Exclusiv
CSAT_SECURITATE_CIBERNETICA
Marti 21.03.2017 a avut loc o sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), condusa de catre Presedintele Klaus Werner Iohannis si la care au participat atat reprezentantii executivului Grindeanu, cat si sefii serviciilor de informatii sau inlocuitorii de drept ai acestora, precum si alti oficiali sau persoane stabilite prin Legea 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Printre subiectele puse in dezbatere si aprobare in cadrul sedintei sus mentionate se regaseste si cel referitor la activitatea Centrului Operativ de securitate Cibernetica pentru anul 2016.
Redam mai jos textul publicat pe pagina oficiala a CSAT[1]
“Activitatea desfăşurată de Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2016 a reprezentat un alt subiect pe ordinea de zi a CSAT. Instituţiile reprezentate în Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică au cooperat în anul 2016 la un nivel corespunzător pentru creşterea gradului de securitate cibernetică la nivel naţional, având în vedere constrângerile generate de lipsa cadrului legislativ în domeniu.
Privind priorităţile de acţiune ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică pentru anul 2017, un obiectiv important îl constituie actualizarea cadrului legislativ în domeniu, prin implementarea prevederilor Directivei Parlamentului European şi a Consiliului UE privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice în Uniune din 6 iulie 2016 (Directiva NIS) şi adoptarea legii privind securitatea cibernetică a României. Totodată, a fost analizată şi activitatea Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO în anul 2016, precum şi Planul anual de activitate al acestei instituţii pentru anul 2017. S-a concluzionat că, în anul 2016, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică a urmărit, în principal, dezvoltarea capabilităţilor tehnice necesare îndeplinirii atribuţiilor şi dezvoltarea cooperării naţionale şi internaţionale în vederea îmbunătăţirii climatului de securitate cibernetică din România.
Împreună cu celelalte instituţii din cadrul Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, Centrul a contribuit la conturarea imaginii de ansamblu a stării de securitate a spaţiului cibernetic din România, semnalând principalele riscuri de securitate, identificate în zona de responsabilitate.”
Din textul adoptat de CSAT, in data de 21.03.2017, pentru comunicare oficiala si minima transparenta a lucrarilor acestui Consiliu, in calitate de autoritate a administraţiei publice, autonomă faţă de Guvern, prezidată de Preşedintele României şi supusă controlului parlamentar, cu atribuţii în ce priveşte apărarea ţării şi siguranţa naţională[2], se poate constata ca in Romania pana la aceasta data cadrul legislativ este inexistent in domeniul securitatii cibernetice. Acest lucru este, in fapt, confirmat prin asertiunea din comunicat acestui for de nivel inalt dar fara personalitate juridica unde se recunoaste in mod direct si explicit lipsa cadrului legislativ in materia securitatii cibernetice, in contextul in care atat presedintele Romaniei cat si toti membrii CSAT stiau ca prin Decizia CCR nr.17/21.01.2015 asupra admiterii obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind securitatea cibernetică a României, s-a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională, în ansamblul ei (proiect de lege propus la finele anului 2015 de Guvernul de atunci in Parlamentul Romaniei, care a fost culmea sprijinit/sustinut chiar de actualul prim ministru, in calitatea sa de atunci de ministru al comunicatiilor si, chiar dorit in mod tacit si de presedintele Iohannis in prima sa luna de presedentie, oare de ce? ii convinsese de utilitatea ei fostul sef SRI George Cristian Maior, Coldea sau Cocoru?).
De semnalat este faptul ca intrucat prin Decizia CCR nr.17/2015 care a constatat intreg continutul legislativ pentru securitatea cibernetica a Romaniei propus spre legiferare este neconstitutional s-a stabilit/definit atat in fapt cat si in drept ca si institutiile care se doreau a fi infiintate nu pot fi constituite/organizate in mod legal intrucat actiunea de legiferare este declarata neconstitutionala, cum ar fi:
– Sistemului naţional de securitate cibernetică (SNSC) care reprezintă cadrul general de cooperare care reuneşte autorităţi şi instituţii publice cu responsabilităţi şi capabilităţi în domeniu etc.;
– Consiliul operativ de securitate cibernetică (COSC) reprezintă organismul princare se realizează coordonarea unitară a SNSC. Din COSC fac parte, în calitate de membri permanenţi, reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului pentru Societatea Informaţională, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază, Oficiului Registrului Naţional pentru Informaţii Secrete de Stat, precum şi secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Conducerea COSC este asigurată de un preşedinte (consilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională) şi un vicepreşedinte (consilierul prim-ministrului pe probleme de securitate naţională (n.n. banuim ca va fi fostul ofiter SRI Gabriel Statescu, recent adus consilier de stat in cabinetul prim-ministrului). Coordonatorul tehnic al COSC este Serviciul Român de Informaţii, în condiţiile legii.(n.n. iata o surpriza interesanta, daca nu stiati se dorea o noua ingerinta disimulata a SRI in societate);
– Serviciul Român de Informaţii este desemnat autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice, calitate în care asigură coordonarea tehnică a COSC, precum şi organizarea şi executarea activităţilor care privesc securitatea cibernetică a României. În acest scop, în structura SRI funcţionează Centrul Naţional de Securitate Cibernetică, denumit CNSC [art. 10 alin. (1) ].
Ce se poate constata din cele anterior expuse este faptul ca normele de functionare instituite prin legea declarata neconstitutionala pentru cele trei entitati/structuri SNSC, CNSC si CNSC si inclusiv calitatea ce se conferea SRI de autoritate nationala in domeniul securitatii cibernetice, au fost suspendate de la aplicare de la data deciziei CCR, adica 17.01.2015, iar dupa 45 de zile de la publicare in monitorul oficial a deciziei efectele juridice pendinte institutiilor antementionate inceteaza de drept, conform art.147 alin.(1) din Constituţie ce stabileşte, în privinţa legilor şi ordonanţelor în vigoare, constatate ca fiind neconstituţionale, că acestea „îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.
Deci, pe cale de consecinta juridica si constitutionala, organizarea/functionarea acestor institutii/structuri/entitati nominalizate in anuntul CSAT, HG nr.271/2013 pentru aprobarea Strategiei de securitate cibernetică a României şi a Planului de acţiune la nivel naţional privind implementarea Sistemului naţional de securitate cibernetic, respectiv in Rapoartele anuale de activitate ale SRI (CN CYBERINT),practic nu ar fi trebuit sa mai existe functional-organizatoric in spatiul romanesc, cu atat mai mult sa fie stabilite structuri administrative/executive nonjuridice dotate logistic cu bunuri, mijloace si resurse materiale si umane/incadrate cu personal, bugetate public direct sau indirect prin entitatile mama, respectiv analizate prin rapoarte activitatile functionale ale acestora atat la nivelul CSAT cat si al SRI, inclusiv si la nivelul celorlalte organisme specializate din sistemul national de securitate si aparare, componente ale institutiilor subliniate mai sus.
Ca atare se poate constata existenta si persistenta unor decizii/hotarari la nivelul CSAT in afara cadrului legal aplicabil in Romania, cu accent deosebit pe subiectul securitatii cibernetice chiar de la cel mai inalt nivel de decizie, Presedentia Romaniei, situatie confirmata oficial chiar prin textul comunicatului suspus dezbaterii publice astfel: “Privind priorităţile de acţiune ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică pentru anul 2017, un obiectiv important îl constituie actualizarea cadrului legislativ în domeniu (…) şi adoptarea legii privind securitatea cibernetică a României”. Oare cum un organism de tipul COSC poate substitui puterea legislativa din Romania, reprezentata de Parlamentul Romaniei si CSAT sa sustina acest lucru in mod oficial, si ce lege sau act normativ cu putere de lege (ordonanta) a stabilit ca COSC poate sa actualizeze cadrul legislativ in domeniu (n.n.securitatea cibernetica) si sa adopte/initieze o lege in acest sens.
Ca un corolar la cele anterior expuse redam o trimitere a CCR din Decizia nr.17/2015 care ar trebui sa fie in atentia oricarui reprezentant al statului roman si anume:
“75 (…) Trimiterea la acte administrative, cu o forţă juridică inferioară legii, într-un domeniu critic pentru securitatea naţională, cu impact asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalităţii. O dispoziţie legală trebuie să fie precisă, neechivocă, să instituie norme clare, previzibile, a căror aplicare să nu permită arbitrariul sau abuzul. De asemenea, norma trebuie să reglementeze în mod unitar, uniform, să stabilească cerinţe minimale aplicabile tuturor destinatarilor săi. Or, atâta vreme cât ordinele sau deciziile sunt emise de conducătorii autorităţilor sau instituţiilor publice desemnate de lege, apare cu evidenţă că legea relativizează în mod nepermis reglementarea acestui domeniu, lăsând la latitudinea fiecărei entităţi stabilirea, în mod diferenţiat, a unor măsuri esenţiale, precum cerinţele minime de securitate cibernetică, modalitatea de notificare, precum şi datele şi informaţiile care însoţesc notificarea.”
Iata cum la nivel inalt prin activitatea si hotarararile luate de catre CSAT, prin consensul membrilor sai, cel putin pe domeniul securitatii cibernetice suspus dezbateri si eludarea preveerilor Constitutiei si legilor tarii sunt create premisele generarii elementelor constitutive ale unor infractiuni (abuz in serviciu, neglijenta in serviciu etc.) ce pot fi sanctionate in urma unor activitati de instructie penala precizate de facto prin cele doua coduri penale si de procedura penala aplicabile.
Asteptam o reactie pe masura a autoritatilor statului de drept pe subiectul mai sus analizat astfel incat in Romania sa nu se mai poata produce derapaje in sensul celor create de protocoale si echipe mixte intre SRI si alte autoritati ale administratiei publice centrale, iar cei vinovati demnitari, functionari publici sau oricare persoana responsabila si implicata de punerea in opera a unor fapte cu caracter penal pe segmentul dezbatut sa raspunda conform gradului de vinovatie identificat si stabilit de organele de urmarire penala in drept, respectiv confirmat printr-o hotarare judecatoreasca justa.
[1] http://csat.presidency.ro/?pag=46&id=14443
[2] Vezi Decizia CCR 97/2008 unde se mai precizeaza ca “…În procesul de îndeplinire a activităţilor sale specifice, pot apărea situaţii litigioase pentru a căror rezolvare să fie necesară formularea unor acţiuni în justiţie, şi numai instanţele de judecată învestite cu soluţionarea respectivelor litigii au competenţa de a stabili dacă Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are sau nu calitate procesuală, activă sau pasivă.”
Ec
Adrian Radu
Exclusiv
Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”
Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu contestă modul în care sunt folosite rachetele și susține că oprirea lansărilor a fost urmată de revenirea ploilor. Fost mecanic de elicoptere, cu 22 de ani de activitate în aviație și peste 2.300 de ore de zbor, acesta afirmă că sistemul poate avea un rol limitat, dar cere explicații despre efectele intervențiilor și despre stimulentele financiare asociate lansărilor.
Declarațiile sale, publicate de Revista Ferma, extind dezbaterea pornită de agricultori din mai multe județe. Fermierii cer transparență, evaluări independente și răspunsuri la întrebarea esențială: ce efecte are programul în teren și cât de bine sunt justificate cheltuielile?
„Sistemul poate fi util, dar numai în situații extreme”
Doru Nanu este astăzi inginer horticol și fermier în județul Galați. El spune că a lucrat timp de 22 de ani în aviație, ca mecanic de bord instructor, și că îi cunoaște pe unii dintre foștii colegi care activează acum în sistemul antigrindină.
Nanu nu susține eliminarea oricărei intervenții. În opinia sa, rachetele ar putea fi folosite limitat, în condiții extreme, când există un risc real de grindină pe suprafețe întinse. Critica sa vizează amploarea lansărilor, modul de remunerare a personalului și posibilele consecințe asupra circulației norilor și a precipitațiilor.
Acuzații privind plata în funcție de numărul lansărilor
Fermierul afirmă că personalul care operează în sistem ar primi, pe lângă salariul de bază, bani în funcție de numărul rachetelor lansate. El consideră că un asemenea mecanism ar putea încuraja folosirea mai multor rachete decât ar fi necesar.
„Atunci interesul lor e ca, atunci când apare o situație, să nu lanseze două-trei rachete, câte ar fi suficiente, ci 10, 12, 15. Să ia mai mult”, susține Nanu, citat de Revista Ferma.
Afirmația ridică întrebări care reclamă verificări: cum sunt remunerați operatorii, cine stabilește numărul de lansări și ce proceduri justifică fiecare intervenție? Aceste aspecte pot fi lămurite prin publicarea contractelor, a regulilor de operare și a evidențelor privind lansările.
Nanu mai susține că intervențiile repetate ar putea devia culoarele de circulație a norilor și ar contribui la apariția unor zone secetoase. El afirmă că asemenea efecte ar fi fost observate în Franța și în România, inclusiv în Galați și Vrancea. Aceste susțineri nu dovedesc, prin ele însele, o relație de cauzalitate, dar întăresc cererea fermierilor pentru studii independente și date meteorologice comparabile.
Patru ani de secetă, apoi producții mai bune
Fermierul își sprijină suspiciunile pe experiența din propria exploatație. Nanu spune că a trecut prin patru ani de secetă severă, în care nu a recoltat porumb, iar producțiile la floarea-soarelui și grâu au fost foarte mici: aproximativ 500 de kilograme la hectar, respectiv cel mult două tone la hectar.
În acest an, afirmă el, a obținut 3.900 de kilograme de floarea-soarelui la hectar. Nanu leagă această schimbare de reducerea sau oprirea lansărilor de rachete, susținând că, în ultimii doi ani, ploile au revenit, iar culturile au avut condiții mai bune.
Experiența descrisă de fermier este relevantă pentru dezbatere, dar nu stabilește singură cauza schimbărilor de precipitații. Pentru o concluzie sunt necesare analize independente, care să compare datele despre lansări cu evoluția vremii, precipitațiile și producțiile agricole din mai multe regiuni și perioade.
„Nu mai trageți, puneți plase”
În locul intervențiilor extinse, Nanu propune ca sprijinul să se concentreze asupra culturilor cu valoare ridicată, precum viile și livezile. El consideră că instalarea plaselor antigrindină ar putea limita pagubele în aceste exploatații, fără ca măsurile să vizeze suprafețe agricole mult mai mari.
Propunerea deschide o discuție despre alternativele de protecție și costurile lor: ce soluții funcționează, pentru ce culturi și cu ce rezultate? Fermierii cer ca aceste opțiuni să fie comparate transparent cu cheltuielile și beneficiile sistemului antigrindină.
Din Prahova și Vrancea, până în Galați: aceeași cerere de transparență
Criticile lui Doru Nanu se adaugă celor formulate de agricultori din Prahova și Vrancea, care au reclamat lipsa unor dovezi clare privind eficiența sistemului și au cerut verificarea modului în care acesta funcționează. Tot mai mulți fermieri cer publicarea informațiilor despre lansări, criteriile de intervenție, costuri și rezultatele obținute în teren.
În urma unui audit de conformitate la autoritatea responsabilă de program, Curtea de Conturi a cerut măsuri de remediere, iar verificările ulterioare au indicat necesitatea reorganizării și redefinirii activității instituției. Constatarea unor probleme administrative nu demonstrează că rachetele provoacă secetă, însă arată că funcționarea sistemului și respectarea procedurilor trebuie clarificate.
Fermierii nu cer să fie crezuți pe cuvânt. Cer ca afirmațiile lor să fie verificate, iar instituțiile să publice datele care pot confirma sau infirma suspiciunile. Până la apariția unor evaluări independente, experiențele din Prahova, Vrancea și Galați nu reprezintă o demonstrație științifică, dar formează un semnal de alarmă pe care autoritățile nu îl mai pot trata drept o simplă nemulțumire locală.
Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
În Poliția Română, onoarea pare să fi ajuns un obiect de inventar cu regim special: se scoate la ceremonii, se lustruiește pentru discursuri și se încuie imediat ce apare cineva cu o întrebare.
Pe portiere scrie „Siguranță și încredere”. În relatarea Sindicatului „Diamantul”, circuitul administrativ ar cere o completare: siguranța că vei primi un răspuns și încrederea că, pentru a-l înțelege, îți va trebui un avocat.
Instituțiile serioase își apără reputația prin fapte. Cele îndrăgostite de propria fotografie o apără prin comunicate. Iar când fotografia începe să se dezlipească, nu verifică peretele: cercetează disciplinar curentul de aer.
Pregătirea există. Cu evidența mai vedem
Primul episod prezentat de „Diamantul” privește pregătirea membrilor consiliilor de disciplină. Adică a celor care pot participa la decizii cu urmări devastatoare pentru cariera unui polițist.
Sindicatul susține că IGPR a oferit asigurări generale privind pregătirea acestora, deși a comunicat că nu deține un registru centralizat al celor instruiți.
O formulă administrativă de mare rafinament: știm sigur că totul este în regulă, doar că nu avem la îndemână instrumentul prin care să vă arătăm cât de sigur știm.
Absența registrului centralizat nu dovedește, singură, că instruirile nu au existat. Dar lasă o întrebare cât se poate de incomodă: pe ce verificări se sprijină garanția absolută? Pe documente sau pe buna dispoziție a antetului?
La IPJ Arad, potrivit articolului, Tribunalul București a obligat inspectoratul să comunice datele programelor de pregătire pentru anii 2022–2025. Prima reacție ar fi acoperit patru ani prin indicarea a două zile din mai 2025.
Performanță remarcabilă: calendarul administrativ comprimat până încape într-un weekend.
Ulterior, inspectoratul ar fi precizat că membrii colectivului fuseseră desemnați în septembrie 2021, iar sesiunile indicate erau cele din 7 și 8 mai 2025. Sindicatul reclamă astfel un interval de trei ani și șapte luni fără instruire documentată în răspunsurile primite.
Nu înseamnă automat că toate procedurile sunt nule. Înseamnă însă că, înainte să dai lecții despre rigoare altora, ar fi elegant să-ți găsești propriile cataloage.
Timpul verbal, ultima redută a disciplinei
În cazul președintelui sindicatului, articolul indică un consiliu constituit la 24 martie 2025 și o instruire consemnată la 27 martie.
Sindicatul susține că pregătirea trebuia să preceadă numirea. IGPR ar fi răspuns că aceasta a avut loc înaintea activităților specifice.
Iată o dispută în care trei zile pot încăpea într-o singură expresie bine aleasă.
Legalitatea acestei succesiuni trebuie stabilită în raport cu normele aplicabile, nu prin aplauzele pamfletului. Dar, ca spectacol birocratic, scena este generoasă: instituția și contestatarul se uită la același calendar, numai că fiecare intră în el pe altă ușă.
Tot aici apare și disputa despre dovada pregătirii. Într-un context se invocă evidențele drept garanție; în altul se arată că documentele nu trebuie incluse în dosarul disciplinar.
Cele două afirmații nu sunt obligatoriu incompatibile. A nu fi obligatoriu la dosar nu înseamnă a nu trebui să existe nicăieri. Tocmai de aceea, cea mai simplă ieșire din controversă ar fi prezentarea clară a documentelor relevante.
Dar simplitatea are un mare defect: scurtează corespondența.
Competența nu era necesară. Acum se are în vedere
Potrivit sursei, MAI a comunicat că legislația nu impune anchetatorilor disciplinari anumite standarde ocupaționale ori competențe certificate. Ulterior, ministerul a anunțat că are în vedere organizarea unui program de dezvoltare a competențelor în domeniu.
Nu este, în sine, o contradicție juridică. Poți organiza formare și când legea nu te obligă.
Este însă un contrast administrativ delicios: ieri explicam de ce nu trebuie; astăzi analizăm cât de bine ar fi să avem.
Între timp, omul cercetat trebuie să fie impecabil. Sistemul care îl cercetează poate fi, deocamdată, „în vedere”.
Libertatea de exprimare, cu program la Control Intern
Sindicatul critică o adresă din septembrie 2024, semnată de inspectorul general Benone-Marian Matei, privind manifestările publice ale unor polițiști care invocă statutul de lider sindical ori avertizor de integritate.
În lectura „Diamantul”, documentul transformă protecțiile legale în motive de suspiciune și încurajează declanșarea cercetărilor împotriva criticilor.
Desigur, calitatea sindicală nu oferă imunitate pentru orice conduită. Dar nici uniforma nu trebuie să funcționeze ca dop pentru gură.
O instituție matură face diferența între abatere și critică. Una susceptibilă aude în orice întrebare un început de destabilizare.
În această logică, reputația nu este afectată de problemă. Este afectată de colegul care a observat-o fără aprobarea șefului.
Apărarea are dreptul să intre. Dacă deține autorizație
Unul dintre cele mai grave episoade relatate privește utilizarea unor documente clasificate în procedurile referitoare la liderul sindical.
Articolul susține că la originea cercetării s-a aflat inclusiv o notă DGPI clasificată „strict secret” și că accesul apărării la documentele relevante a fost restricționat. Sunt descrise inclusiv dificultăți privind participarea avocatului ales.
Clasificarea nu dovedește prin ea însăși un abuz, iar existența informațiilor protejate poate impune proceduri speciale. Dar întrebarea rămâne esențială: cum se asigură o apărare efectivă atunci când cel cercetat nu poate cunoaște ori combate adecvat materialul folosit împotriva lui?
În varianta satirică a administrației perfecte, cetățeanul este invitat să se apere temeinic împotriva unor lucruri pe care nu i le putem arăta.
Să nu spună, totuși, că nu i s-a oferit ocazia. Ușa există. Clanța are certificat.
Controlul Intern și oglinda care nu constată nimic
„Diamantul” afirmă că a inventariat douăzeci de răspunsuri ale Direcției Control Intern, fără să-i fie comunicată angajarea răspunderii disciplinare în cazurile respective. În unele răspunsuri ar fi fost recunoscute deficiențe, dar nu abateri sancționabile.
O eroare nu constituie automat abatere disciplinară. Nici fiecare reclamație nu trebuie să se termine cu o sancțiune.
Problema ridicată de sindicat este însă predictibilitatea rezultatului și aparența de imparțialitate, mai ales când răspunsurile sunt semnate de persoane aflate și în litigiu cu organizația reclamantă.
Instituțional, ar fi sănătos ca verificarea să inspire încredere și celui verificat, și celui care reclamă. Nu doar celui care semnează.
Altfel, controlul riscă să semene cu o oglindă de serviciu: te uiți în ea, îți aranjezi gulerul și constați că totul este regulamentar.
Corespondența medicală: disputa nu ține loc de verdict
Articolul descrie și solicitarea unor informații către un spital în legătură cu concediile medicale ale liderului sindical. Autorul acuză diferențe între explicațiile oferite persoanei vizate și cele transmise procurorului.
Aici, precizia contează: a nega solicitarea informațiilor despre diagnostic și tratament nu este identic cu a nega orice corespondență cu spitalul. Conținutul exact al adreselor și temeiul prelucrării datelor sunt decisive.
Sursa precizează că parchetul a clasat cauza și că structura de control a MAI nu a identificat motive de sancționare. Sindicatul spune că a sesizat CEDO; sesizarea nu echivalează cu o hotărâre favorabilă.
Rămâne însă întrebarea de bun-simț despre verificarea unei reclamații care privește chiar activitatea structurii ce răspunde. Când instituția își examinează singură pulsul, cetățeanul are motive să ceară și o a doua opinie.
Sindicatul deranjează. Argumentele lui salariale, mai puțin
Partea cu adevărat savuroasă a articolului privește procesele pentru recalcularea majorării de „excelență”.
„Diamantul” susține că a deschis această cale juridică și că mai mulți ofițeri ai Controlului Intern au obținut, la rândul lor, hotărâri favorabile pe același subiect.
Să fie limpede: orice polițist are dreptul să-și revendice drepturile salariale. Inclusiv cel care se află în conflict cu un sindicat.
Dar ironia nu are nevoie de mandat de executare: organizația poate fi foarte incomodă când formulează sesizări și foarte inspirată când găsește argumente pentru recuperat bani.
Pe scurt, sindicatul să vorbească mai încet, dar să lase modelul de acțiune pe masă.
Mătura, colegul fără număr de identificare
În litigiul despre curățenia din posturile comunale, sursa descrie răspunsuri divergente privind sesizările polițiștilor și numărul posturilor de îngrijitor.
La cele 78 de posturi comunale invocate în articol nu ar exista nici îngrijitori, nici servicii externalizate, dar materialele de curățenie ar fi livrate lunar.
Aici administrația intră pe terenul paranormalului gospodăresc.
Detergentul ajunge. Podeaua se spală. Autorul operațiunii rămâne o enigmă managerială.
Poate că mopul se autosesizează.
Într-o instituție care cere precizie până la ultimul minut din raport, ar trebui să fie posibil să aflăm cine curăță toaleta și în baza cărei obligații. Fără trei termene de judecată și o expertiză asupra găleții.
Transparența: imposibilă până devine obligatorie
Sindicatul relatează că solicitarea unei liste de dispoziții normative a fost respinsă pe motiv că evidența nu permite selecția cerută, iar întocmirea listei ar reprezenta o „prestare de servicii”.
Potrivit hotărârilor citate în articol, instanțele au obligat ulterior IGPR să comunice informațiile.
O frumoasă poveste despre progres: ceea ce administrația considera imposibil a devenit realizabil după intervenția judecătorului.
Nu s-a schimbat tehnologia. S-a schimbat caracterul obligatoriu al răspunsului.
Conferința de presă: concluzia a ajuns înaintea vizionării
Potrivit transcrierii reproduse de autor, chestorul Georgian Drăgan a criticat modul în care Recorder ar fi prezentat răspunsul ministrului, iar jurnalistul a indicat locul din material unde acesta apărea. Chestorul ar fi explicat că urmărise vizual doar o parte a investigației, continuând apoi să o asculte în timp ce pregătea conferința.
Comunicare de criză în regim expres: materialul încă rulează, concluzia este deja la pupitru.
Mai sensibile sunt expresiile citate despre „calibrarea” activităților criticilor și posibila lor vulnerabilitate viitoare. În contextul descris, asemenea formulări pot fi percepute ca intimidante, chiar dacă instituția le-ar explica altfel.
Un pupitru oficial nu este locul potrivit pentru avertismente cu subînțeles. Autoritatea are obligația să fie mai limpede decât interlocutorul, nu mai amenințătoare decât metafora.
Onoarea nu se comunică din oficiu. Se practică
Textul lui Vitalie Josanu este rechizitoriul public al unei părți aflate în conflict cu instituțiile pe care le critică. Tocmai de aceea, documentele integrale, pozițiile celor vizați și soluțiile instanțelor contează mai mult decât indignarea, oricât de justificată ar părea.
Dar întrebările ridicate nu dispar fiindcă autorul este incomod.
Cine verifică pregătirea celor care judecă disciplinar? Cine garantează imparțialitatea controlului? Cum se protejează efectiv apărarea? De ce informațiile publice trebuie uneori recuperate prin proces? Și de ce critica pare să provoace mai multă mobilizare decât problema criticată?
Aceste întrebări nu îi pun sub acuzare pe toți polițiștii. Dimpotrivă: polițiștii care își fac meseria corect au primii de câștigat din răspunsuri credibile.
Onoarea nu este un spor de imagine acordat automat funcției. Nu ține loc de document, nu repară o procedură și nu transformă un răspuns evaziv în adevăr.
Până la lămurirea controverselor, sloganul de pe portieră rămâne frumos.
Doar că încrederea nu se lipește pe tablă. Se câștigă, inclusiv atunci când instituția trebuie să spună: „Am greșit.”
Pentru această propoziție nu este necesar certificat ORNISS. (Cerasela N.).
Pamflet jurnalistic bazat pe articolul semnat de dr. Vitalie Josanu, președintele Sindicatului Polițiștilor „Diamantul”. Acuzațiile și descrierile documentelor îi aparțin sursei; ele nu reprezintă constatări independente ale redacției acestui text.
Exclusiv
Milu, la plimbare pe banii CSM: cum să te duci la conferința de „înțepat” CSM pe bugetul instituției
Șezătoare cu parfum de Coldea-Kovesi
În 21 septembrie 2026, la Timișoara, s-a ținut o șezătoare cu iz tare de vremuri Coldea-Kovesi, unde, sub pretextul că se discută sobru despre Justiție, s-au adunat personaje nostalgice după vechile vremuri, cu tot cu decorul lor de sistem.
Printre participanți: judecătoarea Ramona Grațiela Milu (foto), membră în Consiliul Superior al Magistraturii. Nu la o dezbatere anostă, nu la o conferință oarecare, ci la o reuniune unde, potrivit relatărilor din Lumea Justiției, ocazia a fost folosită din plin pentru a „arde” în declarații actualii șefi din Justiție și din CSM. Sub acoperirea „discuțiilor despre Justiție”, firește.
Program oficial: întâlnire de lucru. Realitatea: și un mic „festival” anti-CSM
Fix în aceeași zi, 21 septembrie 2026, în programul oficial al judecătoarei Ramona-Grațiela Milu, figurau frumos și regulamentar următoarele:
„Participarea doamnei judecător Ramona-Grațiela MILU, membru ales în Consiliul Superior al Magistraturii, la o întâlnire de lucru cu judecătorii din cadrul Curții de Apel Timișoara, Tribunalului Timiș și Judecătoriei Timișoara” (conform facsimilului 2, menționat de Lumea Justiției).
Pe scurt, pe hârtie totul arată impecabil: întâlnire de lucru, discuții profesionale, vizită în interes de serviciu. Numai că, în aceeași zi, în același oraș, are loc și șezătoarea de la Timișoara, unde – ce să vezi – se „discută” despre Justiție în varianta ei cu replici acide la adresa actualilor conducători din Justiție și CSM.
Întrebarea care se ridică, așa cum o sugerează și Lumea Justiției: și-a programat judecătoarea Milu întâlnirea de lucru cu judecătorii din Timișoara știind foarte bine că, în aceeași zi, va participa și la șezătoarea cu nostalgici ai epocii Coldea-Kovesi? Coincidență fericită de calendar sau organizare „la dublu” pe aceeași deplasare?
Pe banii cui? Pe banii CSM, pentru a critica CSM
Un lucru reiese însă clar din context: deplasarea la Timișoara a fost făcută în interes de serviciu, pe banii Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât astfel de deplasări sunt achitate de CSM. Deci drumul, cazarea, tot pachetul aferent vizitei oficiale intră la rubrica „serviciu”.
Iar după partea oficială, potrivit relatărilor Lumea Justiției, judecătoarea Ramona Grațiela Milu participă la conferința de la Timișoara, unde o parte dintre participanți profită de prilej pentru a „înțepa”, critica și „în judecata lor” actualii șefi din Justiție și din CSM.
Tradus în limbaj direct: Milu din CSM se duce la conferința unde se „înfierează” CSM, folosind ca suport deplasarea plătită de CSM. Adică instituția plătește ca membrul ei să participe la o întâlnire unde instituția este pusă la zid.
Șmecherie de manual: „în interes de serviciu” la conferința de „înțepat” instituția
Formula finală, prezentată plastic de Lumea Justiției, sună așa: judecătoarea Ramona Grațiela Milu, membră CSM, se duce la conferința de „înțepat” CSM pe banii CSM.
Este greu de găsit o ironie mai mare decât aceasta: banii instituției finanțează participarea la un eveniment unde aceeași instituție este criticată din plin.
Dacă ar fi să rezumăm în stil de pamflet:
- Deplasare: „interes de serviciu”.
- Program oficial: „întâlnire de lucru cu judecătorii din Timișoara”.
- Bonus neoficial: conferință cu nostalgici după perioada Coldea-Kovesi, unde actuala conducere a Justiției și a CSM este luată la țintă.
- Nota de plată: achitată de CSM.
Așa ajungem la concluzia mușcătoare: Milu din CSM s-a dus la conferința de „înțepat” CSM, plătită de CSM. O demonstrație de șmecherie administrativă și abilitate de a împușca două treburi cu aceeași deplasare: una trecută în program, alta bifată în culise.
Cine zice că Justiția nu are simțul umorului, n-a citit cu atenție asemenea episoade. (Sava N._).
Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”
Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu...
M.A.I. – Onoarea, declarată strict secret. Vă rugăm să reveniți cu sentință definitivă!
În Poliția Română, onoarea pare să fi ajuns un obiect de inventar cu regim special: se scoate la ceremonii, se...
Milu, la plimbare pe banii CSM: cum să te duci la conferința de „înțepat” CSM pe bugetul instituției
Șezătoare cu parfum de Coldea-Kovesi În 21 septembrie 2026, la Timișoara, s-a ținut o șezătoare cu iz tare de vremuri...
Dosarul Antigrindină – Partea a IV-a: Racheta certitudinilor și parașuta dovezilor lipsă
Aproape doi ani de investigații ale ziarului Incisiv de Prahova aduc în prim-plan o întrebare pe care sistemul antigrindină nu...
Republica Coca‑Cola Ploiești: apă, gunoi și baroni în costum de corporație
Republica Coca‑Cola Ploiești Fabrica‑stat în stat: când „politicile de grup” se scriu cu neamuri și telefoane În teorie, la Ploiești...
IPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă
IPJ Prahova, prins cu mâța în „comartiment”: după ce se face de râs, corectează în grabă (aici) Pe 23.09.2026, Incisiv...
Republica „NU”: Cum a ajuns IPJ Arad să transforme o banală solicitare în proces de stat
„Vedeti cât sunt de nesimțiți?” – strigătul Sindicatului Diamantul „Vedeți cât sunt de nesimțiți?” – nu este un capriciu, ci...
Cumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea
Bomba bombelor la IPJ Prahova: „Mutarea de aur” la DGA pentru salvarea lui Marcel Bălan din incompatibilitate Incisiv de Prahova...
MEDAT! Cum rescrie un Guvern demis votul Parlamentului, Constituția și securitatea națională – sub masca „reorganizării” și a scaunelor goale economisite la buget –(Documente)
MARELE VETO DIN ADMINISTRAȚIE Există o regulă nescrisă în politica românească: cu cât ai mai puțină legitimitate, cu atât mai...
Poliția fără „autorizație la igienă”: România păzită de lege din WC-ul din curte
„Legea e pentru fraieri”: cum arată, pe hârtie oficială, igiena în Poliția Română În România, un restaurant fără autorizație sanitară...
Un nou ghid pentru polițiști, aceeași veche problemă: lipsa de oameni și de bun-simț instituțional
Sindicatul Europol anunță cu entuziasm „un instrument de referință” pentru polițiștii din stradă: manualul pompos intitulat „Tehnici și tactici profesionale...
Dosarul Antigrindină – Partea a III a–Incidente, lipsă de anchete, infrastructură critică doar pe hârtie. Antigrindina la nimereală: sute de incidente, zero lecții învățate
„Știința” oficială: monitorizare de formă, concluzii tari pe date șubrede Așa‑zisa monitorizare „independentă” a SNACP: Concluziile de tip „nu au...
ALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE – Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)
Războiul de gherilă administrativă de la vârful Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a trecut de mult linia roșie....
Încă o investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, intră în sfera penalului – comisie de apel ilegală și plângeri penale pe numele lui (DOCUMENTE)
Documentul‑bombă care l-a făcut pe Nae Comisionarul să înghită regulamentul cu tot cu ștampilă. ANZ confirmă: calul lui Stimatu’ a...
IPJ Prahova: „comartimente”, șefi clonați și filiera Buzău cu nota 4 la volanul Rutierului (DOCUMENTE)
Noi, Incisiv de Prahova, vă prezentăm singurul site din România care se autodenunță singur: dispecerate fantomă, șefi apăruți în două...
-
Exclusivacum 3 zile
Cumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea
-
Exclusivacum 4 zile
Încă o investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, intră în sfera penalului – comisie de apel ilegală și plângeri penale pe numele lui (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zile
ALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE – Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)
-
Exclusivacum 4 zile
IPJ Prahova: „comartimente”, șefi clonați și filiera Buzău cu nota 4 la volanul Rutierului (DOCUMENTE)
-
Uncategorizedacum 2 zileFEUDA PENALĂ A LUI „NAE COMISIONARU” de la T.C.E. Ploiesti: angajări de fini, fișe de post trucate și bani publici la dispoziția nașului
-
Uncategorizedacum 2 zileALARMĂ MAXIMĂ! TRIADA DE LA MEDAT ȘI OMUL CU PIXUL DE AUR – joc mortal cu Constituția și securitatea națională
-
Exclusivacum 4 zileRepublica T.C.E. Ploiesti se repliază: cum încearcă Slănicenceanca să salveze „nepotul” lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, fără permis și fără meserie
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă