Exclusiv
Academia de Cămătărie „Semnătura Falsă”. Cum se „albesc” milioanele sub uniformele de gală din IPJ Prahova
În timp ce cetățeanul de rând tremură la vederea girofarului, în interiorul IPJ Prahova „Siguranță și încredere” a devenit, de ani de zile, un slogan pentru fraieri. În spate, după cum au dezvăluit în timp ziarul de investigații Incisiv de Prahova și, ulterior, Mediasud, funcționează o adevărată academie de cămătărie, fals și influență, cu profesori, protejați și promoții întregi de victime cu popriri pe salarii.
Dacă în dosarul „WHITE TOWER” și în dosarul penal nr. 4621/P/2023 (caracatița creditelor la CAR, cu prejudiciu de circa 1,7 milioane lei) tabloul era deja grotesc, noile informații din interiorul IPJ Prahova arată că „materia” predată la această academie a fost extinsă: violență domestică acoperită, servicii auto dubioase, rețele de împrumuturi pe semnături falsificate, intimidarea anchetatorilor și presiuni pe procurori până la prescripție.
Logistica de teroare: „Deratizarea” care alungă oamenii, nu șobolanii
La Serviciul Logistică al IPJ Prahova, condus de Alexandru Năsulea, „deratizarea” nu se face în curte, ci în organigramă. Din relatările oamenilor din interior, stilul de lucru al lui Năsulea – agresiv, conflictual, de tip „eu sunt stăpânul la chei și la mașini” – a alungat din sistem un număr semnificativ de lucrători, împinși la pensie sau determinați să plece. Din teritoriu, nimeni nu mai vrea să vină la Logistică: nu pentru că munca ar fi grea, ci pentru că șeful ar fi „toxicul perfect”.
Alexandru Năsulea nu e doar „băiat de treabă” cu colegii. Conform surselor, el este informatorul de casă al chestorului Eduard Mirițescu, adjunctul IGPR, și este protejat cu grijă de Marcel Bălan, personaj care apare recurent în dezvăluirile Incisiv de Prahova ca mare păpușar din umbră.
Problemele cu legea ale lui Năsulea nu sunt o invenție de cafenea. I s-a întocmit dosar penal pentru violență domestică, după ce și-ar fi agresat fosta soție. Ulterior, când polițiștii de la Biroul Rutier Ploiești i-au reținut permisul de conducere, șeful de Logistică a reacționat așa cum se poartă un „mic zeu” din sistem: cu sfidare și amenințări, promițându-le oamenilor „probleme la locul de muncă”. Adică exact genul de comportament care, la un civil, se termină cu dosar, nu cu protecție.
Service pe bani publici, profit pe persoană fizică: „Mașina vine reparată, pleacă stricată”
O altă filă din manualul „Academei de Cămătărie” vizează contractele de service auto semnate, în numele IPJ Prahova, de Alexandru Năsulea. Nimeni nu pare să fi verificat serios, ani de zile, aceste contracte. În schimb, în practică, scenariul e simplu și sinistru:
– mașina de poliție intră „defectă” la service,
– iese „reparată” pe hârtie,
– la scurt timp se strică la loc în realitate.
Service-ul Nicogel apare pomenit în interior ca stație de spălat nu doar șuruburi, ci și bani. Pe contracte – totul impecabil; în teren – autospeciale care cedează după „reparații”, în timp ce pe persoană fizică se rostogolesc „foloase” pentru cei care semnează cu generozitate din partea instituției.
În mod normal, asta ar fi teme de audit, control, DGA, parchet. În „normalitatea” IPJ Prahova, e doar capitol de manual intern: „Așa se face”.
Grupul infracțional de casă: Matei, Neacșu, Cremeneanu, Hagiu – promoția 2015–2023
Dacă în serialul „Caracatița WHITE TOWER” și în dosarul 4621/P/2023 Incisiv de Prahova arăta cum se făceau credite pe numele unor polițiști (unii fără să știe, alții păcăliți), noile informații vin cu scheletul complet al rețelei:
– lider: Matei Tatiana – actualmente pensionară bine-mersi, „prin Olanda”, după cum circulă vorba printre colegi;
– mâna dreaptă: Neacșu Silviu;
– omul de legătură pe logistică și foloase: Cremeneanu Costel;
– secretara cu pix de aur: Hagiu Monica, secretara.
Această grupare a început, conform surselor interne, încă din anii 2015–2016 să se afunde în credite – bănci, CAR, IFN-uri. Când datorii peste datorii au început să-i sufoce, au trecut la „nivelul 2”: au început să își „convingă” colegii să facă împrumuturi la CAR al IPJ Prahova, sub pretexte lacrimogene:
– „am probleme grave de sănătate”;
– „trebuie să iau repede o casă / o mașină”;
– „mă ajuți acum, îți plătesc eu ratele, nu rămâi cu nimic pe cap”.
Banii? Folosiți în interes strict personal și pentru acoperirea altor credite. Un lanț de tip Caritas, dar cu uniformă, ștampilă și acces direct la documente.
„Semnătura ta, problema mea”: falsuri grosolane cu patalama de serviciu
Situațiile descrise de polițiștii păgubiți seamănă la indigo cu cele deja expuse de Incisiv de Prahova și ulterior confirmate, în linii mari, de Mediasud:
– cereri de împrumut falsificate, sume umflate de la 6.000 la 60.000 lei printr-un zero „adăugat creativ”;
– semnături contrafăcute ale unor lucrători de poliție:
– Iulică Dascălu (șef Post Hălești),
– Manea Victor,
– Bădică Gabriel,
– și, în oglindă, zeci de alți lucrători în aceeași situație.
Unii au aflat că „au luat” credite când au venit poprile. Alții, că au garantat pentru persoane pe care nu le-au văzut vreodată. Falsul nu e excepția, ci procedură curentă.
În timp ce Incisiv de Prahova striga, ani la rând, că la IPJ Prahova funcționează o fabrică de cămătărie și fals, sistemul se uita în altă parte. Acum, când prejudiciul discutat între polițiști ajunge, după calculele interne, la circa 600.000 de euro, conducerea se preface că aude doar muzică de fanfară la defilare.
Mirițescu, Bălan – patronii spirituali ai „Academiei”
Nu vorbim despre un grup de „băieți de jos” scăpați de sub control, ci despre o structură care respiră protecție de sus în jos. Numele care apar constant în toate aceste povești:
– Eduard Mirițescu, adjunctul IGPR – cel despre care Incisiv de Prahova a relatat că era pomenit pe post de „prieten la telefon” în diverse combinații;
– Marcel Bălan (adjunct al sefului IPJ Prahova), personaj-cheie, protector al lui Năsulea, dar și al altor „elevi” de elită ai academiei.
Conform surselor interne, Mirițescu știa de sutele de cereri de împrumut făcute în numele colegilor păgubiți. Din 2016 până astăzi, toți șefii de inspectorat au auzit, au primit sesizări, au fost informați. Rezultatul?
– șefii: pensionări, avansări, „liste guvernamentale”, pensii speciale;
– rețeaua: funcțională ani de zile;
– polițiștii fraieriți: popriri, divorțuri, rușine în familie, credibilitate spulberată.
Șefă la SICE, dosarele la sertar: Codruța Șchiopu – „pensie specială pentru protecție specială”
Dosarele penale constituite ca urmare a plângerilor polițiștilor păgubiți au fost, „din întâmplare”, instrumentate de polițiști din cadrul SICE. Adică exact structura de care depindea imaginea instituției și mai ales imaginea lui Preda & Co.
Fosta șefă SICE, Codruța Șchiopu, a avut grijă ca dosarul să rămână la loc sigur: în sertar. Nu la percheziții, nu la expertize, nu la instanță. Și-a făcut, între timp, ieșirea din sistem: pensionare „mai mult decât specială”, avand o carieră protejată care, când nu apărea pe lista de propuneri a IPJ Prahova, ateriza direct din direcția IGPR.
Rezultatul „muncii” SICE:
– plângerile polițiștilor păgubiți: îngropate;
– dosarele: conexate, blocate, lăsate să aștepte prescripția;
– gruparea: neatinsă de cătușe.
DGA și SIPI – „curajoși până ajung la ușă la șefi”
Direcția Generală Anticorupție – Prahova a atins, conform surselor, plafonul instituțional: au început să sape, au ajuns la nivelul conducerii IPJ Prahova și IGPR… și s-au oprit. Când șpaga e 200 de lei pe șosea, apar camere, flagrant, comunicate și „toleranță zero”. Când prejudiciul se apropie de 600.000 de euro (doar în această schemă, peste ce e deja în dosarul 4621/P/2023), brusc apar „priorități” mai mici.
SIPI (actual DGPI) avea și are sediul în aceeași clădire cu IPJ Prahova. Informațiile circulau pe holuri, polițiștii vorbeau între ei, ziarele – în special Incisiv de Prahova – publicau nume, mecanisme, dosare, perioade. Dacă ar fi verificat serios „de la început”, azi nu am avea zeci de polițiști cu popriri și familii distruse.
Dar e mai simplu să asculți telefoane cu amărâți, decât să verifici CAR-ul inspectoratului unde ai biroul la doi pași.
BCI-ul de vitrină și examenele „cu dedicație”
Lanțul protecțiilor nu se oprește la credite și logistică. Ajunge și în zona „eroică” a combaterii criminalității organizate.
La Biroul de Combatere a Infracționalității (BCI), șeful de birou a fost titularizat printr-un examen la care președinte al comisiei a fost… nimeni altul decât Marcel Bălan. Cel care, conform relatărilor Incisiv de Prahova, decide, de facto, cine și ce controlează.
Noul șef de BCI, Popescu, este cunoscut în sistem mai degrabă pentru activitatea sa la compartimentul Prevenirea Criminalității, cu „capturi” de pește crap în timpul liber, decât pentru lupte cu rețele infracționale serioase. Dar, când examenele se dau cu dedicație, important nu e ce ai făcut, ci pe cine ai avut în comisie.
În acest timp, polițiștii operativi reali se luptă cu infractorii adevărați, iar „Academia de Cămătărie” de la IPJ Prahova se ocupă de credite, popriri și comisioane.
Victimele: polițiști cu grade pe umăr și popriri pe fluturașul de salariu
În tot acest decor absurd, cele mai lovite sunt victimele interne: polițiștii simpli, folosiți ca giranți, „beneficiari” fictivi de credite, semnatari fără să știe, sau pur și simplu naivi care au crezut în colegialitate.
– zeci de angajați ai IPJ Prahova au popriri pe salarii;
– mulți nu își mai pot întreține familiile;
– apar divorțuri, tensiuni conjugale, neînțelegeri: „cum să fii polițist și să fii păcălit așa?”, se întreabă soțiile și soții;
– rușinea e la victimă, nu la autor.
Prejudiciul total despre care se vorbește în interior se apropie de 600.000 de euro – sumă distinctă de cea din dosarul 4621/P/2023, unde Incisiv de Prahova și Mediasud au indicat circa 1,7 milioane lei și peste 500 de acte materiale.
Batista pe țambal, volumul la maxim: pamfletele mai dure decât codul penal
Din 2019 încoace – ba chiar din 2015–2016, dacă ne uităm la primele credite – șefii se schimbă, șefi de servicii se pensionează, unii dispar prin Olanda, alții se înfig pe liste „guvernamentale”, pensiile speciale curg.
Incisiv de Prahova a strigat primul, ani la rând, despre „Caracatița WHITE TOWER” și despre dosarul 4621/P/2023. Mediasud a confirmat, în 2026, mecanismul și dimensiunea jafului. Acum, noile dezvăluiri completează tabloul unei Academii de Cămătărie instalate chiar în inima IPJ Prahova.
Statul? Procurorii? DGA? DGPI?
– dosarele stau;
– presiuni se fac, nu pe infractori, ci pe procurorii care îndrăznesc să miște ceva;
– prescripția e lăsată să curgă ca o pensie specială juridică.
În timp ce cetățeanul de rând tremură la vederea unui echipaj și plătește amenda la secundă, în interiorul IPJ Prahova se „albesc” credite, se adaugă zerouri, se semnează în numele altora și se împart comisioane la service.
Până când dosarele nu vor produce altceva decât praf pe raft, pamfletele vor rămâne, din păcate, mai dure decât legea. Pentru că, la IPJ Prahova, „Siguranță și încredere” pare să se aplice doar între cămătari, nu între stat și cetățeni.
Vom reveni cu dezvăluiri senzaționale despre presiunile puse pe procurori – cine, ce și cum apasă butoanele –, dar și cu fapte mult mai grave, în stare să zguduie din temelii nu doar IPJ Prahova, ci și alte structuri de așa-zisă „intelligence”, unde informația se ascunde sub birou, nu se pune în slujba legii. (Cristina T.).
De la epoleți la ștechere: România, țara în care „rezerva de cadre” nu se pensionează, doar își schimbă badge-ul
În România, nimic nu se pierde, nimic nu se transformă, totul se reciclează pe pile. Când un ofițer iese „la pensie” din servicii, nu se duce la pescuit, ci la altă priză de bani publici. Așa funcționează „rezerva de cadre”: nu ca final de carieră, ci ca trambulină spre un nivel superior de influență și remunerație.
Traseul colonelului (r) Florin Cosmoiu – fost șef peste infrastructura de comunicații a Ministerului Afacerilor Interne (DGCTI), fost director general al Centrului Național Cyberint din SRI și, din 2020, șef peste securitatea informației la Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA – nu seamănă deloc cu o reconversie profesională cinstită. Este, mai degrabă, un manual practic despre cum statul paralel nu lasă niciodată din gheare nodurile strategice și financiare ale țării, doar își mută cartierul general din Băneasa în consiliile de administrație și birourile „de securitate cibernetică” ale companiilor de stat.
Conform prezentării oficiale din publicația Intelligence a SRI, Florin Cosmoiu a fost ani buni imaginea Cyberint, iar traseul său ilustrează perfect „simfonia” dintre informații, infrastructură critică și bani publici (sursă: intelligence.sri.ro).
Episodul MAI: „Big Brother” cu două state de plată
O privire pe fișele fiscale și declarațiile de avere din perioada 2010–2011 scoate la iveală farmecul specific dâmbovițean al „dublei subordonări”: comisar-șef în Ministerul de Interne, dar trimis acolo, potrivit relatărilor din presă, de conducerea SRI, mai exact de prim-adjunctul de atunci, Florian Coldea – astăzi inculpat într-un dosar de interes major pentru opinia publică (sursa: newsweek.ro).
Rezultatul? Ani buni de carieră petrecuți într-o zonă gri, în care linia dintre civil și militar, dintre minister civil și serviciu secret, a fost rasă cu radiera „interesului național”. Salarii paralele, subordonări paralele, responsabilitate zero.
În mandatul lui Cosmoiu la Interne au curs licitațiile grele din zona IT și telecom. Contracte consistente, atribuite unor firme pomenite ulterior în dosare instrumentate de DNA – de la infrastructurile conectate la rețelele lui Sebastian Ghiță, până la parteneriate cu mari furnizori de tehnologie. Miliarde de lei rulând prin softuri, servere și contracte bine direcționate, într-un sistem în care conflictul de interese era o glumă, iar controlul civil – o ficțiune.
Cyberint & „Big Brother”: când Constituția a dat cu statul paralel de pereți
Retras disciplinat „la locul de baștină”, în SRI, Florin Cosmoiu a preluat conducerea Centrului Național Cyberint și a structurii CNSC. De acolo, împreună cu adjuncții săi, a devenit imaginea „modernă” a serviciilor, defilând prin Parlament cu pachetul de legi supranumit „Big Brother” și cu Legea Securității Cibernetice din 2014–2015.
Mesajul era simplu: dați-ne acces, legal, la tot, prin HCSAT-uri (hotărâri CSAT), adică acte administrative, în timp ce Parlamentul e redus la decor. Cyber-securitatea, rebranduită ca pretext pentru supravegherea generalizată.
Curtea Constituțională a României a pus stop, prin Decizia nr. 17/2015, pulverizând legea și arătând că extinderea atribuțiilor de supraveghere și funcționarea structurilor de securitate cibernetică doar pe baza unor hotărâri CSAT, fără lege clară votată de Parlament, reprezintă un atentat la drepturile cetățenești și la utilizarea legală a fondurilor publice.
Într-o țară normală, un asemenea eșec legislativ constituțional ar fi tăiat cariere. În România, asemenea „rateuri” se traduc în salturi de carieră, funcții noi, salarii mai mari și prize tot mai solide la rețelele strategice ale statului.
Aterizarea în fotoliul de la Transelectrica: când priza de curent devine priză de bani
În 2020, Florin Cosmoiu aterizează domol pe poziția de Chief Information Security Officer (CISO) la Transelectrica – compania care controlează întreaga rețea de transport a energiei electrice din România. O infrastructură critică, în care se învârt bugete uriașe pentru digitalizare, „modernizare cibernetică” și achiziții IT de tot soiul.
Dincolo de influență și acces la informații sensibile, declarația de avere din 2024, depusă în mai 2025, arată dimensiunea financiară a combinației „pensie specială + salariu gras la monopolul de stat” (sursă: declarație de avere publicată pe site-ul Transelectrica și profil profesional pe LinkedIn):
- Salariu de la Transelectrica SA: 214.782 lei pe an (aprox. 17.900 lei/lună).
- Pensie militară de stat – Florin Cosmoiu: 199.020 lei pe an (peste 16.500 lei/lună).
- Pensie militară de stat – soția, Carmen Cosmoiu: 110.400 lei pe an (aprox. 9.200 lei/lună).
Total: peste 524.000 lei pe an din bani publici – adică mai bine de 100.000 de euro anual, alimentați generos de bugetul de stat și de facturile la energie ale românilor.
În timp ce pensionarii „civili” se luptă cu facturi astronomice la curent și gaze, foștii șefi din servicii încasează simultan pensii militare de nabab și salarii de top în companiile strategice, transformând ideea de „serviciu pentru țară” într-o afacere personală cu randament de lux.
Întrebările pe care nimeni din civil nu are curaj să le pună
Prezența unui fost cadru de conducere din SRI la vârful deciziei pe securitatea informației în Transelectrica scoate la iveală o serie de întrebări pe care autoritățile civile par să le evite cu grijă:
- Securitate națională sau monopol de rețea?
Este Transelectrica o companie pe acțiuni, condusă pe criterii economice și de eficiență, sau o anexă discretă a serviciilor, folosită pentru monitorizarea fluxurilor financiare și a furnizorilor de IT? - Cine verifică trecutul?
În timp ce pe piață se vorbește despre sesizări la ANI, despre neconcordanțe financiare din perioada detașărilor și despre umbrele unor vechi dosare de achiziții (tip EADS sau TETRA), Transelectrica oferă un fotoliu bine tapițat și un salariu generos pentru un „rezervist” de lux, plătit, în ultimă instanță, de toți cei care își achită lunar factura la energie. - Cui îi pică licitațiile de securitate cibernetică?
Cerințele drastice de securitate cibernetică, împinse agresiv în legislație de SRI, sunt aplicate în practică de exact aceiași oameni care le-au promovat. Furnizorii privați care nu sunt „agreați de sistem” pot fi excluși elegant sub pretextul „riscurilor de securitate”. O piață închisă, în care statul definește regulile, statul verifică, statul câștigă.
Statul paralel SA: rotirea de cadre între Băneasa și companiile de stat
Cazul Cosmoiu nu este un accident, ci o metodă. Nu vorbim despre un om care, după o carieră în intelligence, se retrage în modestie să-și scrie memoriile. Vorbim despre un model sistemic, replicat la scară largă: după ieșirea din SRI, personajele-cheie apar, aproape invariabil, în poziții de decizie la Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica sau prin consiliile de administrație ale marilor companii de stat.
Dosarul penal ce îi privește pe Florian Coldea, Dumitru Dumbravă, Daniel-Corcodel Cocoru sau Ionuț Iftode, aflat în prezent pe rolul instanțelor, este doar un exemplu despre cum această rețea de putere a funcționat și continuă să funcționeze în spatele ușilor închise.
Militarizarea economiei și a administrației nu mai are nevoie de tancuri pe străzi. E suficient să plasezi „specialiști IT” cu epoleți invizibili la toate comutatoarele de control ale infrastructurii așa-zis „strategice” sau „critice”.
De la Cosmoiu la Rog: „stăpânii internetului” și amenințarea cenzurii digitale
Mentalitatea SRI de „stăpân al internetului românesc” nu s-a oprit la tentativele lui Florin Cosmoiu de a împinge legi neconstituționale prin Parlament. A fost dusă un nivel mai sus de succesorul său de la Cyberint, generalul Anton Rog.
Într-o declarație publică la Iași, de o aroganță greu de egalat, Rog a explicat senin cum SRI poate „da jos” contul sau site-ul oricărui influencer, dacă serviciul decide, după propriile criterii, că mesajele acestuia reprezintă o „amenințare hibridă”. Fără instanță, fără contradicție, fără control civil real.
Astfel se închide cercul:
- Cosmoiu – omul care a încercat să împingă cadrul legislativ de tip „Big Brother” și apoi s-a racordat la banii Transelectrica, cumulând pensia militară de peste 16.000 lei cu salariul de aproximativ 17.000 lei lunar;
- Rog – omul care anunță deschis că SRI poate decide cine mai vorbește sau nu în spațiul online.
Mesajul transmis societății este limpede: pentru „băieții cu epoleți”, drepturile civile, Constituția și licitațiile publice corecte sunt opționale. Singurele lucruri importante sunt pârghiile de control și accesul la conductele de bani ale statului.
Final la tabloul de distribuție: România, țara în care statul paralel nu sare niciodată din priză
2033023_1945167_DA_2010-11-01_COSMOIU FLORIN_40397668 3037744_2417545_DA_2011-06-14_COSMOIU FLORIN_30385966 (1) 4304073_4495294_DA_2013-08-06_FLORIN I. COSMOIU_60951524 Declaratie_avere_2024_COSMOIU_Florin
Până când instituțiile de control și justiția nu vor avea curajul să urmeze firul acestor trasee – de la legi neconstituționale la sinecuri de lux, de la Cyberint la Transelectrica –, compania națională de transport al energiei și restul „perlelor strategice” vor rămâne conectate la aceeași priză: rețeaua de putere, contracte, pensii speciale și interese a vechilor și noilor structuri care au capturat statul.
Curentul electric circulă prin fire. Curentul de bani circulă prin „rezerva de cadre”. Iar până când siguranțele de la vârful sistemului nu vor sări, statul paralel va continua să lumineze, generos, doar conturile celor din rețea. (Cerasela N.).
La Buhuși, un episod de ultraj și distrugere stârnește indignare: polițiști amenințați, mașină personală avariată, iar mesajul transmis pare să fie unul singur — legea se negociază cu pietre.
Când legea se face cu amenințări și cu pietre
Nu, nu este o scenă dintr-un film prost. Este România anului 2026, unde, potrivit Sindicatului Europol, polițiștii ajung să fie amenințați, intimidați și lăsați să-și apere singuri munca și integritatea.
Totul s-a întâmplat în 12 august 2026, în jurul orei 20:00, când polițiștii de la Poliția Orașului Buhuși au condus la sediul unității un bărbat care încălcase legea. În loc ca lucrurile să rămână în limitele procedurii, în fața sediului au apărut mai multe persoane care au cerut eliberarea acestuia și au contestat măsurile luate de oamenii legii.
Când nu mai merg vorbele, intră în scenă „metoda românească”
Dacă argumentele nu au funcționat, a urmat varianta brută: intimidare și distrugere.
Potrivit Europol, autoturismul personal al unuia dintre polițiști a fost distrus, într-un gest care depășește simpla revoltă de moment și intră direct în zona unei agresiuni cu mesaj clar: „faci ce spunem noi, altfel o pățești”.
Ultrajul, tratat ca rutină? Aici începe problema
Ceea ce revoltă cel mai mult nu este doar incidentul în sine, ci faptul că astfel de comportamente ajung să fie privite aproape ca o normalitate. Ca și cum amenințarea polițiștilor, vandalizarea bunurilor lor și contestarea violentă a legii ar fi doar o „reacție firească” la faptul că cineva a fost oprit, sancționat sau dus la sediu.
În Buhuși, județul Bacău, asemenea episoade ridică din nou întrebarea: cât de blândă trebuie să mai fie legea ca să se convingă toată lumea că ultrajul nu e un sport de contact?
Politicienii, invitați la examenul de curaj
Sindicatul Europol cere mai mult decât discursuri în fața camerelor și declarații despre „siguranța cetățeanului”. Este nevoie, spune organizația, de inițiative reale pentru înăsprirea pedepselor în cazurile de ultraj.
Mesajul este simplu: dacă oamenii legii pot fi amenințați, dacă li se pot distruge bunurile și dacă agresorii pot trata poliția ca pe o anexă fără autoritate, atunci statul începe să piardă exact acolo unde ar trebui să fie cel mai ferm.
Concluzie amară
Astăzi se aruncă cu pietre. Mâine se distruge o mașină. Poimâine, poate, cineva va considera că poate merge și mai departe.
Iar dacă legea răspunde prea încet, riscul este ca ultrajul să nu mai pară o excepție, ci o regulă. (Sava N.).
Exclusiv
Pietre aruncate, mașină distrusă, atacatorii încă liberi: șase zile de tăcere după agresiunea de la Buhuși
Sindicatul Europol acuză lipsa unei reacții ferme după un atac violent asupra polițiștilor din Buhuși, județul Bacău. Deși dosarul este în lucru la Parchet, agresorii nu au fost încă supuși unei măsuri preventive, iar mesajul transmis în teren este unul periculos: violența împotriva oamenilor legii poate rămâne fără consecințe imediate.
Un atac care a depășit orice limită
Au trecut șase zile de la incidentul în care un grup de persoane a amenințat polițiștii și a aruncat cu pietre spre colegii acestora de la Poliția Orașului Buhuși, potrivit unei dezvăluiri făcute de Sindicatul Europol.
În timpul altercației, agresorii ar fi mers și mai departe, distrugând inclusiv mașina personală a unuia dintre polițiști, într-o tentativă clară de intimidare și de presiune asupra oamenilor legii, pentru a-i determina să nu ia măsurile legale față de persoana condusă la sediul poliției.
Dosarul stă pe masa procurorului, dar fără măsuri ferme
Cazul se află de 6 zile în lucru la un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuși, urmărirea penală desfășurându-se sub coordonarea acestuia. Cu toate acestea, până la acest moment, atacatorii se află încă în libertate.
Sindicatul atrage atenția că, deși fiecare cauză penală trebuie instrumentată cu respectarea legii și a garanțiilor procesuale, rămâne greu de explicat de ce, în cazul unui episod de o asemenea gravitate, nu a fost dispusă nicio măsură preventivă, dacă probele și condițiile legale permit acest lucru.
Semnalul transmis comunității: vulnerabilitate, nu autoritate
Organizația polițiștilor avertizează că orice întârziere în reacția instituțiilor nu este neutră. În loc să transmită că legea funcționează, ea poate induce în comunitate un sentiment de teamă și vulnerabilitate.
Mai mult, pentru cei care recurg la violență împotriva polițiștilor, lipsa unei intervenții ferme poate fi interpretată ca un semn că sunt intangibili, că pot intimida oamenii legii fără a suporta imediat consecințe.
De la pietre la tragedie, un pas periculos
Dacă astăzi se aruncă pietre și se distrug autoturisme, mâine situația poate degenera. Europol avertizează că nimeni nu își dorește ca următorul episod să ajungă la un deznodământ ireparabil, în care un polițist sau un membru al familiei sale să plătească prețul lipsei de fermitate instituțională. (Irinel I.).
STATUL PARALEL LA PRIZE: CUM S-A ÎNFIPT SRI ÎN PRIZA TRANSELECTRICA
De la epoleți la ștechere: România, țara în care „rezerva de cadre” nu se pensionează, doar își schimbă badge-ul În...
„Ți-ai făcut meseria? Acum plătești!” — noua normalitate pentru polițistul român?
La Buhuși, un episod de ultraj și distrugere stârnește indignare: polițiști amenințați, mașină personală avariată, iar mesajul transmis pare să...
Pietre aruncate, mașină distrusă, atacatorii încă liberi: șase zile de tăcere după agresiunea de la Buhuși
Sindicatul Europol acuză lipsa unei reacții ferme după un atac violent asupra polițiștilor din Buhuși, județul Bacău. Deși dosarul este...
Consiliul care doar «ia act»: Cum îl spală C.A.-ul pe Nae Comisionaru’ la TCE, după ce-a dopat hipodromul și a jumulit transportul public
„Breaking news” la TCE: Consiliul de Administrație a descoperit… amânarea După ce trei articole au radiografiat, pe rând: dopajul grotesc...
Gradul de chestor, noul abonament „family & friends” în Poliția Penitenciară?
Când uniforma e opțională, dar relațiile de familie sunt obligatorii Pamflet – ton foarte serios, dar râzi ca să nu...
COMITETUL FANTOMĂ AL POLIȚIEI ROMÂNE: SE ÎNTRUNEȘTE PE HÂRTIE, DOAR CA SĂ BIFEZE PROSTIA
Cum a reușit Ministerul Afacerilor Interne să inventeze comitetul de securitate și sănătate în muncă care nu apără pe nimeni,...
Io no soi Marinero, soi… „el general” Despescu
Dacă tot am avut Ziua Marinei, la malul mării nu mai adia briza, adia… regulamentul, dar doar pe la „amărâți”,...
Sclipiri de geniu la IPJ Călărași: e-mailul, acest abuz de drept procedural
Cum a reinventat Inspectoratul de Poliție Județean Călărași transparența: dacă ceri un document pe e-mail, ești excesiv. Dezvăluie Sindicatul Diamantul....
„Stat de drept, dar să nu supărăm derbedeii” – pamflet despre România în care polițistul plătește din buzunar pentru că aplică legea
Polițistul român, dușmanul public nr. 1: a îndrăznit să aplice legea În România anului 2026, dacă ai nenorocul să fii...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi
În episodul 42 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, după cazurile CAR-ului „Academiei de Cămătărie” (Matei Tatiana, Neacșu...
România secretelor de serviciu: statul cu două legislații – una oficială și una pentru fraieri
Barbaria legislativă la nivel de minister: norme secrete, salarii pe ghicite În anul 2026, România reușește performanța rușinoasă de a...
IPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XLI (41): „MAI 62487 – CĂRUȚA CU GIROFAR ȘI CREIER PE AVARII” (POZE SI VIDEO)
În episodul 41 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, producătorii de prostie instituțională ne oferă un nou moment...
O nouă operațiune la Poliția de Frontieră: „Un frigider pentru domnul chestor cu 20.000 de lei pe lună”
O nouă misiune la granița bunului-simț: salvarea cărnii domnului chestor Poliția de Frontieră Română pare să fi primit, pe lângă...
Republica rachetei vs. republica cerului liber: Incisiv de Prahova dă șah mat Ministerului Mediului. Când pamfletul ajunge probă oficială, iar precauția lipsește din fișa postului
O nouă investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: din „pamfletari sub presiune” în acuzatori legitimi ai statului român Incisiv de...
Triatlonul lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”: Dopaj la trap, jaf la TCE și amenințări la poartă. Hărțuirea în direct la TCE. DEMISIA!
„Nae Comisionaru’” și seringa pe patru roți: de la cai „intact dopați” la autobuze îngropate și controlori hărțuiți Ținutul Vinului,...
-
Exclusivacum 3 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi
-
Exclusivacum 4 zile
IPJ PRAHOVA – GRĂDINIȚA DE CADRE, SEZONUL XLI (41): „MAI 62487 – CĂRUȚA CU GIROFAR ȘI CREIER PE AVARII” (POZE SI VIDEO)
-
Uncategorizedacum 23 de oreEpisodul 43 – „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”. Resurse (In)Umane: de la „Academia de Cămătărie” la amanta făcută șefă
-
Exclusivacum o zi
Gradul de chestor, noul abonament „family & friends” în Poliția Penitenciară?
-
Exclusivacum 5 zile
Triatlonul lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”: Dopaj la trap, jaf la TCE și amenințări la poartă. Hărțuirea în direct la TCE. DEMISIA!
-
Exclusivacum 5 zile
Republica rachetei vs. republica cerului liber: Incisiv de Prahova dă șah mat Ministerului Mediului. Când pamfletul ajunge probă oficială, iar precauția lipsește din fișa postului
-
Exclusivacum 5 zileMinunea de la IGPR: după ani de blocaj, polițiștii descoperă că se poate și PROMOVA, nu doar munci pe gratis
-
Exclusivacum 24 de ore
Consiliul care doar «ia act»: Cum îl spală C.A.-ul pe Nae Comisionaru’ la TCE, după ce-a dopat hipodromul și a jumulit transportul public