatoarea lui Ispas, ancheta derulata la PT Prahova fiind apoi vizata de cercetarile derulate de DGA Prahova care ulterior au constituit motivul declansarii dosarului in care DNA l-a trimis in judecata pe Ispas.
Facem o scurta recapitulare, pentru o intelegere cat mai buna a cazului, in conditiile in care, intr-adevar, povestea este una destul de complicata:
– fiica si sotia lui Gheorghe Leonte si firma familiei lui Leonte sunt anchetate pentru evaziune fiscala intr-un dosar coordonat de procuroarea Georgiana Iorguta de la Parchetul Tribunalului Prahova, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti (dosar 654/P/2010);
– afaceristul Gheorghe Leonte depune denunt la DGA in care ii acuza pe politistii judiciari care lucrau in dosarul de evaziune fiscala ca au directionat ancheta astfel incat anumite companii sa fie scapate;
– dosarul format ca urmare a denuntului facut de Leonte ajunge la DNA, iar procurorul Radu Mihaita Cazacu deleaga ofiterii de politie de la DGA Prahova sa efectueze activitati judiciare in dosarul deschis ca urmare a denuntului lui Leonte;
– cercetarile sunt derulate de ofiterul DGA Adrian Radulescu, sub supravegherea sefului DGA Prahova Constantin Ispas;
– DGA constata posibila comitere a unor infractiuni de abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului in legatura cu modul in care s-a derulat ancheta in dosarul de evaziune fiscala de la Parchetul Tribunalului Prahova, aflat in coordonarea procuroarei Georgiana Iorguta, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti;
– DGA acuza ca “in baza aceleasi rezolutii infractionale” s-a decis disjungerea si declinarea cauzei la DIICOT prin ordonanata semnata de procuroarea Georgiana Iorguta de la Parchetul Tribunalului Prahova, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti;
– fiica afaceristului Gheorghe Leonte face denunt la DNA impotriva sefului DGA Prahova Constantin Ispas;
– DNA ii trimite in judecata pe ofiterul DGA Adrian Radulescu si pe seful DGA Prahova Constantin Ispas, acesta din urma fiind acuzat a initiat si derulat o ancheta impotriva politistilor care lucrau sub coordonarea procuroarei Georgiana Iorguta de la Parchetul Tribunalului Prahova dosarul de evaziune fiscala, cu scopul de a proteja firma si familia lui Gheorghe Leonte;
– dosarul in care ofiterii DGA Adrian Radulescu si Constantin Ispas au fost trimisi in judecata de catre DNA este solutionat in camera preliminara de fosta procuroare Georgiana Iorguta, in prezent judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti;
Iorguta a recunoscut existenta suspiciunilor de lipsa de impartialitate
Problema impartialitatii a fost ridicata chiar de catre judecatoarea Georgiana Iorguta de la Curtea de Apel Ploiesti, la sedinta din 26 octombrie 2023, in cadrul procesului in care se analizeaza contestatia depusa de Constantin Ispas si Adrian Radulescu fata de incheierea judecatorului Vasile Coman de la Tribunalul Prahova, prin care s-a dispus inceperea judecatii in dosarul in care cei doi au fost trimisi in judecata de DNA. Astfel, judecatoarea Georgiana Iorguta a facut declaratie de abtinere, invocand fix cazul relatat mai sus si precizand ca ancheta derulata de ofiterii DGA Adrian Radulesu si Constantin Ispas a privit acte de urmarire penala efectuate de ea pe cand era procuroare, in dosarul de evaziune fiscala de la Parchetul Tribunalului Prahova.
In acest sens, judecatoarele Mihaela Diaconescu si Silvia Monica Owrang de la Curtea de Apel Ploiesti, care au solutionat declaratia de abtinere a judecatoarei Georgiana Iorguta, au retinut urmatoarele (vezi facsimil 5):
“La data de 26 octombrie 2023, doamna judecator Georgiana Iorguta a formulat declaratie de abtinere, motivat de faptul ca dosarul nr. 7700/105/2016/a1*, aflat in procedura de camera preliminara vizeaza rechizitoriul nr. 150/P/2014 din 16 decembrie 2016 al DNA ST Ploiesti, prin care, alaturi de alti inculpati, a fost trimis in judecata numitul Ispas Constantin, sub aspectul savarsirii mai multor infractiuni. In ceea ce priveste infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 289 al. 1 din Codul penal raportat la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, constand in aceea ca in perioada 2009-ianuarie 2015 inclusiv, inclupatul, in calitate de sef al Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova din cadrul Directiei Generale Anticoruptie, ofiter cu grad profesional de comisar sef a primit de la numitul Leonte Gheorghe, in mod repetat, pentru sine sume importante de bani si bunuri precum si pentru SC Niros Com SRL, pentru ca, in exercitarea atributiilor de serviciu sa asigure protectie institutionala SC Lemar SRL si membrilor familiei Leonte, inclusiv pentru initierea si derularea unei anchete penale impotriva lucratorilor de politie implicati in solutionarea dosarului 654/P/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, avand ca obiect savarsirea infractiunii de evaziune fiscala, de catre membrii familiei Leonte, ofiterul de politie desfasurand in perioada de referinta diverse activitati procedurale in sensul celor promise.
A mai aratat ca in ceea ce priveste aceasta acuzatie, organele de urmarire penala au avut in vedere si acte de urmarire penala emise de doamna judecator, in calitate de procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova desemnata sa supravegheze cercetarile dosarul de urmarire penala nr. 654/P/2020 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova.
Avand in vedere ca in dosarul de urmarire penala nr. 654/P/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, in calitate de procuror a efectuat acte de urmarire penala (a dispus inceperea urmaririi penale fata de membri ai familiei Leonte si asupra SC Lemar SRL, a pus in miscare actiunea penala fata de aceste persoane si a luat masura asiguratorie a sechestrului instituit asupra bunurilor imobile apartinand membrilor familiei Leonte, a propus instantei luarea masurii arestului preventiv), a apreciat ca in cauza exista suspciunea rezonabila ca impartialitatea subsemnatei ar fi afectata”.
Asadar, judecatoarea Georgiana Iorguta recunoaste ca ancheta derulata sub coordonarea sefului DGA Prahova Constantin Ispas a privit inclusiv acte de urmarire penala pe care le-a emis in calitate de procuror la Parchetul Tribunalului Prahova. Mai mult: judecatoarea Georgiana Iorguta precizeaza cat se poate de clar ca “in cauza exista suspiciunea rezonabila ca impartialitatea subsemnatei ar fi afectata”. Cu toate acestea, judecatoarele Mihaela Diaconescu si Silvia Monica Owrang au respins declaratia de abtinerea a Georgianei Iorguta, lasand-o pe aceasta sa solutioneze in camera preliminara dosarul a doi inculpati care in trecut au cercetat o posibila protectie acordata unor evazionisti fiscali intr-un dosar pe care chiar ea l-a coordonat la Parchetul Tribunalului Prahova.
Ca sa-si scape tatal, fiica a facut denunt mincinos
In incheiere, trebuie sa mai semnalam un alt element extrem de important pentru a se vedea cum au ajuns ofiterii DGA Constantin Ispas si Adrian Radulescu sa fie trimisi in judecata de catre procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti (structura unde a ajuns, culmea, chiar politistul Mihai Iuliano Iordache pe care Ispas si Radulescu il acuzasera de abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului). Afirmam ceva mai devreme ca denuntul impotriva fostului sef al DGA Prahova a fost facut la DNA Ploiesti de fiica afaceristului Gheorghe Leonte. Interesant este modul in care a fost luat acest denunt. Detaliile se regasesc intr-o declaratie pe care Gheorghe Leonte a dat-o la SIIJ, in 6 februarie 2019 (vezi facsimil 6), in care acesta explica faptul ca nu i-a dat niciodata mita lui Constantin Ipsas pentru ca acesta sa il protejeze, iar fiica sa a facut denunt doar dupa ce procurorul Mircea Negulescu i-a transmis ca doar asa isi poate salva tatal:
“Fiica mea pe nume Leonte Oana Maria a fost chemata de catre domnul procuror Negulescu Mircea la DNA – Ser. Teritorial Ploiesti, pe la sfarsitul anului 2016 sau pe la inceputul anului 2017, impreuna cu avocatul Vlad Nichita din Baroul Prahova. De la fiica mea am aflat ca domnul procuror Negulescu Mircea i-a spus acesteia sa faca un denunt conform careia eu i-as fi dat mita domnului Ispas Constantin si ca eu nu as pati nimic in conditiile in care fiica mea ar fi facut denuntul respectiv. Tot de la fiica mea stiu ca a facut acest denunt. Fiica mea nu a mai fost audiata in legatura cu acest denunt de catre doamna procuror Raileanu Elena Cerasela. Despre relatia mea cu Ispas Constantin, fiica mea avea cunostinta ca suntem cumva prieteni. Eu aveam si inca mai am o societate comerciala si in aceasta calitate ii mai dadeam domnului Ispas Constantin cate un bax cu apa, vin, sucuri, dar aceste bunuri i le-am remis in virtutea relatiilor de prietenie si niciodata pentru ca as fi dorit sa ma ajute. In afara de faptul ca nu am dorit sa ma ajute, domnul Ispas Constantin nici nu a facut-o in virtutea functiei sale, respectiv aceea de sef al DGA Ploiesti”.
Totodata, in aceeasi declaratie de la SIIJ, Gheorghe Leonte afirma ca a facut plangerea la DGA Prahova impotriva politistilor care instrumentau dosarul de evaziune fiscala in care fusesera arestate fiica si sotia sa pentru ca a fost nemultumit de modul in care s-a derulat ancheta, fara ca fostul sef al DGA Prahova Constantin Ispas sa aiba vreo legatura cu acest demers. In plus, Leonte dezvaluie ca procuroarea DNA Cerasela Raileanu i-a sugerat sa declare mincinos ca a depus plangerea la DGA Prahova la solicitarea lui Ispas (vezi facsimil 6):
“Am apreciat ca cei trei ofiteri de politie judiciara nu au instrumentat corect dosarul de evaziune fiscala. (…) Am formulat o plangere penala la DGA Prahova pe are am depus-o la domnul Ispas Constantin si in care sesizam abuzul in serviciu savarsit de cei trei ofiteri de politie judiciara cu privire la dosarul penal de evaziune fiscala. M-am interesat despre stadiul anchetei efectuate in acest dosar, iar domnul Ispas Constantin mi-a spus ca l-a trimis la DNA – Structura centrala. (…) Personal am fost intrebat despre aceasta plangere de catre doamna procuror Raileanu Elena Cerasela, care mi-a solicitat sa-i spun de ce am depus-o la DGA si nu la alte institutii. Altceva despre aceasta plangere nu m-a mai intrebat, iar eu i-am raspuns ca asa am apreciat eu. Nu stiu daca au fost si alte persoane care au depus plangeri cu privire la acest dosar de evaziune fiscala. Nu stiu daca au mai fost depuse plangeri penale de catre alte persoane impotriva acelorasi ofiteri de politie. Nici domnul Ispas Constantin, in calitate de sef la DGA Prahova nu mi-a comunicat ca s-ar mai fi formulat plangeri impotriva ofiterilor de politie judiciara la structura pe care o conducea. Singura informatie pe care mi-a furnizat-o a fost aceea ca dosarul este la DNA – Structura Centrala. Personal nu am formulat niciodata vreo plangere din care sa rezulte ca as fi fost constrans de vreun organ judiciar sa formulez plangerea pe care am depus-o la DGA. (…) Mentionez ca doamna procuror Raileanu Elena Cerasela a incercat sa imi induca ideea ca domnul Ispas Constantin a fost cel care m-ar fi determinat sa formulez acea plangere. Spun ca a incercat sa imi induca ideea intrucat prin modul de formulare a intrebarilor eu am inteles ca voia sa afirm ca domnul Ispas era cel care ma determinase sa fac plangerea. Precizez ca eu am incercat sa o conving pe doamna procuror ca intentionam sa formulez aceasta plangere fara sa fiu determinat de nimeni”. (Cristina T.).
(Cristina T.).
Sursa Foto: Mediafax
Exclusiv
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar
Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e doar o ședință AGA. E examenul final: se decide dacă orașul își asumă oficial „organigrama chilotel” – manualul de feudalism corporatist – sau dacă cineva mai are coloană vertebrală.
De o parte, clanul care a confiscat instituția: rude, fini, verișoare, foști „colaboratori” la Sinaia, deplasări, comisioane, combinații. De cealaltă parte, salariații: șoferi, mecanici, muncitori de pe traseu, oameni care cară în spinare ani de pierderi provocate de alții.
Și la mijloc, un decor sinistru: Consiliu de Administrație, Directorat, Primărie, AGA și sindicat – toate legate prin aceeași „organigramă de familie”, în care competența e opțională, dar loialitatea față de șef e obligatorie.
Consiliul de Administrație: Scutul perfect pentru „Nae”
Consiliul de Administrație a devenit umbrela sub care s-a cimentat tot abuzul.
- Când au apărut rapoartele de control, în loc să ceară demiteri și plângeri penale, CA a produs „Decizia 12” – o capodoperă de paseu birocratic: trimite neregulile la verificat exact către departamente controlate de rubedenii.
- Când s-a desenat „organigrama chilotel”, CA a găsit de cuviință să spună „da, să trăiți”, cu o nonșalanță de parcă ar vota meniul zilei, nu distrugerea unei companii publice.
Pe scurt: CA nu mai e un filtru de responsabilitate. E zidul de protecție al clanului.
Organigrama „chilotel”: Manual de epurare și clientelism
Oficial, noua organigramă „optimizează structura”. Neoficial, „organigrama chilotel”:
- taie posturi incomode,
- mută oamenii incomozi pe „margine”,
- îngrașă birouri inutile conduse de prieteni și rude,
- blindează pozițiile-cheie cu personaje absolut loiale.
Nu e o organigramă de eficiență. E o hartă de control.
Nu e o reformă. E o epurare.
Iar salariaților li se spune, cu cinism: „Nu vă agitați, AGA o aprobă mâine. Nu are ce să se întâmple.”
Sindicatul de buzunar: „Stați liniștiți, nu se întâmplă nimic”
Sindicatul, care în mod normal ar fi trebuit să fie scutul oamenilor, joacă rol de amortizor pentru clan.
Liderii sindicali nu mobilizează salariații pentru AGA. Nu cer public respingerea organigramei. Nu bat cu pumnul în masă pentru aplicarea rapoartelor de control.
Mesajul lor este altul, perfect aliniat cu interesul șefilor:
- „N-are rost, Nae conduce, e susținut politic.”
- „CA și AGA sunt cu el.”
- „Directorul general și primarul sunt cu el.”
- „Stați liniștiți, nu-i face nimeni nimic.”
Asta nu e reprezentare sindicală. E sedare colectivă.
Așa arată un sindicat de buzunar: trăiește din cotizațiile oamenilor, dar își apără spatele față de șefi.
Sindicatul în ceață: întrebări multe, răspunsuri cu „stați liniștiți”
La TCE, nemulțumirile unor salariați par să se lovească de un zid de formule liniștitoare, dar fără prea multe explicații concrete. În discuțiile relatate de angajați, numele lui Nae este invocat ca o garanție că lucrurile nu se vor schimba, indiferent de întrebările ridicate din interiorul societății.
Potrivit relatărilor transmise publicației Incisiv de Prahova, răspunsul vehiculat în rândul membrilor ar fi că Nae ar beneficia de sprijin în structurile de conducere ale societății, inclusiv la nivelul Consiliului de Administrație și al AGA. Aceste afirmații necesită, însă, confirmări oficiale și documente verificabile.
Vicepreședintele, între rol sindical și întrebările membrilor
În centrul discuțiilor este plasat Laurențiu Stanciu, vicepreședinte al sindicatului, pe care unii salariați îl percep drept un susținător constant al actualei conduceri. De aici apare și întrebarea legitimă: cine apără, în mod real, interesele angajaților — conducerea sindicală sau conducerea executivă?
O filmare pusă la dispoziția redactiei Incisiv de Prahova arată adevarata fata a acetul lider de sindicat Lurentiu Stanciu.
Când ajungi să fii prins la furat până și la pescuit, ce „probitate morală” mai poți flutura în fața lumii ca lider de sindicat? Și, mai ales, ce speranțe mai pot avea sindicaliștii că nu sunt și ei momiți, mințiți și jefuiți, în timp ce el pune plasa de protecție peste conducere, nu peste interesele lor?
Povestea „prins la pescuit” – cu filmări, cu „proba” – e relevantă nu pentru că lumea ar trebui să stea cu lupa pe hobby-urile unui om, ci pentru că descrie perfect un tip de mentalitate:
- regulile sunt pentru fraieri,
- ce e al tuturor se poate transforma lejer în ce e „al meu”,
- când ești prins, zâmbești, minimizezi, bagi gluma și te prefaci că nu e mare lucru.
Aceeași morală dublă se vede azi în TCE:
- bani publici, dar folosiți ca și cum ar fi contul personal al clanului;
- posturi publice, dar oferite ca recompensă de gașcă;
- responsabilități publice, dar tratate ca simple formalități.
De aceea, povestea „pescuitului” nu e doar o anecdotă. E oglinda morală a unui sistem întreg.
AGA 31 august 2026: Ziua în care se decide dacă TCE mai e al orașului
Toată această construcție – CA, Directorat, sindicat de buzunar, organigramă chilotel – ajunge mâine la momentul adevărului: ședința AGA.
Reprezentanții în AGA au de ales:
- Fie ridică mâna și validează „organigrama chilotel”, consfințind oficial feuda de la TCE.
- Fie opresc tăvălugul și trimit organigrama înapoi, cerând audit extern, anchete reale și responsabilitate.
Nu mai există scuze.
Nu mai merge cu „n-am știut”, „nu mi-am dat seama”, „am avut încredere”.
Rapoartele există. Plângerile există. Presa există. Salariații știu.
De mâine, vina nu mai poate fi pusă doar pe „Nae și ai lui”. Vina se va așeza, cu nume și funcții, și pe umerii celor din AGA care aleg să închidă ochii.
Ce pot face salariații acum?
Chiar și în fața unui sindicat capturat și a unei conduceri confiscate, salariații nu sunt complet fără putere:
- pot trimite în masă adrese scrise către AGA, cerând respingerea organigramei;
- pot semna liste colective de poziționare, arhivate și făcute publice;
- pot continua să furnizeze documente, rapoarte, dovezi către presă, pentru a rupe tăcerea;
- pot nota cine și cum îi amenință sau le spune să „stea liniștiți”.
Frica merge doar până în ziua în care îți dai seama că tăcerea te costă locul de muncă, sănătatea și demnitatea. (Cristina T.).
Exclusiv
Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor
În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani
Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe perdeaua de fum de pe tema pensiilor militare și arată cum fiecare întâlnire a rezerviștilor cu politicienii este, de fapt, o întâlnire ratată. O oportunitate aruncată la coș, în care marile întrebări financiare sunt înlocuite cu vorbe goale și gesturi teatrale.
În loc să pună pe masă cifrele care contează, niște domni plini de importanța gradelor și a asociațiilor de rezerviști militari pe care le reprezintă s-au dus din nou cu jalba la Miruță. Fără arsenal financiar, fără strategie, doar cu speranța că „se va rezolva”.
Delegatia „cu epoleți, fără cifre”: nepregătiți la poarta lui Miruță
De ani întregi este clar că refuzul de a repara problema pensiilor militare nu ține doar de rea‑voință, ci și de un pretext perfect: „nu avem de unde, nu avem surse, nu sunt bani”.
Exact aici trebuiau loviți: în cifre. În loc de asta, delegația rezerviștilor s-a prezentat nepregătită, deși toată discuția se învârte în jurul sumelor care trebuie identificate și alocate.
De partea cealaltă, Miruță nu stătea singur pe scaunul puterii. Îi aștepta cu propriile frustrări și așteptări, flancat de contabilii „cu suflete negre” care otrăvesc existența MApN exact cum o otrăvesc și la MAI: cu rapoarte reci, excel-uri reci și inimă zero.
Miruță le dă cu oglinda în față: „V-ați lipit de partidele care v-au nenorocit”
În relatarea publică, Miruță le-ar fi reproșat direct reprezentanților rezerviștilor că au rămas în siajul unor partide „pe care le-ați aplaudat și ați fost de acord cu ele”.
Aici, cinic, omul are dreptate. Rezerviștii militari s-au dovedit, în mare parte, fidelizați de două curente:
- PSD, partidul care le-a măcelărit pensiile;
- suveraniștii de prin colțurile scenei politice, care le vând iluzia „apărării demnității”, dar n-au nicio treabă reală cu pensiile lor.
PSD – chirurgul cinic al pensiilor militare: Dragnea, Olguța și brelocul PNL
Cine a apăsat butonul „distruge” asupra pensiilor militare în 2017? PSD. Cu Liviu Dragnea în frunte și cu Lia Olguța Vasilescu la bisturiu legislativ, partidul a zdrobit, efectiv, pensiile militare.
La operațiune a asistat conștiincios și „brelocul PNL”, care a servit de suport, nu de opoziție.
Abia odată cu Bolojan, PNL a încercat să se mai rupă pentru o vreme de jugul PSD, dar pentru rezerviști pagubele erau deja făcute:
- din 2017 încoace, PSD a călcat în picioare pensiile militare „adânc și apăsat”;
- iar când se află la putere, PSD privește rezerviștii ca pe o cheltuială;
- când ajunge în opoziție, îi caută disperat pentru sprijin, pozați frumos în „eroi ai neamului”.
AUR: voturi de la rezerviști, tăcere pentru pensiile lor
AUR nu se lasă mai prejos în ipocrizie. În afară de Ramona Bruynseels, care mai aduce ocazional în discuție tema rezerviștilor militari, restul partidului pare complet lipsit de interes.
George Simion și secunzii lui n-au nicio poziție publică fermă în sprijinul pensionarilor militari, deși au cules o droaie de voturi fix din această zonă.
Detaliul cinic:
- AUR are parlamentari rezerviști militari;
- are șefi de organizații teritoriale proveniți din structurile militare;
- și totuși, activitatea lor pe tema pensiilor militare este egală cu zero.
Nu le sunt trecute numele aici, dar, cum spune Emil Pascuț de la Sindicatul Diamantul, „se știu ei care sunt”.
USR și „Mita biciclista”: când disprețul politic împinge rezerviștii la suveraniști
La menținerea rezerviștilor în siajul PSD și AUR au contribuit și colegii de partid ai lui Miruță, adică USR – adunătura de corporatiști necopți și arogant-convinși că, dacă trag cu tunul în fiecare zi în rezerviști și în pensiile militare, „îi va vota toată planeta”.
Episodul „Mita biciclista” și merdeneaua de la Amzei nu e doar o glumă urbană. E o metaforă perfectă: exact așa a procedat USR, împingând un electorat pe care îl disprețuia și îl hăituia, direct în brațele „merdenelelor” politice – partidele suveraniste.
„Le-am zis-o noi, dom’le!” – eroismul de comunicat și lipsa cifrelor grele
Din comunicatul atribuit lt. col. (r) Dragoș Icleanu, prezentat public, reiese că reprezentanții rezerviștilor ar fi răspuns „prompt, tăios, uneori dur” la observațiile lui Miruță.
Sună a autoeroizare post-factum:
- „i-am zis-o noi”;
- „nu ne-am lăsat călcați în picioare”;
- „am răspuns dur”.
Însă, dincolo de aceste formulări, lipsește exact ce doare cel mai tare ministerul și Tezaurul statului: tablele cu cifre. Același lucru semnalat public de Sindicatul Diamantul.
Miruță cere soluții. Generalul propune „ciupeli mărunte”
Miruță le-ar fi cerut soluții concrete. La apel ar fi răspuns generalul Constantin Năstase (presupus fost șef al financiarului MApN, trecut de 70 de ani), indicând anumite surse de bani.
Doar că, după cum reiese din comunicatul vehiculat în spațiul public, nu aflăm exact care sunt aceste surse. Probabil, „ciupeli mărunte”, economii cosmetice, nimic din ceea ce poate întoarce cu adevărat sistemul la normalitate.
Ceea ce a fost ignorat complet: Soluția nr. 1, clară și masivă, explicată încă din 2019 de Emil Pascuț – Sindicatul Diamantul.
Soluția nr. 1: miliardul CIBS – banii militarilor, duși la bugetul mare și flămând
Nimic nu este mai simplu și mai puternic financiar decât contribuția individuală la bugetul statului (CIB) de 25% din venitul lunar, reținută de la aproximativ 200.000 de polițiști și militari.
O singură teză, clară, ușor de explicat oricărui politician:
- Această contribuție nu este o „mică taxă”, ci o râvnă uriașă de bani care se varsă disciplinat în bugetul mare și flămând al statului.
Conform datelor sintetizate de Sindicatul Diamantul, pentru personalul MApN:
- în 2023, statul a încasat din CIB 275.742.432 euro, în timp ce a plătit indemnizații de veteran de 59.505.519 euro;
- în 2024, CIB-ul încasat a fost de 382.727.621 euro, iar indemnizațiile de veteran au însumat 59.168.670 euro;
- în 2025, din CIB au intrat la buget 446.987.949 euro, față de 58.364.402 euro plătiți ca indemnizații de veteran;
- în perioada ianuarie–iunie 2026, CIB-ul încasat a fost de 218.577.846 euro, iar indemnizațiile plătite, 28.469.271 euro.
Totalul, pe intervalul 2023 – iunie 2026:
- CIB încasat: 1.324.035.848 euro;
- indemnizații de veteran plătite: 205.507.863 euro;
- raportul dintre ce ia statul și ce dă înapoi sub forma acestor indemnizații este, în medie, de 6,5 ori.
Cu alte cuvinte, pentru fiecare 1 euro plătit ca indemnizație de veteran, statul a încasat, în aceeași perioadă, circa 6,5 euro din contribuția individuală a personalului militar.
Iar dacă raportul se uită pe ani, creșterea este și mai scandalos de clară:
- 4,6 ori în 2023;
- 6,5 ori în 2024;
- 7,7 ori în 2025;
- 7,7 ori în primele șase luni din 2026.
Militarii pompează bani în stat, iar statul le explică senin că „nu sunt resurse” pentru pensiile lor.
Dacă acest CIBS ar fi fost direcționat într-un fond unic, dedicat exclusiv plății corecte și actualizate a pensiilor militare (asemenea modulului în care CAS este folosit pentru sănătate), am vorbi despre o sursă stabilă, clară, transparentă.
În aceste condiții, nu ar mai fi nevoie de niciun alt artificiu. Dar, pentru a închide gura contabililor cu suflete negre, Emil Pascuț enumeră și alte variante.
Soluția nr. 2: indemnizațiile de veteran – 200 de euro pe viață după 4 luni de misiune?
A doua întrebare incomodă:
Este justificat ca un militar care a acumulat doar 4 luni de misiune externă să primească 200 de euro pe viață, cu titlu de indemnizație de veteran în teatrele de operații?
Datele prezentate pentru MApN sunt grăitoare:
- în 2025, MApN a plătit 58.364.402 euro indemnizații de veteran;
- în perioada ianuarie–iunie 2026, încă 28.469.271 euro;
- numărul beneficiarilor la MApN este de aproximativ 30.000 de persoane – o cifră uriașă;
- la MAI, numărul beneficiarilor este de circa 1.700 (aproximativ 800 polițiști și 970 militari).
Dacă pragul minim pentru acordarea acestei indemnizații ar fi ridicat măcar la 6 luni de misiune, s-ar elibera, anual, zeci de milioane de euro numai la MApN. Bani care ar putea fi reorientați spre repararea pensiilor militare, nu spre o distribuție foarte generoasă, în unele cazuri discutabile, a statutului de „veteran”.
Soluția nr. 3: trebuie chiar toți din MApN și MAI să aibă drept de pensie militară?
A treia linie de reflecție, ridicată de Emil Pascuț și Sindicatul Diamantul, este la fel de neconfortabilă:
Chiar este necesar ca absolut toți salariații din MApN și MAI să fie încadrați pe funcții care le oferă dreptul la pensie militară?
Extinderea fără discernământ a acestui privilegiu:
- umflă artificial masa de beneficiari;
- apasă bugetul de pensii până la limita colapsului;
- furnizează muniție tuturor celor care cer, populist, „reforma” prin tăiere.
Fără o separare clară între funcțiile de risc, operative, și cele pur birocratice, sistemul devine, inevitabil, o țintă ușoară pentru „reformatorii” cu foarfeca în mână.
Concluzie: jalba la Miruță, merdenelele politice și miliardul ignorat
Rezerviștii militari se află, astăzi, în situația grotescă de a finanța, prin CIB, bugetul statului cu peste 1,3 miliarde de euro în doar trei ani și jumătate, în timp ce se roagă de aceiași politicieni să le arunce firimituri sub formă de pensii „reparate”.
În același timp:
- PSD, artizanul distrugerii din 2017, pozează în salvator când e în opoziție;
- AUR adună voturi din rândul rezerviștilor, dar păstrează un liniștit „dolce far niente” pe tema pensiilor militare;
- USR își permite luxul de a-i disprețui public și de a-i împinge direct în brațele suveraniștilor;
- Miruță le bate obrazul rezerviștilor că au aplaudat partidele greșite, dar nu rupe zidul pus în jurul miliardului din CIB;
- contabilii cu suflete negre continuă nestingheriți să calculeze cum să scoată mai mult de 7 euro din fiecare euro dat înapoi sub formă de indemnizație.
Iar reprezentanții rezerviștilor se întorc, după fiecare întâlnire, cu aceeași jalbă, cu aceleași comunicate eroice și cu același rezultat: nimic.
Conform datelor prezentate de Sindicatul Diamantul și de Emil Pascuț, cifrele sunt incontestabile. Întrebarea nu mai este „există bani?”, ci:
Cine are curajul să spună, răspicat, că miliardul militarilor trebuie să se întoarcă la militari – și nu la gaura neagră a bugetului flămând? (Cerasela N.).
În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic în uniformă, cineva, undeva, a decis că prioritatea absolută este… fusta din stofă bleumarin. Autoritate, stil și rafinament – că de demnitate, condiții de muncă și respect real nu se ocupă nimeni.
Esența eleganței în… lipsa de contact cu realitatea
„Esența eleganței în uniformă pentru doamnele din sistemul administrației penitenciare care fac din profesionalism o a doua natură.”
Traducere liberă:
Doamnelor, nu contează că lucrați cu deficit de personal, cu stres, cu risc, cu salarii care nu țin pasul cu inflația. Important este să aveți o „esență a eleganței”. Să străluciți în bleumarin, ca să nu se vadă cât de întunecat e sistemul din spate.
Profesionalismul vostru e „a doua natură”? Perfect, prima natură trebuie să fie, evident, estetica Unipol. Cine mai are timp de sănătate, siguranță, proceduri clare și protecție juridică, când putem discuta doct despre linia fustei?
Croială impecabilă, sistem anchilozat
„O croială impecabilă care impune respect și oferă un confort absolut.”
Respectul în sistemul penitenciar, în viziunea comercianților de iluzii textile, nu se câștigă prin:
- condiții decente de muncă,
- recunoașterea riscurilor,
- plata corectă a orelor suplimentare,
- protecție reală a personalului.
Nu. Se câștigă prin croială impecabilă.
Te respectă deținutul? Nu. Te respectă șeful? Nici atât. Te respectă statul? Nici vorbă. Dar fii liniștită: fusta ta „impune respect”. Așa scrie la descriere.
Confort absolut? Sigur: în timp ce tu numeri zilele până la burnout, măcar să nu te strângă fusta în talie. Sistemul te presează din toate părțile, dar talia – niciodată!
Două găici, zero soluții
„Detalii inteligente – Sistemul cu două găici permite accesorizarea atât cu o curea fină, cât și cu una lată, adaptându-se stilului tău.”
Două găici inteligente, într-un sistem condus de decidenți mai puțin inteligenți.
Se pare că singura „flexibilitate” reală pe care o mai prindeți în sistem este la… curea.
- Nu există flexibilitate la program – dar există la lățimea curelei.
- Nu există flexibilitate la negocieri salariale serioase – dar poți alege între curea fină și curea lată.
- Nu există flexibilitate la buget – dar pentru marketing textil se găsesc mereu cuvinte pompoase.
„Adaptându-se stilului tău.” Într-un mediu unde stilul de management este: „Taci, execută și poartă ce ți se dă”.
Versatilitate absolută într-un sistem blocat
„Versatilitate absolută – Arată spectaculos și asigură o ținută impecabilă de la prima oră a dimineții până la finalul programului, fie că o porți cu pantofi eleganți cu toc sau cu o opțiune fără toc.”
Versatile sunteți voi, nu fusta.
Voi faceți:
- și pază,
- și raportări,
- și hârțogăraie,
- și mediere de conflicte,
- și psiholog neoficial,
- și parașoc între șefi și realitate.
Să spui „versatilitate absolută” despre o fustă într-un sistem în care oamenii sunt storși de resurse, asta e aproape insultător.
„Arată spectaculos…” – Pentru cine? Pentru camerele de supraveghere? Pentru șefii care se mândresc cu „imaginea instituției”, dar nu știu în ce condiții lucrează oamenii? Pentru pliantul de promovare?
Când tot ce mai poți vinde într-un sistem obosit e „spectacolul” unei fuste bleumarin, înseamnă că ai cam epuizat ideile.
Stofă premium, preț pe nervii angajaților
„Stofă premium – Un material dens și rafinat, gândit special pentru prestanță și lejeritate.”
Stofă premium pentru un sistem low-cost la capitolul grijă față de oameni.
- Material dens și rafinat – în timp ce atmosfera de lucru e densă de tensiuni, lipsă de respect și presiuni.
- Prestigiu textil, prestanță de vitrină – în spate, rapoarte, ture, burnout, lipsă de personal.
- Lejeritate? Singurul lucru „lejer” e modul în care se aruncă slogane peste realitate.
Dacă s-ar investi în oameni măcar jumătate cât se investește în limbajul de reclamă, poate că nu ar mai fi nevoie ca fusta să compenseze rușinea altora.
„Uniforma ta are o nouă piesă-vedetă.” Sistemul are aceeași piesă proastă
„Uniforma ta are o nouă piesă-vedetă.”
Da, uniforma. Nu tu. Nu munca ta. Nu riscul. Nu viața ta personală sacrificată.
Vedetă e fusta. Tu ești doar „suportul” ei uman, modelul care respiră, transpira și își rupe sănătatea la muncă, dar trebuie să dea bine în bleumarin.
Ești tratată ca un umeraș cu puls, pe care se agață „piese-vedetă”.
Ești omul care ține sistemul în viață, dar în discursul oficial și comercial contează cum „cade linia pe șold”.
Comandă eleganța. Respectul nu e în stoc
„Comandă eleganța care îți dictează prezența!”
Prezența ta ar trebui să fie dictată de:
- competență,
- experiență,
- curaj,
- demnitate profesională.
În schimb, ți se sugerează că prezența ți-o dictează… o fustă din stofă.
Nu drepturile, nu statutul, nu condițiile, nu securitatea ta la locul de muncă. O piesă de garderobă.
Poate ar fi fost cinstit să încheie așa:
„Comandă acum fusta care acoperă cu bleumarin toate problemele pe care nimeni nu vrea să le vadă. Sistemul îți mulțumește: arăți bine în poze și taci frumos în uniformă.” (Irinel I.).
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...
Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor
În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...
Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință
În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...
Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor
Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor” – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...
IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine
De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...
IPJ Arad descoperă invenția „muștiucului”. Minune administrativă: 30 de bucăți în 30 de minute!
Într-o țară în care lipsurile sunt sport național, IPJ Arad tocmai a bifat o performanță istorică: după ce Sindicatul Europol...
EPISODUL 52 – „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre: Nepoți, kile și vile”
Serialul „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” continuă Dacă până acum am vorbit despre lăutarul cu epoleți, petrecerile pe bani...
Autospeciala de hârtie: la IPJ Constanța, siguranța rutieră se face cu ITP și RCA, nu cu caroserie și frâne
Autospeciala-minune: dacă are ITP și RCA, e tank de intervenție IPJ Constanța a descoperit, cu ajutorul birocrației iluminate, secretul absolut...
Grădinița juridică IGPR: toți știu Statutul, nimeni nu-l respectă
„Iexperții” juridici ai IGPR: 15 ani fără audiere, dar știau tot „de la grădiniță” Iexperții lui pește prăjit: „știau” de...
ORGANIGRAMA CU CHILOȚI” DE LA TCE, RUȘINEA PLOIEȘTIULUI: CUM ÎȘI DĂ NAE COMISIONARU’ SINGUR CONTROL, JUSTIȚIE ȘI AUDIT, CU NEAMURILE LA BUTOANE
Incisiv de Prahova a pus mâna pe o „bombă”: Decizia nr. 12/20.08.2026 a C.A. TCE Ziarul nostru de investigații Incisiv...
-
Exclusivacum 5 zile
EPISODUL 52 – „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre: Nepoți, kile și vile”
-
Exclusivacum 3 zile
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 4 zile
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 5 zile
ORGANIGRAMA CU CHILOȚI” DE LA TCE, RUȘINEA PLOIEȘTIULUI: CUM ÎȘI DĂ NAE COMISIONARU’ SINGUR CONTROL, JUSTIȚIE ȘI AUDIT, CU NEAMURILE LA BUTOANE
-
Exclusivacum 3 zile
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 18 ore
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 2 zile
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 5 zile
Autospeciala de hârtie: la IPJ Constanța, siguranța rutieră se face cu ITP și RCA, nu cu caroserie și frâne