Exclusiv
Legaturile toxice cu Recop Recycling SRL si Muresan Catalin i-au fost fatale comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – IMPUTERNICIT – la comanda Penitenciarului Ploiești/Surse: se cauta inlocuitor pentru sefia Penitenciarului Ploiești
– De ce dupa o luna a demisionat fara sa se uite inapoi un doctor in stiinte economice care luase examenul de director economic?
– De ce agent sef principal Anghelache Ramona este mentinuta in functie si nu este pusa la dispozitie conform dispozitiilor legale?
– Cum s-au angajat doi veri ai Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI in Penitenciarul Ploiești (unul avea legaturi comerciale cu penitenciatul)?
– Cum unul dintre cei doi veri (I.A.) incaseaza ilegal compensația de chirie?
– Cum este utilizata Comisia de Disciplina?
-Cum au functionat Comisiile pentru repartizarea la munca a detinutilor?
– Care este legatura dintre detinutul Ceteras Gheorghe de la Penitenciarul Slobozia, o sponsorizare, Comisarul șef de poliție penitenciară Valentin MATEI, Tudor Georgian si un autoturism marca Ford, etc?
– Care este legatura dintre Tudor Marius si detinutul Ceteras Gheorghe?
Investigatia noastra a pornit de la mafia gunoaielor si cum o firma din aceasta caracatita din Prahova „beneficiaza” de detinuti la munca pe filiera Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI, in baza proiectului lansat de director general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Dan Halchin.
Punerea in dependenta a Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI de catre reprezentantii acestei societati ne-au determinat sa incepem dezvaluirile cu derapajele de la lege ale sefului – IMPUTERNICIT – la comanda Penitenciarului Ploiești, fiind o institutie esentiala a statului.
Controlul de la ANP la Penitenciarului Ploieşti (prin cei de la DIP) s-a incheiat si raportul este aproape finalizat.
In urma acestui raport, pe surse din Ministerul Justitiei, aflam ca cele dezvaluite de ziarul Incisiv de Prahova se confirma in TOTALITATE si deja se cauta inlocuitor pentru sefia Penitenciarului Ploiești. Iata ca si Ministerul Justitiei confirma dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova – dupa ce IPJ Prahova a confirmat aceste dezvaluiri.
Toate cele de mai sus si legaturile toxice cu Recop Recycling SRL si Muresan Catalin i-au fost fatale Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – IMPUTERNICIT – la comanda Penitenciarului Ploiești.
Reamintim ca, povestea din spatele afacerii „Bomba ecologica de la Pleasa” este demna de un film cu mafioti turnat la Holywood.
Datele afacerii sunt explozive şi mai mulţi lideri din MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR, Garda Nationala de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Judetean Prahova si Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova par a avea legătura cu ea.
Ramane suspecta tacerea celor de la Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova si nu vrem sa facem conotatii, deocamdata, cu privire la comasarea de rezervisti MAI in aceste institutii, precizam in articolele anterioare.
Deoarece nici Garda Nationala de Mediu si nici Garda de Mediu Prahova nu ne-au raspuns oficial (fiind singurele institutii care nu au raspuns la acest dezastru ecologic), Grupul de Presa Incisiv incearca, impreuna cu dumneavoastra, sa „lamureasca” si sa depisteze legaturile „ombilicale” intre angajati ai celor doua institutii cu Recop Recycling SRL Pleasa si vestitul Muresan Catalin.
In aceste investigatii complexe derulate de noi ne-am lovit de astfel de legaturi „ombilicale” dintre cele mai pestrite si ciudate, ciudate ca astfel de personaje au reusit sa patrunda in aceste institutii: „ofiter al serviciilor”, un alt fost de la celebrul 2,15, alte personaje celebre care s-au facut ca nu vad leșurile oilor de pe vasul scufundat la Midia – găsite îngropate pe un teren viran din Tulcea, politicieni si primari. Interesant ce curs a luat investigatia noastra.
Despre toate aceste legaturi „ombilicale” va vom dezvalui in episoadele noastre viitoare.
Pana atunci, putem preciza ca cel mai mioritic si pestrit personaj din cele de mai sus este un anumit individ care se prezinta, in fals, de la serviciile secrete. Este un personaj despre care am mai dezvaluit in investigatiile noastre privind mafia deseurilor.
Este un personaj care a detinut un service auto si a fost anchetat pentru evaziune si spalare de bani de SERVICIUL DE INVESTIGARE A CRIMINALITĂŢII ECONOMICE din IPJ Prahova, dosarul fiind „tras pe line moarta” (chiar nu ne miram de acesta musamalizare).
Este un personaj care a mai lucrat pe la diverse firme de reciclare a deseurile si este expert in ingroparea acestora.
Chiar daca se prezinta, in fals, de la serviciile secrete, acest personaj pestrit este un biet fost lucrator la MApN (dat afara „timpuriu”) si are un fiu comisar la Garda de Mediu. „Tizule”, pai este frumos bre’? Chiar sa te prezinti acoperit al serviciilor secrete? Vor urma dezvaluiri senzationale, pana atunci – sa recapitulam:
Echilibristica incercata de APM Prahova
La data de 18.11.2022, organele de cercetare penala din cadrul IPJ Prahova, prin adresa nr 239025/18.11.2022, au confirmat dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova cu privire la “Bomba ecologica de la Pleasa”, precizand in clar: reprezentantii Recop Recycling SRL Pleasa NU au respectat prevederile legale!
Mai mult, prin adresa nr 149166/25.11.2022, IPJ Prahova confirma si ca Recop Recycling SRL Pleasa NU a respectat NICI legislatia in domeniul mediului, respectiv HG 1061/2008 si OUG nr 92/2021.
Prin aceste doua adrese, organele de cercetare penala din cadrul IPJ Prahova au confirmat in TOTALITATE dezvaluirile noastre de la inceputul investigatiilor noastre din serialul „Bomba ecologica de la Pleasa/Atentat la siguranta nationala/IPJ Prahova, Penitenciarul Ploiesti si Tymbark”.
Nu am publicat raspunsurile IPJ Prahova si modul operativ in care aceasta institutie si-a facut datoria (chiar daca confirma in totalitate dezvaluirile noastre) pentru a monitoriza reactiile Recop Recycling SRL Pleasa si ale interlopului Muresan Catalin (atat noi cat si organele de specialitate).
Si, bine am facut!
Astfel, sursele noastre l-au reperat pe interlopul Muresan Catalin, la sfarsitul saptamanii trecute, chiar la Cabinetul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, unde s-a plans ministrului de resort ca este „fata mare” si ca respecta in totalitate legea si legislatia in vigoare dar este „haituit” pe nedrept de Incisiv de Prahova (saracutul „cu duhul” interlopul Muresan Catalin care habar NU avea ca deja organele de cercetare penala din IPJ Prahova ne confirmase ca a incalcat legea si legislatia in domeniul mediului, respectiv HG 1061/2008 si OUG nr 92/2021, EXACT ce am dezvaluit si noi).
Tot fara sa stie ca avem confirmarea dezvaluirilor noastre, interlopul Muresan Catalin si Recop Recycling SRL Pleasa, prin acelasi „modus operandi” a incercat sa ne intimideze.
Astfel, mai intai, prin anumite interpusi a incercat sa stopeze dezvaluirile noastre si/sau sa acrediteze ideea falsa ca „favorulile oferite Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti (unde erau trimisi la munca detinuti) ERAU „FAVORURI OFERITE pe baza relatiilor de “prietenie” si NU de “dependenta”.
Cum dezvaluirile noastre au continuat (avand si confirmarea totala a organelor de cercetare penala), tupeul interlopului Muresan Catalin, Recop Recycling SRL Pleasa si al crimei economico-financiar organizate din care fac parte, prin acelasi „modus operandi”, a incercat sa ne intimideze, pe modelul consacrat.
Reamintim ca, la toti, politie, Garda, etc care au venit in control, simpaticul interlop Muresan Catalin le-a facut plangere penala, doar pentru a ii intimida si santaja.
Mai mult, interopul Muresan Catalin a amenintat si santajat oameni de afaceri, a amenintat integritatea sotiilor acestora si al copiilor acestora prin metode specifice crimei organizate iar dosarele penale pe numele acestuia sunt „oprite” de „maini nevazute” pentru necunoscatori (nasi cu fini, un almagam CU PARANDARATURI PRIN ANGAJAREA DE SOTII DE OFITERI DIN IPJ PRAHOVA LA FIRMA MENTIONATA).
Iata ca, dupa reactia profesionala si rapida a IPJ Prahova, a Prim-ministrului României – reactioneaza si Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, prin I.G.P.R care sesizeaza organele de cercetare penala competente cu privire la „Bomba ecologica de la Pleasa” si atentatul la siguranta nationala!
Asteptam masuri similare din partea Corpului de Control al ministrului Justiției si ANP cu privire la derapajele de la lege ale Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti si legaturile sale periculoase cu mafia deseurilor si bomba ecologica de la Pleasa patronata de Muresan Catalin (unde erau trimisi la munca detinuti, pe baza relatiilor de “prietenie” si/sau “dependenta”).
Credem ca cei de la Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova „pot” oferi explicatii despre cum a fost posibil ca pe sub „nasul lor” sa se dezvolte o astfel de grupare de criminalitate economico-financiar-organizata si un adevarat atantat la siguranta nationala prin „Bomba ecologica de la Pleasa”.
Este de mentionat si echilibristica incercata de APM Prahova care incearca sa paseze toata vina pe Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova. Ar fi avut sens aceasta „pasare” a responsabilitatii daca Recop Recycling SRL Pleasa si interlopului Muresan detineau autorizatie de mediu integrata, pana la proba contrara sunt in aceeasi culpa:
Referitor la incercarile de indimidare ale Recop Recycling SRL Pleasa si ale interlopului Muresan Catalin reiteram ce am declarat in primul episod din acest serial: investigatia NU poate fi oprita, NU putem fi intimidati si vom devoala toate increngaturile din aceasta caracatita.
Nu ne este teama nici de clanurile interlope de prin Galati si/sau ale oamenilor politici din aceea zona care ofera protectie asa cum NU ne este teama nici de clanurile autohtone de prin Barcanesti de unde Recop Recycling SRL Pleasa si interlopul Muresan Catalin isi primeste „lumina” si anumite resurse finaciare.
Asa cum am precizat inca de la inceputul primului episod, dupa ce vom primi TOATE raspunsurile de la toate institutiile sesizate vom reveni cu documente si inregistrari audio concludente/explozive/explicite privind aceasta grupare de crima organizata.
Pana in prezent au reactionat prompt IPJ Prahova, Prim-ministrul României (prin Corpul de control al prim-ministrului) si Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, prin I.G.P.R care a sesizat organele de cercetare penala cu privire la „Bomba ecologica de la Pleasa” si atentatul la siguranta nationala:
:
Ramane suspecta tacerea celor de la Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova si nu vrem sa facem conotatii, deocamdata, cu privire la comasarea de rezervisti MAI in aceste institutii.
Reamintim ca, in data de 25.11.2022, a aruncat deseurile la vecini (poate IPJ Prahova ne va raspunde oficial si in aceasta speta):
„Mafia deseurilor” este noul fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării si se incadreaza la atentat la siguranta nationala.
Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013) Str. Fabricilor 9 Pleasa este o adevarata bomba ecologica care intr-un stat in care autoritatile functioneaza era de foarte mult timp inchisa.
Detalii necunoscute din viața miliardarului de carton Muresan Catalin: este „creierul” afacerilor cu deseuri derulate de Recop Recycling SRL, firma in care administrator si patron figureaza sotia acestuia (Catalina Muresan). Firma are ca obiect de activitate colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.
Muresan Catalin a detinut inainte o alta societate dar a preferat sa deruleze afacerile prin firma sotiei sale deoarece este cercetat penal cu fosta firma intr-un dosar aflat inca in lucru la D.N.A. (societate care si-a transformat numele in Recop Recycling SRL, si ca o scuza, nu este la DNA dosarul ci, la DIICOT).
PROTECTIA ASIGURATA DE ANGAJATI DIN IPJ PRAHOVA
Muresan Catalin este protejat de „Nasicul de la Mascati din IPJ Prahova si de doi fini ai celui din urma (un fin ofițer la BCCO Ploiești si alt fin la SERVICIUL DE INVESTIGAŢII CRIMINALE).
In fapt, cand nu umbla sub influenta drogurilor (o sa publicam o inregistrarea audio-video cu acesta cand se droga), „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova ameninta cu retinerea oameni de afaceri concurenti cu Muresan Catalin si in afara orelor de program intervine in conflictele acestuia cu cetateni de etnie romă din alte judete.
Tot „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova sifoneaza catre clanurile din Prahova cand vor avea loc eventualele perchezitii contra unor mici favoruri.
Antecedentele firmei protejate
In data de 13.02.2022
La Recop Recycling SRL Pleasa sute de baterii au explodat după ce duba în care se aflau a luat foc.
Autoritatile au tacut „malc”.
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/incendiu-de-amploare-langa-ploiesti-sute-de-baterii-au-explodat.html
In data de 17 mai 2022
La Recop Recycling SRL Pleasa izbucneste un incendiu cu degajare mare de fum. Incendiul s-a manifestat la membrana de izolație a unui rezervor de 50 de tone dezafectat.
Cu toate acestea, bomba ecologica a functionat bine mersi pe mai departe. Mai mult, chiar in timpul incidentului Muresan Catalin isi permitea sa injure si sa ameninte de fata cu organele de politie. Asa este cand te simti „bazat” pe „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova si pe finii acestuia.
Azi, va prezentam cca 2 minute de inregistrare video (din cele 60 minute realizate) cu ATENTATUL LA SIGURANTA NATIONALA – BOMBA ECOLOGICA DE LA PLEASA SAU MAI BINE ZIS CE ACOPERA TOTI CEI SUS MENTIONATI, INCLUSIV INSTITUTIILE STATULUI DE DREPT.
Dupa vizionarea probelor toti cei din MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR, Garda Nationala de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Judetean Prahova si Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova implicati in protejarea acestei bombe ecologice ar trebui sa isi prezinte demisia sau sa fie anchetati de organele de cercetare penala.
Care sunt legaturile periculoase dintre Penitenciarul Ploieşti si Muresan Catalin
Ca o paranteza esentiala. Zilele trecute s-a incercat intimidarea noastra prin interpusi. Daca nu s-a reusit intimidarea noastra s-a incercat acreditarea ideii ca favorulile date catre Comisarul șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti nu sunt favoruri drept mita ci au fost favoruri ca intre prieteni.
Nu stim ce o sa mai scorneasca directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Dan Halchin, in favoarea protejatului sau Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti cu asemenea prietenie dar NU credem ca Ministrul Justitiei ar gira ca sa puna in periocol viata detinutilor in „BOMBA ECOLOGICA” de la Pleasa, indiferent de mita si/sau prietenia dintre Valentin MATEI si Muresan Catalin.
Il asteptam pe numitul Muresan Catalin cu un DREPT LA REPLICA in care sa ne explice si cum a „obtinut” contractul cu Tymbark. Din inregistrarile audio intrate in posesia noastra REIESE IN CLAR CA acest contract a fost „obtinut” printr-un interpus, fost trezorier la un partid politic, dat afara dupa dezvaluirea noastra cand se lauda ca il va schimba pe seful Politiei Municipale Ploiesti de la acea data (o sa revenim cu publicarea inregistrarii audio si modul de facturare a „parandaratului”, pe o firma pentru servicii foto).
In mod surprinzator pentru investigatia noastra, in ecuatia „Bomba ecologica de la Pleasa”, a aparut si Grupul chinez Haier care detine o fabrica de 53 mil. euro in Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova.
Compania Haier Tech România, parte a Haier Group, prin unitatea de producţie de echipamente frigorifice din Europa isi recicleaza deseurile (spuma poliuretanica de la fabrica de frigidere) tocmai la „Bomba ecologica de la Pleasa”, adica la Recop Recycling SRL coordonata de Muresan Catalin.
In prezent, Recop Recycling si Muresan Catalin incearca sa scape de spuma poliuretanica „pasand” aceste cantitati catre o firma de reciclare ca materiale nepericuloase. (Vom reveni pe acest subiect, intr-un articol separat).
BOMBA ECOLOGICA DE LA PLEASA UNDE Recop Recycling SRL Pleasa INCALCA TOATE LEGISLATIILE SI LEGILE IN DOMENIU.
.
Vom reveni, cu dezvaluiri senzationale. (Ec Adrian Radu).
Exclusiv
Salariul, „Top Secret de Cartier”. Cum a bătut Sindicatul „Diamantul” la poarta Statului până a crăpat lacătul
Când întrebi cât câștigi, ți se răspunde: „Clasificat, tovarășe!”
Ani de zile, în România, întrebarea elementară a oricărui polițist –
„Cum se numește funcția mea și cum se calculează salariul meu?” –
a fost tratată de instituții ca o tentativă de spionaj militar.
Pe post de paravan, fluturat solemn ca un steag de mătase pe o cetate de hârtie, stătea HG 0610/2017, invocată obsesiv ca și cum ar fi fost cheia de la seiful NATO. Orice cifră, orice denumire de funcție, orice coeficient de salarizare – totul intra la „nu se poate, e secret”.
În timp ce mulți înghițeau în sec, Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a făcut ce nu face, de obicei, nici Ministerul, nici șefimea: a citit legea și a mers în instanță. Până la capăt. De trei ori. Și a ieșit cu victorii definitive în lanț, plus o recunoaștere scrisă din partea chiar a IGPR, instituția care ani de zile s-a comportat ca și cum salariul polițistului ar fi planul de mobilizare în caz de război.
Sursa deciziilor și a recunoașterilor oficiale invocate în acest pamflet: hotărârile Curții de Apel București și adresa oficială a IGPR, toate obținute în urma demersurilor făcute de SPRD „Diamantul”.
Petiția care a zguduit fortăreața: „Cu cât mă plătiți, concret?”
Totul a pornit de la o hârtie aparent banală: petiția nr. 342/NC/31.08.2019, întemeiată pe Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Sindicatul „Diamantul” a adresat instituțiilor patru întrebări atât de simple, încât tocmai de aceea au fost considerate periculoase de birocrație. Întrebări pe care orice polițist are dreptul elementar să le cunoască despre propriul salariu:
Care este actul normativ care stabilește denumirile funcțiilor de poliție și coeficienții de funcție și de grad aflați efectiv în plată?
Conține programul MAISAL (aplicația prin care se calculează salariile polițiștilor) denumirile funcțiilor de poliție?
Care sunt, concret, denumirile funcțiilor conform programului MAISAL?
S-a folosit valoarea VRS de 197,33 lei la calculul salariilor din iulie 2019 și al compensației de chirie?
Nici detalii operative, nici planuri de filaj, nici nume de informatori. Doar:
„Mecanismul propriului tău venit.”
Răspunsul instituțiilor? În traducere liberă: „Nu te băga unde nu-ți fierbe portofelul”:
„E clasificat.”
Instituțiile au preferat să transforme venitul polițistului într-un fel de armă strategică, ascunsă în subsolul HG 0610/2017. Numai că omul cu uniformă nu întreba câți agenți acoperiți are România, ci cum i se calculează salariul.
Curtea de Apel București: „Nu, salariul polițistului nu e bombă nucleară”
Prima palmă: Decizia 2711/06.12.2023 – Secția a VIII-a
Curtea de Apel București, Secția a VIII-a, prin Decizia 2711 din 06.12.2023 (definitivă), a spulberat fantezia birocratică potrivit căreia orice are legătură cu HG 0610/2017 devine, automat, top secret.
Instanța constată negru pe alb:
„Contrar susținerilor recurenților, Curtea constată că nu sunt incidente ipotezele de excepție prevăzute la art. 12 lit. a) din Legea nr. 544/2001 […]. Informațiile solicitate nu intră sub incidența dispozițiilor art. 12 lit. a) din Legea 544/2001, întrucât nu fac parte din categoria informațiilor clasificate. Împrejurarea că HG 0610/2017 […] este informație clasificată nu conduce la concluzia […] că informațiile solicitate referitoare la denumirile generice ale funcțiilor de poliție […] ar avea, în egală măsură, caracter clasificat. În realitate […] nu se confundă cu informațiile cuprinse în HG 0610/2017.”
Traducere pentru uzul polițistului de teren:
faptul că o hotărâre de guvern are anexe clasificate nu transformă în secret de stat denumirea funcției tale și modul în care ți se calculează salariul.
Cu alte cuvinte, nu tot ce atinge HG 0610/2017 devine brusc „secret de stat”. Salariul polițistului nu e un cod nuclear.
„Informație de interes public” nu înseamnă „copy-paste din lege”
A doua palmă: Decizia 614/13.03.2025 – Secția a IX-a
A doua lovitură a venit tot de la Curtea de Apel București, dar de data aceasta de la Secția a IX-a, prin Decizia 614 din 13.03.2025 (definitivă).
Instanța pune reflectorul direct pe eschiva clasică a instituțiilor:
în loc de răspuns concret, trimit pagini cu citate teoretice din legi, fără să dea niciunul dintre datele cerute.
Curtea reamintește ce spune explicit Legea 544/2001:
„Prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice […]. În mod corect instanța de fond a interpretat și aplicat art. 2 și art. 12 din Legea nr. 544/2001, reținând că […] din adresa pârâtului nu se poate desprinde un răspuns concret, reprezentând doar o prezentare teoretică a unor dispoziții legale […], fără a furniza informațiile cerute.”
Altfel spus: nu poți înlocui răspunsul real la întrebarea „Ce funcție am și ce coeficient am în plată?” cu o poezie de articole de lege. Asta nu e transparență, e praf în ochi.
IGPR, prins cu cheia de la seif în buzunar
Când „fortăreața” scrie, în sfârșit, negru pe alb
După două decizii definitive care au demontat pretextul „e clasificat”, a venit și lovitura în casa mamă:
Prin Decizia nr. 1867/20.09.2023 a Curții de Apel București (dosar 5314/3/2020), Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a fost obligat să dea pe față ce ascunsese ani la rând.
În executarea acestei decizii, IGPR s-a așezat la masă și, cu toată solemnitatea, a emis în scris, cu semnătură și număr de înregistrare — adresa nr. 26668/06.12.2023 — în care recunoaște:
„Urmare a Deciziei nr. 1867 din data de 20.09.2023, pronunțată de Curtea de Apel București […] cu privire la «Unitățile de poliție cu personalitate juridică proprie care se află în subordinea I.G.P.R.», acestea sunt reprezentate de cei 46 de ordonatori terțiari de credite din finanțarea I.G.P.R. […]”
După ani de refuzuri, abțineri și tăceri administrative, IGPR însuși a fost obligat de instanță să recunoască realitatea:
există 46 de ordonatori terțiari de credite în subordinea sa, adică 46 de unități de poliție cu personalitate juridică proprie.
Nu a mai ținut nici „secretul”, nici tăcerea.
În fața legii, „secretomania” a capitulat.
Trei procese, trei lecții: nu e părere, e practică judiciară
„Au făcut recurs. Au pierdut din nou.”
Dacă ar fi fost un accident, sistemul ar fi putut spune: „O scăpare, un caz izolat.”
Numai că nu e un caz izolat. Este un șir de înfrângeri judiciare constante pentru aceeași pretenție absurdă: că polițistul nu ar avea dreptul să știe cum se numește funcția lui și cum i se calculează salariul.
Bilanțul, pe scurt și la obiect:
- Trei victorii pe aceeași temă:
- Două hotărâri definitive ale Curții de Apel București,
- pronunțate de două secții diferite (Secția a VIII-a și Secția a IX-a),
- împotriva a trei inspectorate: Caraș-Severin, Mehedinți, Călărași.
-
- Recunoașterea scrisă a IGPR în executarea Deciziei nr. 1867/20.09.2023, prin adresa oficială nr. 26668/06.12.2023.
La fond, Sindicatul „Diamantul” a câștigat.
Inspectoratele au făcut recurs.
Au pierdut din nou, definitiv.
Nu mai vorbim, aşadar, de o dispută de opinii, ci de ceea ce instanțele numesc clar:
„practică judiciară constantă”.
Iar o astfel de practică judiciară nu poate fi spălată cu o adresă birocratică plină de citate sterile. Poți să scrii câte pagini vrei cu „în temeiul art. X…”, dar nu mai poți nega evidența:
salariul polițistului, mecanismul lui și funcția reală în plată sunt informații de interes public pentru titularul lor.
Nu vrem favoruri. Vrem legea – și o vrem pentru toți
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” nu a cerut și nu cere privilegii.
Nu a cerut salarii la mica înțelegere, sporuri în plic sau excepții magice.
A cerut ceva ce ar fi trebuit să fie normal din prima zi în care un om își pune uniforma:
dreptul fiecărui polițist de a-și înțelege propriul salariu.
Când statul îți cere să aperi legea, dar îți ascunde, sub pretext de „clasificat”,
chiar regulile după care îți calculează leafa, nu mai vorbim de ordine, ci de absurd.
În urma acestor hotărâri ale Curții de Apel București și a recunoașterii scrise a IGPR, obținute prin demersurile SPRD „Diamantul”, farsa s-a încheiat:
salariul polițistului nu mai poate fi tratat ca o taină de stat.
Restul e simplu:
ori se aplică legea pentru toți polițiștii, ori vom continua, în stil pamfletar,
să demontăm, cu hotărâri definitive în mână, fiecare „secret” inventat de birocrație. (Cerasela N.).
Exclusiv
Catedrala Jmecheriei: IPJ Prahova între doctorul‑Dumnezeu cu TID, școlărița în fundul gol și cămătăria de la CAR. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIV)
Inspectoratul de Protecție al Jmecherului”:
Cum a fost ocupat IPJ Prahova de doctori‑Dumnezeu, școlărițe în fundul gol și cămătari cu epoleți
Județul unde legea e pentru fraieri, iar șmecherii au poliția la buton
În Prahova, statul de drept are două viteze.
Una pentru săteni, bătrâni, tineri fără „spate” și polițiști cu coloană: amendă, dosar, psiholog, umilință.
Alta pentru șefi, „doctori Dumnezeu”, copii de bani gata, protejați politici, agende dezbrăcate și cămătari de interior: protecție, mușamalizări, statistici scoase din burtă și dosare „în lucru” până la pensie.
De ani de zile, ziarul de investigații Incisiv de Prahova documentează cum IPJ Prahova a fost transformat, bucățică cu bucățică, nu în Inspectoratul de Poliție al Județului, ci într-un Inspectorat de Protecție al Jmecherului. Restul – „Siguranță și încredere” – e doar lozincă pentru pliante.
Când Poliția cere presei: „Dați-ne sursele, că așa vrem noi”
Povestea începe acolo unde, teoretic, ar trebui să se rupă filmul: la libertatea presei.
După un articol despre un accident rutier cu o autospecială a Poliției Prahova, IPJ se trezește cu o idee genială:
deschide dosar penal pentru „divulgare de informații secrete de serviciu” și trimite redacției Incisiv de Prahova o adresă oficială prin care cere, relaxat, numele surselor jurnalistice.
Adică exact ce interzic:
- Regulamentul UE 2024/1083 privind libertatea mass‑media (EMFA);
- jurisprudența CEDO;
- ghidurile Consiliului Europei privind art. 10 CEDO.
Într-o scrisoare deschisă, organizații precum ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Resurse Juridice, CeRe, Centrul FILIA și altele explică, pe limba oricărui elev de clasa a VIII‑a:
- protecția surselor este drept fundamental;
- statele NU pot obliga presa să își predea sursele;
- nici jurnaliștii, nici colaboratorii lor nu sunt oficiu de declarații pentru poliție.
Bruxelles-ul spune: „Nu umblați la surse.”
IPJ Prahova aude: „Scrieți aici, cu nume și prenume, cine v-a spus, că vrem și noi să știm.”
Când instituția care trebuie să aplice legea calcă în picioare EMFA, CEDO și propriul Cod Penal, nu mai e derapaj. E abuz cu antet.
Scorțeni: arde satul, 112 deranjează sistemul
În comuna Scorțeni, România reală arată așa:
- arderi mari, fum înecăcios, risc pentru gospodării și sănătate;
- un sătean sună la 112 – exact cum îl învață statul în campanii.
La fața locului vin polițiștii de la Băicoi și cei ai Primăriei Scorțeni. Și ce fac, după cum povestește omul?
- îl certează că a sunat;
- îi spun că „asta nu e urgență”;
- îi sugerează să nu mai sune, chiar dacă arde;
- și îi dau amendă, ca lecție de „educație civică”.
Spiritul civic se taxează, nu se încurajează.
Body‑cam‑ul, instrument de transparență în țările normale, devine, după relatarea săteanului, întrerupător de conveniență:
off când se discută mizerii, on când trebuie cosmetizată scena pentru raport.
Plângerea săteanului ajunge la Biroul Control Intern (BCI) exact la o ofițeră cu:
- foști colegi printre cei reclamați;
- părinți ancorați în aceeași zonă;
- legături profesionale directe cu oamenii din teren.
La IPJ Prahova, asta nu se cheamă „conflict de interese”. Se cheamă „repartizare ca la carte”.
Mesajul pentru sat:
Nu mai sunați la 112, nu flăcările deranjează sistemul. Voi îl deranjați.
Antonescu, polițistul declarat „nebun” pentru că nu stă în genunchi
În același decor apare un alt „deranjant”: agentul Antonescu Andrei Alexandru, ajutor de șef de post la Scorțeni:
- un an vechime;
- tânăr, dezinvolt;
- nu se lasă călcat pe cap;
- nu are reflexul „să trăiți, șefu’, scuzați că exist”.
Destul cât să fie trecut la „caz special”.
În loc să fie întrebați de ce:
- se amendează cetățeanul care sună la 112;
- body‑cam‑urile se deschid și se închid „la buton”;
șefii găsesc soluția clasică:
Antonescu e trimis la psiholog.
Nu pentru ajutor, ci pentru ștampilă:
- nu pupă papucul? „instabil”;
- reacționează când vede abuz? „problemă de comportament”;
- are coloană vertebrală? „nepotrivit pentru sistem”.
Întrebarea elementară:
- dacă era cu adevărat „nebun”, cum a trecut de testele psihologice de admitere?
- cum a funcționat un an fără diagnostic?
- de ce apar „simptomele” exact după ce îndrăznește să nu mai stea în genunchi?
La IPJ Prahova, psihiatria nu se face cu teste, ci cu nervii șefului.
Radar pe câmp, cruci în oraș
Un județ cu atâtea morți în trafic ar avea nevoie de Serviciu Rutier treaz, nu de filosofie de birou.
Realitatea:
- tineri aruncați din mașini și străpunși de garduri de fier;
- garduri și stâlpi băgați în carosabil, fără avize serioase;
- străzi îngustate artificial, cu risc de impact frontal.
Unde e radarul?
- nu în Băicoi, pe străzile unde s‑au produs tragedii;
- nu în punctele negre reale;
ci în câmp, în „localități” cu:
- 2 benzi pe sens;
- 0 case;
- o livadă;
- doar indicator de „localitate” pe hârtie.
Exact cum arată și capturile de pe grupurile de radare:
„Schela Băicoi”, „Paralela 45”, DN-ul cu două benzi pe sens, câmp cât vezi cu ochii – acolo pândește radarul, să prindă șoferi cu 70 la oră, în loc să stea unde sunt oameni, pietoni, garduri, copii.
Mai mult: șoferii își fac mișto, pe grupuri, de „forțele impresionante” scoase brusc la blocurile din Băicoi – inclusiv un BMW de la rutieră, apariție rară –, după atâtea articole despre lipsa de acțiune privind morții de pe șosele.
Se fac că muncesc: spectacol de poliție, nu siguranță rutieră.
Exemplu clasic:
un caz relatat în presă – echipaj cu radarul la Bucov pe DN, iar la câteva sute de metri, accident mortal.
Radarul lucra la „statistică”, moartea lucra la timp.
„Doctorul Dumnezeu” cu PH 01 TID și poliția în poziție de preș
Cea mai didactică lecție de slugărnicie instituțională se joacă la Postul de Poliție Păulești.
Decor:
- semn mare: ACCES INTERZIS;
- în curte intră, ca la mall, o decapotabilă albă Mercedes cu număr PH 01 TID.
Agentul Stănică Mihai face exact ce scrie în fișa postului:
- oprește șoferul;
- îl întreabă dacă are vreo reclamație – bun, atunci lași mașina AFARĂ;
- îi explică simplu: curtea Poliției nu e parcare privată.
Din mașină coboară un personaj:
- extrem de agitat;
- transpirat „cronic”;
- cu replici de genul: „n-am unde parca”, „s-a stricat mașina” (deși mașina merge);
- refuză să se legitimeze;
- refuză să mute mașina;
- amenință cu „tata” și cu „Preda”.
Agentul îl sancționează, corect, și cheamă un echipaj cu DrugTest – comportamentul o cere.
Se află cine e „supăratul”:
Toma Iustin Daniel, „mare doctor” – cu profil de Instagram „Endocrinology Doctor – PhD student – Be a king? Think not, why be a king when you can be a God?” – și familie cu influențe în Ploiești și la IPJ.
Vine și „tăticul”:
- nu să‑l certe pe băiat, ci să‑l spele cu influență;
- promite că „vor vedea polițiștii cine e el”;
- aruncă, ca instrument de presiune, numele Preda – nu șeful de post, ci șeful IPJ Prahova, Preda Ginel.
Ce urmează?
- BCI sare în picioare, vine personal la Păulești;
- se ridică imaginile de pe camerele Primăriei;
- un om de la SOP vine special să ridice procesul‑verbal;
- pe grupul WhatsApp „SPR 3 Blejoi” apar mesaje nervoase, inclusiv unele șterse – clasicul „să nu rămână urme”.
Toate aceste structuri – BCI, SOP, Secția Blejoi – se mișcă mai repede pentru un proces-verbal dat unui răzgâiat cu TID decât s-au mișcat vreodată pentru:
- un viol;
- o crimă;
- un copil mort pe șosea.
Noaptea minții la Blejoi: statistici pe 5 ani doar pentru că a fost testat „cine nu trebuie”
După ce Incisiv de Prahova a expus cazul TID, IPJ intră în modul „damage control”.
Pe WhatsApp-ul Secției Blejoi ajunge o cerere halucinantă de la șefi:
- pentru 2020–2024:
- media acțiunilor/raziilor pe droguri;
- media polițiștilor OP participanți;
- media persoanelor conduse la sediu pentru droguri, cu câți sub 18 ani;
- pentru 2025:
- numărul total de acțiuni/razii droguri;
- numărul total de polițiști participanți;
- numărul exact de persoane conduse la sediu pentru droguri (și câți minori);
- numărul de plângeri formulate împotriva polițiștilor și ce anume au vizat.
Nu pentru o strategie antidrog.
Nu pentru o analiză națională.
Ci pentru că UN singur „God cu TID” a fost testat la droguri.
Polițiștii întreabă, pe bună dreptate:
- cum să dai statistici pe 5–6 ani când mulți nu mai lucrează, unii s-au pensionat, alții nici nu erau în Poliție în 2020?
- care e legătura între faptul că tu respecți procedura azi și ce a făcut altcineva acum 4–5 ani?
Răspunsul e simplu:
Nu există nicio legătură.
Se caută doar pretexte pentru a întoarce povestea: din „doctorul tratat ca orice cetățean” în „doctorul persecutat de sistem”.
Pentru băiatul cu TID, IPJ cere medii pe 5 ani.
Pentru bătrânul jefuit la țară – „dosar în lucru”.
„Academia de Cămătărie” IPJ Prahova: semnătura ta, jaful lor
În paralel cu circul, o altă fabrică funcționează bine: caracatița creditelor și a cămătăriei interne, dezvăluită de Incisiv de Prahova (dosarul „WHITE TOWER”, dosarul penal nr. 4621/P/2023) și confirmată ulterior de Mediasud.
Schema, în rezumat:
- ani la rând, grupări din IPJ Prahova au folosit:
- credite la CAR-ul inspectoratului;
- falsuri de semnături;
- „povești lacrimogene” pentru a stoarce bani de la colegi;
- prejudiciu:
- în dosarul 4621/P/2023 – circa 1,7 milioane lei și peste 500 de acte materiale;
- în alte combinații interne relatate – aproximativ 600.000 de euro, după discuțiile din interior.
Nume pomenite recurent:
- Matei Tatiana – „șefa promoției de credite”, pensionată, dispărută „prin Olanda”;
- Neacșu Silviu;
- Cremeneanu Costel;
- Hagiu Monica, secretara cu pix de aur.
Metode:
- cereri de împrumut „umflate” (6.000 deveneau 60.000 printr-un zero în plus);
- semnături falsificate (Iulică Dascălu, Manea Victor, Bădică Gabriel și mulți alții);
- împrumuturi pe numele unor polițiști care aflau de ele când veneau popririle pe salariu.
Victimele:
- zeci de polițiști cu popriri;
- familii distruse, divorțuri;
- rușine: „cum ai fost păcălit, dacă ești polițist?”
Autorii?
- protejați de ani de zile de:
- Eduard Mirițescu, adjunct IGPR – informat, conform surselor, despre situația de la CAR încă din 2016;
- Marcel Bălan, adjunct IPJ – implicat în examene, numiri și „diurne morale”;
- Codruța Șchiopu, fostă șefă SICE – dosare ținute la sertar până la pensia specială.
DGA s-a oprit când a dat de nume mari.
DGPI (fost SIPI), cu sediul în aceeași clădire, n-a văzut nimic.
Miruna de la Băicoi: când poliția devine studio foto și autospeciala – Uber sentimental
În tot acest tablou, agenta Miruna Ciubuciu nu e excepția, ci caricatura perfectă.
Conform informațiilor dezvăluite de Incisiv de Prahova:
- colegul Andrei Olaru de la Ordine Publică intră în biroul ei și o găsește dezbrăcată în fundul gol;
- explicația Mirunei: își tratează o boală de piele cu cremă, exact în birou, nu în baie.
În interior se vorbește însă de ședințe foto „naturiste”, „pentru uz personal” sau pentru vreun admirator la distanță.
Nu e singura performanță:
- la o petrecere de sfârșit de an, apare îmbrăcată în „școlăriță”: fustiță minusculă, codițe, look de film 18+;
- are, la un moment dat, permisul suspendat, dar se verifică acum dacă nu cumva a condus autospeciale ale Poliției în toată perioada.
Un civil în aceeași situație ar fi făcut deja cunoștință cu un dosar penal.
Miruna, în schimb, era:
- fata unui fost cadru;
- protejata unui „tătuc” cu greutate la centru;
- tolerată de IPJ până când presa a venit cu pozele în dinți.
Când rușinea devine imposibil de cosmetizat, își dă demisia.
Demisia nu spală însă:
- anii în care uniforma a fost costum de scenă;
- impunitatea de care a beneficiat;
- mesajul transmis colegilor corecți: „fă ce vrei, dacă ai spate, nu pățești nimic”.
Cancerul sexual „oficializat”: prădători în uniformă, dosare șterse în 30 de minute
Cel mai grav capitol rămâne însă cel al prădătorilor sexuali în uniformă, mușamalizați la vârf, documentat amplu de Incisiv de Prahova în ancheta:
„I.P.J. Prahova, patul de moarte al legii: Cancerul sexual mușamalizat de comisarii Ginel, Bălan & Co. – Incisiv de Prahova demască rețeaua prădătorilor sexuali din uniformă!”, accesibilă integral aici:
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/12/30/i-p-j-prahova-patul-de-moarte-al-legii-cancerul-sexual-musamalizat-de-comisarii-ginel-balan-co-incisiv-de-prahova-demasca-reteaua-pradatorilor-sexuali-din-uniforma/
Două cazuri-simbol:
- Comisar‑șef Iordan Ion Laurențiu – Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina
- elevul R.D. reclamă că a fost agresat sexual în biroul ofițerului de serviciu;
- presiune, constrângere, promisiunea că „revine pentru favoruri sexuale”;
- Serviciul de Investigații Criminale al IPJ emite, pe 20.12.2025, ora 16.00, un raport crucial;
- în 30 de minute, raportul este ȘTERS din sistem.
Cine a condus, în trecut, acest serviciu?
Marcel Bălan, actual adjunct IPJ, celebru deja în anchetele Incisiv de Prahova.
Coincidență? Prea scârbosă ca să mai fie credibilă. - Agentul Nicolae Ciprian – fost șef de post la Bătrâni, mutat în „urban” la Măgurele
- arestat preventiv pe 23.12.2025 pentru agresiune sexuală și tentativă de viol;
- victime: persoane vătămate din dosare în lucru sau aflate sub ordine de protecție;
- adică exact oameni vulnerabili, sub „protecția statului”, transformați în pradă.
Tiparul:
- funcția și ascendentul psihologic folosite ca armă;
- instituția transformată în paravan;
- rapoarte șterse;
- prieteni prin parchete care decid „ce trăiește și ce moare” pe masa de lucru.
Norocul – și rușinea sistemului – e că ambele dosare au ajuns, în final, la o procuroare recunoscută ca profesionistă, Mihoc Iuliana.
Ghinionul prădătorilor: nu toți procurorii sunt „prieteni”.
Strategia conducerii IPJ:
- să ascundă cazurile;
- să interzică oricărei structuri să comunice cu presa;
- să evite orice etichetă de „management defectuos”;
- să îi permită lui Ginel Preda să iasă „curat” la pensie și lui Bălan să viseze la scaunul de inspector‑șef.
Panourile „Stop Vexler”: când statul apără extremismul prin lene și nepăsare
Pe DN1, la Băicoi, România și-a construit o oglindă completă, relatată de Incisiv de Prahova și preluată de Digi24, Spotmedia, Adevărul
Pe DN1, la Băicoi, România și-a pus în același loc:
- un mormânt de 5.000 de ani al culturii Yamnaya, scos la lumină de arheologi și lăudat de Consiliul Județean Prahova;
- două panouri cu mesajul „Stop Vexler”, îndreptate împotriva Legii 241/2025 („Legea Vexler”), care combate antisemitismul, xenofobia și propaganda legionar‑fascistă.
Presa serioasă – Digi24, Spotmedia, Adevărul – a explicat deja ce face legea:
pedepse mai dure pentru:
- negarea și falsificarea Holocaustului;
- promovarea cultului criminalilor fasciști/legionari;
- propaganda rasistă și xenofobă.
Statul spune, oficial: „Nu vrem antisemitism, nu vrem extremism.”
Panourile spun, cu tupeu: „Stop Vexler” – adică „stop legea care ne taie propaganda”.
CNCD, prin vicepreședintele Cătălin Raiu (citat de Spotmedia și Adevărul), spune clar:
- mesajele „Stop X” pot fi discurs de ură;
- când „X” este o persoană asociată unei comunități (Silviu Vexler – reprezentant al comunității evreiești), mesajul poate fi perceput chiar ca incitare la violență, până la „lichidare fizică”;
- panourile StopVexler.ro ridică un risc real de discurs de ură.
IPJ Prahova:
- înregistrează sesizarea (14.264/09.06.2026);
- deschide dosar penal (1689/11.06.2026);
- scrie frumos că „verifică” conținutul și autorizarea.
Între timp:
- unul dintre panouri stă bine‑merci pe teren al UAT Băicoi, fără drept;
- ambele ar fi fără autorizații;
- campania StopVexler.ro – asumată public de Partidul Acțiunea Conservatoare (PAC), al lui Claudiu Târziu, conform Spotmedia – merge mai departe offline și online.
Abia pe 17.06.2026, ora 10:15, un Logan IPJ e surprins de Incisiv de Prahova intrând, în sfârșit, la Primăria Băicoi. După aproape o lună de scandal.
Legea Vexler apără statul de extremism.
Cine apără Legea Vexler de un stat care se mișcă doar când îl ia presa la mișto?
Două Prahove în același județ: una cu dosar „in lucru”, alta cu „Preda la telefon”
Din toate aceste episoade – Scorțeni, Băicoi, Păulești, CAR, Câmpina, Stop Vexler – se văd clar două Românii în același județ:
- Prahova fără pile
- sătenii care sună la 112 – amendați și certați;
- părinții care pierd copii în accidente – ignorați până când fac scandal public;
- femeile hărțuite – trântite cu „fapta nu e prevăzută de lege penală”;
- polițiștii tineri care nu stau ghemuiți – trimiși la psiholog și „lucrați” intern.
- Prahova cu pile, bani și relații
- doctori autoproclamați „God”, cu număr PH 01 TID – protejați cu BCI, SOP și statistici pe 5 ani;
- agende în fundul gol, cu permis suspendat – ținute în brațe până când se sparge buba în presă;
- cămătari de interior și falsificatori de semnături – lăsați ani de zile să învârtă sute de mii de euro în CAR;
- prădători sexuali în uniformă – acoperiți cu rapoarte șterse în 30 de minute și prietenii prin parchete;
- promotorii mesajelor de tip StopVexler.ro – tratament cu „dosar în lucru” și Logan la relanti.
Întrebările oamenilor simpli sunt de bun‑simț și devastatoare:
- De ce sunt ținuți mereu în brațe șefii de poliție și cetățenii cu bani și relații?
- Dacă săteanul X reclamă ceva, de ce nu se întâmplă nimic?
- De ce pentru un „răzgâiat imatur cu bani” se pune în mișcare BCI, SOP, statistici pe 5 ani și telefoane la Preda?
Pe grupurile de radare, șoferii fac mișto de:
- patrule scoase brusc la blocuri în Băicoi;
- BMW‑uri de la rutieră apărute „de decor”, rar, după atâtea articole despre lipsa lor;
dar realitatea rămâne aceeași:
- radar pe câmp, între două lanuri și o livadă;
- morți în oraș, între două garduri băgate în drum.
BCI-ul pentru deranjați, nu pentru derbedei
Oficial, Biroul Control Intern ar trebui să fie „poliția poliției”.
În Prahova, BCI pare să fie poliția deranjaților:
- se mișcă exemplar când un „copil de bani gata” cu TID e testat la droguri;
- ridică filmări în forță pentru un proces‑verbal perfect legal;
- intră în fibrilații când un „doctor Dumnezeu” se simte ofensat.
În schimb:
- nu sare pentru săteanul amendat că a sunat la 112;
- nu fierb telefoanele când un polițist e trimis la psiholog pentru că refuză să pupe papucul;
- nu se cere nicio statistică pe 5 ani când un copil moare pe șosea la 300 de metri de un radar plantat în câmp.
Polițiștii de la Secția Blejoi se întreabă, cu oboseală și scârbă:
- „De unde să știm noi, în 2026, ce a făcut altcineva în 2020?
Mulți s-au pensionat, mulți nici nu erau în serviciu.
Cu asta se ocupă IPJ-ul? Cu chestii de noaptea minții, doar ca să spele obrazul unuia cu bani?”
Răspunsul e da.
Exact cu asta se ocupă.
Concluzie: Prahova, județul în care 112 deranjează cariera, nu criminalul
Puse cap la cap – cu nume, date, dosare, rapoarte șterse, panouri, radare pe câmp, BMW de poză, Miruna în fundul gol, TID „God”, Antonescu „nebun”, garduri înfipte în drum, credite false și prădători sexuali în uniformă – tabloul e limpede:
- IPJ Prahova nu funcționează ca apărător al legii, ci ca apărător al jmecherului;
- cetățeanul de rând, fie el sătean sau polițist cinstit, e material de consum;
- presa independentă, precum Incisiv de Prahova, devine singurul „organ de control” real, de care șefii se tem mai tare decât de orice DGA sau DGPI.
Cât timp:
- Preda Ginel și Marcel Bălan rămân la butoane;
- academiile de cămătărie, de protecție pentru „doctori Dumnezeu” și „școlărițe”, de mușamalizare a abuzurilor sexuale rămân intacte;
- DGA, Parchetul, DGPI și restul dorm pe dosare și se trezesc doar când ies pozele în ziar;
Prahova va continua să fie:
- județul unde legea nu se aplică, se negociază;
- unde 112 nu salvează, ci deranjează;
- unde dosarele nu se rezolvă, se lasă să putrezească până la pensie;
- unde normalitatea e diagnostic de boală psihică, iar decența – act de rebeliune.
Iar IPJ Prahova va rămâne ceea ce a devenit deja, după cum o arată investigațiile repetate ale Incisiv de Prahova:
nu Inspectoratul de Poliție al Județului, ci Inspectoratul de Protecție al Jmecherului Prahovean. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Polițist la ONU, destituit de pe hârtie: cum a încercat IGPR să dea afară România din legalitate
În 2015, un comisar de poliție român aflat de ani de zile în misiuni internaționale ale ONU și UE s‑a trezit că, în timp ce reprezenta țara în lume, țara – prin IGPR – îl dă afară pentru „absență nemotivată”.
Un detaliu „minor”: omul era în misiune, cu contract ONU, iar raportul de serviciu îi era suspendat de drept.
Speța, documentată și prezentată public ca „material informativ” de Sindicatul Polițiștilor Români „Diamantul” (SPR „Diamantul”), s‑a încheiat definitiv în 2018 cu o palmă juridică zdravănă pe fața Ministerului de Interne și a IGPR: destituirea anulată, articol de ordin ministerial anulat, polițistul repus în funcție.
Cum dai afară un polițist aflat în misiune ONU: „absență nemotivată” de la logică
Ofițerul – comisar – lucra de ani buni în misiuni ONU și UE, cu raportul de serviciu suspendat de drept, an de an, prin dispoziții individuale emise de IGPR. Procedura era simplă: misiune internațională, cerere, suspendare de drept constatată prin act administrativ. Totul legal, repetitiv și plictisitor de corect.
La sfârșit de 2015, ofițerul cere prelungirea suspendării raportului de serviciu de la 15.12.2015 pentru un nou contract ONU (15.12.2015 – 14.12.2016).
IGPR, brusc inspirat, decide să „inoveze”:
- respinge prelungirea printr-o simplă adresă de informare, fără motivare;
- îi cere să reia activitatea în țară, invocând art. 45 alin. 3 din OMAI nr. 298/2011 (modificat prin OMAI nr. 163/2014), articol care transforma suspendarea de drept într-o suspendare „cu aprobarea șefilor”;
- după care îl acuză de „absență nemotivată” și îl destituie disciplinar în baza art. 58 alin. 1 lit. e din Legea nr. 360/2002.
Pe scurt: statul îl trimite în lume, îl lasă acolo, apoi îl dă afară că nu mai vine înapoi la un ordin bazat pe un text ilegal.
Polițistul dă IGPR în judecată: „misiune imposibilă” devine manual de drept
În dosarul nr. 41261/3/2016 (reclamant reprezentat de SPR „Diamantul”, președinte Emil Păscuț), comisarul cere instanței un pachet complet:
- Anularea OMAI nr. 298/2011, în special art. 45 alin. 3;
- Constatarea prelungirii suspendării de drept a raportului de serviciu pentru perioada 15.12.2015 – 14.12.2016;
- Obligarea IGPR să emită actul de constatare a acestei suspendări;
- Anularea dispoziției de destituire disciplinară;
- Reintegrarea în funcție și repunerea părților în situația anterioară;
- Daune morale de 20.000 lei și publicarea hotărârii pe site‑ul IGPR.
Pe lângă acestea, în cererea introductivă sunt ridicate probleme de competență, calitate procesuală și constituționalitate, cu trimiteri punctuale la Constituție, Legea contenciosului administrativ, Legea 188/1999, Legea 360/2002, jurisprudența CCR, ÎCCJ și a curților de apel.
Tribunalul București: ordin ilegal, destituire nulă, IGPR în offside
În 2017, Tribunalul București (Secția de contencios administrativ și fiscal) admite acțiunea în parte:
- anulează OMAI nr. 298/2011;
- constată că raportul de serviciu a fost suspendat de drept pe perioada 15.12.2015 – 14.12.2016;
- obligă IGPR să emită actul administrativ individual de constatare a prelungirii suspendării;
- anulează dispoziția de destituire disciplinară;
- dispune reintegrarea comisarului pe funcția deținută anterior;
- acordă daune morale de 2.000 lei (mult sub cei 20.000 lei ceruți) și respinge cererea de publicare a hotărârii pe site‑ul IGPR.
De ce?
Instanța constată:
- Refuzul IGPR de a prelungi suspendarea a fost arbitrar și nemotivat: timp de patru ani, aceeași situație a fost soluționată prin suspendare de drept, brusc, în 2015, IGPR „descoperă” altă interpretare, fără explicații.
- OMAI nr. 298/2011 fusese emis în baza art. 78 din Legea nr. 360/2002, text între timp declarat neconstituțional de CCR prin Decizia nr. 244/2016. Rezultatul: ordinul ministerial rămâne fără temei legal.
- Se aplică, deci, dreptul comun, respectiv Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, art. 95 alin. 1 lit. c și alin. 4: suspendarea raportului de serviciu pentru cei care desfășoară activități în organisme/instituții internaționale operează de drept, la inițiativa funcționarului, nu la bunul plac al șefului.
Altfel spus: legea spune clar „de drept”, ordinul ministerial a încercat să spună „cu aprobarea noastră”. Tribunalul alege legea, nu fițele administrative.
Curtea de Apel București: decapitarea articolului otrăvit din OMAI 298/2011
În recurs, Curtea de Apel București (Secția a VIII‑a CAF) reanalizează și, în 2018, pronunță soluția definitivă:
- anulează doar art. 45 alin. 3 din OMAI nr. 298/2011 – restul cererii de anulare a ordinului este considerat lipsit de interes, deoarece problema concretă a reclamantului era legată de acest alineat;
- respinge acordarea de daune morale – instanța apreciază că recunoașterea dreptului și reintegrarea constituie o satisfacție echitabilă suficientă;
- menține:
- constatarea suspendării de drept a raportului de serviciu,
- obligarea IGPR de a emite actul de constatare,
- anularea destituirii,
- reintegrarea în funcție.
Curtea respinge și excepția de necompetență materială, reținând că:
- Tribunalul este instanța competentă în baza art. 109 din Legea nr. 188/1999, normă specială, în litigiile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici (prin analogie și pentru polițiști);
- capătul de cerere privind nulitatea ordinului este un capăt accesoriu, nu o excepție de nelegalitate care să mute competența la curtea de apel.
Anatomia juridică a unui abuz: ce a susținut reclamantul
1. Competența materială – cine judecă?
În cererea introductivă, reclamantul a invocat:
- art. 109 și art. 117 din Legea 188/1999 – competență specială a tribunalului în litigiile de serviciu ale funcționarilor publici;
- Decizia civilă nr. 4782/11.12.2014 a ÎCCJ – soluționarea unui conflict de competență privind anularea OMAI nr. 400/2004;
- precedente în care Tribunalul București a anulat OMAI nr. 400/2004 ca instanță de fond.
Mesajul: nu te poți ascunde în spatele competenței ca să scapi de controlul legalității.
2. Cine răspunde pentru ordinul ministerial?
Pentru calitatea procesuală pasivă a ministrului, reclamantul a arătat:
- art. 7 alin. 5 din OUG nr. 30/2007: ministrul, ca autoritate unipersonală, emite ordinele normative;
- ministerul, ca instituție, doar elaborează și avizează (art. 3 alin. 1 lit. c pct. 1);
- analogie cu Președintele (decrete), Prim‑ministrul (decizii), Avocatul Poporului (ordine): răspunde autoritatea care semnează actul, nu clădirea.
3. Ordin abrogat, dar încă ilegal: „mortul legal” care mai poate fi judecat
Un alt punct cheie: admisibilitatea anulării unui act normativ chiar abrogat. Reclamantul a invocat:
- art. 126 alin. 6 din Constituție și art. 11 alin. 4 din Legea nr. 554/2004: actele normative nelegale pot fi atacate oricând;
- abrogarea înseamnă doar ieșirea din vigoare, nu dispariția juridică;
- abrogarea nu poate sustrage actul de la controlul de legalitate, tocmai pentru că interesează efectele sale în trecut;
- jurisprudența: CA Cluj, Sentința civilă nr. 114/2011 (definitivă, publicată în M. Of. nr. 308/2012).
Cu alte cuvinte: faptul că ordinul nu mai e în vigoare nu șterge abuzurile pe care le‑a produs.
4. Nulitatea OMAI nr. 298/2011 – emis pe un articol căzut la CCR
Sprijinindu‑se pe Decizia CCR nr. 244/2016, reclamantul a arătat:
- OMAI nr. 298/2011 a fost emis în baza art. 78 alin. 1 din Legea nr. 360/2002, text declarat neconstituțional;
- un ordin care se sprijină pe o normă neconstituțională își pierde temeiul legal și devine nul;
- model de practică: patru hotărâri de anulare a OMAI nr. 400/2004 în baza Deciziei CCR nr. 392/2014, pronunțate de ÎCCJ – Secția de contencios administrativ și fiscal și de Curtea de Apel București – aceeași secție.
5. Art. 45 alin. 3 – alineatul care „a adăugat la lege”
Textul‑cheie, art. 45 alin. 3 din OMAI 298/2011 (modificat prin OMAI nr. 163/2014), a fost atacat punctual:
- legea generală, Legea 188/1999, art. 95 alin. 1 lit. c, prevede constatarea suspendării de drept a raportului de serviciu pentru funcționarii aflați în activități la organisme internaționale;
- ordinul ministerial a transformat această constatare într‑o suspendare condiționată de aprobarea autorității – adăugând un filtru discreționar pe care legea nu îl cerea;
- astfel, s‑a încălcat ierarhia normelor (art. 13 și 78 din Legea nr. 24/2000), un ordin neputând modifica sau restrânge drepturile conferite de lege;
- textul a creat și discriminare între polițiștii trimiși în misiune cu aprobarea șefilor și cei care îndeplineau condițiile legale, dar fără „binecuvântare ierarhică”.
Rezultatul: un alineat folosit ca barieră discreționară, ras la controlul de legalitate.
6. De ce a fost nulă destituirea
Nulitatea dispoziției de destituire disciplinară a fost fundamentată pe mai multe paliere:
- derivă din nulitatea OMAI nr. 298/2011 și, în special, a art. 45 alin. 3: dacă temeiul refuzului de suspendare e ilegal, „absența nemotivată” devine o ficțiune;
- necompetența IGPR de a destitui un ofițer (comisar): potrivit art. 58 alin. 6, art. 69 alin. 1 lit. g și art. 15 lit. b, c din Legea nr. 360/2002, ministrul este singurul competent să dispună destituirea în astfel de cazuri;
- actele pregătitoare bântuite de vicii: s‑a invocat neconstituționalitatea art. 59 alin. 2 lit. a din Legea nr. 360/2002, text apreciat ca vag și imprecis;
- încălcarea art. 95 alin. 1 lit. c și alin. 4 din Legea nr. 188/1999 – suspendarea trebuia recunoscută de drept, fără marjă de apreciere pentru IGPR;
- lipsa actului de reluare a activității: conform art. 96 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 și art. 27²⁸ din Legea nr. 360/2002, reluarea nu se produce automat („ipso iure”), ci doar prin act administrativ individual. Fără un astfel de act, polițistul nu poate fi declarat „absent”;
- tratament discriminatoriu față de alți ofițeri în situații similare, pentru care suspendarea a fost prelungită fără probleme.
7. Reintegrare și daune morale – drepturi, nu favoruri
Reclamantul și SPR „Diamantul” au fundamentat cererile de reintegrare și reparații morale pe:
- art. 21 și 52 din Constituție – accesul liber la justiție și răspunderea statului pentru prejudiciile cauzate;
- principiul restitutio in integrum;
- art. 30–35 și 253 din Codul civil – protecția drepturilor nepatrimoniale și reparația pentru prejudiciile morale;
- art. 106 din Legea 188/1999 și art. 18 din Legea 554/2004 – efectele anulării actelor administrative;
- art. 6 CEDO – dreptul la un proces echitabil;
- jurisprudență: ÎCCJ, Decizia nr. 5880/2011, privind marja de apreciere a judecătorului și criteriul echității, inclusiv prin raportare la practica CEDO privind „satisfacția echitabilă”.
A fost invocat și un precedent direct: o speță similară câștigată la Brașov, în care Curtea de Apel Brașov a constatat, în 2016, suspendarea de drept a raportului de serviciu pentru un polițist aflat într‑o misiune UE.
De ce contează speța: „abrogat” nu înseamnă „iertat”
Materialul informativ al SPR „Diamantul” extrage din această cauză câteva concluzii cu valoare de precedent:
1. Abrogarea nu spală păcatele unui act normativ
Abrogare ≠ anulare.
Chiar dacă un ordin este abrogat, acțiunea în anulare rămâne:
- admisibilă;
- utilă, pentru că produce efecte asupra actelor individuale emise în baza lui.
Temei: art. 11 alin. 4 din Legea 554/2004 și art. 126 alin. 6 din Constituție.
Retroactivitatea nulității lovește întreaga „piramidă” de acte individuale construite pe baza unei norme nelegale.
2. Efectul deciziilor CCR: când cade temelia, cade și construcția
Un ordin emis în temeiul unui articol de lege declarat neconstituțional de Curtea Constituțională rămâne fără temei:
- decizia CCR nu se limitează la viitor;
- afectează situațiile juridice pendinte, care nu au devenit „fapte trecute” (facta praeterita) prin lipsa contestării;
- astfel, un polițist aflat încă în litigiu poate folosi decizia CCR pentru a demola un ordin ministerial născut pe un articol neconstituțional.
3. Când ordinul „adaugă la lege”, instanța taie
Transformarea unui drept legal – suspendare de drept la inițiativa funcționarului – într‑o favoare acordată după bunul plac al autorității reprezintă:
- o adăugare la lege, interzisă normelor de tehnică legislativă (Legea nr. 24/2000);
- o încălcare a ierarhiei normative, în care ordinul trebuie să se conformeze legii, nu invers.
Sancțiunea: anularea dispoziției din ordin care contrazice legea.
4. Cine judecă litigiile polițiștilor
Curtea statuează clar: în litigiile privind raporturile de serviciu ale polițistului:
- se aplică art. 109 din Legea 188/1999 ca normă specială;
- faptul că, „pe lângă”, se cere și anularea unui act normativ nu mută competența la Curtea de Apel, atâta timp cât acel capăt este accesoriu.
Altfel spus: nu schimbi instanța doar pentru că, pe lângă destinul unui om, e implicat și un ordin.
5. Controlul de legalitate se oprește la ce e concret aplicat
Curtea limitează anularea la art. 45 alin. 3 din OMAI 298/2011, pentru că:
- doar acest text a fost efectiv aplicat reclamantului;
- interesul și obiectul cauzei nu justifică radierea întregului ordin.
Principiu: instanța nu face „curățenie generală” din oficiu, ci sancționează norma în măsura în care a produs efecte concrete asupra reclamantului.
Epilog: când un comisar dă lecții de drept propriului minister
Speța, așa cum este prezentată de Sindicatul Polițiștilor Români „Diamantul”, arată cum:
- un comisar trimis la ONU poate deveni, fără voia lui, cobaiul unei inginerii administrative bazate pe un ordin ilegal;
- IGPR și MAI pot ajunge să confunde suspendarea de drept cu „favorul pe pile”, sub acoperirea unui articol de ordin care „calcă” legea și Constituția;
- un singur proces, bine dus, poate:
- anula un articol de ordin ministerial (art. 45 alin. 3 din OMAI 298/2011),
- spulbera o destituire abuzivă,
- clarifica competențe,
- și fixa, în jurisprudență, ideea că abrogarea nu spală ilegalitatea.
În final, Curtea de Apel București a restabilit ceea ce ar fi trebuit să fie evident de la început:
un polițist aflat în misiune ONU, cu suspendare de drept, nu e „absent nemotivat”, ci victima unui sistem care confundă legea cu dispoziția internă și dreptul cu moftul birocratului.
Iar speța aceasta, câștigată definitiv în 2018, rămâne – așa cum subliniază materialul informativ pregătit de SPR „Diamantul” – nu doar o reparație individuală, ci un avertisment scris cu litere groase pentru toți cei care cred că un ordin de ministru poate rescrie legea, Constituția și bunul‑simț juridic: când statul „inovează” abuziv, mai devreme sau mai târziu se întâlnește cu judecătorul. (Cerasela N.).
Salariul, „Top Secret de Cartier”. Cum a bătut Sindicatul „Diamantul” la poarta Statului până a crăpat lacătul
Când întrebi cât câștigi, ți se răspunde: „Clasificat, tovarășe!” Ani de zile, în România, întrebarea elementară a oricărui polițist –...
Catedrala Jmecheriei: IPJ Prahova între doctorul‑Dumnezeu cu TID, școlărița în fundul gol și cămătăria de la CAR. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIV)
Inspectoratul de Protecție al Jmecherului”: Cum a fost ocupat IPJ Prahova de doctori‑Dumnezeu, școlărițe în fundul gol și cămătari...
Polițist la ONU, destituit de pe hârtie: cum a încercat IGPR să dea afară România din legalitate
În 2015, un comisar de poliție român aflat de ani de zile în misiuni internaționale ale ONU și UE s‑a...
INSPECTORATUL DE PROTECȚIE AL JMECHERULUI PRAHOVEAN. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIII)
Cum calcă IPJ Prahova legea în picioare ca să nu se șifoneze șefii, doctorii‑Dumnezeu și „școlărițele” în fundul gol Prahova,...
Comisii de disciplină la mișto și destituiri din concediu medical in M.A.I.: manualul de abuz „made in instituție”
Când e de tăiat în carne vie prin destituiri, instituțiile merg cu 200 la oră. Când e de dovedit că...
IPJ Prahova, manual de distrus un județ: când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII)
În Prahova, siguranța și încrederea nu mai sunt slogan de minister, ci banc prost spus la parastas. Pentru că de...
Judecătorul „culoarului negru”, promovat vicepreședinte: cum se răsplătește în Prahova călcatul în picioare al unui handicapat
De la „băiatul de sistem” SRI–Penitenciar la angajarea fortata cu handicap: același judecător, aceeași semnătură, același dispreț Există judecători care...
Penitenciarul Târgșor, noua agenție de plasare în sindicate: Șefa de secție face casting cu subalternele
Comisia de disciplină chemată să stingă „incendiul sindical” de la Târgșor La Penitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou, pe...
Asociație PRIVATĂ, coordonată de STAT: Cum își ține M.A.I. rezerviștii la căldură pe banii contribuabililor
Când un secretar de stat devine „șef de ONG” Cine „coordonează” o asociație de drept privat? În România, răspunsul e...
Ședință de „dialog social”: când liniștea e obiectiv de serviciu
La sediul Direcției de Poliție Transporturi din cadrul IGPR s-a bifat, recent, o nouă ședință de „dialog social”. De o...
Republica TID: Cum se face poliția (I.P.J. Prahova) preș în fața unui doctor autoproclamat Dumnezeu. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XI)
CURTEA POSTULUI, PARCAREA LUI „FĂ-TE CĂ NU VEZI” Ieri, 17.06.2026, în jurul orei 9 dimineața, curtea Postului de Poliție Păulești...
Primăria Curcubeu SA PLOIESTI: Cum se ascund „Noi, ploieștenii” după steag, dar fug de întrebări
De la „nu știm nimic” la fotografia care spune tot Cercul ipocriziei din Primăria Ploiești s-a închis oficial. După câteva...
IPJ Prahova, fabrica de deranjați: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul călcat pe cap și rutieriștii ieșiți la păscut pe câmp. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (X)
Arde satul, stingeți cetățeanul: 112, linia de „deranjat șefii” În comuna Scorțeni, județul Prahova, România reală a făcut ce i...
Operațiunea „Frigiderul”: Cum transformă conducerea IPJ Sibiu polițiștii în hamali de lux pe banii destinați misiunilor operative
De la escortarea infractorilor la cărat frigidere: „management operativ” marca IPJ Sibiu Ce ar trebui să facă un polițist dintr-un...
Cameră de tortură cu pixul: Cum a transformat Poliția „ofițerul de serviciu” în sclav universal cu stație, ștampilă și coloana vertebrală pe avarie
„Sună la poliție!” – dar nu deranja, că omul de la serviciu ține tot statul pe un scaun de birou...
-
Exclusivacum 5 zileBreaking news pe DN1: Melcul IPJ Prahova si-a luat, in sfarsit, Loganul
-
Exclusivacum 4 zile
IPJ Prahova, fabrica de deranjați: de la cetățeanul care sună la 112, la polițistul călcat pe cap și rutieriștii ieșiți la păscut pe câmp. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (X)
-
Exclusivacum 3 zile
Republica TID: Cum se face poliția (I.P.J. Prahova) preș în fața unui doctor autoproclamat Dumnezeu. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XI)
-
Exclusivacum 3 zile
Penitenciarul Târgșor, noua agenție de plasare în sindicate: Șefa de secție face casting cu subalternele
-
Exclusivacum 3 zile
IPJ Prahova, manual de distrus un județ: când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII)
-
Exclusivacum o zi
Catedrala Jmecheriei: IPJ Prahova între doctorul‑Dumnezeu cu TID, școlărița în fundul gol și cămătăria de la CAR. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIV)
-
Exclusivacum 2 zile
INSPECTORATUL DE PROTECȚIE AL JMECHERULUI PRAHOVEAN. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XIII)
-
Exclusivacum 3 zile
Judecătorul „culoarului negru”, promovat vicepreședinte: cum se răsplătește în Prahova călcatul în picioare al unui handicapat