Connect with us

Exclusiv

„Purul adevăr” al chestorului Drăgan: cum se împuternicește Minciuna și se desemnează Nerușinarea

Publicat

acum 2 luni

pe

„Poliție aservită”, conferință disperată: Drăgan iese la tablă cu „purul adevăr”

Pe 22 mai 2026, după investigația Recorder „Poliție aservită”, Inspectoratul General al Poliției Române își scoate la înaintare artileria grea de imagine: chestorul de poliție Georgian Drăgan. Omul se pune la microfon, se umflă în cifre și formulează acuzații grave împotriva a doi lideri de sindicat: Vitalie Josanu (SPR „Diamantul”) și Cosmin Andreica (Sindicatul Europol).
Totul împachetat solemn sub eticheta magică: „datele Poliției Române reprezintă purul adevăr”.

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” nu s-a îmbătat cu „purul” din propoziție. A luat legea în mână, mai exact Legea nr. 544/2001, a cerut în scris cifrele reale și dovezile acuzațiilor.
Răspunsurile oficiale ale IGPR au venit frumos ștampilate: adresa nr. 407.220/15.06.2026 și adresa nr. 407.303/26.06.2026.
Când le pui lângă declarațiile de la conferință, „purul adevăr” al chestorului Drăgan se topește într-un banal: a mințit. Cu acte în regulă.

1. „Avem surpriză”: cum a făcut Drăgan din ajutorul de șef de post ditamai „funcție de conducere”

Ce a spus Drăgan la microfon, 22 mai 2026:

„să știți că avem surpriză și 3500 de agenți care au funcții de conducere, respectiv de șef de post și de ajutor de șef de post.”
„Poliția Română deține 3500 de funcții de conducere, pentru agenți, 3600 pentru ofițeri. […] Totalul este de 7100.”

Traducere din limbaj de scenă: „stați liniștiți, popor român, avem mii de agenți lideri, totul e ocupat corect, prin concurs, ierarhia duduie de meritocrație până în ultima comună”.

Ce spune IGPR, în scris, în adresa nr. 407.303/26.06.2026:

„sunt aproximativ 3.000 de posturi de poliţie la nivelul Poliţiei Române, implicit aproximativ 3.000 de funcții de şef de post (funcție de conducere) şi aproximativ 8.000 de funcţii de ajutor şef post (funcție de execuție).”

Pe scurt, chiar instituția pe care Drăgan o reprezenta oficial spune negru pe alb:

  • șeful de post = funcție de conducere, aprox. 3.000;
  • ajutorul de șef de post = funcție de execuție, nu de conducere, aprox. 8.000.

La microfon, ajutorul de șef de post a fost urcat abuziv în rang: din funcție de execuție, transformat peste noapte în „funcție de conducere”, doar ca să iasă socoteala „3500 de agenți cu funcții de conducere”.
Pe hârtie, aceeași instituție recunoaște exact contrariul.

Aceeași funcție, două calificări, în funcție de nevoie:
– la presă, ajutorul e „șef”;
– la răspuns oficial, ajutorul revine brusc la locul lui de executant.

„Purul adevăr” sună, de fapt, a pură manipulare.

2. Minunea celor „9%”: cum se fabrică o cifră prin umflarea numitorului și amputarea numărătorului

Ce a spus Drăgan, solemn, la conferință:

„procentul funcțiilor de conducere ocupate prin împuternicire la nivelul Poliției Române este în prezent de aproximativ 9%, dintre toate funcțiile de conducere din Poliția Română.”
„doar 9% sunt asigurate prin împuternicire, restul prin concurs.”

Tabloul vopsit pentru public:
– 9% împuterniciri,
– 91% „restul prin concurs”.
Curat stat de drept. Numai că procentul ăsta e falsificat la ambele capete.

2.1. Trucul numitorului: mii de funcții mărunte, aruncate în groapa comună

Cele 7.100 de „funcții de conducere” invocate de Drăgan sunt dopate cu cea mai mică treaptă de conducere: agenții șefi de post din comune, cu 2–3 oameni în subordine.
Aproximativ 3.000 dintre cele 7.100 sunt aceste funcții mărunte.

Puse la grămadă în același sac cu inspectorii-șefi, cu adjuncții de IGPR, cu șefii de direcții centrale, rezultatul e simplu:
– numitorul explodează,
– procentul de împuterniciri se subțiază frumos la 9%, ca să dea bine la televizor.

Și ca să iasă mai „mic procentul”, Drăgan a mai făcut o magie: a băgat în „funcții de conducere” și ajutorii de șef de post, pe care IGPR îi recunoaște, în scris, drept funcții de execuție. Astfel a împins cifra agenților cu funcții de conducere de la circa 3.000 la 3.500.
Artificial, convenabil, manipulator.

2.2. Trucul numărătorului: „DESEMNATII” scoși din poză

La numărător, „purul adevăr” devine și mai toxic. Drăgan afirmă că „restul” sunt prin concurs, de parcă ar exista doar două moduri:
– concurs;
– împuternicire.

Legea nr. 360/2002, însă, e clară: funcțiile de conducere se ocupă:

  • prin concurs / examen;
  • sau prin împuternicire, pe cel mult două perioade de câte 6 luni, timp în care e obligatoriu să se organizeze concurs.

Ce nu există în lege este categoria de laborator: „desemnații”.
Aceștia sunt cei ținuți ani la rând în funcții de conducere după expirarea împuternicirii, printr-un artificiu birocratic. Ei nu intră nici la „concurs”, nici în cei „9%”.
Sunt, strategic, scoși din cadru.

Ce recunoaște IGPR, în scris, în adresa nr. 407.303/26.06.2026:

„situația statistică a poliţiştilor care au în fişa postului ca sarcină preluarea atribuțiilor postului ierarhic nu este inclusă în situația împuternicirilor comunicată de I.G.P.R. la conferinţa de presă.”

Traducere: toată armata de „desemnați”, care conduc în fapt structuri întregi, a fost ștearsă din statistica „purului adevăr”.
Ce nu se numără, nu există — în PowerPoint.

3. Opt ani de împuternicire: când legea spune „12 luni”, iar MAI scrie „2018–2026”

Falsificarea nu se oprește la IGPR. Răspunsul subsecretarului de stat Petru Bledea din partea Ministerului Afacerilor Interne (adresa nr. 765303/25.06.2026) confirmă că practica „desemnărilor” urcă până în vârful ministerului.

3.1. Cazul Ioana Dorobanțu: împuternicită din 2018, „desemnată” de ani întregi

  • Ioana Dorobanțu este împuternicită secretar general adjunct al MAI din 2018, prin decizii succesive ale prim-ministrului, reînnoite din șase în șase luni, ultima fiind Decizia nr. 11/2026.
  • Suplimentar, este „desemnată” secretar general al MAI din 1 septembrie 2023, după plecarea Ștefaniei-Gabriella Ferencz (Decizia nr. 371/2023).

În același răspuns, subsecretarul Bledea citează, grav, articolul 27¹⁶ din Legea nr. 360/2002: împuternicirea se poate da pe cel mult 6 luni și se poate prelungi o singură dată cu încă 6 luni. În intervalul ăsta este obligatorie organizarea concursului.

Realitatea admisă oficial: aproximativ opt ani de împuterniciri reînnoite din șase în șase luni.
Legea vorbește de 12 luni maximum, ministerul face din ăsta un program de carieră.

3.2. MAI recunoaște golurile, ascunde cine le acoperă

Tot răspunsul Bledea mai spune ceva esențial:

  • postul de director general al Direcției Generale Management Resurse Umane (structura care organizează concursurile!) e vacant din 14 septembrie 2021;
  • postul de director general al Corpului de Control al Ministrului e vacant din 6 decembrie 2024.

Ministerul confirmă că vârful aparatului de management e gol. Dar refuză să spună, clar, cine conduce în fapt și în baza cărui act. Scrie o jumătate de adevăr și o îngroapă pe cealaltă sub „desemnare”.

3.3. Cazul colonelului Lefterache: militar „desemnat” în funcție de polițist

În plus, răspunsul MAI dezvăluie o dublă ilegalitate:

  • funcția de șef al Corpului de Control al Ministrului are criterii de ocupare „specifice categoriei profesionale a polițiștilor”, deci trebuie guvernată de Legea 360/2002;
  • în practică, funcția este ocupată prin desemnare de colonelul Lefterache, cadru militar venit de la S.I.P.I. Tulcea, aflat sub incidența Legii nr. 80/1995.

Rezultatul:
– o funcție de conducere de poliție, ocupată printr-o „desemnare” neprevăzută de lege;
– un ofițer militar pus pe o funcție rezervată polițiștilor, cu recunoașterea oficială că e „specifică lor”.

„Măsura de excepție, punctuală, pentru continuitate”, cum o vinde MAI, se întinde deja pe ani de zile. Continuitate nu e, excepție nu mai e, dar fictiunea e menținută. Tocmai de aceea formula IGPR cu „preluarea atribuțiilor prin fișa postului” este un ecran de fum, nu o descriere.

Schema e simplă:

  • funcțiile mărunte, de șef de post, sunt numărate până la ultimul, ca să dilueze procentul;
  • funcțiile grele, de la vârf – secretar general MAI, resurse umane, Corpul de Control – sunt băgate la „desemnați”, în afara oricărei statistici.

Numitor umflat cu mărunțiș, numărător mutilat la vârf. Din asta se nasc cei „9%”. Nu e greșeală de calcul, e construcție cu intenție.

4. Realitatea de pe site-urile oficiale: împuternicirea ca regulă, nu excepție

Dacă deschizi paginile oficiale de structură, vezi imediat unde se concentrează cancerul împuternicirilor și al desemnărilor.

4.1. MAI – aparatul central: „10% împuterniciți”, plus desemnații „invizibili”

În răspunsul oficial al subsecretarului Petru Bledea (nr. 765303/25.06.2026), Ministerul Afacerilor Interne recunoaște că:

  • din aproximativ 200 de funcții de conducere din aparatul central al MAI, circa 10% sunt ocupate prin împuternicire;
  • la acestea se adaugă „desemnații”, categorie distinctă, pe care ministerul o recunoaște, dar nu o cuantifică.

La vârf găsim:

  • Ioana Dorobanțu — împuternicită secretar general adjunct al MAI din 2018, reîmprospătată din 6 în 6 luni; plus desemnată secretar general din 1 septembrie 2023;
  • Valentin Minoiu — la conducerea Direcției Generale Management Resurse Umane, post „vacant” pe hârtie din 14.09.2021;
  • colonelul Lefterache — desemnat șef al Corpului de Control al Ministrului, post „vacant” din 06.12.2024, cadru militar pe o funcție specifică polițiștilor.

Aici procentul de 9% își dă singur foc: în zona în care chiar contează decizia, împuternicirea și desemnarea sunt regula, nu excepția.

4.2. IGPR – aparatul central: o treime din șefi, în regim provizoriu

Pe paginile oficiale ale Poliției Române, la structuri și conducere, apar 54 de funcții efectiv ocupate la nivel de direcții, centre și servicii (două posturi de director – Direcția Siguranța Școlară și Direcția Logistică – sunt vacante).

Dintre acești 54 de șefi:

  • 20 nu sunt titulari prin concurs – aproximativ 37%;
  • dintre ei, 17 sunt împuterniciți (peste 31%), iar 3 sunt directori interimari („P. Director”).

Lista „purului adevăr” din organigramă include, între alții:

  • Direcția de Ordine Publică – director împuternicit (Alexandru-Ionuț Leuțu-Cotroceanu) și director adjunct împuternicit (Ioan-Emil Furdui);
  • Direcția Juridică – împuternicit director (Marius-Claudiu Iaru);
  • Centrul de Informare și Relații Publice – împuternicit director (Carmen Șerbănescu);
  • Direcția de Poliție Transporturi – împuternicit director (Marius-Andrei Savu);
  • Direcția Operațiuni Speciale – împuternicit director (George-Aurelian Ionescu);
  • Direcția de Combatere a Criminalității Organizate – împuternicit director adjunct (Victor Nistor);
  • Direcția de Investigare a Criminalității Economice – împuternicit director adjunct (Claudiu-Ionel Enache);
  • Direcția Rutieră – împuternicit director adjunct (Radu Gâtan);
  • Brigada Autostrăzi – împuternicit șef brigadă (Horațiu Pop) și împuternicit adjunct șef brigadă (Mihai-Silviu Simion);
  • Oficiul Național pentru Protecția Martorilor, Centrul Operațional, Unitatea de Implementare a Proiectelor – toți cu „P. Director (interimar)”.

Mai grav, Direcția Juridică, adică exact structura care certifică legalitatea actelor Poliției Române, este condusă din 2021 de un împuternicit: comisarul-șef Marius-Claudiu Iaru, titular pe funcția de la serviciul de arest. O împuternicire ținută aproximativ cinci ani, cu mult peste plafonul legal de un an (două perioade de câte șase luni).

Titularul postului de director al Direcției Juridice, comisarul-șef Sabin-Gabriel Poschină, nici el nu se află în funcția în care e titular: a fost plimbat tot ca împuternicit, mai întâi la Direcția pentru Protecția Animalelor, apoi la Direcția Management Resurse Umane, unde pe organigramă apare simplu „Director”, deși a ajuns acolo tot prin împuternicire.

Mecanismul e clar:

  • titularii sunt transformați în împuterniciți în alte structuri;
  • posturile pe care le lasă goale sunt umplute cu alți împuterniciți;
  • iar locurile de unde vin aceștia sunt, la rândul lor, acoperite prin împuterniciri.

Eticheta „Director” de pe site nu înseamnă nimic: poți fi trecut „director” și să fii de fapt împuternicit perpetuu. Cei 20 identificați sunt un minim, nu un total.

4.3. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră: 50% împuterniciți în vârf

Pagina oficială „Echipa managerială” a IGPF prezintă patru funcții:

  • inspectorul general: chestor principal de poliție Cornel-Laurian Stoica – titular;
  • trei adjuncți:
    • chestor principal de poliție Dumitru Bîltag – împuternicit;
    • chestor de poliție Dan Călinoiu – împuternicit;
    • chestor principal de poliție Daniel Mincă – titular.

Două din patru funcții de vârf sunt împuterniciri: 50% la conducere.
Cât de departe suntem de „9%”? De trei până la cinci ori peste.

La posturile mici, de comună, unde procentul dă bine și trage media în jos, majoritatea sunt titulari prin concurs. La vârf, unde se iau deciziile cu adevărat sensibile, împuternicirea și desemnarea sunt norma.

5. De la „purul adevăr” la calomnie în direct: Josanu și Andreica, executați mediatic fără probe

Ce a spus Drăgan, oficial, la conferința din 22 mai 2026:

„nu vom accepta ceea ce au încercat să facă mulți ani de zile și vor încerca și mulți ani de aici înainte să ne impună domniile lor ce șefi să fie împuterniciți pe anumite funcții de conducere. Management-ul Poliției Române este făcut de către conducerea Poliției Române, nu de către sindicate și nicidecum de către domnul Josanu, care a fost dat afară din Poliția Română.”

Acuzația, pe scurt:
Vitalie Josanu (SPR „Diamantul”) și Cosmin Andreica (Sindicatul Europol) ar fi încercat „mulți ani de zile” să impună numirea unor șefi pe funcții de conducere.
Asta intră direct în zona faptelor asimilate corupției.

SPR „Diamantul” a cerut în scris, prin petiția nr. 90/25.05.2026:

  • toate documentele – petiții, adrese, note, corespondență – din care să reiasă că sindicatul ar fi cerut sau impus vreo numire ori ar fi făcut presiuni pentru funcții de conducere.

Ce a răspuns IGPR, oficial, în adresa nr. 407.220/15.06.2026:

„regimul juridic al accesului la informațiile de interes public, reglementat de Legea nr. 544/2001, vizează comunicarea unor informații existente și aflate în posesia ori gestionarea instituției, iar nu formularea unor interpretări sau aprecieri cu privire la declarații publice sau semnificația unor afirmații.”

și, ca lecție bonus:

„potrivit art. 2.2.3 din Codul Deontologic al Jurnalistului […] «în chestiunile despre care relatează, jurnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părților implicate».”

Cu alte cuvinte:

  • întrebată ce dovezi are pentru acuzațiile publice ale chestorului Drăgan, instituția nu prezintă niciun înscris;
  • nu spune nici că există dovezi, nici că nu există;
  • răspunde cu o eschivă.
Instituția e întrebată: „Ce dovezi aveți?”

IGPR răspunde, practic: „Vă cităm Codul Deontologic al Jurnalistului”.
Nu spune dacă există un singur înscris care să susțină acuzația. Nu produce nimic. Nu infirmă, nu confirmă. Se ascunde după cuvinte.

Dacă acele documente ar fi existat, cea mai simplă validare a „purului adevăr” ar fi fost să fie comunicate, măcar în parte. Faptul că IGPR refuză să prezinte orice dovadă și nu îndrăznește să scrie negru pe alb că are probe spune tot: acuzația lansată de Drăgan de pe tribuna oficială a IGPR la adresa lui Vitalie Josanu și Cosmin Andreica rămâne, cu număr de înregistrare, o calomnie.

Două sindicate majore, cu aproximativ 15.000 de membri polițiști, sunt murdărite public de un chestor care nu poate pune pe masă nici măcar o foaie A4.

6. 11 întrebări precise, 1 răspuns chior și 10 eschive penibile

Petiția SPR „Diamantul” nr. 90/2026 (integral la finalul demersului sindical) conține unsprezece întrebări, toate punctuale. IGPR, prin Centrul de Informare și Relații Publice – structură aflată sub influența directă a lui Drăgan – răspunde la… una singură:
– punctul 8, privind funcția și data numirii chestorului Georgian Drăgan ca șef de cabinet.

Restul de zece fie sunt ocolite cu texte în doi peri, fie sunt ignorate complet. Iată ce a refuzat IGPR să clarifice:

  • orice dovadă că SPR „Diamantul” ar fi cerut vreodată numirea sau împuternicirea cuiva pe o funcție de conducere (pct. 1);
  • orice dovadă că sindicatul ar fi exercitat presiuni pentru a impune șefi (pct. 2);
  • ce cazuri concrete înseamnă „ceea ce au încercat să facă mulți ani de zile” – nume, funcții, documente (pct. 3);
  • temeiul legal prin care un reprezentant IGPR poate lansa, de la o conferință oficială, acuzații grave la adresa sindicatelor fără probe (pct. 4);
  • dacă ceea ce a spus Drăgan este poziția oficială a IGPR sau opinia lui personală (pct. 5);
  • ce măsuri disciplinare se iau față de Drăgan pentru acuzații nedovedite (pct. 6);
  • dacă Drăgan era în programul de lucru și dacă avea dispoziția scrisă a inspectorului general Benone Matei să preia rolul de purtător de cuvânt (pct. 7);
  • dacă Drăgan are în fișa postului atribuții de purtător de cuvânt, cu prezentarea fișei (pct. 9);
  • cine sunt purtătorii de cuvânt oficiali ai IGPR și ce atribuții au (pct. 10);
  • prin ce document a fost desemnat Drăgan să susțină conferința din 22 mai 2026 în numele IGPR (pct. 11).

Singurul fir de recunoaștere strecurat, prin trimiterea la art. 30 din OMAI nr. 201/2016, este formula vagă „potrivit mandatului încredințat”. Cine i l-a încredințat? Pe ce bază? În ce limite? Tăcere.

Pe românește: „Vorbea în numele instituției, dar nu vă spunem cine l-a pus, de ce l-a pus și de ce minciunile lui devin, brusc, poziție oficială”.

Rezultatul: IGPR își asumă în bloc:

  • calomniile proferate de Drăgan la adresa lui Josanu și Andreica;
  • minciunile prin omisiune (ștergerea „desemnaților” din cifre);
  • minciunile prin umflare (ajutori de șef de post transformați în „mari conducători”).

Că inspectorul general Benone Matei înțelege sau nu ce îi semnează CIRP „în numele instituției” devine, la acest punct, doar o întrebare retorică.

Concluzie: „purul adevăr” al lui Drăgan, demolat de propriile răspunsuri oficiale

Omul care a ieșit în fața țării să acuze sindicatele că au prezentat „date trunchiate, alterate, scoase din context” este același care:

  • a prezentat, de la microfon, ajutorul de șef de post – funcție de execuție – ca funcție de conducere, umflând grosolan numărul „șefilor”;
  • a fluturat procentul de „9% împuterniciri” după ce a îndesat în numitor mii de funcții mărunte și a scos din numărător o categorie întreagă de conducători, „desemnații”, menționați chiar de instituția lui;
  • reprezintă o organizație în care, la vârf, împuternicirea și desemnarea sunt de trei până la cinci ori peste „9%”: aproximativ 37% în aparatul central al IGPR și 50% în conducerea IGPF;
  • a lansat acuzații grave la adresa a doi lideri sindicali fără să poată pune pe masă niciun singur document când a fost oficial întrebat.

Toate astea nu le spune un „sindicalist răuvoitor”. Le spun, negru pe alb, răspunsurile oficiale ale IGPR și ale MAI, cu număr de înregistrare, timbru sec și parafă.
„Purul adevăr” al chestorului Drăgan se dovedește a fi o construcție: numitor umflat, vârfuri ascunse, sindicate terfelite fără probe.

Iar când Emil Pascut, de la SPR „Diamantul”, constată că, pe 22 mai, „gura bebe chestorului Drăgan i-a bătut fundul”, nu e pamflet: e doar rezumatul cel mai politicos al unui spectacol în care un general de imagine s-a împușcat în credibilitate cu propriile cifre. (Cristina T.).

Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
incisiv.national@gmail.com
.....
Articole pe aceiasi tema:

Exclusiv

Republica rachetei vs. republica cerului liber: Incisiv de Prahova dă șah mat Ministerului Mediului. Când pamfletul ajunge probă oficială, iar precauția lipsește din fișa postului

Publicat

acum 5 ore

pe

august 13, 2026

De

O nouă investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: din „pamfletari sub presiune” în acuza­tori legitimi ai statului român

Incisiv de Prahova, din nou în linia întâi: de la „pamfletari” la acuzatori oficiali

Ani la rând, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) a fost vândut românilor drept „scut științific” și „singura șansă a agriculturii”.
Ani la rând, fermierii prahoveni și ziarul de investigații Incisiv de Prahova au fost tratați drept „isterici”, „anti‑știință” și „pamfletari”.

Astăzi, după rapoartele Curții de Conturi, sinteza Corpului de Control al prim‑ministrului (CCPM), poziția Comisiei pentru Mediu a Senatului și analiza Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR), ceea ce puterea numea „pamflet” a devenit probatoriu oficial.

Iar Incisiv de Prahova nu lasă garda jos: după ce a demontat „mafia antigrindină” în raport cu Ministerul Agriculturii și AASNACP, lovește acum direct în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), cu o solicitare oficială (nr. 218/11.08.2026) care pune, negru pe alb, întrebarea pe care toate instituțiile au ocolit‑o:

Cine răspunde, în România, pentru cerul manipulat pe bani publici?

Dezvăluirile confirmate: argint în nori, plumb în buget, negru pe alb în rapoarte

Tot ce a scris Incisiv de Prahova – și ce fermierii au strigat în câmp – este azi confirmat de statul român însuși:

  • Corpul de Control al prim‑ministrului (CCPM): Programul SNACP 2010–2024 realizat doar ~39%, dar plătit ca și cum ar fi 100%; niciuna dintre cele două unități de creștere a precipitațiilor nerealizată; cele 6 unități de combatere funcționale – neomologate; licențe și contracte atribuite în afara unui cadru concurențial real; lipsă totală de studii de impact și monitorizare independentă (sinteza publicată pe control.gov.ro, invocată și de Forumul APPR).
  • Curtea de Conturi a României (adresa nr. 39458/24.07.2026 și rapoartele de audit): „hectare protejate” de carton (2,3 milioane ha raportate an de an, indiferent dacă se trag mii de rachete sau zero), neutilizarea coerentă a datelor APIA, eficiență doar declarată, recomandări de audit ignorate.
  • Comisia pentru Mediu a Senatului (document LXXII/37/13.05.2025, semnat de Gabriela Crețu): recunoaște lipsa studiilor științifice reale, controversele privind iodura de argint, regimul ploilor și impactul asupra solului și apei; cere suspendarea și resetarea cadrului normativ.
  • Administrația Națională de Meteorologie (ANM): clarifică negru pe alb că prognozează vremea, nu ține „de sfoară” rachetele și generatoarele AASNACP.
  • Forumul APPR (comunicat 04.08.2026): preia explicit sinteza CCPM și concluzionează că sistemul nu trebuie repornit și nu mai poate primi bani în forma actuală, în lipsa evaluărilor independente, transparente și publice.
  • Direcția Agricolă Prahova: în 2025, anul în care SNACP a stat în „șomaj tehnic de lux”, cu zero rachete trase și aproape 100 de milioane de lei tocați pe „conservare și pază” (confirmă CCPM și Raportul AASNACP 2025/14.01.2026), agricultura prahoveană a bifat:
    • cea mai bună producție la grâu și rapiță din perioada 2014–2025,
    • niveluri foarte ridicate la orz și legume de câmp,
    • floarea‑soarelui la nivelul mediei multianuale.

Mitul oficial „fără rachete muriți” a fost făcut praf de propria statistică a statului.

„Republica rachetei” prinsă în ofsaid: 39% program, 100% bani, 0% precauție

Articolele Incisiv de Prahova au arătat cum România a inventat „șomajul tehnic de lux pentru obiecte zburătoare”:

  • 2025: zero intervenții active în atmosferă;
  • 94,167 milioane lei cheltuiți, din care 80,937 milioane lei doar pe „paza și conservarea” unei infrastructuri care nu a tras nici măcar o rachetă (CCPM, Raport AASNACP 2025).

Programul SNACP, aprobat prin HG nr. 256/2010, se încheie formal în 2024. După aceea:

  • nu mai există niciun program nou aprobat prin hotărâre de guvern, deși Legea nr. 173/2008 cere explicit un astfel de cadru;
  • din 2025, nu se mai fac intervenții active, dar banii curg în continuare către infrastructura „în conservare”.

Pe hârtie, țara e „protejată”.
În câmp, fermierii au fost lăsați ani de zile să suporte consecințele unui experiment atmosferic fără studii de impact, fără monitorizare independentă, fără aplicarea principiului precauției.

Până acum, toți ochii au fost pe MADR și AASNACP.
Acum, Incisiv de Prahova ridică privirea spre Ministerul Mediului.

Ministerul Mediului, la tablă: pe cine protejați, domnule ministru – natura sau rachetele?

Prin adresa oficială nr. 218/11.08.2026, ziarul Incisiv de Prahova pune MMAP în fața oglinzii constituționale, europene și jurisprudențiale. Nu mai e pamflet; e interogatoriu scris, în baza:

  • art. 31 din Constituție (dreptul la informație),
  • Legea nr. 544/2001 (acces la informații de interes public),
  • art. 35 din Constituție (dreptul la un mediu sănătos),
  • art. 191 TFUE (politica UE în domeniul mediului – principiul precauției),
  • cauza CEDO Tătar vs România (obligația pozitivă de a aplica principiul precauției).

Întrebările adresate MMAP sunt simple, dar letale pentru „republica rachetei”:

  1. Care este poziția oficială a MMAP față de impactul intervențiilor active în atmosferă (SNACP) asupra:
    • regimului natural al precipitațiilor;
    • dinamicii și echilibrelor atmosferice locale și regionale;
    • efectelor cumulative și pe termen lung?
  2. Ce acte normative, proceduri, metodologii folosește MMAP pentru a evalua impactul asupra mediului al acestor intervenții?
    • Au fost sau nu supuse intervențiile SNACP procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) în sensul OUG nr. 195/2005, HG nr. 48/2013 și al legislației europene?
    • Dacă da, unde sunt avizele, acordurile, autorizațiile – cu număr și dată?
  3. Ce a făcut concret MMAP cu sesizările deja înregistrate, inclusiv:
    • R/36051/13.08.2025,
    • R/43676/17.09.2025,
    • 1295/9.03.2026,
    • R/7752/17.02.2026,
      și corespondența cu ANM, ANMAP, GNM (inclusiv răspunsurile cu denegare de competență)?
    • Există analize formale?
    • Care sunt concluziile oficiale privind:
      • testarea, omologarea și evaluarea tehnologiilor utilizate în SNACP;
      • lipsa monitorizării independente a eficienței și impactului;
      • folosirea repetată a iodurii de argint și a altor compuși activi în atmosferă?
  4. Ce documente interne are MMAP (note, rapoarte, puncte de vedere) pe tema:
    • funcționării SNACP;
    • impactului asupra mediului al intervențiilor active în atmosferă;
    • colaborării cu MADR, AASNACP, ANM, ANMAP și GNM?

Principiul precauției, aruncat la coș: când TFUE și CEDO spun „opriți!”, noi întrebăm „cine încarcă racheta?”

În centrul demersului Incisiv de Prahova stă ceea ce politicienii au ocolit cel mai mult: principiul precauției, consacrat la art. 191 TFUE și în cauza CEDO Tătar vs România.

Ziarul întreabă explicit MMAP:

  • A analizat, în mod formal, aplicabilitatea principiului precauției în raport cu SNACP și tehnologiile de intervenție activă în atmosferă?
  • Există documente oficiale prin care să fi fost evaluat riscul potențial al acestor intervenții asupra mediului și asupra comunităților agricole?
  • A formulat MMAP recomandări, obiecții sau condiționalități către MADR/AASNACP – de tip suspendare, limitare, condiționare, reevaluare a SNACP?

După sinteza raportului CCPM asupra AASNACP (care confirmă lipsa studiilor de impact și a monitorizării independente), Incisiv de Prahova întreabă, direct:

  • A inițiat MMAP, în urma acestui raport, vreo analiză internă, procedură de control, schimbare de proceduri?
  • Ce măsuri concrete consideră MMAP necesare pentru prevenirea, monitorizarea și remedierea eventualelor efecte negative generate de intervențiile active în atmosferă?

Altminteri spus: când statul recunoaște oficial că a tras „în orb” în nori, Ministerul Mediului ce a păzit?

„Tătar vs România”, reîncărcat: fermierii – cobai, cerul – laborator, ministerul – martor mut?

Cauza Tătar vs România a stabilit că statul are obligația pozitivă de a aplica principiul precauției în cazul tehnologiilor cu risc și incertitudine științifică, legând direct:

  • dreptul la un mediu sănătos de
  • dreptul la viață privată și de familie (art. 8 CEDO).

Incisiv de Prahova întreabă MMAP, în scris:

  • Care este poziția oficială a ministerului privind obligația de aplicare a principiului precauției la intervențiile active în atmosferă, inclusiv SNACP?
  • Consideră MMAP că aceste intervenții se încadrează în categoria activităților care:
    • necesită analiză de risc extinsă;
    • impun consultarea publicului;
    • cer transparență sporită asupra datelor și indicatorilor de monitorizare?

Și, poate cel mai tăios:

  • Cum înțelege MMAP să își exercite competențele de supraveghere, control și cooperare interinstituțională pentru a asigura respectarea:
    • art. 35 din Constituție (dreptul la un mediu sănătos);
    • obligațiilor asumate de România ca stat membru UE?

Ce inițiative de cooperare i‑au fost adresate, în perioada 2020–2026, de către MADR sau AASNACP în legătură cu intervențiile active în atmosferă – și ce răspunsuri a formulat MMAP?

Dacă tăcerea a fost până acum „politică de stat”, Incisiv de Prahova o transformă, prin această adresă, în probă.

Iodura de argint, în dosarul de mediu: când ați citit ultima oară studiile, domnule ministru?

Ziarul nu se mulțumește cu generalități. Cere punctual:

  • dacă MMAP deține sau a solicitat studii științifice, rapoarte de expertiză, bilanțuri de mediu ori alte documente tehnice privind:
    • efectele utilizării iodurii de argint și a altor substanțe active folosite în SNACP asupra mediului și sănătății;
  • dacă există zone sau perioade pentru care au fost raportate sau investigate:
    • efecte adverse;
    • anomalii climatice;
    • anomalii de regim pluviometric corelate cu activarea sistemului antigrindină.

Și, concret:

  • sinteze sau extrase din:
    • bilanțul de mediu pentru exploatarea Unității Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova (2007) și eventuale actualizări ulterioare;
    • rapoartele de monitorizare realizate după extinderea și operarea SNACP în județul Prahova și în alte județe.

În raport cu realitatea deja consemnată de Curtea de Conturi și CCPM – că programul a fost împins „din pix” până spre 2040 pe baza unui bilanț de mediu din 2007 – întrebarea devine devastatoare:

Cu ce drept pilotăm norii anului 2040 cu hârtii de acum aproape 20 de ani, fără actualizări, fără studii noi, fără precauție?

De la Ministerul Agriculturii la Ministerul Mediului: mutări de șah pe tabla cerului

Dacă în fața MADR și AASNACP fermierii au spus: „nu mai trageți în nori peste capul nostru, fără studii și fără răspundere”, acum, prin demersul Incisiv de Prahova:

  • Ministerul Mediului este chemat să spună dacă mai are alt rol decât acela de decor festiv la „Zilele Pământului” și „Săptămâna Verde”, în timp ce:
    • rachetele zboară fără evaluare de impact,
    • iodura de argint e dispersată fără transparență,
    • principiul precauției e redus la o notă de subsol ignorată.

Fermierii prahoveni – aceiași pe care statisticile oficiale i‑au transformat, în 2025, din „isterici anti‑știință” în martori ai recordurilor de producție fără rachete – au arătat deja că:

  • nu vor să decidă pentru alte județe;
  • vor doar să nu mai fie transformați în cobai ai „republicii rachetei”.

Forumul APPR, în comunicatul din 04.08.2026, se alătură acestei poziții și cere explicit:

  • suspendarea oricărei decizii de reluare a intervențiilor active și a oricăror noi investiții în configurația actuală, până la evaluări independente;
  • studii de impact reale;
  • evaluare verificabilă a eficienței și a raportului cost–beneficiu;
  • clarificarea răspunderii pentru:
    • proceduri necompetitive;
    • incidente neinvestigate;
    • rachete expirate plătite din bani publici;
  • consultarea reală a fermierilor, prin consilii consultative funcționale.

Acum, Incisiv de Prahova împinge piesa decisivă: Ministerul Mediului nu mai poate spune „nu e de competența noastră”.

Șah mat pe cer: când presa face ce nu au făcut instituțiile

Puse cap la cap:

  • dezvăluirile exclusive ale Incisiv de Prahova;
  • scrisoarea fermierilor prahoveni;
  • datele Direcției Agricole Prahova (recorduri de producție fără rachete);
  • rapoartele Curții de Conturi;
  • sinteza CCPM asupra AASNACP;
  • documentul Comisiei pentru Mediu a Senatului;
  • poziția Forumului APPR;
  • răspunsurile oficiale AASNACP și ANM;
  • noua solicitare oficială a ziarului Incisiv de Prahova către MMAP (nr. 218/11.08.2026),

desenează același tablou:

  • un sistem antigrindină construit pe promisiuni și pe un program realizat doar 39%, dar finanțat ca și cum ar fi 100%;
  • o infrastructură plătită regește în „șomaj tehnic de lux”, cu zero rachete, dar cu aproape 100 de milioane de lei pe an;
  • hectare „protejate” mai mult în Excel decât în câmp, pe baza unor bilanțuri de mediu depășite și a unor studii care nu există;
  • fermieri transformați, fără acord și fără informare, în cobai ai experimentelor atmosferice;
  • ministere și autorități care, ani la rând, s‑au ascuns în spatele „denegării de competență”.

Diferența față de ieri este esențială:
acum, Incisiv de Prahova nu mai întreabă doar „de ce trageți în nori?”, ci „unde este Ministerul Mediului cât timp trageți în nori?”.

Epilog: fermierii – eroii gliei, cerul – martor, ministerul – pe banca investigațiilor

Fermierii rămân ceea ce Incisiv de Prahova a scris consecvent:

Fermierii: eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului.

Ei au plătit:

  • rachetele;
  • generatoarele;
  • „paza norilor”;
  • rachetele expirate și „recondiționate” pe bani publici;
  • procedurile PO‑48, PO‑49, PO‑52, PO‑53, PO‑56;
  • auditorul intern singuratic pus să „vegheze” zeci de milioane de lei.

Acum, cerul a vorbit:
doi ani fără rachete, doi ani cu producții record, doi ani în care minciuna „fără noi muriți” a fost spulberată de statisticile statului.

Rămâne ca Ministerul Mediului să decidă dacă:

  • se ridică la înălțimea principiului precauției, a art. 35 din Constituție, a art. 191 TFUE și a jurisprudenței CEDO; sau
  • rămâne, în continuare, decor într‑o piesă în care „mafia antigrindină” bombardează doar bugetul, iar instituțiile se prefac că nu văd norii care trec peste ele.

Restul e doar argint în nori, plumb în buget și o tăcere tot mai greu de apărat în ministerele prinse, de data aceasta, nu doar cu rachetele în cer, ci și cu legea și principiul precauției călcate în picioare.

Fermierii: Eroii tragici ai gliei, singurii finanțatori ai adevărului pe care rachetiștii vor să-l ascundă sub preșul bugetar!

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și o tăcere tot mai greu de apărat în instituțiile care au fost prinse, de data asta, nu doar cu rachetele în nori, ci și cu legea călcată în picioare.

Vom reveni. (Cristina T.),

Anexa_1 Anexa_2 Anexa_3 Anexa_4 Anexa_5 Anexa_6 Anexa_7 Anexa_8 Anexa_9

Citeste in continuare

Exclusiv

Triatlonul lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”:  Dopaj la trap, jaf la TCE și amenințări la poartă. Hărțuirea în direct la TCE. DEMISIA!

Publicat

acum 5 ore

pe

august 13, 2026

De

„Nae Comisionaru’” și seringa pe patru roți: de la cai „intact dopați” la autobuze îngropate și controlori hărțuiți

Ținutul Vinului, Ținutul Dopajului, Ținutul Jafoaselor

În pliantele „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie: Ploiești & Ținutul Vinului”, Hipodromul Ploiești e vândut drept „bijuterie turistică”: singurul hipodrom modern de trap din România, cu „evenimente pentru întreaga familie” și „momente memorabile”.

În realitate – așa cum a documentat în exclusivitate Incisiv de Prahova și cum confirmă între timp acte oficiale (Regulamentul ANARZ, Hotărârea 2 a Comisiei de Apel CSM Ploiești, Decizia ANZ nr. 554/11.08.2026, Raportul TCE nr. 1729/05.11.2025) – „bijuteria” arată așa:

  • cai „intact dopați” sau măcar refuznici la antidoping;
  • comisii umflate din pix, ca să încapă voturile „bune”;
  • decizii făcute praf de forul național ANZ;
  • la pachet, la TCE Ploiești, autobuze în pierdere, datorii cu iz penal și controlori financiari hărțuiți direct de „Nae”, azi mare arbitru la trap, ieri mic zeu pe banii transportului public.

În centrul tuturor acestor povești: Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”. Produs clasic al sistemului: fost prefect, fost deputat, director prin Poșta Română, Conpet, TCE și ce-a mai dat statul – zero specializare în trap, antidoping sau medicină veterinară, dar mare talent la rescris regulamente și la pus presiune pe cine îndrăznește să le aplice.

Marele Premiu de Trap: „Refuzi antidoping, rămâi campion” – până vine ANZ

Pe 5 iulie, la Hipodromul Ploiești, T30 – Marele Premiu de Trap al României, „Carol I al României” pe afiș, copii cu popcorn în tribune, „tradiție și sport curat” în broșuri.

Pe pistă, conform Hotărârii nr. 2 a Comisiei de Apel CSM Ploiești:

  • calul VIJELIE STI e declarat câștigător;
  • reprezentantul său refuză recoltarea probelor biologice pentru control antidoping (refuz consemnat oficial);
  • calul de pe locul 2 nu e testat;
  • cursa e deja compromisă de lipsa mașinii de autostart și starturi false.

Regulamentul General al Curselor de Trap (ANARZ, public pe anarz.eu) spune clar:

  • refuzul probelor = descalificare obligatorie a calului (art. 111);
  • sancțiuni sportive pentru oameni (art. 95);
  • la fapte grave (refuz, substituiri, fals pașaport) – obligația de sesizare penală (art. 95, inclusiv alin. 3), plus incidentă Legea 205/2004 privind protecția animalelor.

„Meniul” normal:
Descalificare + sancțiuni sportive + sesizare penală.

Ce scoate Ploieștiul din cuptor, marca „Nae Comisionaru’ & comisia umflată”?

  • dă o amendă de 4.000 lei;
  • suspendă calul și proprietarul 60 de zile;
  • nu atinge trofeul, nu șterge victoria.

Calul e prea „riscant” să alerge două luni, dar suficient de „curat pe hârtie” ca să rămână campion.
Suspendăm calul, nu suspendăm titlul. Regulamentul devine bibelou: frumos la citat, ignorat la aplicat.

Comisia de 3 se face 5: când nu-ți ies voturile, îți mai aduci doi băieți

Schema, descrisă în documente și în cererea scrisă a driverului Marciu Adrian către ANZ:

  • 8 iulie: Comisia de Apel, în formulă de 3 (Nicolae Alexandri – „Nae”, Tureac Petrică, Popescu Cătălin) ascultă părțile și contestațiile.
  • Nu dă decizia pe loc.
  • 21 iulie: aceeași comisie e reconvocată… dar acum are 5 membri:
    • apar State Cătălin și Emeric Dragomir, care nu au participat la dezbateri și audieri;
    • aceștia intră direct la deliberare și vot.

Rezultatul Hotărârii nr. 2:

  • cu majoritate (asigurată de „întăririle” lui Nae), contestația lui Marciu Adrian este respinsă;
  • VIJELIE STI rămâne câștigător, deși refuzul probelor e recunoscut în hotărâre;
  • se dă doar suspendare, nu și descalificare.

Opinia separată Turcea Petrică – Popescu Cătălin (pag. 9–12) e de o sinceritate devastatoare:

  • refuzul antidoping e dovedit prin procesul-verbal;
  • art. 111 ANARZ cere descalificare, punct;
  • există implicații penale și de protecție a animalelor (Legea 205/2004 + art. 95.3);
  • orice altă soluție lovește în integritatea competiției.

Pe românește:
„Refuz antidoping + păstrarea titlului = bătaie de joc de regulament și de sport.”

Dar majoritatea făcută din 5 reușește ce trebuie: îl protejează pe „Stimatu’ cu caii dopabili”.

ANZ intră în ring: „Nae, jos pixul de pe regulament!” (aici)

Când „Nae” folosește Regulamentul ANARZ pe post de cârpă de șters pe jos, intră în scenă Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”.

  • 06.08.2026: driverul și antrenorul Marciu Adrian (calul Daiana) depune la ANZ o cerere de reanalizare:
    • atacă Hotărârea 2;
    • invocă art. 95 și 111 ANARZ;
    • reclamă faptul că doi membri au votat fără să asiste la dezbateri.
  • 11.08.2026: ANZ emite Decizia nr. 554/11.08.2026:
    • admite cererea lui Marciu Adrian;
    • desființează Hotărârea 2 a Comisiei de Apel CSM Ploiești în partea prin care se respingea contestația;
    • în rejudecare, admite contestația:
      – VIJELIE STI este descalificat din Marele Premiu T30;
      – rezultatele sunt anulate și clasamentul se schimbă;
    • menține sancțiunile personale stabilite deja pentru proprietar și antrenor (inclusiv interdicția de a participa la curse pentru o perioadă de luni de zile).

Traducerea juridică:
ANZ spune, prin efect de decizie:

  • „Nae a dat-o în gard grav”;
  • soluția lui a fost nelegală;
  • regulamentul ANARZ nu e „părere”, e obligație;
  • calul care refuză antidoping nu stă pe podium, stă la rubrica „descalificat”.

Tot ce a scris Incisiv de Prahova în articolele anterioare este confirmat, punct cu punct, de forul național.

„Stimatu’ cu caii dopabili”: trofeu luat, reputație făcută praf

Despre proprietarul lui VIJELIE STI, supranumit în lume „Stimatu’”, sursele din interiorul trapului povestesc de ani de zile:

  • nu e la prima discuție despre dopaj;
  • ar fi jonglat cu schimbări de proprietar (ex. cazul NELSTROM) ca să „spele urmele”;
  • ar fi făcut presiuni și amenințări la adresa comisiilor;
  • „gurile rele” îl leagă de antrepozite fiscale și motorină care ar fi ajuns „prin interpusi” către RATP/TCE.

Acum, peste zvonuri, avem:

  • un cal descalificat oficial de ANZ din cursa-mamut;
  • sancțiuni de participare pe numele său;
  • confirmarea că a fost beneficiarul direct al unei hotărâri lovite de ilegalitate.

În breasla proprietarilor de cai, „Stimatu’” devine manual ambulant de „așa NU”:
omul pentru care s-a umflat o comisie, s-a călcat regulamentul și totul a fost, în final, făcut praf de instituția superioară.

IPJ Prahova – „mișcarea 75”: cap de struț băgat în nisip

Regulamentul ANARZ spune că la refuz de probe și suspiciuni grave trebuie sesizate organele penale (art. 95, inclusiv alin. 3).
Legea 205/2004 privind protecția animalelor adaugă un strat consistent.

Pe hârtie, cazul VIJELIE STI + refuz antidoping + suspiciunile de dopaj arată ca un dosar clasic pentru:

  • poliție,
  • parchet,
  • eventual Poliția Animalelor.

În teren, însă, IPJ Prahova pare să practice „mișcarea 75”:

  • bagă capul de struț în nisip;
  • ignoră un scandal cu potențial penal evident;
  • preferă tăcerea totală, în timp ce caii sunt transformați, metaforic, în seringi pe patru picioare, iar copiii aplaudă din tribune.

La eficiența și viteză de reacție afișate în alte cazuri, nu miră pe nimeni. Dar aici nu mai vorbim de zvonuri, ci de:

  • refuz antidoping consemnat oficial;
  • dispoziții exprese în regulament privind sesizarea organelor penale;
  • o decizie ANZ care confirmă gravitatea situației.

Și totuși: liniște. Capul în nisip, picioarele în buget.

„Nae” părăsește grajdul: la TCE, din nou aceleași reflexe

Dacă la hipodrom „Nae” s-a jucat de-a ANARZ-ul, la TCE Ploiești, același personaj a jucat ani de zile în liga mare a banului public.

Raportul oficial al Comisiei de Analiză S.C. Transport Călători Express S.A. Ploiești nr. 1729/05.11.2025 (document al Primăriei, nu pamflet) arată:

  • pierderi în fiecare an 2021–2024:
    • 2021: –7,8 mil. lei;
    • 2022: –15,3 mil. lei;
    • 2023: –21,8 mil. lei;
    • 2024: –10,4 mil. lei;
  • cheltuieli cu personalul 78–88% din cifra de afaceri;
  • subvenții peste 70% din venituri, an de an;
  • datorii totale de 50–67 milioane lei (pag. 20–21), în special taxe și contribuții sociale neplătite, cu risc penal conform art. 6 din Legea 241/2005.

La asta se adaugă, în raport (pag. 2–7, 10–16, 22–24, 26–37, 41–48):

  • achiziții de piese, truse medicale, camere video corporale „pe stoc”, recunoscute integral pe cheltuială într-un an, dar folosite 2–3 ani;
  • proceduri SEAP făcute după ce marfa era deja cumpărată;
  • mentenanță cu până la 98% comenzi fără semnături-cheie;
  • consumuri de combustibil „standardizate”, cu ore motor inventate;
  • lucrări cu straturi de șapă calculate la ~22 cm pe hârtie și ~12 cm în teren;
  • pompe pentru Rezervor apă incendiu Hipodrom – două cumpărate, una montată, cealaltă „în ceață”;
  • contracte păstrate prin birouri personale, fără vize, fără anexe complete;
  • chirii de stâlpi la câțiva lei pe lună, în favoarea unor firme „prietene”.

Concluzia Comisiei: control intern slăbit, recomandări neimplementate, hățiș de nereguli.

Și, în tot acest timp, Alexandri Nicolae e acolo, în conducerea TCE, semnând, aprobând, decizând. La trap răsucește regulamentul sportiv, la TCE se răsucesc cifrele și procedurile.

Din cai „curățați” de ANZ la controlori băgați în colț: hărțuirea în direct la TCE

Dacă la hipodrom „Nae” a încercat să rescrie regulamentul și a fost pus la punct de ANZ, la TCE apare în alt rol: cel de intimidator șef.

În sesizarea din 11.08.2026 adresată Consiliului de Administrație TCE și Comisiei pentru prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă, două controlore financiare (pe care le vom numi aici Persoana X și Persoana Y, pentru protecția lor) descriu negru pe alb:

  • că sunt angajate la Compartimentul Control Financiar de Gestiune – C.F.P.P.;
  • că au depus, pe 22.05.2026, o Informare către CA cu activitatea pe anul 2025 (care cuprinde și Raportul Primăriei);
  • că au redepus Informarea pe 06.08.2026, pentru că materialul NU era băgat pe ordinea de zi, deși regulamentul cere transmitere cu 5 zile înainte;
  • că, în loc să fie discutată, primesc convocator cu ordinea de zi deja stabilită, fără Informare – și, în plus, primesc și „tratament special” din partea lui Alexandri Nicolae, Director de Exploatare.

Potrivit sesizării, în data de 10.08.2026, în biroul lor, în prezența:

  • Directorului General ing. Călin Daniel Zaharia,
  • Șefului Secției Transport Electric – Fieraru Constantin,
  • Șefului Depou Troleibuze – Ristea Năstase,
  • loctiitorului Șef Secție Transport Electric – Petcu Gabriel,

„Nae” ar fi adresat către Persoana X și Persoana Y următoarele:

  • „Ce trebuia să mai dați o dată Raportul?”
  • „O să am eu grijă de voi.”
  • „Lumea știe că voi le-ați făcut rău, o să vă aștepte la ieșirea de la serviciu și o să vă linșeze.”

Ulterior, potrivit aceluiași document, Persoana Y este chemată la biroul Directorului de Exploatare, în prezența unui alt salariat (Oancea Gheorghe), unde ar fi primit:

  • „De ce a trebuit să faceți Informarea către CA, că știți voi ce ați scris acolo?”
  • „Sunteți proaste și îngâmfate, faceți rău la oameni cu Informarea asta, o să aibă repercusiuni asupra voastră.”
  • „Urăsc oamenii farisei, pupa­tori de moaște, toată ziua se închină de fațadă și Dumnezeu vă va pedepsi – și deja se vede, nu-ți aduci aminte că soțul tău a avut probleme acum câteva luni?”

Cele două reclamă:

  • hărțuire morală, intimidare și amenințări directe;
  • teamă reală pentru siguranța lor („o să vă aștepte la poartă… o să vă linșeze”);
  • că nu e incident izolat, existând și alte cazuri similare în firmă.

În sesizare solicită:

  • înregistrarea plângerii și număr de înregistrare;
  • analiză imparțială a faptelor de către Comisia de hărțuire;
  • audierea tuturor martorilor prezenți;
  • identificarea unei conduite de hărțuire / intimidare / presiune;
  • măsuri pentru încetarea comportamentelor și prevenirea repetării;
  • garanții că nu vor exista represalii;
  • comunicarea, în scris, a rezultatului;
  • și își rezervă dreptul de a sesiza alte autorități dacă firma nu reacționează.

Pe scurt: aceleași reflexe de putere.
La hipodrom: se apără calul „problemă” și proprietarul „Stimatu’”.
La TCE: se atacă persoanele care îndrăznesc să trimită Informări cu „ce nu convine” spre Consiliul de Administrație.

Comisia „Nae & co.”: între demitere urgentă și potențiale dosare

După intrarea în scenă a ANZ, povestea Comisiei de Apel CSM Ploiești nu mai e doar rușinoasă, ci oficial compromisă:

  • Hotărârea 2 a fost desființată în partea esențială;
  • interpretarea dată art. 111 ANARZ a fost anulată;
  • lărgirea comisiei și votul celor care nu au asistat la dezbateri reprezintă abateri procedurale grave.

În paralel, la TCE:

  • Raportul oficial 1729/05.11.2025 desenează o firmă cu pierderi structurale, datorii cu risc penal, achiziții dubioase și control intern amputat;
  • sesizarea Persoanei X și Persoanei Y descrie hărțuire, amenințări și tentative de intimidare a controlului financiar.

În acest context, se ridică, firesc, câteva măsuri urgente:

  • demiterea lui „Nae Comisionaru’” din toate funcțiile din hipodrom și TCE;
  • sancționarea membrilor comisiei care au votat ilegal;
  • verificări disciplinare și, la nevoie, penale privind:
    • lărgirea comisiei de la 3 la 5;
    • eventualele presiuni pentru „a scoate cum trebuie” hotărârea;
    • amenințările și intimidările la adresa controlorilor financiari.

Copiii din tribune, lecție practică: „Regulile sunt pentru fraieri”

În timp ce pliantele vând „momente memorabile”, copiii din tribune primesc alt tip de educație civică:

  • văd un cal campion care refuză antidoping;
  • aud că regulamentul cere descalificarea;
  • constată că, la Ploiești, refuzul de test se plătește cu o amendă și o mică pauză, dar trofeul rămâne la loc;
  • apoi află, din declarațiile atribuite președintelui Federației Române de Trap, Marian Manea, că „toți caii de pe podium au fost drogați… este inuman, este inadmisibil”;
  • la final, descoperă că doar intervenția ANZ a făcut ordine.

Mesajul livrat de „sistem”, înainte de corecția ANZ:

  • regulamentul e pentru broșuri și PDF-uri;
  • comisiile se umflă după nevoie;
  • cine e bine conectat negociază sancțiunea;
  • cine aplică regulile, ca Persoana X și Persoana Y, primește amenințări, nu mulțumiri.

Concluzie: de la „tips & tricks” turistice la „tips & tricks” pentru procurori

După ce Incisiv de Prahova a publicat în serie investigațiile despre:

  • dopajul protejat de la Hipodromul Ploiești,
  • comisia „Nae & prietenii” umflată ca să iasă votul „corect”,
  • găurile și jaful organizat de la TCE,
  • și după ce ANZ a confirmat oficial, prin Decizia nr. 554/11.08.2026, că „soluția lui Nae” a fost ilegală,

„Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie” ar trebui rescris sincer:

„Prahova Tricks & Trips – De la dopaj la hărțuire:
– tur la Hipodrom, unde caii refuză antidoping și comisiile se umflă ca să-i salveze, până îi face KO ANZ;
– tur la TCE, unde autobuzele înghit bani, raportul oficial al Primăriei vorbește de risc penal, iar controlorii financiari sunt amenințați că vor fi linșați dacă mai îndrăznesc să trimită Informări către CA.”

Aici nu mai e loc de broșuri lucioase, nici de poze cu cai lustruiți.

E loc de:

  • anchete penale (dopaj, fraude sportive, neplata contribuțiilor, abuz în serviciu, hărțuire morală),
  • demiteri (în frunte cu „Nae Comisionaru’” și toți complicii săi din comisii și conduceri),
  • protejarea explicită a victimelor – Persoana X și Persoana Y, care au avut curajul să scrie negru pe alb ce se întâmplă,
  • sesizări ferme către IPJ Prahova, Parchet, ANAF, ITM, Poliția Animalelor.

Până când polițiștii își scot capul din nisip, iar primarul Politeanu se hotărăște dacă vrea să fie primar sau decor pe lângă „stimabilii” lui, Ploieștiul rămâne cu un titlu deloc turistic, dar perfect adevărat:

„Hipodromul rușinii și Autobuzul jafului – Imperiul lui Nae între seringa de pe pistă și hărțuirea din birou.”

Vom reveni. (Cristina T).

Citeste in continuare

Exclusiv

S.R.I. S.A. – Statul paralel de lux care vinde „securitate națională” la preț de nabab

Publicat

acum 5 ore

pe

august 13, 2026

De

Cum a ajuns RASIROM, regia autonomă a SRI, să scurgă milioane din banii publici sub umbrela „securității naționale”, transformând OUG 109/2011 în decor de teatru pentru sinecuri betonate și salarii obscene.

Imperiul economic al SRI: „Securitate națională” cu ștampilă și adaos comercial

În România, sintagmele „securitate cibernetică”, „integritate națională” și „interes strategic” nu mai sunt concepte, ci pretexte de factură grasă. Sub ele, Serviciul Român de Informații (SRI) și-a ridicat, liniștit și bine alimentat de la buget, propriul imperiu comercial: Regia Autonomă RASIROM.

RASIROM este o entitate publică aflată sub coordonarea directă a SRI, nu o simplă regie: este brațul economic al serviciului secret, înfipt până la os în infrastructurile tehnice și digitale ale administrației civile. Șefii RASIROM nu doar controlează rețele, servere, camere și sisteme – ci își și toarnă, lună de lună, din banii contribuabililor, remunerații regale, protejați de un blindaj de clasificări, secretizări și privilegii. Statul paralel, varianta luxury edition.

Casting-ul perfect: Director General la RASIROM, rol distribuit dinainte

Recenta „procedură” de recrutare a Directorului General pentru un mandat complet de 4 ani este o mostra clasică de teatru birocratic. Decorul: OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă. Scenariul: „concurs transparent și profesionist”. Realitatea: o scenetă de legalizare a unui om deja agreat politic și de securitate.

Acolo unde OUG 109/2011 ar trebui să asigure o competiție deschisă pe piața liberă, anunțul de selecție pentru Director General la RASIROM funcționează ca un paravan de legitimare a unui mandat fixat în prealabil. Sursa documentară – inclusiv fișierul „07.08_AnuntDirectorGeneralRasirom.pdf” – arată plastic cum arată guvernanța corporativă când se întâlnește cu un serviciu secret: SRI este și regizor, și scenarist, și juriu.

Principalele artificii din anunțul de recrutare care trădează o selecție cu dedicație:

1. Filtrul ORNISS – SRI judecător și parte în aceeași piesă

Cerința de a deține sau de a putea obține certificat ORNISS la nivel înalt (Secret de Stat / NATO) transformă selecția într-o farsă cu acces controlat. Verificările de securitate sunt efectuate chiar de serviciul secret tutelar, ceea ce conferă SRI un drept de veto absolut, de facto, asupra oricărui candidat.

Altfel spus: niciun profesionist real din mediul privat nu poate concura dacă nu trece mai întâi prin pâlnia internă a SRI. Competența devine decor; „agreați” devin normă.

2. Cerințe „cu dedicație”: profil făcut la comandă pentru sistem

Profilul de candidat combină, cu o precizie chirurgico-politică, management corporativ cu un nivel extrem de specific de expertiză în:

  • sisteme clasificate,
  • arhitecturi de securitate națională,
  • colaborare militară.

Un asemenea pachet de condiții taie din start aproape toți managerii din mediul privat și garantează că doar cadrele din sistemul de securitate sau persoanele deja alese de conducerea tutelară pot intra în cursă. „Concurs” doar cu invitație.

3. OUG 109/2011 – decorul legal al unei decizii deja luate

Pe hârtie, procedura respectă pașii guvernanței corporative. În realitate, nu e decât o recunoaștere mascată a unui mandat deja decis prin ordin administrativ direct. O formalitate menită să facă postul inatacabil juridic pentru următorii 4 ani și să blindeze, cu aer democratic, ceea ce este în esență o numire de serviciu secret.

Nobilii digitali ai regiei: când Directorul General ajunge nabab pe bani publici

În timp ce spitalele se rup de lipsuri, școlile strâng bani pentru hârtie igienică, iar infrastructura publică se îneacă în gropi, la RASIROM curg bani publici în cascadă către conducerea numită prin ordin al Directorului SRI.

Conform Raportului de remunerare pe anul 2024 – document public, ilustrat, între altele, prin fișierul „Raport_remuneratii_Rasirom_2024.pdf” – tabloul arată așa:

  • Directorul General al RASIROM a încasat într-un singur an 1.073.010 lei brut – adică peste 215.000 de euro.
  • Asta înseamnă un venit mediu de aproape 90.000 de lei brut pe lună.

Pentru a cosmetiza această sumă în „guvernanță corporativă” și nu în simplă sinecură de sistem, remunerația a fost împărțită așa:

  • componentă fixă: 637.320 lei;
  • componentă variabilă („de performanță”): 435.690 lei.

În traducere liberă: performanța de a fi acolo unde trebuie, când trebuie, și a semna ce trebuie.

Nici membrii Consiliului de Administrație, numiți tot prin ordin al Directorului SRI, nu pot spune că o duc rău. Pentru activitatea de administrator neexecutiv, un membru al CA a încasat peste 120.000 lei brut pe an. Pentru ședințe, voturi și aprobări într-o regie care trăiește din bani publici, sub „securitate națională”.

Beneficii regale: din buzunarul contribuabilului, pentru liniștea „regilor din umbră”

La aceste sume se adaugă un pachet de beneficii demn de manuale de feudalism modern, suportat integral din bugetul regiei, adică din banii contribuabilului:

  • Asigurări profesionale private de 100.000 de euro pentru fiecare membru al conducerii;
  • Asigurări private de sănătate;
  • Plata și reținerea de către RASIROM a tuturor impozitelor și contribuțiilor datorate în numele lor;
  • Decontarea integrală a cheltuielilor de cazare, diurnă, transport și deplasări în țară și străinătate.

Iar cireașa pe tortul guvernanței corporative made in SRI:

Blindaj contractual: dacă vreunul dintre acești directori este revocat din funcție fără „justă cauză”, statul – adică noi toți – este obligat să îi plătească integral toate indemnizațiile lunare rămase până la finalul mandatului de 4 ani.

Adică, dacă se schimbă „vântul” politic, facturile rămân la popor.

RASIROM în viața civilă: securitate națională cu priză la fiecare primărie

Problema majoră nu este doar opulența financiară, ci și intruziunea agresivă în sectorul civil. Pe fondul discursului despre „digitalizare”, „transformare digitală”, „securitate cibernetică” și „supraveghere modernă”, RASIROM a intrat, prin contracte masive, în:

  • primării,
  • spitale,
  • rețele de transport,
  • instituții publice,
  • companii strategice.

Sub pretextul furnizării de servicii IT, de securitate și monitorizare, o regie autonomă controlată direct de un serviciu secret ajunge să gestioneze:

  • datele personale ale cetățenilor,
  • rețelele de comunicații urbane,
  • camerele de supraveghere,
  • fluxurile informaționale ale statului.

Sursele, incluzând documente precum „SCRISOAREDEATEPTRI-2.pdf” și raportările de „Guvernanță corporativă” publicate formal, confirmă acest model: statul român devine client captiv al structurilor economice ale unui serviciu secret.

Monopol, supraveghere, profit: schema completă a statului paralel economic

Mecanismul este simplu, perfid și extrem de eficient:

  1. Monopol tehnologic prin securitate naționalăInvocând cerințe de securitate națională și avize ORNISS, RASIROM elimină competiția privată reală. Firmele independente nu pot accesa proiecte unde „nivelul de clasificare” devine bariera perfectă.
    Rezultatul: RASIROM devine furnizorul aproape obligatoriu pentru administrație. Statul nu mai alege; este „orientat” instituțional.
  2. Supraveghere pasivă, omniprezentăPrin administrarea infrastructurii tehnologice a statului, SRI, prin RASIROM, are vizibilitate directă sau indirectă asupra:
    • bazelor de date,
    • infrastructurilor critice,
    • rețelelor și fluxurilor de informații publice.

    Securitate națională? Da. Dar și un portofoliu de control informațional civil, aproape total.

  3. Afacere de stat fără risc, cu creșteri spectaculoaseConform „obiectivelor financiare” asumate și raportate, RASIROM a ajuns să raporteze creșteri ale cifrei de afaceri de peste 26%, transformând serviciile de securitate națională într-un business profitabil, alimentat direct de la bugetul de stat.Când statul este și client, și reglementator, și partener instituțional al propriului serviciu secret, noțiunea de „piață liberă” devine decor de PowerPoint.

Întrebarea pe care o pune o democrație – și la care statul paralel refuză să răspundă

Este normal, într-o democrație, ca un concurs organizat sub umbrela OUG 109/2011 să fie redus la o formalitate de acoperire pentru securizarea unui mandat de 4 ani al unei persoane agreate de un serviciu secret?

Este acceptabil ca o regie subordonată SRI:

  • să controleze infrastructura digitală a societății civile,
  • să administreze datele și rețelele statului,
  • în timp ce își răsplătește conducerea cu salarii de peste 1 milion de lei pe an, plus beneficii de lux plătite din bani publici?

Militarizarea mascată a administrației publice, sub pretextul „guvernanței corporative”, nu are nimic în comun cu valorile unei societăți democratice deschise.

Raportările de „Guvernanță corporativă”, fișierele PDF frumos încărcate pe site (precum „07.08_AnuntDirectorGeneralRasirom.pdf”, „SCRISOAREDEATEPTRI-2.pdf”, „Raport_remuneratii_Rasirom_2024.pdf”), nu înlocuiesc reala transparență. Ele sunt, cel mult, broșura lucioasă a unei construcții în care:

  • serviciile de informații își extind câmpul de joc în economie,
  • statul devine client captiv,
  • iar contribuabilul plătește nota, cu tot cu „blindaj contractual”.

Într-un stat democratic, „securitatea națională” ar trebui să fie scutul cetățeanului. În România, prin RASIROM, riscă să devină factură, monopol și instrument de control total – ambalate elegant sub titulatura: guvernanță corporativă.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv5 ore ago

Republica rachetei vs. republica cerului liber: Incisiv de Prahova dă șah mat Ministerului Mediului. Când pamfletul ajunge probă oficială, iar precauția lipsește din fișa postului

O nouă investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: din „pamfletari sub presiune” în acuza­tori legitimi ai statului român Incisiv de...
Exclusiv5 ore ago

Triatlonul lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”:  Dopaj la trap, jaf la TCE și amenințări la poartă. Hărțuirea în direct la TCE. DEMISIA!

„Nae Comisionaru’” și seringa pe patru roți: de la cai „intact dopați” la autobuze îngropate și controlori hărțuiți Ținutul Vinului,...
Exclusiv5 ore ago

S.R.I. S.A. – Statul paralel de lux care vinde „securitate națională” la preț de nabab

Cum a ajuns RASIROM, regia autonomă a SRI, să scurgă milioane din banii publici sub umbrela „securității naționale”, transformând OUG...
Exclusiv5 ore ago

Magazia de nesimțire a MAI: Îți vând vechime la promoție, apoi îți iau pensia cu executorul

Statul-petardă: „Plătește, tataie, că-ți dăm vechime beton!” Bun venit în România profundă, ediția MAI – unde statul te unge cu...
Exclusiv5 ore ago

Minunea de la IGPR: după ani de blocaj, polițiștii descoperă că se poate și PROMOVA, nu doar munci pe gratis

Promovările, scoase de la naftalină: IGPR își amintește brusc că are polițiști, nu voluntari Într-o străfulgerare administrativă demnă de o...
Exclusiv19 ore ago

Alexandri Nicolae – Nae Comisionarul care a încercat să rescrie legea trapului. ANZ îl contrazice: decizie ilegală, cal descalificat, scandal cu tentă penală (DOCUMENTE)

Hipodromul rușinii: ANZ îi face KO pe „Nae Comisionaru’” și pe „Stimatu’ cu caii dopabili”. De la dopaj protejat la...
Exclusivo zi ago

I.P.J Prahova – „GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XL (40)” – SIPI PRAHOVA SAU „VOLGA NEAGRĂ” CU OCHI AZURII: CÂND PASAGERUL BEAT VREA SĂ DEA ORDINE LA BODICAM

„Volga neagră” de Păulești și SIPI-stul cu capul în SMURD Ziarul de investigații Incisiv de Prahova revine, cu și mai...
Exclusivo zi ago

Polițiști-hamali la IPJ Sibiu: „Voluntariat” la cărat mobilă, verificat cu ștampilă, nu cu bun-simț

Polițistul român, noul brigadier la mobilă Doi polițiști care, potrivit relatărilor Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, se plictiseau acasă, s-au...
Exclusivo zi ago

Cum a inventat IGPR sclavia de lux în uniformă

Un an de „foarte bine, tovarăși, dar pe gratis!” – La muncă dar retrogradați la leafă Promovarea polițiștilor pe funcții...
Exclusiv2 zile ago

IPJ PRAHOVA S.R.L. – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XXXIX.  „De la SC Wetterbest la pîră profesionistă”: nașterea unui polițist de ultim loc

DE LA UPG PLOIEȘTI LA „NU E BUN DE NIMIC”: AȘA S-A FĂCUT POLIȚIST În minunatul lanț trofic al „cadrelor”...
Exclusiv2 zile ago

IPJ PRAHOVA S.R.L. – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XXXVIII. De la „Academia de cămătărie” la „măcelul CAR-ului”: când și victimele se cumințesc brusc

POPA CORNELIUS – DE LA „RĂZBUNARE ȘI DREPTATE” LA LINIȘTE MORTUARĂ Serialul „IPJ PRAHOVA S.R.L. – Grădinița de cadre”, documentat...
Exclusiv2 zile ago

CCR, gardianul plafonului: pensiile militare rămân la „capace”, militarii la coadă. Diamantul sună stingerea iluziilor

Cinci ani de drum la CCR pentru un mare „NU”. Plafonul rămâne bătut în cuie Sindicatul Diamantul anunță, negru pe...
Exclusiv3 zile ago

IPJ PRAHOVA S.R.L. – „GRĂDINIȚA DE CADRE”, SEZONUL XXXVII: RALIUL PROSTIEI PE DRUMURILE NAȚIONALE. VISE UMEDE DE ȘEFIE CU 2,66 LA CONCURS

Serialul „GRĂDINIȚA DE CADRE” de la IPJ Prahova continuă, iar ziarul de investigații Incisiv de Prahova pune reflectorul, în SEZONUL...
Exclusiv3 zile ago

Record mondial la Ministerul Afacerilor Interne: Împuternicirea de șase luni care a durat nouă ani și „amnezia” Guvernului în fața legii

Matematica specială de la vârful statului sau cum se transformă jumătate de an într-o viață de om În universul paralel...
Exclusiv3 zile ago

NOAPTEA MINȚII LA IPJ CONSTANȚA: SINDICATUL „DIAMANTUL” PRIMEȘTE BANI DIN „SURSE ANONIME” CHIAR DIN SALARIILE POLIȚIȘTILOR!

ȘUANEA DE LA FINANCIAR SAU CUM SĂ TE ASCUNZI DUPĂ GDPR CA SĂ NU-ȚI FACI TREABA Într-o țară în care...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv