Connect with us

Exclusiv

„Asta e un text care ne avertizeaza ca ori avem de-a face cu niste escroci de mare anvergura ori cu niste prosti galonati care conduc dezastruos resursele, financiarul si juridicul”

Publicat

pe

„Dacă un polițist ar fi avut un salariu de funcție în cuantum brut mai mic cu 100 de lei decât nivelul salariului de bază minim brut, iar după aplicarea soluțiilor din O.u.G. nr. 75/2020 cuantumul nou al salariului de funcție ar depăși nivelul salariului de bază minim brut, este corect și legal ca polițistul respectiv să nu mai beneficieze de vreo diferență acordată anterior pentru asigurarea nivelului salariului de bază minim brut.”, ne transmite Directia Generala Financiara din MAI.
Asta e un text care ne avertizeaza ca ori avem de-a face cu niste escroci de mare anvergura ori cu niste prosti galonati care conduc dezastruos resursele, financiarul si juridicul din Aparatul Central!
Eu tot nu m-am lamurit pana acum daca astia sunt escroci (ceea ce presupune inteligenta si intentie) ori prosti de prosti.
Poate sunt pur si simplu, prosti si noi avem ghinion ca am fost contemporani cu ei.
Deci,
Constitutia si legea au fixat un standard minimal, o valoare minima ( stabilita in concret prin hotarari de guvern) sub care nu poate scadea salariul de baza/de functie/soldei de functie/indemnizatiei de incadrare. Valoarea minima este stabilita prin salariul minim garantat.
Salariul minim garantat este o institutie juridica, un etalon constitutional de comparatie cu salariul angajatului.
El nu se confunda cu conceptul de „salariu” ( de baza, de functie, etc).
Salariul reprezinta contraprestatia angajatorului pentru munca salariatului. Salariul minim garantat chiar daca seamana ca denumire, e altceva. El are alt sediu in lege, o alta cauza. El este un drept si un instrument de protectie sociala. Impotriva saraciei. El stabileste o limita, cea de jos, a salariului. Daca salariul de functie este un segment AB perpendicular pe planul C, salariul minim garantat este suprafata planului. Nu se poate cobori sub el.
Atunci cand salariul unui angajat, calculat prin metoda standard aplicabila, atinge in procedura de calcul o valoare sub valoarea etalon a salariului minim, procedura de calcul standard nu se va mai lua in considerare, iar angajatorul trebuie sa redacteze un act de salarizare in care salariul de functie ( solda de functie) este stabilit la o valoare egala cu limita minima (valoarea etalon).
Pentru exemplificare, sa presupunem ca salariul minim garantat este 5 lei, iar MAISAL calculeaza salariul de functie de forma a+b. In momentul in care adunarea a+b incepe sa dea 4, angajatorul MAI nu are voie sa scrie in actul de salarizare ca salariul de functie este egal cu 4.
Nu poate sa scrie nici 4 + ” suma in compensare” cu rol de acoperi diferenta pana la 5. Ca nu are text in lege care sa-i permita asta. (Principiul legalitatii, in administratie, inseamna ca ai doar conduita stabilita de lege. Conduita functionarului public fara suport in lege este nelegala)
Angajatorul trebuie sa scrie obligatoriu, in actul de stabilire a drepturilor salariale, ca salariul de functie este egal cu 5. Cu alte cuvinte, inlatura si ignora ( ca il obliga legea) procedura standard de calcul. O inlocuieste cu procedura alternativa de calcul impusa de Constitutie ( regula limitei minime a salariului care trebuie sa fie cel putin egala cu salariul minim garantat) si obtine ca rezultat fie 1450 lei (celebra HG 1/2017) fie 2550 lei ( salariul minim actual).
Nu se inlocuieste salariul de functie/ solda de functie ca „element” al salariului, cu elementul „salariul minim garantat”. De ce nu se inlocuieste? Pentru ca elementul de salarizare pentru politist/cadru militar este „salariul de functie’ (solda de functie), nu etalonul (” salariul minim garantat”) care are un alt rol. El este etalon, destinat strict comparatiei. Nu „se da” cuiva, ci se foloseste strict pentru comparatie. Cum este metrul etalon tinut la institutul de metrologie.
Ce nu se mai face si au facut totusi, desteptii lu’ peste din DGF. Au construit MAISAL ca sa lucreze cu valoarea salariului de functie mai mica decat salariul minim si au adaugat ei o suma compensatorie, ilegal, care sa acopere ” DIFERENTA” pana la valoarea salariului minim garantat.
In actele de resurse umane, nu vedeti mentiunea asta, adica nu vedeti alaturi de suma reprezentand salariul de functie, mentionata alta suma cu o denumire stranie, ciudata, cum ar „diferenta” pana la 1450 lei sau actual 2550 lei sau „suma compensatorie reprezentand diferenta pana la….’.
( Nu inseamna ca actele redactate de resurse sunt corect intocmite. Nu sunt bune deloc! Sunt varza. Sunt evazive, defectuoase la maxim, redactate de unii cu tarate in cap care, la aproape 12 ani dupa abrogarea lor in 2009, ei scriu tot spor de pericol deosebit, spor de confidetialitate, salariu de merit, etc, in loc sa scrie ” suma compensatorie tranzitorie”. Deci nu doar la financiar, si la resurse sunt alti prosti! Multi pe metru patrat!)
Deci asa ne dam seama ca raspunsul atasat nu e intocmit de juridic, nici de resurse, ci de mestesugarii lui Dimofte si Grecu. Pentru ca doar ei stiu ce ” diferente” au dat, ce ilegalitati au facut in MAISAL. Ca au adaugat acolo, in MAISAL, ca element suplimentar, ilegal, neprevazut de lege, respectiv o „diferenta pana la salariul minim”.
Iar acum, contabilii lu’ peste ne aplica OUG 75/2020 ( o norma proasta scrisa tot de ei, nu la guvern) reducand „diferenta”, adica reducand acel element ilegal pe care l-au inventat ei si care exista doar in MAISAL si in capetele patrate de la DGF.
Pentru ca daca aplicau dreptul ca la carte (dar ce sa faci daca nu ai cu cine!) „diferenta” aia nu trebuia sa existe. Nici OUG 75/2020 nu trebuia sa existe!
De aia cand le cerem informatii nu ne dau, de aia pretind ca MAISAL e ” secret”, de aia o tin langa cu secretizarile ridicole ale ordinelor normative de salarizare. Norocul lor cu ” reprezentantivii” care le ofera sprijinul lor total ca sa pastreze secretizarile ordinelor reglementand salarizare, chiar daca e spre paguba voastra, adica a membrilor lor.
Nu stiu daca vor intelege multi ce am incercat eu sa explic mai sus! Poate mai degraba cei de la financiar, care au acces la MAISAL si care stiu cum e construit, ar putea intelege. Dar eu nu prea sunt simpatizat de tabara lor, asa ca nu ma astept sa apara unul de pe la ei si sa-mi confirme ca am dreptate!
Oricum, chiar si cei mai putin dotati dintre cititori trebuie si pot sa inteleaga ce e scris negru pe alb in raspunsul DGF atasat. Va crestem cu OUG 75/2020, va reducem insa ” diferenta” pana la salariul minim!
„Diferenta” ( mai exact o suma acordata cu rol compensatoriu, de acoperire a diferentei) inventata de DGF nu exista juridic si nu trebuia sa existe nici in fapt! Decat daca vorbim, bineinteles, de un fapt ilicit.
Iar OUG 75/2020 s-a dat tot pentru a masca faptele ilicite ale conducatorilor (anteriori si actuali) ai financiarului, juridicului, resurselor umane din aparatul central care in intelegere, au refuzat cinci ani, incalcand legea in vigoare, sa acorde politistilor si cadrelor militare, dreptul la salarizare la nivel maxim, recunoscut valabil prin norme anterioare OUG 75/2020.
Ei nu puteau sa apara, dupa Decizia ICCJ 51 din 2019 ( una de interpretare a legii existente, ca ICCJ nu face legi prin hotarari judecatoresti, ci doar le interpreteaza in scopul aplicarii) cu o recunoastere publica ca au incalcat legea. Ca atunci trebuiau sa apara si capete taiate. Asa ca au apelat la cei care ii sprijina ( ca nu stau ei acolo, in fruntea directiilor generale, pe competenta, ci sunt adusi, pusi, au taticii lor, fiecare) si au clocit OUG 75/2020. Cu Ordonanta data si publicata in MO, acum, nu mai cauta nimeni, vinovati. Poporul are memorie scurta.
Prin comparatie, daca se aplica teoria mea arhicunoscuta ( si sustinuta de Decizia CCR 51 din 2020 pe care judecatorii slugarnici cu statul se prefac ca nu o vad si nu o inteleg), salariul de functie se majora la nivelul salariului minim garantat ori de cate ori prin procedura de calcul rezulta o valoare sub valoarea etalon. Fara sa fie utilizate, la comparatie, sumele compensatorii. Fara, pentru ca ele nu sunt un drept recunoscut si protejat de Constitutie.
Constitutia este minimalista si din cauza asta pare uneori insuficienta, evaziva, imprecisa. Ea foloseste la art.41 termenul „salariati” (adica lucratori care primesc salariu) si expresia ” salariu minim brut pe tara”. Insa CCR ne-a explicat, cu forta obligatorie, intr-o jurisprudenta constanta, ca drepturile suplimentar cu caracter secundar in raport cu salariului de baza ( nu conteaza denumirea lor, suplimente, sporuri, adaosuri, etc) nu sunt recunoscute si nu sunt protejate de Constitutie. Daca nu conteaza din perspectiva constitutiei, ele nu exista nici la comparatia intre salariul de baza/ de functie/ solda de functie ( element recunoscut de Constitutie si identificat prin eliminare, adica prin excluderea acelor drepturi suplimentare si secundare despre care juzii CCR au afirmat explicit ca nu sunt recunoscute si protejate de Constitutie) si salariul minim garantat ( element recunoscut constitutional).
CCR a confirmat rationamentul meu expus mai sus, in interpretarea facuta in decizia 51 din 2020 ( privind sporul de doctorat inlocuit de o suma compensatorie tranzitorie), in care a explicat care este intelesul constitutional ( care se conformeaza Constitutiei) al art.1 (5) din Legea 285 din 2010.
Ce te faci cu judecatorii care prefera si in prezent (din inertie, lene, slugarnicie fata de stat) sa plagieze, sa faca copy-paste din hotararile judecatoresti vechi de respingere, intemeiate pe Decizia ICCJ nr. 21 / 2016, culmea, desfiintata chiar prin Decizia CCR nr. 51/2020?
Sumele compensatorii tranzitorii stau in salariul de functie ( ca acolo le-au pus alti imbecili, prin art.1 alin 5 din Legea 285/2010, cu dispozitia expresa sa nu fie considerate totusi ” crestere salariala ).
Ca sa exemplific mai expresiv, imaginati-va o camera de apartament, mobilata. Mobila e in camera, dar nu face parte din substanta camerei si nu ii creste volumul. Salariul de functie ( camera) nu creste daca mut in el sumele compensatorii tranzitorii ( mobila).
Deci pe teoria mea ( cu salariul de functie care trebuie majorat la nivelul salariului minim, fara luarea in considerare a sumelor compensatorii, ceea ce nu semnifica eliminarea lor), sumele compensatorii cresteau prin aplicarea OUG 75/2020, iar DGF nu mai avea ce „diferenta” sa micsoreze.
Am ajuns intr-o situatie deosebit de intortochiata juridic, doar ca sa fie acoperite ( inclusiv cu sprijin de la Guvernul care a dat OUG 75/2020) greselile colosale pe care le-au facut niste incompetenti din DGF cu sprijinul unor momai analfabete de la juridicul central. Si cu sprijin generos din partea instantelor, asa cum deja toti care ati fost reclamanti in procese, ati sesizat. Greseli care ne pagubesc, luna de luna, de 5 ani incoace.
As putea sa admit ca e posibil ( desi ma indoiesc foarte tare) ca poate gresesc eu pe undeva. Sa fie ceva mic, un amanunt care mi-a scapat mie in toti anii in astia in care am studiat salarizarea. Si sa vina cineva si sa imi explice argumentat, cu dovezi, unde gresesc eu.
Insa pana atunci, imi pastrez ideile. Sunt, din cate cunosc, singurul om din tara cu trei exceptii admise de CCR. Si primul care a anulat un ordin MAI cu caracter normativ (OMAI 400/2004). Astea sunt dovezi suficiente ca stiu carte, drept.
Prin comparatie, in aparatul central, sunt, pe functii de conducere, indivizii care v-au mintit in fata, 5 ani, ca nu beneficiati de salarizare la nivel maxim.
Aceiasi cu cei care au indraznit sa ascunda, cu un tupeu incredibil, veteranilor in misiuni internationale, timp de 15 ani, o hotarare de guvern nesecreta si nepublicata prin care era stabilita o diurna in valuta suplimentara, in favoarea acestora. Ca sa nu le dea celor aflati in misiuni peste hotarare, banutii cuveniti.
Astia sunt oamenii care ocupa functiile cele mai mari la financiar, resurse si la juridic, in aparatul central! Si cu ei suntem, se pare, intr-o confruntare continua, nu intr-o colaborare pentru binele general si respectarea legii. Ei ne fura si noi ne chinuim sa convingem niste judecatori plictisiti si deja montati ( prin sedintele tovarasesti anuale ale presedintilor curtilor de apel unde formatorul INM este agent de influenta al statului si le transmite directia de urmat) ca suntem furati. Greu, dezvaluie Emil Pascut de la sindicatul Diamantul. (Irinel I.).

Exclusiv

IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate

Publicat

pe

De

„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical?

De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere stabilă, ci un maraton de împuterniciri și desemnări marca IGPR, după cum dezvăluie Sindicatul Europol. Legea spune una, practica spune „las’ că merge și-așa”.

Art. 27¹⁶ din Legea 360/2002 e clar:
– împuternicire maxim 6 luni,
– poate fi prelungită încă 6 luni,
– în acest timp este obligatoriu organizat și desfășurat concursul pentru ocuparea postului.

La Mehedinți, în schimb, s-a inventat un nou sport național: ocolirea sistematică a concursurilor legale, în favoarea numirilor temporare, prelungite la nesfârșit.

Parada șefilor de-o vară: vin, sunt împuterniciți, pleacă

Conform cronologiei prezentate de Sindicatul Europol, tabloul arată așa:

  • 2014–2017 – cms. șef Romulus Oprița
    – Împuternicit în aprilie 2014
    – Devine titular prin concurs în ianuarie 2015 (miracol rar: s-a făcut chiar un concurs!)
  • 2017–2018 – cms. șef Mirel Dumitru
  • 2018–2019 – cms. șef Luca Lucian
  • 2019–2020 – cms. șef Fețanu Daniel (importat de la IPJ Gorj)
  • 2020–2021 – cms. șef Mirel Dumitru (revenire în forță, că tot era loc liber)
  • 2021 – februarie 2023 – cms. șef Bibu Ștefan Raminel
    Numitor comun pentru toți acești ani, așa cum subliniază Sindicatul Europol:
    numai împuterniciri și desemnări,
    fără organizarea și desfășurarea unui concurs pentru funcția de inspector-șef, deși IGPR avea obligație legală să facă asta.

Când dai examen cu nota 1 și tot inspector-șef ești (pentru puțin timp)

  • Februarie 2023 – aprilie 2023 – cms. șef Costin Tuică
    – Împuternicit inspector-șef
    – În martie 2023 se organizează, în sfârșit, un concurs
    – Rezultatul: obține nota 1
    – În aprilie 2023, împuternicirea încetează.

Concursul s-a ținut, formal, dar a funcționat ca o simulație cu public: sistemul și-a bifat hârtia, nu și competența.

Nașul, primarul și polițistul „care a îndrăznit”

  • 24 aprilie 2023 – mai 2024 – cms. șef Gheorghe Lucian Tunaru
    – Împuternicit inspector-șef
    – Pe durata mandatului: nici urmă de concurs pentru ocuparea funcției
    – Mandatul încetează, funcția rămâne tot „provizorie”, dar bine păzită.

În această perioadă, după cum reamintește Sindicatul Europol, IPJ Mehedinți ajunge în atenția publicului prin cazul polițistului rutier care ar fi fost supus presiunilor instituționale după ce a îndrăznit să sancționeze primarul comunei Ponoarele – primar care, ce să vezi, este nașul de cununie al cms. șef Tunaru.

Statul de drept made in Mehedinți: dacă amenda lovește în cumetrie, polițistul devine problemă, nu legea încălcată.

Concursul amânat până dă DNA-ul peste tine

  • Mai 2024 – septembrie 2025 – cms. șef Dumitru Marian Cîrcei (venit de la IGPR)
    – Împuternicit inspector-șef
    – Anunțul pentru organizarea concursului este publicat pe hub-ul MAI în ultima zi, înainte să expire termenul de 12 luni prevăzut de art. 27¹⁶ din Legea 360/2002
    – Concursul este apoi amânat fără niciun motiv procedural serios invocat
    – Deși exista obligația legală nu doar de organizare, ci și de finalizare a concursului, funcția rămâne neocupată prin concurs.

Epicentru al scandalului: potrivit informațiilor prezentate de Sindicatul Europol, concursul nu a mai fost dus până la capăt pentru că cms. șef Cîrcei a devenit inculpat într-un dosar DNA, acuzat că ar fi falsificat un ordin de serviciu.
Soluția clasică: pensionare „subită” și plecare discretă din scenă.

Ștafeta împuterniciților: următorul, te rog!

  • Septembrie 2025 – prezent – cms. șef Decebal Dumitru Drăghiea
    – Împuternicit și ulterior desemnat inspector-șef.

Funcția rămâne, în continuare, un fel de scaun de probă, nu un post obținut transparent, prin competiție reală.

Bilanțul unui deceniu: legea e opțională, împuternicirea e regulă

Concluzia, așa cum o sintetizează Sindicatul Europol:
În aproape 10 ani, funcția de inspector-șef al IPJ Mehedinți a fost ocupată aproape permanent prin împuterniciri, în timp ce organizarea de concursuri a fost excepția, nu regula.

Deși Legea 360/2002, art. 27¹⁶ alin. (1), stipulează clar că pe durata a maximum 12 luni (6 luni + prelungire 6 luni) trebuie obligatoriu organizat și desfășurat concursul, la Mehedinți s-a instalat o practică de sfidare sistematică a legii, sub privirea „nevinovată” a IGPR și MAI.

Cum se numește când nu-ți faci treaba? Penal, nu „procedural”

Textul legal citat de Sindicatul Europol nu e interpretabil:

„Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.”

Întrebarea finală, ridicată explicit de Sindicatul Europol, lovește direct:

Cum se numește fapta unui funcționar public care nu își îndeplinește o atribuție de serviciu și cine răspunde pentru neîndeplinirea unei obligații prevăzute expres de lege?

În codul penal și în limbajul comun, astfel de „uitări” nu se numesc nici „proceduri interne”, nici „sincope organizatorice”. Se numesc, la un moment dat, abuz de funcție, neglijență în serviciu sau complicitate prin tăcere.

La IPJ Mehedinți, însă, pare că s-a inventat un nou concept:
„Împuternicire perpetuă cu răspundere difuză” – toți știu că e ilegal, dar nimeni nu e vinovat. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus

Publicat

pe

De

Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe

Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept „marea reformă”, marele salt spre normalitate. În realitate, a fost împărțită în două etaje:

  1. Etajul 1 – urcarea „din etapă în etapă” până în 2022, spre o grilă-țintă.
  2. Etajul 2 – regimul adevărat, scris negru pe alb la art. 12 alin. (2):
    din 2023, salariile de funcție se stabilesc prin înmulțirea coeficientului din anexă cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Adică un mecanism viu, logic și simplu:
coeficientul tău × salariul minim la zi = salariul tău de funcție.
Crește salariul minim? Crește și salariul de funcție. Automat. Fără rugăminți, fără pelerinaje la minister, fără „vom analiza în perioada următoare”.

Asta a votat Parlamentul în 2017.
Asta scrie legea.
Asta nu ați văzut niciodată pe fluturaș.

Informațiile privind acest mecanism sunt explicate public inclusiv de Sindicatul Diamantul, care a avut „obrăznicia” de a citi legea până la capăt și de a o raporta la realitate.

Când baza se triplează, dar salariul rămâne la locul lui, ca la muzeu

Acum, să punem cifrele pe masă, nu poveștile.

  • În 2017, când s-a făcut legea, salariul minim brut era 1.450 lei.
  • Astăzi este 4.050 lei.
  • De la 1 iulie 2026 urcă la 4.325 lei.

Baza de calcul, cea de care ar fi trebuit legat salariul de funcție, s-a aproape triplat.

Dacă Legea 153/2017 ar fi fost aplicată integral, așa cum e scrisă:
salariul de funcție al fiecărui polițist și militar ar fi urcat odată cu salariul minim.
Nu după chef, nu după an electoral, nu după „disponibilități bugetare”, ci după o formulă clară:
coeficient × salariul minim în vigoare.

În lumea reală, însă, statul a ales altceva: a înghețat totul în 2022 și a aruncat cheia.

Cum s-a făcut „magia”: salariu viu, transformat în salariu mumificat

An de an, prin ordonanțe și legi făcute pe genunchi, statul a decis că legea se aplică… dar nu chiar.
Salariile au fost blocate la grila gândită pentru anul 2022.

Traducere din birocratic în română:

  • Coeficientul tău a rămas frumos pe hârtie.
  • Salariul minim a urcat în lumea reală.
  • Salariul tău de funcție a fost ținut jos, la nivelul de acum patru ani.

Ce vedeți pe fluturaș nu este rezultatul legii aplicate integral.
Este rezultatul unor „înghețări” succesive, a unei decizii politice reci și calculate:
să nu lase salariul de funcție să urce odată cu salariul minim, deși exact asta scrie în Legea 153/2017.

Diferența dintre cât ar fi trebuit să luați dacă s-ar fi aplicat formula legală și cât luați în realitate — aceea este suma pe care v-a oprit-o statul prin neaplicare.
Nu prin tăieri oficiale, nu prin austeritate declarată, ci printr-un simplu artificiu: „înghețăm la nivelul anului 2022 și gata”.

Acest mecanism al neaplicării este detaliat public de Sindicatul Diamantul, care arată, cu legea în mână, cum a fost oprit salariul din creștere în timp ce baza lui de calcul se umfla.

Rețeta clasică: când nu vrei să aplici o lege, inventezi alta

Șablonul e deja clasic în România:

  1. Faci o lege cu promisiuni mari, grile, coeficienți, ținte „europeane”.
  2. Nu o aplici integral niciodată.
  3. Când lumea începe să observe, scoți o lege nouă, cu:
    • „etape”,
    • „perioade tranzitorii”,
    • „eșalonări”,
    • „implementare graduală”.

Și așa, în loc să recunoști că ai sabotat legea veche, vinzi o nouă iluzie:
o altă țintă, împinsă undeva în viitor, la ani-lumină de fluturașul de salariu.

Azi se vorbește din nou despre o altă lege, alte scheme, alt „cadru modern de salarizare”.
Întrebarea pe care o pune, tranșant, și Sindicatul Diamantul rămâne:

Când o lege nu se aplică, soluția corectă este să mai fabrici încă una – sau să o aplici, în sfârșit, pe cea existentă?

Prețurile nu au perioadă de probă. Salariile, da.

În tot acest timp, un singur lucru în România nu știe ce-s alea „etape”, „eșalonări” și „regim tranzitoriu”:
prețurile din magazine.

  • Ele nu așteaptă să se termine tranziția.
  • Nu cer aviz de la minister.
  • Nu se blochează „la nivelul anului 2022”.

Prețurile se aplică integral, în fiecare lună.
Fără ordonanță de urgență. Fără „recalculări”. Fără jocuri de culise.

Salariul de funcție însă, acolo unde legea îl voia legat de realitate (salariul minim), a fost ținut pe loc, deliberat, în timp ce costul vieții a alergat înainte.

Concluzie: Lege pe hârtie, iluzie pe fluturaș

Legea 153/2017, citită până la capăt, îți spune clar:
salariul tău de funcție trebuia să crească odată cu salariul minim.

Realitatea îți spune altceva:
salariul tău a fost închis într-o cușcă numită „nivel 2022”, iar cheia a fost aruncată prin ordonanțe, „înghețări” și jocuri politice.

În timp ce Sindicatul Diamantul arată cu degetul spre articolul de lege care trebuia să-ți protejeze venitul, statul îți arată cu degetul alte promisiuni, alte grile, alt viitor.

Pe scurt:
Legea era gândită să fie un mecanism viu.
Guvernanții au transformat-o într-un tablou mort, agățat pe perete, în timp ce fluturașul tău de salariu rămâne, lună de lună, dovada unei neaplicări premeditate. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile

Publicat

pe

De

O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane de euro cu binecuvântarea Guvernului, deși legile și studiile de mediu erau încă „la dospit”. În timp ce fermierii privesc cerul cu deznădejde, autoritățile raportează hectare protejate cu rigla pe hartă, într-un spectacol de magie bugetară unde iodura de argint contează mai puțin decât „arginții” din contracte.

H.G. 744/2008: „Oracolul” care a văzut banii înaintea legii

Dacă credeai că timpul curge doar într-o singură direcție, înseamnă că nu ai lucrat niciodată la Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină (AASNACP). Potrivit unui memoriu exploziv privind vulnerabilitățile H.G. nr. 744/2008, consultat de redacția noastră, Statul Român a reușit performanța metafizică de a finanța o întreagă etapă a programului (etapa a IX-a) înainte ca legile de bază să existe în Monitorul Oficial.

Mai exact, în timp ce Executivul semna vesel cecul de peste 21 de milioane de lei (din care 6 milioane doar pentru „Unitatea Pilot” Prahova), Legea nr. 173/2008, care trebuia să reglementeze aceste intervenții, încă se odihnea prin sertare, fiind publicată abia în octombrie 2008. Normele metodologice? Acelea au apărut prin 2009. Practic, s-a tras cu rachete „pe persoană fizică” instituțională, într-un vid legislativ unde singura certitudine era foamea de fonduri publice.

Bilanțul de mediu, lăsat pe „mâine”, deși rachetele zburau „azi”

Într-o țară normală, mai întâi verifici dacă substanțele pe care le arunci în atmosferă nu otrăvesc pământul și abia apoi apeși pe trăgaci. În România descrisă de documentele analizate, logica a fost inversată cu un tupeu de neclintit. H.G. 744/2008 prevedea finanțarea și operarea a 11 puncte de lansare în Prahova, dar monitorizarea iodurii de argint în sol și apă avea termen abia… 31 octombrie 2008.

Este ca și cum ai lansa un medicament pe piață și ai decide să verifici dacă e toxic abia după ce jumătate din populație l-a înghițit deja. „Incisiv de Prahova” subliniază această schizofrenie administrativă: s-au alocat bani pentru modernizări și „studierea comportamentului iodurii de argint” simultan cu exploatarea ei masivă. Rezultatul? O gaură neagră de peste 120 de milioane de euro între 2017 și 2023, justificată prin „succese” pe care nimeni nu le poate vedea pe teren, ci doar în tabelele Excel ale ministerului.

Magia hectarelor fantomă: Când pădurea și asfaltul devin „culturi protejate”

Dacă te iei după comunicatele oficiale, sistemul protejează „milioane de hectare”. Dacă te iei după matematică, protejează doar orgoliile șefilor de la AASNACP. Investigația pornită de solicitarea nr. 111/22.05.2026 scoate la lumină „Tabelul Rușinii”. În 2021, de exemplu, deși zona de protecție reală (ZP) era de doar 403.732 ha, în presă se vindea gogoașa cu 1,5 milioane de hectare „salvate”.

Cum se face această magie? Simplu: se adună tot ce prinde raza de acțiune a sistemului – drumuri, râuri, păduri, case și, probabil, și cuiburile de ciori – și se raportează la hectar. Astfel, costul de 18 euro/ha, trâmbițat ca fiind „mic”, devine în realitate o sumă exorbitantă dacă ne raportăm strict la porumbul sau grâul fermierului care, în final, tot cu paguba rămâne.

ANM și „Scutul” de hârtie: Cine validează marea de iodură?

Memoriul adresat Curții de Conturi și Corpului de Control al Prim-Ministrului ridică o întrebare care dă fiori: ce rol are, de fapt, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) în acest circ? Sunt ei martori tăcuți, simpli furnizori de date radar, sau complici științifici care validează „eficiența” rachetelor fără să aibă studii independente cu zone-martor?

Asociația Producătorilor Agricoli din Prahova, condusă de Adrian Mocanu, cere acum socoteală: unde sunt hărțile GIS, unde sunt datele APIA care să confirme că măcar un singur fir de grâu a fost salvat de aceste explozii costisitoare? Până acum, răspunsurile oficiale par scrise de oracolul din Delfi după o doză dublă de iodură: „nu avem studii care să arate că e rău, deci e bine”.

Concluzie: Un experiment pe banii noștri și pe nervii fermierilor

În timp ce MADR și AASNACP se ascund în spatele unor studii de mediu prăfuite din 2007 și promit altele noi abia după 2026, realitatea din câmp este cruntă. Sistemul Antigrindină a devenit un „stat în stat”, un mecanism opac care își auto-evaluează succesul, își numără singur hectarele și își justifică bugetele prin „rugăciuni tehnologice” adresate norilor.

Dacă Curtea de Conturi și DNA-ul nu vor începe să numere rachetele și hectarele cu aceeași rigoare cu care fermierii își numără pierderile, vom rămâne cu aceeași concluzie amară: în România, singurul lucru care „nu cade” niciodată este bugetul pentru rachete, chiar dacă în urma lor rămâne doar secetă, grindină și o tăcere vinovată din partea instituțiilor de control.

Vom reveni. Pentru că norii trec, dar cifrele rămân.

Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv17 ore ago

IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate

„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical? De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere...

Exclusiv18 ore ago

Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus

Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept...

Exclusiv2 zile ago

Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile

O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...

Exclusiv2 zile ago

Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)

IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...

Exclusiv2 zile ago

Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro

„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...

Exclusiv2 zile ago

Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust

România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...

Exclusiv2 zile ago

Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului

În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...

Exclusiv2 zile ago

Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor

O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...

Exclusiv2 zile ago

Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)

„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...

Exclusiv3 zile ago

Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție

În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...

Exclusiv3 zile ago

Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii

„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...

Exclusiv3 zile ago

O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie

O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...

Exclusiv4 zile ago

ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp

„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...

Exclusiv4 zile ago

BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)

PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...

Exclusiv4 zile ago

PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!

DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv