Featured
Dacă armata a ținut amar de vreme documente ale Securității, înseamnă că a avut motive temeinice să o facă.
Războiul din Israel a îngropat în ultimele zile destule evenimente care meritau atenție, la loc de cinste fiind decizia guvernului de a desecretiza un lot important de documente ale fostei Securități aflat de la revoluție încoace în custodia MApN, acestea urmînd să ajungă la CNSAS. Iar lista documentelor care devin publice, cuprinsă în anexa hotărîrii de guvern și pe care o prezentăm integral, confirmă asta cu vîrf și îndesat. Din lotul desecretizat știm de acum cu certitudine că vor țîșni informații explozive. Foarte probabil, cu bătaie grea în anul electoral care urmează.
Vorbim aici nu de mărunțișuri, ci de documente secretizate la cel mai înalt nivel, emise de Nicolae Ceaușescu, de ministrul de Interne Tudor Postelnicu, de șeful Securității, Iulian Vlad, de șefi ai Direcțiilor Securității și de alte entități de prim rang în stat.
S-ar putea dovedi interesante, astfel, documente despre cetățenii români trimiși în străinătate în interesul statului – mai ales eventualele recomandări adiacente -dar, mai ales, informații despre conturile valutare ale Securității deschise la legendara Bancă Română de Comerț Exterior, care după revoluție a continuat să fie condusă de un ofițer acoperit al Securității, Răzvan Temeșan, ca și despre operațiunile exacte care se făceau prin acele conturi.
Cum foarte interesante s-ar putea dovedi notele cu privire la „propunerea de deschidere a unor acțiuni, declarații privind anumite persoane aflate în atenția organelor de securitate pentru trafic de influență”. Avea și era comunistă influencerii ei?
Ori despre „străinii veniți în țară pentru a încheia tranzacții economice”.
Ori notele „cuprinzând fișe ale unor persoane din instituții ale statului, documente cu unele aspecte pe linia muncii de securitate”, potențiali acoperiți ai Securității în respectivele instituții.
Ori despre neașteptata legătură între contraspionaj și „limitarea accesului vizitatorilor în peșterile din Transilvania”(?!).
Ori „fişele rezerviştilor militari în termen din unităţile Ministerului Afacerilor Interne, arma Securitate”. (Nicio aluzie la Emil Boc sau Dacian Cioloș)
TEXTUL INTEGRAL AL ANEXEI HOTĂRÎRII DE GUVERN:
Categorii de informaţii clasificate secrete de stat, cuprinse în documente emise în perioada 1956-1989 de structuri ale Departamentului Securității Statului, aflate în gestiunea Ministerului Apărării Naționale și a căror dezvăluire nu mai poate prejudicia securitatea naţională, apărarea ţării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat deţinătoare
A. Informaţii clasificate secrete de stat, nivelul SECRET, STRICT SECRET şi STRICT SECRET DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ, cuprinse în documente emise în perioada 1961-1989 de „CABINETUL VASILE GHEORGHE”
a) protocoale privind cooperarea între Ministerul Forțelor Armate și Consiliul Securității Statului pe linie informativ-operativă;
b) ordine ale ministrului de interne privind organizarea și desfășurarea muncii de contrainformații militare în unitățile și formațiunile Ministerului de Interne;
c) documentare cu unele forme și metode de acțiune ale unor grupări din Consiliul Revoluționar, anexe cu unele date privind conducătorii grupărilor;
d) copiile rapoartelor întocmite de atașatul militar indonezian la București în domeniul militar și al securității;
e) sinteze informative asupra unor aspecte ale activității serviciilor de informații din unele țări străine;
f) unele concluzii rezultate din achizițiile serviciilor de spionaj și organizațiilor antiromânești, îndreptate împotriva unităților și cadrelor Ministerului de Interne;
g) programe de măsuri ale Departamentului Securității Statului;
h) programe-cadru de acțiune pentru îndeplinirea obiectivelor și sarcinilor ce revin organelor securității statului din Congresele Partidului Comunist Român.
B. Informaţii clasificate secrete de stat, nivelul STRICT SECRET, cuprinse în documente emise în perioada 1979-1988 de „CABINETUL TUDOR POSTELNICU”
a) hotărâri ale Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român privind întărirea controlului și îndrumării de partid a organelor de securitate și de miliție, adrese emise de Comitetul Central al Partidului Comunist Român privind unele precizări în legătură cu structura organizatorică a Consiliului Politic al Ministerului de Interne;
b) rapoarte ale Ministerului Afacerilor Externe cuprinzând unele reglementări privind cetățenii români trimiși temporar în străinătate, în interes de serviciu, adrese ale Cancelariei Comitetului Central al Partidului Comunist Român prin care se aprobă aceste rapoarte;
c) scrisori adresate de adjunctul ministrului de interne, Băncii Române de Comerț Exterior privind conturile prin care operează anumite societăți românești, adrese de trimitere a unor scrisori ministrului de interne, adrese către Banca Română de Comerț Exterior prin care ministrul de interne este informat despre anumite deschideri de conturi;
d) hotărâri ale unor Consilii de Miniștri privind utilizarea de către Ministerul Afacerilor Interne a unor fonduri speciale de valută, adrese către Ministerul de Interne prin care se informează faptul că nu au fost abrogate sau modificate anumite Hotărâri ale Consiliului de Miniștri.
C. Informaţii clasificate secrete de stat, nivelul STRICT SECRET, cuprinse în documente emise în perioada 1956-1989 de „DIRECȚIA a V-a SECURITATE ȘI GARDĂ”
a) documente de analiză, comunicări de ordine, note cuprinzând fișe ale unor persoane din instituții ale statului, documente cu unele aspecte pe linia muncii de securitate;
b) dispoziții, note informative, fișe personale, manuale și instrucțiuni ale unor detectoare de explozive;
c) planuri de testare privind accesul în anumite obiective, scheme privind proiecte de sistematizare a unor zone;
d) caiete cu activitatea profesională, planuri de securitate, gardă și apărare, planuri de anunțare și conducere a mobilizării, documente privind trecerea de la starea de pace la cea de mobilizare, rapoarte cu privire la persoanele care au încercat să penetreze sistemul de pază, scheme, schițe, hărți ale unor obiective importante;
e) documente privind apărarea contrainformativă, îndrumare, control, cooperare și evidență operativă;
f) documente privind misiunile unor structuri în perioada mobilizării și războiului, variante ipotetice de evacuare a înaltelor personalități române și străine în situația producerii unui atac;
g) documente, planuri privind organizarea activității de cercetare științifică, referate, lucrări de absolvire a unor cursuri;
h) rapoarte, note cu privire la propunerea de deschidere a unor acțiuni, declarații privind anumite persoane aflate în atenția organelor de securitate pentru trafic de influență;
i) note referitoare la activitatea unor străini veniți în țară pentru a încheia tranzacții economice;
j) repertoare nominale, opise pentru evidența personală a documentelor din evidența unor cadre, diferite prospecte pentru armament.
D. Informaţii clasificate secrete de stat, nivelul STRICT SECRET, cuprinse în documente emise în perioada 1976-1989 de „CABINETUL GENERAL LOCOTENENT BUCURESCU GIANU”
a) rapoarte și note cu privire la înfiinţarea unor funcţii la ministere și alte organe centrale;
b) regulamente cadru pentru apărarea secretelor de stat și stabilirea relațiilor cu străinii;
c) ordine ale șefului D.S.S., avize date de ministrul de interne cu privire la accesul unor specialiști străini în unitățile economice din țara noastră;
d) note cu privire la limitarea accesului vizitatorilor în peșterile din Transilvania și măsurile luate pe linie de contraspionaj;
e) situații nominale cu persoanele plecate temporar în străinătate ca turiști sau în interes de serviciu și care au refuzat înapoierea în țară, rapoarte și fotografii cu privire la activitatea de informare publică desfășurată de misiunile diplomatice;
f) documente cu privire la unele stări negative de lucru din mediul rural, aprovizionarea Capitalei, distribuirea energiei și a gazului metan, evenimente petrecute la frontieră;
g) documente privind pregătirea unor vizite oficiale;
h) notări de serviciu, memorii de activitate, situaţie cu lucrările publicate, recomandare și adresa privind admiterea la doctorat a col. Bucurescu Gianu, lucrarea cu titlul „Prevenirea infracţiunilor și a altor fapte antisociale – atribuţie esenţială a organelor judiciare”;
i) decret prezidenţial, buletin oficial și proces-verbal privind numirea general-maior Bucurescu Gianu în funcţia de adjunct al ministrului de interne.
E. Informaţii clasificate secrete de stat, nivelul STRICT SECRET, cuprinse în documente emise în perioada 1961-1989 de „DIRECȚIA a IV-a”
a) documente, rapoarte şi schiţe privind înfiinţarea dosarului de obiectiv, procese-verbale privind verificarea măsurilor luate pentru executarea serviciului de continuitate şi la domiciliu, păstrarea documentelor secrete, a armamentului şi muniţiei;
b) ordine, rapoarte, planuri de măsuri şi schiţe privind prevenirea introducerii mijloacelor teroriste de distrugere în unităţile Ministerului de Interne, perfecţionarea pregătirii militare şi de specialitate a cadrelor, asigurarea pazei şi securităţii armamentului şi muniţiei din dotare;
c) tabele nominale cu cadrele mutate la alte unităţi şi cu membrii acestora de familie, pentru care aprobarea deplasărilor în străinătate este de competenţa unităţilor respective, situaţii şi rapoarte privind cadrele din unităţile centrale ale Departamentului Securităţii Statului care au fost la studii de specializare sau în funcţii în străinătate;
d) tabel cu rezerviştii din cadrul Ministerului de Interne şi Ministerului Apărării Naţionale folosiţi la activităţi în comisiile de turism, circulaţie, tehnice, juridice, organizare şi propagandă, cereri de verificare în cartotecă a unor persoane în vederea cunoaşterii lor, rapoarte informative şi note privind urmărirea unor persoane suspecte și comunicarea unor date despre acestea, fişa postului pentru funcţia de şef birou;
e) rapoarte, note informative şi tabele nominale privind situaţia şi concluziile rezultate din activitatea de supraveghere informativă şi verificarea deţinătorilor de secrete, desfăşurate în rândul cadrelor de rezervă din Direcţia a III-a, documente cu privire la evidenţa maşinilor de scris şi a aparatelor de multiplicat, deţinute de Direcţia I şi caracterele acestora;
f) tabela de codificare C.M. 187 și reguli de folosire;
g) dosare de urmărire informativă, documente de evidență a informărilor comandanților, carnet de mobilizare, documente şi note privind activităţile comune la care au participat reprezentanţi ai ţărilor care sunt parte la Tratatul de la Varşovia;
h) planuri anuale de pregătire de specialitate a cadrelor, documentar privind serviciile de informații franceze;
i) situații statistice lunare privind dinamica activităților informative, registre cu cetățeni străini semnalați cu preocupări suspecte în zone și obiective militare;
j) documente de evidență a informărilor comandanților, carnet de mobilizare.
F. Informaţii clasificate secrete de stat, nivelul SECRET, STRICT SECRET şi STRICT SECRET DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ, cuprinse în documente emise în perioada 1967-1989 de „CABINETUL IULIAN VLAD”
a) ordine și hotărâri ale Guvernului privind funcționarea sistemului energetic național, îndeplinirea sarcinilor trasate de conducere și organizarea alegerilor generale de deputați în Marea Adunare Națională;
b) documente privind transferarea unor posturi de la Consiliul Securității Statului la Ministerul
Afacerilor Interne;
c) documente privind predarea-primirea comenzii în cadrul unor instituții militare de învățământ și a unor funcții în cadrul Departamentului Securității Statului;
d) documente de organizare și funcționare a unor laboratoare de igienă și epidemiologie;
e) situații numerice ale efectivelor de cadre femei din structurile centrale și teritoriale de securitate și repartizarea efectivelor de militari în termen;
f) note-raport privind rolul și locul unor unități în asigurarea din punct de vedere operativ a Departamentului Securității Statului cu aparatura specială și mijloace specifice, privind rezultatul controlului executat pe linia asigurării pazei și securității la combinatele petrochimice, documente cu privire la transferarea unui post între obiective militare;
g) situații numerice privind persoane care au solicitat plecarea definitivă, au trecut fraudulos frontiera, s-au întors ilegal sau au rămas ilegal în alte țări;
h) caiete, agende de birou conținând programul de lucru, activități, ordine, adnotări personale.
G. Informaţii clasificate secrete de stat, nivelul SECRET, cuprinse în documente emise la sfârșitul anului 1989 de „CABINETUL NICOLAE CEAUȘESCU”, reprezentând condici de expediție și predare-primire.
H. Informații clasificate secrete de stat, nivel STRICT SECRET, cuprinse în dosare personale (memorii originale) ale personalului încadrat în structurile Departamentului Securităţii Statului în perioada 1961-1983.
I. Informații clasificate secrete de stat, nivelul SECRET, cuprinse în documente emise în perioada 1968-1989, reprezentând fişe rezervişti militari în termen din unităţile Ministerului Afacerilor Interne, arma securitate.
Bogdan Tiberiu Iacob
Administratie
Prahova la pas de pedală: Rețeta lui Virgiliu Nanu pentru redescoperirea comorilor județului
Într-o epocă a vitezei și a deplasărilor contra cronometru, președintele Consiliului Județean Prahova propune o schimbare de paradigmă: întoarcerea la ritmul natural și la explorarea autentică. Printr-o inițiativă care îmbină sportul cu promovarea turistică, Virgiliu Daniel Nanu a parcurs un itinerar spectaculos pe două roți, subliniind potențialul peisagistic uriaș al zonei.
Traseul regăsirii: Șase localități, un singur spectacol natural
Experiența explorării județului capătă o altă dimensiune atunci când barierele parbrizului dispar. „Cel mai bun mod de a înțelege Prahova este să o parcurgi încet. La pas, pe motor sau, ca astăzi, pe bicicletă”, a declarat președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, după finalizarea unui circuit care a unit comunități și peisaje de poveste.
Traseul a vizat puncte cheie precum Câmpina, Breaza, Adunați, Sultanu, Provița de Sus și Provița de Jos, revenind în final la punctul de plecare. Această „radiografie” a drumurilor prahovene a scos în evidență nu doar infrastructura, ci mai ales bogăția vizuală a locului: kilometri întregi de liniște, aer curat și un verde dominant care îți reamintește de frumusețea brută a județului, adesea ignorată în vacarmul cotidian.
Mai mult decât sport: O filozofie a echilibrului
Pentru oficialul prahovean, alegerea bicicletei nu este doar o opțiune de antrenament fizic, ci o formă de reconectare. În viziunea sa, mișcarea în aer liber reprezintă o sursă vitală de energie și un instrument pentru atingerea echilibrului interior.
Conform declarațiilor sale, bucuria simplă de a fi prezent în mijlocul naturii și al oamenilor este esențială pentru a înțelege spiritul local. Mesajul transmis este unul clar: Prahova nu este doar o destinație de tranzit, ci un spațiu care merită privit „cu adevărat”, cu răbdarea necesară pentru a observa detaliile care fac diferența.
Apel la explorare: Comorile de lângă noi
Concluzia acestei incursiuni pe două roți este una de optimism și invitație la acțiune pentru toți locuitorii și turiștii. Virgiliu Daniel Nanu este convins că județul deține resurse extraordinare care așteaptă doar să fie puse în lumină.
„Prahova are locuri extraordinare. Trebuie doar să le redescoperim”, a punctat președintele CJ Prahova, lansând astfel o provocare indirectă tuturor celor care caută relaxarea și frumosul aproape de casă. Redescoperirea județului începe, așadar, cu primul pas – sau cu prima pedală – făcută în afara zonelor de confort obișnuite.
Featured
Prahova la „masa mare” a Europei: Județul face pasul spre elita dezvoltării inteligente prin rețeaua COMPASS-G
Într-un demers strategic menit să redefinească profilul economic al regiunii, județul Prahova părăsește „banca rezervelor” europene și se implică direct în proiectarea viitorului sustenabil al continentului. Prin admiterea în rețeaua COMPASS-G, administrația județeană vizează o transformare profundă, trecând de la statutul de centru industrial tradițional la cel de hub al inovației verzi.
Sfârșitul statutului de spectator: Prahova devine actor activ în UE
Vremea în care deciziile europene erau privite de la distanță pare să fi apus pentru administrația prahoveană. Conform declarațiilor președintelui Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, județul trebuie să își asume un rol de protagonist pe scena europeană. „Cred că Prahova trebuie să fie prezentă acolo unde se discută viitorul Europei. Nu doar să privească de pe margine, ci să participe, să construiască și să conteze”, a subliniat acesta, marcând astfel o nouă direcție în diplomația administrativă locală.
Admiterea în rețeaua europeană COMPASS-G nu este doar o reușită formală, ci plasează Prahova într-un cerc select de administrații și instituții din Spania, Italia, Irlanda și Bosnia-Herțegovina. Această alianță transnațională este dedicată exclusiv tranziției verzi și dezvoltării economice inteligente, oferind județului pârghiile necesare pentru a atrage investiții de nouă generație.
Pariul pe economia verde: Valorificarea tradiției prin inovație
Prahova dispune de un fundament solid — o tradiție industrială recunoscută și o forță de muncă calificată — însă actualul context global impune o adaptare rapidă. În viziunea lui Virgiliu Daniel Nanu, acest proiect reprezintă o „oportunitate reală” de a alinia resursele locale la noile standarde de sustenabilitate.
„Avem tradiție industrială, avem experiență, avem oameni foarte buni. Dar lumea se schimbă rapid, iar noi trebuie să fim conectați la noile direcții europene: economie verde, investiții sustenabile, reconversie profesională și dezvoltare inteligentă”, a explicat oficialul. Mesajul este unul de pragmatism: județul nu trebuie să rămână prizonierul propriului trecut industrial, ci să îl folosească drept trambulină pentru o economie modernă, capabilă să genereze plusvaloare pe termen lung.
Dezvoltare inteligentă și proiecte cu impact real în comunitate
Dincolo de componenta teoretică a parteneriatelor internaționale, miza finală a aderării la COMPASS-G rămâne beneficiul direct asupra comunităților locale. Strategia administrativă actuală urmărește transformarea ideilor europene în proiecte concrete care să impulsioneze piața muncii și să modernizeze infrastructura economică.
Prin acest parteneriat, Prahova își securizează un loc la „masa proiectelor importante”, președintele CJ Prahova reiterând faptul că este momentul critic pentru a fructifica orice fereastră de oportunitate. Scopul declarat este unul ambițios: construcția inteligentă a unui județ care să nu fie doar un punct pe harta industrială, ci un motor al dezvoltării sustenabile în Europa de Est.
Exclusiv
Argintul din nori, plumbul din minciuni. Cum și-a semnat Antigrindina singură actul de acuzare/Document
Sistem național de tăcere activă
Când nu mai ai argumente, scoți ștampila. Când nu mai ai studii, scoți ștampila și mai tare.
Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) tocmai a reușit performanța rară de a demonstra, în scris, că funcționează pe bază de speranță, nu pe bază de știință.
Dintr-o corespondență oficială — mai întâi Adresa AASNACP nr. 1965/03.04.2026, apoi răspunsul AASNACP nr. 1965/06.05.2026, transmis către ziarul Incisiv de Prahova — reiese clar:
- sistemul e extins până în 2040,
- studiul serios de impact „va fi achiziționat”,
- iar până atunci, publicul trebuie să creadă pe cuvânt o instituție care se ascunde după fraze precum „sub limita de cuantificare” și „nu avem atribuții”.
Cu alte cuvinte: „aruncăm iodură de argint în atmosferă, dar nu ne stresați cu detalii, știința o cumpărăm mai târziu”.
Bilanțul de mediu din 2007: biblia celor care nu vor date noi
În pagina 1 a răspunsului oficial (AASNACP nr. 1965/06.05.2026), Autoritatea scoate din sertar un document vechi de aproape 20 de ani: „Bilanțul de mediu” din 2007 pentru Unitatea Pilot Prahova, înregistrat la MADR sub nr. 232154/30.10.2007.
Acesta este tratat ca o scriptură imuabilă:
- „își menține relevanța”,
- dar, în același timp, AASNACP recunoaște că domeniul este „dinamic” și că interpretările „pot necesita actualizări”.
Traducere în limbaj de pamflet:
– Studiul e vechi, știm că e vechi, știm că ar trebui actualizat, dar e bun, că ne convine.
În 2026, într-o lume în care schimbările climatice sunt invocate în orice strategie, să te bazezi pe un studiu din 2007 pentru a justifica un program până în 2040 nu mai e doar neglijență: e bătaie de joc instituționalizată.
Sub limita de cuantificare”, dar peste limita de tupeu
În paginile 2 și 3 ale răspunsului, AASNACP invocă „studii 2019–2023” care arată că argintul ar fi „sub limita de cuantificare”. Sună bine la conferințe de presă, dar:
- nu se dau puncte de prelevare,
- nu se dau date brute,
- nu se dau distanțe față de punctele de lansare,
- nu se precizează dacă s-a măsurat argint total sau iodură de argint,
- nu există zone martor,
- nu există metodologie verificabilă.
„Sub limita de cuantificare” devine, în logica AASNACP, sinonim cu „nu există problemă”. În realitate, fără limite de detecție, fără context, fără matrice (apă, sol, sedimente, plante, pești), sintagma e doar o perdea de fum birocratic.
Pusă în memoriu, formula arată așa: AASNACP se laudă cu analize pe care refuză să le arate.
Antigrindina fără studiu, dar cu program până în 2040
Cea mai gravă frază din răspunsul AASNACP se află în pagina 5 și merită pusă în ramă, la rubrica „Așa nu se face politică publică”:
După aprobarea Programului național Antigrindină 2024–2040, în anul următor urmează să fie achiziționat studiul privind impactul asupra mediului și influența intervențiilor active asupra regimului de precipitații.
Adică:
- Mai întâi aprobăm extinderea unui sistem care trage rachete cu iodură de argint în atmosferă până în 2040.
- Abia după ce am decis că mergem înainte 16 ani, ne gândim să cumpărăm și un studiu care să ne spună ce fac, de fapt, aceste intervenții.
Orice fermier normal la cap înțelege logica inversă:
– Întâi faci studiul, apoi te apuci să schimbi norii.
AASNACP a ales varianta:
– Întâi tragem, apoi, dacă mai sunt bani, vedem ce am făcut.
„Nu avem atribuții, dar știm sigur că e totul bine”
În aceeași pagină 5, AASNACP recunoaște că nu are atribuții pentru:
- sănătatea populației,
- lanț trofic,
- absorbția în fructe și legume,
- organisme acvatice.
După care, cu aceeași gură instituțională, declară liniștită că nu există efecte negative semnificative.
Logica e halucinantă:
– Nu e treaba noastră să verificăm dacă vă îmbolnăviți, dar vă asigurăm că nu vă îmbolnăviți.
Această contradicție este o mină de aur juridică:
- dacă nu au competență și nu au studii, nu pot garanta lipsa riscului;
- dacă garantează fără studii, vorbim de abuz de autoritate intelectuală și minciună administrativă.
Internaționalii de serviciu: WMO, UNEP, IPCC, dar fără pagini și fără citate
În paginile 3 și 4, AASNACP face parada clasică a instituției care n-are răspunsuri locale, dar știe numele organismelor internaționale:
- Weather Modification Association,
- Organizația Meteorologică Mondială (WMO),
- Agenția Europeană de Mediu (EEA),
- UNEP,
- IPCC.
Toți sunt chemați, generic, ca martori de morală. Niciunul nu este citat concret:
- fără pagină,
- fără concluzie tehnică,
- fără limitări,
- fără condiții de aplicare,
- fără vreo dovadă că România a respectat recomandările de prudență, monitorizare, transparență și consultare a beneficiarilor.
AASNACP folosește numele marilor instituții ca pe o icoană pusă în geam: „Nu știm, dar ne rugăm la WMO”.
În realitate, tocmai invocarea WMO dă peste cap poziția Autorității: când chemi WMO în pledoarie, ți se pot cere imediat documentele care arată cum ai respectat standardele WMO. Iar acele documente nu apar nicăieri în răspuns.
Raza de 20 km și curenții „din nord-vest” care rezolvă tot
În răspuns, AASNACP mai livrează o perlă:
- raza de influență a rachetelor ar fi de aproximativ 20 km,
- iar „direcția predominantă a curenților atmosferici” ar exclude influențarea anumitor județe (vezi sinteza pag. 2).
Problema e simplă și devastatoare:
- nu există niciun model de dispersie anexat,
- nu există profiluri de vânt la altitudine,
- nu există date radar corelate cu momentele de lansare,
- nu există măsurători reale de depunere la diferite distanțe.
„20 km” este, în aceste condiții, o cifră aruncată ca să dea bine în răspuns, nu o concluzie științifică.
Curenții atmosferici sunt prezentați ca o linie dreaptă pe harta de la școală: vin „din nord-vest” și gata, problema e rezolvată. Oricine a deschis vreodată un model meteorologic știe că vântul la sol, vântul la 3.000 m și dinamica norilor nu se conduc după paragrafele AASNACP.
Unde sunt oamenii în toată povestea asta?
În timp ce AASNACP se joacă de-a „sub limita de cuantificare”, fermierii au întrebări simple, dar imposibil de ocolit:
- Unde ajunge iodura de argint după lansare?
- Ce se întâmplă cu apele, solul, culturile, peștii și albinele?
- Cine a verificat dacă substanța ajunge în fructe, legume, miere, pește?
- Cum arată precipitațiile în zonele cu și fără intervenții, în aceleași condiții meteo?
Răspunsul instituției, în esență, este:
– Întrebați pe alții, nu e treaba noastră.
Numai că substanța este introdusă de sistemul pe care AASNACP îl gestionează, din bani publici.
Să spui „nu e treaba mea” după ce tragi rachete în norii oamenilor este echivalentul unui șofer de TIR care, după ce intră cu camionul în sat, declară că nu are atribuții să verifice ce a lovit.
Strategii, hotărâri de guvern și zero studiu serios
În pagina 6, AASNACP încearcă să se învelească în straie nobile:
- Legea nr. 173/2008,
- Hotărârea Guvernului nr. 1010/2024 (strategie de adaptare la schimbările climatice),
- Hotărârea Guvernului nr. 791/2024 (reducerea riscurilor de dezastre),
- aproape 20 de ani de „experiență”.
Toate acestea sunt aruncate în joc ca și cum o strategie ar ține loc de studiu de impact, iar vechimea unui sistem ar fi dovada siguranței lui. În realitate:
- nicio strategie nu înlocuiește un studiu local, actualizat, public și verificabil,
- vechimea unui sistem nu spală lipsa monitorizării reale,
- „experiența” fără „date brute” este doar tradiție birocratică, nu știință.
Cum se transformă răspunsul AASNACP în probă împotriva sistemului
Materialul de analiză critică arată limpede: răspunsul AASNACP nr. 1965/06.05.2026 este mai util pentru contestarea sistemului decât pentru apărarea lui. Pe scurt:
- recunoaște baza pe un bilanț de mediu din 2007,
- recunoaște că studiul serios de impact urmează să fie achiziționat după 2024–2040,
- recunoaște că nu are atribuții pe sănătate publică, lanț trofic și organisme acvatice,
- invocă studii 2019–2023 fără să le prezinte,
- invocă organisme internaționale fără să dovedească respectarea standardelor lor,
- nu prezintă zone martor, date brute, metodologii și verificări independente.
Această combinație nu este doar o slăbiciune tehnică; este un argument de manual pentru:
- memorii către Ministerul Mediului, Garda de Mediu, Curtea de Conturi, DSP, ANSVSA, APIA, DAJ,
- cereri pe Legea nr. 544/2001 pentru studii, date brute și documente de fundamentare,
- eventuale demersuri legale, inclusiv penale, privind decizii luate fără fundamentare actualizată.
Concluzie: Argint pe cer, incertitudine pe pământ
Din corul de adrese, legi invocate pe diagonală și studii vechi scoase de la naftalină, rămân câteva fraze care taie mai tare decât orice pamflet:
- Sistemul național antigrindină este extins până în 2040.
- Studiul privind impactul asupra mediului și precipitațiilor „urmează să fie achiziționat” după aprobarea programului.
- AASNACP nu are atribuții pe sănătatea populației și lanțul trofic, dar declară că nu există efecte negative semnificative.
Asta nu mai este doar tăcere instituțională: este politică de stat a neștiinței programate.
Iodura de argint e aruncată în nori, dar ploaia de întrebări cade pe pământ:
- Cine a decis că un studiu din 2007 este suficient pentru 2040?
- Cine își asumă responsabilitatea dacă mâine apar dovezi că precipitațiile au fost modificate, culturile afectate, iar lanțul trofic contaminat?
- Cine răspunde pentru un sistem împins înainte cu bani publici, dar fără o fundamentare științifică actualizată și publică?
Până când aceste întrebări nu primesc răspunsuri, o concluzie rămâne valabilă, așa cum reiese din analiza critică a răspunsului AASNACP nr. 1965/06.05.2026 și din corespondența cu Incisiv de Prahova:
nu se poate continua și extinde un sistem de intervenții active în atmosferă până în 2040, pe bani publici, cu iodură de argint, fără studii actualizate, independente, publice și verificabile, făcute înainte de aprobarea programului.
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori și minciună pe hârtie. (Cristina T.).
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică!
-
Administratieacum 5 zileFenomenul din Prahova: Dominic Alexandru Pop, micul campion care a transformat disciplina de fier în eleganță pe ringul de dans
-
Exclusivacum 3 zilePRELUARE OSTILĂ SUB ACOPERIREA STATULUI: Cum a fost lovit Complexul Hotelier „Scoica” de rețeaua Niță – Donciu, cu sprijinul unui fost șef din MAI
-
Exclusivacum 3 zileIPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata
-
Exclusivacum 5 zileSingurătate la malul mării: Cum a transformat SNPP un Consiliu Național într-o sesiune de plâns colectiv sub fereastra ANP
-
Exclusivacum 4 zileEvadare cu sprijin de la stat: cum a sărit deținutul gardul, iar Ministerul Justiției a sărit adevărul
-
Exclusivacum 19 orePumn în gura presei la IPJ Prahova: Spune-mi cine ți-a vorbit, ca să știm pe cine să intimidăm/Document
-
Exclusivacum 2 zileAntigrindina, țeapa națională: milioane de hectare pe hârtie, sute de milioane de euro pe bune – Teapa antigrindină de 340 de milioane € plătită din banii tăi
-
Exclusivacum 4 zileLupul DNA la stână: Cum a pus Ministrul Darău statul pe silent și salariile pe turbo



