Uncategorized
Cosa Nostra, citeşte şi plângi!/ Opriți abuzurile la Școala de Poliție din Cluj-Napoca
(Preluare Incisiv National):
In vorbirea curentă, când se folosește termenul de „mafie” se subînțelege orice „organizație criminală”, lucru greșit. Trebuie făcută o diferențiere între termenul istoric al mafiei care nu are nicio legătură cu alte organizații criminale care caută să ocupe o poziție economică și politică în societate, ca de exemplu „mafia rusă” sau „mafia turcă”.
În secolul al XVII-lea, „mafia” definea un fel de vrăjitoare care practica magia albă. Mai târziu s-a descoperit într-un dicționar al dialectului sicilian, termenul maffia care avea mai multe semnificații ca tâlhărie sau mizerie crâncenă.
În lucrarea Mafioții din Vicaria semnată de Galtano Mosca și Giuseppe Rizzoto publicată în anul 1863, termenului „mafia” i se atribuie pentru prima dată sensul cunoscut astăzi.
În opera Confesiunile unui cap al Mafiei (2008), scrisă de Philip Carlo, acesta afirma că termenul „mafia”, scris cu „m” mic, înseamnă bărbat de onoare, cineva care merge mândru, cu capul sus și privirea înainte, pe când, cuvântul „Mafia”, scris cu „M” mare, avea să fie asociat, cu timpul, familiilor de crimă organizată, cunoscute și în prezent.
Va prezentam un caz tipic de “Mafie” din Romania, Mafie cu “M” mare!
Subsemnatul Ivanciuc Iustinian, născut în Cluj-Napoca la data de ____, fiul lui ____ și _____, domiciliat în mun. Lupeni, str. _____, bl. ___, ap. ___, jud Hunedoara, CNP 17______2, CI seria ___ nr. ____, angajat al INSPECTORATULUI DE POLIȚIE JUDEȚEAN HUNEDOARA, din data de 22.12.2006 în funcția de agent de poliție – Biroul Ordine Publică – Poliţia Municipiului Lupeni, număr de telefon 077____0, 0254-560-334 – telefon de serviciu Poliția Mun. Lupeni,
În conformitate cu Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice şi din alte unități care semnalează încălcări ale legii, vă aduc la cunoștință următoarele aspecte deosebit de grave referitoare la activitatea agresorului Dumitru Liviu Gabriel – directorul Școlii de Agenți de Poliție din Cluj Napoca:
Iată cum s-a distrat agresorul Dumitru Liviu Gabriel cheltuind bani publici, adică și banii dumneavoastră, stimați cetățeni, jurnaliști, procurori, guvernanți, stimate domnule ministru al M.A.I. și stimați colegi:
*****
În perioada 2010-2019 din dispoziția scrisă a agresorului Dumitru, la comanda sa mafiotă, potrivit imaginației sale bolnave, sau, pur și simplu, în baza acelorași rezoluții infracționale (pe care le-a copiat de la politicianul Mircea Moloț și de la fostul șef al IPJ Gorj, Viorel Caragea), s-au comis următoarele:
– În ianuarie 1998, locotonentul Liviu Gabriel Dumitru emite, ilegal și abuziv, un ordin de reţinere pentru 24 de ore ILEGAL pe numele avocatului Pompiliu Bota. Ordinul fraudulos al lui Dumitru a costat Statul Român 5.000 de euro, bani care la vremea aceea erau O AVERE, avere care s-a plătit din BANI PUBLICI:
https://www.gandul.info/stiri/curtea-de-apel-bucuresti-a-decis-ca-statul-roman-sa-i-dea-lui-pompiliu-bota-5-000-euro-daune-pentru-detentie-timp-de-2-ani-8124009
http://www.zvj.ro/articole-5625-Av++Bota+se+al++tur+++luptei+cu+grupurile+de+interese+de+la+varful+IPJ+Hunedoara.html
– Dumitru a deținut calitatea de șef al CISPOL – Corpul Inspectorilor Șefi din Poliția Română, un ONG care a produs ceva bani, ONG sub umbrela căruia s-au pus la cale cele mai subtile metode de a executa incomozii de care se temea cel mai mult Dumitru: avertizorii de integritate !
– în 14.06.2011 – Înalta Curte de Casație și Justiție dispune începerea urmăririi penale împotriva lui Dumitru Liviu Gabriel prin Hotarârea 2386/2011 din 14.06.2011 în dosar nr. 1012/57/2010:
https://www.scj.ro/1094/Detalii-dosar?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=100000000240974
…dar nu se întâmplă nimic: pentru că relațiile de prietenie între Dumitru și parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba sunt mult prea ,,masonice”!
Astfel, în 20.07.2011, Mesagerul Hunedorean avertizează public:
https://www.mesagerulhunedorean.ro/s-a-cerut-urmarirea-penala-a-sefului-ipj-hunedoara/
– începând cu 2011, agentul de poliție Ivanciuc Iustinian (subsemnatul) a fost cercetat de acoliții lui Dumitru, din ordinul său pentru 12 (douăsprezece) fapte imaginare în anii 2012 și 2017, fapte de natură închipuit disciplinară, toate aceste cercetări fiind clasate ulterior, dovedindu-se nevinovăția subsemnatului; comisarul șef r. Pitulescu Mircea afirma în anul 2012: ,,Ivanciuc este nevinovat, dar ăsta e ordinul, măi… (…) îl dăm afară din Poliție”. Ivanciuc a fost destituit din poliție – nevinovat ! Abuzul comis de Dumitru împotriva lui Ivanciuc, avea să coste, din nou Statul Român: Ivanciuc primește de la Statul Român, în 2013, suma de 320 milioane lei vechi, bani pe care ar fi trebuit să-i plătească agresorul Dumitru:
https://www.mesagerulhunedorean.ro/un-politist-a-castigat-procesul-cu-inspectoratul-de-politie/
– 02.12.2013 – la sediul IPJ Hunedoara, lui Ivanciuc i se comunică faptul că, printre altele, a fost destituit de către Dumitru ,,mai mult pentru că erai vice-președinte la PRO-DEMOCRAȚIA Hunedoara, și știi că Șefu (Dumitru) nu prea suportă astea…acuma dacă tot te-ai reîncadrat las-o și tu mai moale…”.
– 01.12.2014 – Dumitru defilează pe străzile Devei, în uniforma neagră de reprezentare a Poliției, dând onorul celui de la care a învățat, pe de-o parte, tacticile de poliție politică și, pe de altă parte, metodele subtile, juridice, de execuție masonică.
Îi dădea onorul celui de la care, în 07.11.2014, procurorii și mascații ridică un metru cub de bancnote: baronul mason al Hunedoarei, cel care a dus Hunedoara în prăpastia infracțiunilor; baronul care avea să-i faciliteze accesul la fondurile prefecturii/consiliului județean, la firma căpușă care asigura paza complexului arheologic cunoscut sub denumirea ,,Cetatea Sarmizegetusei” din munții Orăștiei și la fantoma denumită Asociația Sportivă Parângul, aflată sub umbrela Masoneriei;
– ofițerul de poliție, criminalistul Jurca a fost cercetat de acoliții lui Dumitru pentru fapte imaginare, Jurca fiind amenințat (el și alți apropiați). Mașina de executat polițiști a lui Dumitru s-a mișcat mult prea repede pentru colegul nostru Jurca. Însă victimele care au urmat după Jurca, au avut multe de învățat din cercetările lui Jurca, de aceea ,,Mașina lui Dumitru” a început să se erodeze, mai ales că, după incidentul Jurca, au început să curgă informații din interiorul ,,Mașinii”, de la foști acoliți care nu mai voiau să fie parte din ,,Mașină”. Articolul din 28.08.2012 relatează modul în care fost hărțuit și executat criminalistul Florin Ioan Jurca de către Dumitru Liviu Gabriel:
https://www.puterea.ro/dezvaluiri/comisar_incomod_declarat_nebun_cu_acte-52505.html
– ofițerul de poliție Ionescu Claudiu a fost cercetat de acoliții lui Dumitru pentru 6 (șase) fapte imaginare, de natură închipuit disciplinară, toate aceste cercetări fiind clasate ulterior, dovedindu-se nevinovăția lui Ionescu; mai jos, un articol din mass-media și un reportaj expun pe larg, concret cine este Monstrul Dumitru: prietenul Serviciilor (relativ) Secrete Hunedorene:
https://adevarul.ro/locale/hunedoara/exclusiv-audio-discutii-spatele-usilor-inchise-ipj-hunedoara-fara-berbeceanu-nu-dreptater-interventii-favoarea-unui-ofiter-sri-1_58288f075ab6550cb8793993/index.html
și:
ABUZURI LA IPJ HUNEDOARA – DOSARE CARE TREBUIE REZOLVATE CU PRIORITATE PENTRU SEFUL SRI HD:
https://www.youtube.com/watch?v=NP8cQqNytns
– agentul de poliție Sucilă Dan Adrian a fost cercetat de acoliții lui Dumitru pentru mai multe fapte imaginare, de natură închipuit disciplinară, multe din aceste cercetări fiind clasate ulterior, dovedindu-se nevinovăția lui Sucilă. În data de 04.08.2013 apare articolul: Lovitură de teatru: secretele lui Sucilă au cutremurat sistemul. Poliţistul a primit neînceperea urmăririi penale:
http://www.zvj.ro/articole-19811-Strict+autentic++Lovitur+++de+teatru++secretele+lui+Sucil+++au+cutremurat+sistemul++Poli++istul+a+pr.html
– 2012 – 2013 – Dumitru declanșează Jihadul împotriva Medicilor hunedoreni: sunt cercetați penal din ordinul lui Dumitru. Acesta a făcut presiuni asupra polițiștilor încadrați atunci la SIC – IPJ Hunedoara: Dumitru, falsul doctor, își permitea nesimțirea crasă de a pune sub semnul îndoielii acte ce privesc sănătatea; printre acești medici, o doamnă doctor din cadrul IPJ Hunedoara, care a fost determinată să-și dea demisia !
– 26.05.2015 – Comunitatea internațională cere demisia lui Dumitru Liviu Gabriel. Agresorul Dumitru devine cunoscut drept ,,complicele atacului din Retezat”, unicul responsabil pentru incidentele dramatice de pe Râul Alb (dosarul ,,microcentrala”). Vorbim despre intimidarea în masă a celor care au semnat petiția, o operațiune monstru condusă de către Dumitru, pagubele financiare și risipa de resurse umane fiind inestimabile:
https://www.declic.ro/campanie/mafia-lemnului-loveste-cu-pumnul-autoritatile-raman-pasive-demite-le
și:
https://www.thepetitionsite.com/936/056/545/help-saving-the-last-undisturbed-river-in-romanian-carpathians/?src=referrer&campaign=http%3A%2F%2Fwww.romaniacurata.ro%2Foperatiunea-monstru-mobilizare-fara-precedent-a-politiei-romane-zeci-de-audieri-pe-intreg-teritoriul-romaniei-baaai-chiar-ati-semnat%2F
– 15.11.2016 – Reporterii Adevărul ne explică modul în care se răzbună Dumitru pe jurnaliștii incomozi:
https://adevarul.ro/locale/hunedoara/dezvaluiri-biroul-oval-sefului-ipj-hunedoara-ascunde-spatele-imaginii-fardate-inspectoratului-adunat-12500-dosare-an-1_582b309c5ab6550cb888675b/index.html
– Dumitru declanșează un blitz-krieg (război fulger) împotriva avertizorului de integritate care a semnalat situația dezastruoasă a autospecialelor MAI din cadrul IPJ Hunedoara: un set de cinci cercetări prealabile, cu scopul de a-l intimida, hărțui și destitui din Poliție pe avertizor.
– 24.09.2017 – Dumitru pornește un război personal împotriva jurnalistului de investigații Robert Vagner și îi cere daune morale de 200.000 euro. Motivul: jurnalistul a făcut publice managementul dezastruos al IPJ Hunedoara, abaterile grave și infracțiunile săvârșite de către Dumitru:
https://observatorulnational.ro/atentia-dna-dga-mai-igpr-parchetului-general-jurnalist-executat-abuz-fara-margini-din-partea-ipj-hunedoara/
și:
https://observatorulpress.ro/afaceri-ilegale-la-ipj-hunedoara-sub-comanda-inspectorului-sef-video/
dar și:
https://adevarul.ro/locale/hunedoara/jurnalist-greva-foamei-fata-ipj-luat-misto-seful-politiei-mama-n-are-cratima-ma-ta-cratima-1_59cb84695ab6550cb895087d/index.html
– 07.01.2018 – Dumitru presimte că va pierde războiul de orgoliu pe care l-a declarat împotriva jurnalistului Vagner și transmite amenințări extrem de voalate și bine ascunse împotriva tuturor polițiștilor și jurnaliștilor pe care nu i-a putut executa ca pe Jurca:
https://liviugabrieldumitru.ro/2018/01/07/inventatori-de-monede-sau-oportunisti-de-doi-bani/
– 04.12.2018 – agresorul Dumitru pierde războiul pe care l-a declanșat pe nedrept împotriva jurnalistului de investigații Robert Vagner:
https://adevarul.ro/locale/hunedoara/fostul-sef-inspectoratului-politie-cerut-daune-morale-100000-euro-unui-reporter-decis-magistratii-1_5c06afeddf52022f751e9e8b/index.html
– 18.11.2019 – am ajuns la momentul actual: Dumitru (agresorul) continuă hărțuirile.
De data aceasta, în Cluj-Napoca: îl trimite forțat la psiholog pe liderul sindical Marius Gheorghe Bărbulescu (avertizorul de integritate) pentru că dezvăluie abuzurile și faptele penale din instituție.
Dumitru declanșează război de exterminare și inventează abateri inexistente pe care le pune în cârca lui Bărbulescu.
Comisarul de poliție Marius Bărbulescu trebuie executat. DAR NU CU ORICE PREȚ:
PREȚUL ESTE (bineînțeles, ca întotdeauna, exprimat în…) BANI PUBLICI:
https://gazetadecluj.ro/sefii-scolii-de-politie-septimiu-muresan-cluj-napoca-il-trimit-la-psiholog-pe-liderul-sindical-pentru-ca-dezvaluie-abuzurile-din-institutie
*****
Agresorul Dumitru a fost cercetat și sancționat, în repetate rânduri, după cum urmează:
– 18.02.2010 – Cosa Nostra, citeşte şi plângi! Şeful IPJ Hunedoara, comisarul şef Liviu-Gabriel Dumitru, sancţionat cu 20% pe zi din salariul minim brut pe economie pentru neexecutarea unei sentinţe:
http://www.zvj.ro/articole-30961-Cosa+Nostra++cite++te+++i+plangi++++eful+IPJ+Hunedoara++comisarul+++ef+Liviu+Gabriel+Dumitru++sanc++.html
– 2014 – La DNA Alba-Iulia este înregistrat dosarul nr. 809/VIII-1/2014 care are ca obiect retragerea avizului privind accesul la informații clasificate și punerea la dispozitia unității, fapte comise împotriva unui subaltern, care avea, la data respectivă calitatea de avertizor de integritate – ofițerul de poliție Ionescu Claudiu;
– decembrie 2016 – Dumitru este cercetat atât la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – dosar penal 329/P/2016 (dosarul ,,plagiatul lui Dumitru”) – cât și la CDATCU (la solicitarea U.E.F.I.S.C.D.I.) întrucât procesul-verbal ce trebuia ,,încheiat” la data de 07.02.2014 când a susținut teza doctorală, NU EXISTĂ ! Pe lângă cercetarea penală, implicit, conform Legii 360/2002, Dumitru ar fi trebuit retras din funcția deținută și pus la dispoziția unității. LUCRU CARE NU S-A ÎNTÂMPLAT !
https://www.mediafax.ro/social/exclusiv-sesizare-la-cnatdcu-si-dosar-la-parchetul-general-pentru-doctoratul-sefului-ipj-hunedoara-16027944
– perioada februarie-august 2016: Dumitru a fost a fost mutat disciplinar de la conducerea IPJ Hunedoara, la Centrul Chinologic Sibiu;
– în calitate de ordonator de credite, Dumitru a ordonat, în mod fraudulos, construcția ilicită, din fonduri dubioase, a unui heliport și a unui paraclis. Dumitru a fost cercetat la Parchetul Curții de Apel Alba, acolo unde ,,organele de cercetare” i-au executat pe cei declarați incomozi de către Dumitru ! A mai fost cercetat și de către comisii ale IGPR !
– în calitate de ordonator de credite, Dumitru, a fost cercetat pentru ,,abuz în serviciu și neglijență” constând în aceea că, prin ,,schema celor trei contabili”/,,audit financiar pe dindărăt”, prin intermediul baronului mason Mircea Moloț/al Prefecturii HD/al Consiliului Județean Hunedoara, a accesat fonduri norvegiene din care a achiziționat două autoturisme (tip Jeep), cu care se plimba după bunul plac, la evenimente precum parastase, chefuri private (sursa: ofițer DCI – IGPR, informație ,,schimbată” cu subsemnatul în luna martie 2017, în municipiul Lupeni);
– a fost cercetat pentru protocolul ,,verbal” (inexistent, fraudulos) încheiat cu șeful Serviciul Medicină Legală Hunedoara, privind conducerea autoturismelor S.M.L. de catre polițiști, în vederea transportării celor decedați;
– a fost cercetat pentru abuzul în serviciu comis în data de 08.02.2014, când acesta a chemat, din toată țara, inspectori șefi și comandanți pentru a le face cinste, în calitate de proaspăt ,,DOCTOR” la un restaurant din București, respectivii fiind, în mare parte, în timpul serviciului;
– a fost cercetat pentru sesizările făcute de 21 de polițiști de la Poliția Lupeni care au reclamat managementul defectuos al comandantului de la acea vreme al acestei unități de poliție – perioada 06-17.03.2017;
– 10.05.2017 – Ziarul Libertatea expune pe larg managementul defectuos al lui Dumitru Liviu Gabriel. Acesta face apoi un drum de București, cu Jeep-urile, pe BANI PUBLICI, pentru a da cu subsemnatul. A fost una din cercetările care nu i-au prea ,,convenit” lui Dumitru:
https://www.libertatea.ro/stiri/situatie-rusinoasa-la-ipj-hunedoara-1833644
– 01.11.2017 – Dumitru, după ce spre rușinea lui, pierde toate războaiele pe care le-a dus pe BANI PUBLICI în județul Hunedoara, pleacă la scuteală, pentru a-și pierde urma. Ajunge în Cluj-Napoca. Noi știm că de fapt a fost o mutare disciplinară. Câte mai urmează ? Reporterii de la Adevărul (probabil acei reporteri sictiriți de Dumitru) anunțau:
https://adevarul.ro/locale/hunedoara/liviu-dumitru-plecat-conducerea-inspectoratului-politie-aproape-deceniu-sef-Scoala-agenti-1_59f985e75ab6550cb8b11c90/index.html
*****
ALTE OBSERVAȚII:
– teza de doctorat a lui Dumitru are titlul: ,, Managementul investigării fraudelor în domeniul piețelor de capital” (2014 – Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza);
– Dumitru a petrecut Revelionul 2007/2008, la o pensiune privată din munții Parâng, împreună cu un interlop (a se citi ,,mafiot”) care a fost cercetat de către Dumitru în perioada când acesta din urmă era ofițer operativ.
CONCLUZII:
1. toate abaterile și cercetările survenite, indiferent cine a fost cel cercetat (agresorul sau victima) s-au concretizat în cheltuirea nejudicioasă, frauduloasă, a banului public și a resurselor umane ale Poliției Române, paguba produsă astfel fiind inestimabilă, singurul care se face vinovat pentru acestea fiind falsul doctor Dumitru Liviu Gabriel – directorul școlii din Cluj-Napoca;
2. dacă stăm nepăsători și privim cum agresorul Dumitru îl va destitui din poliție pe Marius Gheorghe Bărbulescu, pentru ca, apoi, tot Statul Român să plătească din BANI PUBLICI 15.000 – 20.000 euro, înseamnă că suntem lași și acceptăm să plătim distracțiile unui psihopat periculos !
Anexez în atașament răspunsul de la grefa Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj și grefa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, ambele în referire la denunțul pe care l-am depus, recent, împotriva agresorului Dumitru Liviu Gabriel.
SOLICITĂRI:
1. Solicit demiterea lui Dumitru Liviu Gabriel din funcția de director al Școlii de Agenți de Poliție Septimiu Mureșan din Cluj-Napoca ! Consider că viitorii polițiști, nu numai că nu au ce învăța, dar nu au ce căuta în prezența unui agresor de teapa lui Dumitru !
2. Solicit audierea în regim de urgență a agresorului Dumitru Liviu Gabriel, pentru toate faptele susmenționate, tragerea la răspundere penală, verificarea stadiului în care se află dosarele penale și trimiterea sa în judecată pentru toate infracțiunile care se vor dovedi a fi comise de către acesta !
3. Solicit în mod public apărarea comisarului de poliție Marius Gheorghe Bărbulescu , precizeaza agentul principal de poliție
IVANCIUC IUSTINIAN. (Gabriela Muntean).


Exclusiv
Sănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
„Nu sunați la 112 fără aprobare!” – politica nescrisă a fabricii
Sănătatea și securitatea în muncă par a fi, la fabrica Coca‑Cola din Ploiești, un fel de reclamă frumos colorată: bună doar pe afiș. În spatele panourilor lucioase și al sloganurilor zâmbitoare, sursele interne descriu o realitate în care omul este, în cel mai bun caz, „daună colaterală”, iar accidentul de muncă – un „inconvenient birocratic” care trebuie musai ascuns.
Potrivit informațiilor primite din interiorul fabricii, conducerea ar fi transmis supervizorilor, șefilor de tură și maiștrilor un mesaj halucinant: nu se sună la 112 fără acordul expres al unui manager. Nici dacă omul este căzut, rănit, în pericol. Apelul la ambulanță devine, astfel, nu un reflex de salvare a unei vieți, ci o decizie de management, filtrată prin grija pentru „imagine”, „raportări” și „bătăi de cap”.
ITM‑ul, teoretic, există. Practic, spun aceleași surse, accidentul trebuie, dacă se poate, „rezolvat intern”. Cu taxiul, cu mașina colegului, cu tăcere, cu „lasă că trece”. Salvarea vieții poate aștepta; ce nu poate aștepta e teama conducerii de dosare, anchete și responsabilități.
Accident la silozuri: zahăr peste om, om sub tăcere
Unul dintre cele mai recente incidente, povestit de sursele noastre din interior, a avut loc la silozurile de zahăr. Potrivit acestora, instalațiile s‑ar fi defectat, zahărul „a amorsat” și a căzut peste un angajat, provocând răni serioase în zona cervicală și la coloană.
Într‑o lume normală, într‑o țară care se pretinde europeană, scenariul ar fi simplu: se sună imediat la 112, vine ambulanța, se asigură asistență medicală de urgență, se raportează accident de muncă, se anchetează, se iau măsuri.
În „lumea Coca‑Cola Ploiești”, conform surselor, s‑ar fi ales alt scenariu: omul nu ar fi fost preluat de ambulanță, ci transportat cu mașina unui coleg, departe de ochii și pixurile instituțiilor. Nu viața, ci hârtia contează; nu sănătatea, ci statistica.
„Fiecare accident aduce hârtii, mai bine să nu existe… oficial”
Sursele noastre susțin că, în interior, logica e cinică și crudă: fiecare accident de muncă înregistrat atrage cercetări, documentație, timp pierdut, observații pentru conducere și, posibil, diminuări salariale pentru cei considerați responsabili. Concluzia? Dacă nu vrei dosare, nu vrei controale, nu vrei „belele” – mai bine nu ai accidente. Sau, și mai bine, nu le ai… în acte.
În aceste condiții, tentația de a evita raportarea oficială a accidentelor de muncă nu mai e un derapaj, ci aproape o politică internă. Se încurajează „stingerea” problemelor în interior, cu prețul sănătății, al vieții și al adevărului.
Hârtia iese „curată”, omul pleacă șchiopătând.
„Siguranță la cel mai mic preț”: rețeta defectelor programate
Un alt capitol negru, relatat de surse, privește întreținerea instalațiilor din fabrică. În loc de mentenanță serioasă, profesionistă, făcută de specialiști calificați, s‑ar fi mers – potrivit informațiilor interne – pe varianta „contractorului cel mai ieftin”.
Cea mai mică ofertă, cel mai mare risc.
Rezultatul? Defecțiuni, improvizații, reparații făcute pe genunchi, instalații lăsate să funcționeze în regim de „merge și așa”. Într‑o fabrică ce lucrează cu silozuri de zahăr, praf combustibil și, după cum aflăm, cu substanțe chimice periculoase în imediata apropiere, „merge și așa” poate însemna, la propriu, „azi lucrăm, mâine explodăm”.
Cocktail exploziv: zahăr, acid clorhidric, sodă caustică și… nepăsare

Conform surselor noastre din interior, în imediata apropiere a silozurilor de zahăr se află rezervoare cu acid clorhidric și sodă caustică. Din cauza improvizațiilor și exploatării defectuoase, aceste substanțe ar putea fi eliminate în atmosferă sau pe diverse materiale, creând un amestec periculos cu praful de zahăr.
Acolo unde un proiectant sau un specialist independent ar trebui să verifice, să autorizeze, să certifice siguranța, sursele susțin că, în practică, s‑ar fi mers pe varianta „verificării interne”: o omologare făcută în casă, într‑o companie care, în public, se laudă cu standarde globale și responsabilitate socială.
Praful de zahăr și substanțele chimice nu știu PR, nu înțeleg comunicate de presă. Înțeleg doar fizică, chimie și reacții. Iar combinația dintre ele, alături de improvizații, poate deveni o bombă cu ceas în mijlocul unei fabrici pline de oameni.
Muncitorii în „saună chimică”, birourile la aer condiționat

În timp ce muncitorii din producție, potrivit relatărilor din interior, își duc zilele în hale cu temperaturi ridicate, în praf, zgomot și expunere potențială la substanțe periculoase, angajații din birouri – inclusiv cei care ar trebui să asigure sănătatea și securitatea în muncă (SSM) – stau la aer condiționat, cu monitoarele curate și rapoartele „aranjate”.
Ironia grotescă: tocmai cei plătiți ca să protejeze muncitorii ajung, conform surselor, să fie parte din sistemul de cosmetizare a realității. Se transmite „discret” că e mai bine să nu exagerezi cu sesizările, să nu creezi „probleme”, să nu zgudui barca. Barca e a companiei; dacă se scufundă, se îneacă, evident, cei de jos.
SSM cu semnătură forțată: „Ori semnezi, ori pleci”
O altă acuzație gravă venită din interior este presiunea pusă pe angajații cu atribuții SSM. Conform surselor, aceștia ar fi împinși să își dea acordul, prin semnătură, pe decizii și situații cu care, profesional, nu sunt de acord.
Dilema lor este simplă și cinică: ori semnezi, ori îți pierzi locul de muncă.
Astfel, sănătatea și securitatea în muncă devin o formalitate birocratică: se bifează că totul este în regulă, se semnează: „Am luat la cunoștință”, „Nu sunt probleme”, „Nu există riscuri semnificative”. Pe hârtie, fabrica e un paradis al siguranței. În realitate, oamenii știu că își pun viața în joc la fiecare tură.
„Paza” imaginii: ambulanțe blocate, poliție la poartă, tăcere în interior
Nu e vorba doar de tăcerea internă. Sursele noastre mai afirmă că șeful serviciului de securitate ar fi transmis firmei de pază să NU permită accesul unei ambulanțe sau al unei echipe de poliție în incinta fabricii până când nu își dă acordul un manager. Cu alte cuvinte, chiar și salvarea are voie să intre doar după ce verifică marketingul.
Dacă un angajat moare sau este grav rănit, problema principală nu este viața lui, ci cum arată situația „în exterior”. În cazul în care un angajat pleacă brusc din tură după un incident, potrivit relatărilor, se poate întâmpla să nu mai existe niciun „caz oficial” de accident la locul de muncă. Omul suferă, dar pentru fabrică, el devine doar „un absenteist”.
„Nu există accidente, doar absențe nemotivate”
Logica relatată de surse este de un cinism monumental: dacă omul pleacă acasă, la spital sau „undeva”, fără ambulanță, fără poliție, fără raport, atunci – în acte – nu s‑a întâmplat nimic la locul de muncă. Nicio responsabilitate, nicio anchetă, nicio sancțiune.
A dispărut doar „o resursă umană”, nu un om.
Din această perspectivă, problema nu mai este doar una de securitate în muncă, ci una de moralitate fundamentală. O companie care la nivel global se promovează ca model de „responsabilitate socială” ajunge, în practica de zi cu zi, să fie acuzată, prin sursele interne, că își apără mai tare procedurile și bonusurile manageriale decât sănătatea oamenilor care îi produc marfa.
Concluzie: între imaginea globală și realitatea din hală
Cazul Coca‑Cola Ploiești, așa cum reiese din relatările angajaților și sursele interne, ridică întrebări grave pentru toate instituțiile care ar trebui să conteze: ITM, inspectoratele de muncă, autoritățile de mediu, Ministerul Muncii, ministerele de resort.
Dacă ceea ce descriu sursele este corect, atunci avem de‑a face nu doar cu incidente izolate, ci cu un întreg sistem de:
- mușamalizare a accidentelor,
- presiune asupra angajaților SSM,
- improvizații tehnice periculoase,
- ignorare deliberată a riscurilor chimice și mecanice,
- blocare a accesului serviciilor de urgență fără „aprobarea” conducerii,
- sacrificare a sănătății oamenilor în numele profitului și al imaginii.
Coca‑Cola, ca brand, vinde „fericire la doză”.
La Ploiești, conform surselor, fericirea asta pare produsă într‑o fabrică în care omul e, în cel mai bun caz, un consumabil. Iar întrebarea finală rămâne, inevitabil, pentru autorități:
câte „doze de tăcere” mai sunt dispuse să înghită până când cineva moare „oficial” la locul de muncă? (Cristina T.).
Uncategorized
AI nu trebuie să fie mai inteligent decât tine. Trebuie să te înțeleagă
Istoria se repetă după un tipar. Descoperirile care schimbă totul sunt rareori cele mai puternice invenții. Ele sunt momentele în care aceste invenții pătrund în viața de zi cu zi. Electricitatea a schimbat societatea nu prin centrale electrice, ci atunci când a apărut întrerupătorul în case. Internetul a devenit al nostru prin intermediul browserului. Telefonul a devenit puternic prin ecosistemul de aplicații care s-a dezvoltat pe baza lui.
AI nu va fi diferit.
AI devine din ce în ce mai inteligent, iar acest proces va continua. Dar, pentru a schimba modul de viață al oamenilor, trebuie să răspundă la următoarele întrebări: unde, cum și în mâinile cui ajunge această inteligență? Acest lucru va defini următorul capitol al AI.
AI nu mai oferă doar răspunsuri. Intrăm într-o eră agentică, în care inteligența artificială acționează în numele nostru, în timp ce decizia finală rămâne a omului. Însă, pentru a acționa în numele cuiva, trebuie mai întâi să îl cunoască.
De aceea contează locul în care AI intră în contact cu oamenii. Punctele de intrare sunt acolo unde AI înțelege o persoană și construiește încredere. Cele mai bune experiențe cu AI vor veni de la dispozitivele care cunosc cel mai bine utilizatorul.
Acesta este ceea ce Samsung a construit de-a lungul anilor. Telefonul este cel mai aproape de noi, ne însoțește zilnic. Tableta este locul în care creăm și învățăm. Ceasul citește semnale precum somnul și ritmul cardiac. Televizorul și aparatele electrocasnice conectate adaugă context din mediul în care trăim. Iar noile formate, de la dispozitive pliabile la ochelari inteligenți, extind spațiul în care AI ne întâlnește. Împreună, se conturează o imagine mai completă a nevoilor unei persoane.
Aceste puncte de acces sunt puternice atunci când acționează împreună. Semnalele provenite de la diverse dispozitive se transformă în asistență oportună: somnul monitorizat de ceasul tău modelează programul de mâine, informațiile fiind întotdeauna disponibile. La cel mai înalt nivel, AI funcționează discret în fundal, transformând aceste momente într-o experiență coerentă. De aceea am dedicat ani întregi construirii unui ecosistem nu doar pentru a ajunge la mai multe momente, ci pentru a le conecta.
Samsung nu face acest lucru singur. Platformele care au schimbat lumea au fost cele mai deschise. Așa a fost și internetul. La fel au fost și sistemele de operare mobile. Cu SmartThings, am reunit dispozitive, servicii și parteneri într-o singură experiență conectată, conturând standardele deschise ale industriei. Deschiderea permite celor mai bune idei să ajungă mai repede la oameni. Și nu ne limităm la a adăuga inteligență la suprafață, ci proiectăm modul în care AI funcționează în centrul sistemului, astfel încât să servească fiecare persoană în contextul său.
Însă deschiderea în sine nu este scopul. Sarcina mai dificilă este transformarea inteligenței în ceva personal și de încredere. Cea mai bună inteligență din lume ar trebui să ajungă la oameni prin intermediul dispozitivelor lor de zi cu zi. Dar ceea ce o face personală este înțelegerea utilizatorului și păstrarea în siguranță a acestei înțelegeri. Aceasta este responsabilitatea noastră.
Pe măsură ce AI devine mai personal și mai autonom, încrederea devine fundamentul. Oamenii trebuie să știe ce face AI pentru ei și să păstreze controlul.
De aceea, încrederea nu este adăugată la final. Samsung Knox protejează fiecare dispozitiv Galaxy și, acum, conexiunile dintre ele. Pe măsură ce inteligența se deplasează între dispozitive, protejarea fluxului de date dintre ele este crucială. Cele mai personale date rămân pe dispozitiv, astfel încât oamenii să poată înțelege cum funcționează AI, păstrând controlul.
Aceeași înțelegere modelează dispozitivele pe care le construim. Cu cât AI devine mai personal și mai capabil, cu atât forma contează mai mult. Pe măsură ce inteligența artificială ne ajută cu mai multe lucruri simultan, un ecran care se pliază extinde limitele posibilului. Acesta este motivul pentru care dispozitivele pliabile sunt speciale: se pliază în palma ta, deschizând o scenă mai mare. În această călătorie, Samsung a continuat să facă dispozitivele pliabile mai subțiri, mai ușoare, mai rezistente și mai captivante.
AI este esențial și în domeniul sănătății. Modul în care dormim, ne recuperăm și avem grijă de noi înșine – alegerile zilnice contează. Un dispozitiv care ne este aproape, precum un ceas, monitorizează aceste semnale, asigurându-ne o zi mai bună.
La următorul eveniment Galaxy Unpacked vom prezenta ce urmează în ceea ce privește integrarea tuturor acestor elemente: experiențe mai personale și mai naturale, pe o bază pe care mai mulți parteneri o pot dezvolta. Întrebarea care deschide următoarea eră nu este cine are cel mai inteligent AI, ci cine înțelege cel mai bine oamenii și transformă această înțelegere în experiențe în care aceștia pot avea încredere.
Intenționăm să urmăm această cale cu deschidere și responsabilitate, începând cu dispozitivul pe care îl aveți deja în mână. Deschidem împreună acest nou capitol la Galaxy Unpacked.
Pe 22 iulie, Samsung va organiza evenimentul Unpacked la Londra, în Marea Britanie. Vă invităm să descoperiți următorul capitol al inovației Galaxy. Scanați codul QR pentru a afla mai multe.
Evenimentul va fi transmis în direct pe Samsung.com, Samsung Newsroom și canalul YouTube al Samsung, începând cu ora 16:00.
Exclusiv
Republica Butoiului Roșu: cum se recicla „pe persoană fizică” gunoiul de aur al Coca-Cola Ploiești
DICTATURA DE FABRICĂ ȘI COMOARA DIN GUNOI
După ultimele investigații prezentate cu ajutorul angajaților care nu mai suportă dictatura și tirania din fabrica Coca-Cola HBC Ploiești, a început să se spargă, încet dar sigur, bula mafiei deșeurilor din fabrică.
Nu mai vorbim doar de frustrări la locul de muncă, ci de un sistem bine uns, care transformă gunoiul în aur, cu binecuvântarea tăcută a unor șefi și „responsabili” cu mediu și siguranță.
Conform investigațiilor Incisiv de Prahova (sursa:
https://www.incisivpreahova.ro/2026/06/12/coca-cola-hbc-ploiesti-reciclare-pe-persoana-fizica-donatii-pe-bani-nebuni-si-bani-fara-sa-i-stie-nici-dracu-nu-stie-dar-bani-sunt/ ), deșeurile din Ploiești – în loc să fie reciclate transparent – par să fie transformate într-o afacere „pe persoană fizică”, cu bani „pe care nici dracu’ nu știe de unde-i numeri, dar bani sunt”.
DEȘEURI MAI BĂNOASE DECÂT SUCUL: „DONĂM”, DAR NU SE ȘTIE CINE ÎNCASĂ

În timp ce compania pozează în campioană a responsabilității sociale, reciclarea de la Ploiești arată altfel:
- sume mari rezultate din valorificarea deșeurilor
- contracte de valorificare „în ceață”, unde ce e „mare în lei” poate deveni, printr-o minune, „mai mare în euro”
- bani care, oficial, se leagă de „donații” și ONG-uri, dar care, în practică, ridică întrebarea: cine încasează, concret?
Banii din gunoi se plimbă mai discret decât sucul pe raft. Reclame avem la doze reci, nu și la butoaie vândute la fier vechi.
„CĂRNETELUL BUIULUI ROȘU” ȘI LEGEA SCRISĂ PE OLX

Altă piesă de bază a caracatiței deșeurilor este „cărnetelul buiului roșu”, prezentat de Incisiv de Prahova (sursa:
https://www.incisivpreahova.ro/2026/07/02/carnetelul-buiului-rosu-mafia-deseurilor-de-la-coca%c2%80%99ploiesti-fise-facute-legea-pe-olx/ ).
Aici vorbim despre:
- fișe „făcute” după bunul plac
- o „lege” care pare scrisă direct pe OLX
- un sistem paralel de gestiune în care realitatea din teren nu seamănă cu cifrele din documente
Cine ține cărnetelul, ține și butoanele banilor. Ce nu intră în sistem, intră la combinații.
BĂIEȚII ȘI FETELE DEȘTEPȚI: DEȘEURI CARE „DEPĂȘESC” PRODUCȚIA


Când băieții și fetele deștepți din Companie au pus ochii pe deșeuri, li s-au înveselit instant obrajii:
- cantități care dispar „din acel loc”
- deșeuri care, pe hârtie, par mai puține, dar în practică „sunt mai mari decât cele produse în sila timpului”
- trasee neoficiale spre fier vechi, „pe persoană fizică”, spre rude, apropiați și parteneri de combinații
Matematica nu mai e 1+1=2, ci 1 butoi în gestiune, 3 butoaie prin sate și 0 în raportarea oficială.
ECO-FUNCȚII, ECO-TITLE, ECO-MUȘAMALIZARE
Toată afacerea nu se putea derula fără girul conducerii și al celor cu titulaturi lucioase pe zona de mediu:
- Sofia Ioana Brisan – Environmental Sustainability Manager
- Cătălin Andrei Stoica – Environmental Health & Safety Coordinator
Pe hârtie, aceștia păzesc mediul. În realitate, conform datelor apărute în presă, deșeurile au un rol strategic în activitatea lor. Nu numai ca responsabilitate, ci și ca resursă perfectă pentru:
- raportări cosmetizate către Agenția pentru Protecția Mediului
- cantități „foarte mici” trecute oficial, comparativ cu realitatea din teren
- lipsa trasabilității reale la butoaie și alte deșeuri
CIRCUITUL PARALEL AL BUTOAIELOR: DIN FABRICĂ LA RUDĂ, VIA FIER VECHI
Dacă „circuitul normal” al deșeurilor însemna colectorul specializat, în realitatea de la Ploiești avem:
- deșeuri de tablă (butoaie, bidoane, tuburi, cuburi de 1000 litri, rezină etc.) luate de la fabrică
- departamentul de vânzări și marketing care ajută „firme prietene” să ia butoaiele, să le transporte, să le verse și, în final, să le ducă la clientul final sau la fier vechi
- butoaie ajunse direct la centre de colectare pe persoană fizică, la rude și apropiați ai vânzătorilor
Circuitul eco s-a „optimizat” în circuit mafiot de familie. Se reciclează banii, nu și corectitudinea.
BUTOAIE DISPĂRUTE DIN GESTIUNE, APĂRUTE PE ȘANȚ ȘI ÎN ANUNȚURI
La dovezile strigătoare la cer se adaugă:
- lipsa butoaielor din gestiune (intrări / ieșiri), tocmai în zona unde Cătălin Andrei Stoica și Sofia Ioana Brisan au grijă să „mușamalizeze din tastatură”
- butoaie care nu apar ca marfă raportată, dar se văd cu ochiul liber: pe toate șanțurile, la toate magazinele și barurile, la sate și la oraș
- anunțuri publice de vânzare, pe tot felul de pagini, în toate orașele țării
Un exemplu de anunț:
„Butoaie 200L, foste cu sirop și gel, pentru închidere etanșă, alimentare, apă.
Au fost folosite pentru industria răcitorului.
Potrivite pentru apă, ploaie etc.
Preț: 100 lei/buc.”
Adică: ceea ce trebuia să fie deșeu industrial gestionat strict, devine produs de larg consum, la liber, la 100 de lei bucata.
Traseul: din fabrică „dispărut”, în anunț „ca nou”.
RECICLAREA LA COCA-COLA: BIDOANE, BUTOAIE, CUBURI ȘI REZINĂ „FOARTE ACCESIBILE”
Așa se face reciclarea deșeurilor la Coca-Cola: o bună parte din deșeuri sunt foarte accesibile angajaților și nu numai. În joc intră:
- bidoane
- butoaie
- tuburi de tablă
- cuburi de 1000 litri
- rezină și alte materiale tentante din curtea fabricii
Întrebarea de bun-simț:
Unde sunt instituțiile statului în fața acestor „valorificări pe persoană fizică” la Coca-Cola?
Multinaționala mai e sustenabilă sau doar foarte „sustenabilă” pentru buzunarele unora din interior?
GNM, AFM – sunteți pe fir sau dormiți? ANAF, vede cineva circuitul banilor din gunoi?
MUSUROIUL DE LA BUCUREȘTI ȘI DOSARELE CARE ÎNCEP SĂ MIȘTE



De când articolele Incisiv de Prahova au început să iasă public, mușuroiul de la Coca-Cola București s-a tulburat serios. S-au certat între ei, iar din această busculadă au ieșit la iveală indicii clare ale unui sistem de evaziune în jurul deșeurilor.
Mai nou, se pare că unora le-au venit „mințile la cap” prea târziu: au început să-și dea în judecată propriul partener, încercând să scape basma curată după ce, anterior, l-au acoperit în fața celor de la Grup.
În acest context apar și dosare pe portalul instanțelor, ce pot fi consultate pentru a înțelege cât de departe a mers conflictul și cum se încearcă, acum, spălarea pe mâini:
- https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=3000000010256269&id_inst=3
- https://portal.just.ro/3/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=3000000010256668&id_inst=3
Nu mai e vorba doar de „nemulțumiri interne”, ci de războaie juridice între parteneri, după ani în care au mers mână în mână pe drumul gunoiului de aur.
ANGAJAȚII NU MAI TAC. STATUL?
Angajați ai companiei – unii dintre ei insistenți, greu de cumpărat și loiali legii – au început să vorbească deschis despre:
- dictatura internă
- mafia deșeurilor
- reciclarea „pe persoană fizică”
- combinațiile cu butoaie, fier vechi, donații și ONG-uri
Jurnaliștii de la Incisiv de Prahova mulțumesc tuturor pentru informațiile transmise și pentru încrederea acordată redacției și promit să le dezvăluie pe toate, rând pe rând, pe măsură ce vor fi verificate și confirmate și de alți colegi ai celor din interior.
EPILOG PROVIZORIU: CARACATIȚA STRÂNGE, DAR ȘI CEI STRÂNȘI ÎNCEP SĂ MUȘTE
Caracatița deșeurilor de la Coca-Cola Ploiești nu mai e doar o bănuială:
- butoaie ruginite care devin bani curați
- raportări cosmetizate la mediu
- reciclare „pe persoană fizică”
- bidoane, cuburi și rezine „foarte accesibile”
- anunțuri publice de vânzare în toată țara
- dosare judiciare între foști parteneri de combinații
Tentaculele încă strâng, dar pentru prima dată de ani de zile, angajații nu mai tac, iar presa nu mai închide ochii.
Rămâne de văzut dacă statul rămâne spectator sau intră, în sfârșit, pe teren, în cea mai profitabilă „ligă de reciclare” pe care a văzut-o România: Reciclare S.A. – pe persoană fizică, marca Coca-Cola Ploiești. Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum o ziFamiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum o ziSănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum 3 zileCumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici
-
Exclusivacum 4 zileO nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI
-
Featuredacum 3 zileLovitură de grație pentru agricultură: Fermierii români riscă închisoarea pentru utilizarea apei și a îngrășămintelor



