Exclusiv
Ipocrizia lui Ciolacu: oferte controversate pentru marea industrie
Introducere
Iata ca avem noi informatii cu privire la o posibila aplicare a viitoarei scheme de ajutor de stat de 1,25 de miliarde de lei pentru 15 companii care implementeaza investitii in productia de materii prime industriale (tevi, profile, bare, aluminiu, cupru etc.), promisa de catre candidatul la alegerile prezidentiale din acest an, premierul Marcel Ciolacu, prin “Program de Sprijin pentru Marea industrie din Romania – metalurgie, siderurgie si industria chimica”[1].
Beneficiarii schemei de ajutor
Din investigatiile noastre jurnalistice una dintre beneficiarele schemei de ajutor de stat ar putea fi firma “Eco Wind Power” SRL, cu sediul in Bucuresti, sect.1, str. Gheorghe Bratianu nr.36, J/40/17312/2007, avand ca asociati pe nimeni altii decat renumitii: Dorin Umbrarescu, Mirela Umbrarescu, Alexandru – Teodor Umbrarescu si Petru – Razvan Umbrarescu.
Extinderea activităților
Interesant este ca prin AGA a SC “Eco Wind Power” SRL din data de 14.02.2024 s-a decis infiintarea unui punct de lucru al societatii in jud. Caras – Severin, oras Otelu Rosu, str.22 Decembrie nr.7A, precum si suplimentarea activitatilor firmei cu o noua activitate si anume “productia de metale feroase sub forme primare si de feroaliaje” – cod 2410.
Întrebări cu privire la inițiativele lui Umbrarescu
Oare ce o fi determinat modificarile fulminante anterior precizate si care se pare ca merg in directia strategica a politicii PSD in Guvernul Romaniei, initiata de cu totul intamplator de Marcel Ciolacu si Radu Oprea, in vara anului acesta.
Oare ce premonotie o fi avut Dorinel Umbrarescu sa initieze activitati economice in domeniul productiei de materii prime industriale prin firma “Eco Wind Power” srl ?[2]
Pai o sa incercam noi sa luminam cititorii nostri si nu numai, sens in care va prezentam mai jos urmatoarele;
Istoricul problematic al Laminorului Danube Metallurgical Enterprise
- Otelaria si laminorul de la Otelul Rosu cu o vechime de peste 200 de ani, se afla in inactivitate de peste 11 ani, iar in prima parte a anului trecut (2023) o instanta specializata in drept comercial a admis ca societatea Laminorul Danube Mettallurgical Enterprise SRL (LDME), proprietara oteleriei si laminorului de la Otelul Rosu, sa intre in insolventa, ca urmare a faptului ca nu si-a mai putut achita datoriile catre stat.;[3]
- In fapt Laminorul Danube Metallurgical Enterprise SRL (LDME) a incheiat in data de 07.09 2020 un Contract de cesiune a creantelor bugetare nr.1 cu creditorul bugetar Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili, din cadrul ANAF, iar in baza art.264, indice1, din Legea nr.207/2015 privind Codul de Procedura Fiscala, cesionarul LDME se obliga sa plateasca pretul cesiunii
- Oferte de cesiune a creanțelor
- obliga sa plateasca pretul cesiunii in cuantum de
- obliga sa plateasca pretul cesiunii in cuantum de 96.144.316 lei. Astfel, prin contractul in cauza cesionarul LDME se obliga fata de ANAF sa plateasca creanta achizitionata in 6 transe esalonate pana in anul 2023, cu dobanda aferenta ratei stabilite, astfel:
- In 15.09.2020 – 9.515.200 lei;
- In 15.02.2021 – 9.805.900 lei;
- In 15.08.2021 – 10.149.800 lei;
- In 15.02.2022 – 10.499.400 lei;
- In 15.08.2022 – 10.843.300 lei;
- In 15.02.2023 – 45.330.716 lei.
- Urmare a incapacitatii de plata si a intrarii in insolventa generala a societatii LDME in data de 23.02.2023, prin procedura inregistrata la Tribunalul Caras – Severin, in dosarul nr.1053/115/2023, constatam cu surprindere ca firma lui Umbrarescu & Co, “Eco Wind Power” SRL, din neant, apare cu o oferta (scrisoare de intentie) de cesionare a noilor creante certe, lichide, si exigibile, detinute de catre Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili – DGAMC, din cadrul ANAF, asupra LDME, in cuantum de 123.756.937 lei[4], adresata in data de 08.08.2023 catre AJFP Caras – Severin, in atentia sef administratie Cozma Doru Constantin, catre ANAF, presedinte Nicoleta Mioara Carciumaru si catre CITR – Ilfov, in atentia administrator judiciar Florin Constantin;
-
Proceduri defectuoase
- Prin scrisoare de intentie sus rubricata, inregistrata in data de 16.08.2023 la nivelul DGRFP Timisoara, AJFP Caras – Severin, societatea “Eco Wind Power” SRL transmitea autoritatilor in drept “intentia ferma de a achizitiona creanta detinuta” de catre filiala locala a ANAF anterior amintita asupra societatii LDME, “impreuna cu toate garantiile si accesoriile asociate respectivei creante, la valoarea nominala, 123.756.937,00 lei, cu plata acesteia in termenul si conditiile ce urmeaza a fi agreate de comun acord de catre parti, conform Ordinului nr.942/2019[5] privind cesiunea creantelor bugetare datorate de debitorii aflati in procedura insolventei”;
Din analiza prevederilor Ordinului ANAF nr.942/2019 aflat in vigoare la data solicitarii firmei in cauza nu rezulta existenta emiterii vreunei scrisori de intentie pentru cesionarea unor creante de catre terti interesati, cu atat mai mult cu cat o “procedura de cesiune a creantelor bugetare poate fi initiata de creditorul bugetar, respectiv organul fiscal central, care s-a inscris in tabelul definitiv de creante cu creante bugetare, denumit in continuare organ fiscal”.
De altfel “procedura privind demararea selectiei cesionarului se realizeaza de catre organul fiscal, prin serviciul/biroul juridic, prin publicarea unui anunt privind invitatia de participare la procedura competitiva organizată in vederea cesiunii creantelor bugetare, pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, conform modelului prevazut in anexa nr. 3 la ordin”.
Deci se poate observa ca termenii procedurali ai Ordinului sus amintit sunt inversati de interesele firmei familiei Umbrarescu prin transmiterea scrisorii de intentie anterior rubricata.
- Mai mult administratorul SC “Eco Wind Power” SRL, doamna Nunu Alina, informa oficialitatile solicitate prin “scrisoarea de intentie” in cauza, ca subscrisa are ca principala intentie, printre alte multe obiective, de “a reduce pasivul debitoarei si a repune in functiune activitatea Otelariei Combinatului Siderurgic de la otelul Rosu”, asigurandu-se astfel asigurarea unui “real interes public susceptibil sa rezolve problemele locale/nationale”, printre care se poate enumera si “detinerea unei capacitati nationale de productie a materialelor feroase ce va permite un control asupra costurilor de productie, evitand astfel fluctuatiile pietei globale generate de pandemii, razboaie sau alti factori externi cu care sectorul metalurgic national se confrunta.”;
- La finalul documentului sus amintit firma cesionara solicita celor in drept din ANAF sa binevoiasca “a lua legatura cu reprezentantul nostru, indicat mai jos, pentru a demara procedura de cesiune a creantei bugetare conform Ordinului nr.942/2019..”
-
Schimbări legislative controversate
- Ulterior acestei adrese de prezentare a intentiei de cesionare a creantelor detinute de catre ANAF asupra LDME, in mod surprinzator se emite Ordinul ANAF nr. 1940/27.11.2023, sub semnatura presedintelui Nicoleta – Mioara Carciumaru, prin care se abroga Ordinul ANAF nr.942/1019, act normativ ce intra in vigoare la data publicarii in MoF, respectiv in 11.12.2023.
- Prin noul Ordin nr. 1940/27.11.2023 apar schimbari normative substantiale fata de cel abrogat si care a stat la baza ofertei firmei “Eco Wind Power” SRL, din luna august 2023, ce ridica o serie de intrebari, in special pentru autoritatile publice cu rol de control si protectie a intereselor economice nationale. Schimbarile esentiale sunt in ceea ce priveste “Procedura privind cesiunea creantelor bugetare datorate de debitorii aflati in procedura insolventei”, anexa nr.1 la Ordinul sus rubricat. Astfel, la Cap1, Dispozitii generale, art. 3 apar urmatoarele noi prevederi:
“Cesiunea creanţelor bugetare datorate se realizează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- a) preţul cesiunii ofertat acoperă cel puţin 50% din prețul de pornire a cesiunii;
- b) plata preţului cesiunii se realizează integral sau într-o perioadă de maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune a creanțelor bugetare, astfel:
b1) integral, până la data încheierii contractului de cesiune a creanțelor bugetare;
b2) integral, în termen de 30 de zile inclusiv, de la data încheierii contractului decesiune a creanțelor bugetare, cu constituire de garanții, care să acopere prețul cesiunii;
b3) în maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune a creanțelor bugetare, cu constituire de garanții, care să acopere atât prețul cesiunii, cât și valoarea dobânzilor aferente acestuia, calculate potrivit legii (…)”
Noutatea modificarii este aceea ca nu se mai impune cesionarilor plata prevazuta prin forma abrogata a Ordinului nr.942/2019, si anume:
- ca “pretul cesiunii” sa fi “cel putin egal cu valoarea creantelor bugetare” (si nu cu cel putin 50% din pretul de pornire a cesiunii), asigurându-se, astfel, “recuperarea integrală a creanțelor bugetare înscrise în tabelul definitiv de creanțe”;
- iar “cesionarul justifica un interes public in vederea cesionarii creantei”.
In drept, “smecheria” introdusa prin Ordinul nr. 1940/27.11.2023, prin care preţul cesiunii ofertat acoperă cel puţin 50% din prețul de pornire a cesiunii, nu corespunde nici cu prevederile stipulate prin Legea nr. 113 din 8 iulie 2020 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 88/2018[6] pentru modificarea și completarea unor acte normative in domeniul insolventei si a altor acte normative, respectiv “pct.19 La articolul VII punctul 2, alineatele (1), (2) și (3) ale articolul 264^1 (din Legea nr.207/2015 privind codul de procedura fiscala) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(1) Creditorul bugetar poate cesiona creanțele bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.
(2) Dacă până la data stabilită în anunțul publicitar nu se înregistrează decât o singură ofertă, prețul și celelalte clauze ale contractului de cesiune se stabilesc prin negociere directă. În situația în care există mai mulți ofertanți, cesiunea de creanță se va realiza ca urmare a unei proceduri competitive organizate de către creditorul bugetar bazate pe criteriul celui mai mare preț al cesiunii oferit și pe al celui mai scurt termen de plată a prețului cesiunii.
(3) În situația în care plata prețului cesiunii se face într-o perioadă mai mare de 30 de zile de la data încheierii contractului de cesiune, se datorează dobânzi sau majorări de întârziere, după caz, potrivit prezentului cod. Nivelul majorării de întârziere este de 0,5% pe lună sau pe fracțiune de lună, după caz.
In concluzie presedintele ANAF a modificat termenii cesionarii creantelor bugetare de catre creditorul bugetar in favoarea unor terte parti interesate in astfel de tranzactii financiare, respectiv in cazul sus expus in favoarea firmei “Eco Wind Power” SRL, societate care in primele zile ale anului 2024 a depus o noua oferta dar, “total intamplator”, cu alte date financiare, respectiv o oferta reprezentand cu putin peste 50% din cuantumului creantelor bugetare datorate de debitorul LDME catre ANAF, anterior amintite.
Intrucat oferta depusa a fost singura inregistrata la nivelul ANAF local, evident cu “totul intamplator” (unele guri rele spun ca in fapt nu s-au respectat cerintele de anuntare a invitatiei de participare la procedura competitiva organizata in vederea cesiunii creantelor bugetare), s-a decis incheierea Contractului nr.826/16.022024 de cesiune a creantelor bugetare, intre creditorul bugetar Serviciul Fisacl Orasenesc Otelu Rosu, reprezentat prin Obrejean Florinel, in calitate de cedent si, SC “Eco Wind Power” SRL, cu domiciliul fiscal in localitatea Otelu Rosu, strada 22 Decembrie 1989, nr.7A, prin imputernicit Alexandru Umbrarescu, in calitate de cesionar.
Conform art.3 al Contractului anterior referit cesionarul a platit pretul cesiunii in cuantum de 63.000.000 lei, prin documentul de plata nr.10 din data de 15.02.2024, fara alte obligatii conform normelor legale in vigoare.
Deci printr-o inginerie normativa cesionarul “Eco Wind Power” SRL[7] a platit in fapt doar 50,78 % din valoarea stabilita a creantei bugetare de 124.071.654 lei la data incheierii contractului de cesiune.
In final ne intrebam cum a fost posibil ca statul prin ANAF sa piarda o suma importanta de resurse financiare si sa nu valorifice cat mai eficient creantele bugetare detinute.
Concluzie:
Sa speram ca autoritatile in drept (Curtea de Conturi, Corpul de Control al Prim – Ministrului, Ministerul Finantelor, Ministerul Public etc.) se vor autosesiza pe subiectul sus enuntat in vederea verificarii corectitudinii tranzactiei financiare realizate la nivelul administratiei fiscale locale si centrale. (Cristina T.).
[1] https://www.incisivdeprahova.ro/2024/09/30/ipocrizia-programului-de-sprijin-pentru-marea-industrie-din-romania-ipocrizia-lui-ciolacu-ii/
[2] https://economedia.ro/cine-sunt-companiile-care-primesc-ajutor-de-stat-de-la-ministerul-economiei-prin-schema-pentru-industria-prelucratoare-de-la-familia-regelui-asfaltului-dorinel-umbrarescu-pana-la-p.html
[3] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/foto-siderurgia-istorica-de-la-otelu-rosu-detinuta-anterior-de-rusii-de-la-mechel-reintra-in-insolventa-dupa-10-ani-de-aceasta-data-sub-control-moldo-polonez-21212510
[4] Astfel cum apare in “Tabelul preliminar actualizat al creantelor impotriva debitoarei Laminorul Danube Mettallurgical Entrepise SRL”, publicat in Buletinul Procedurilor de Insolventa nr.12767/04.08.2023.
[5] https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OPANAF_942_2019.pdf
[6] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/227684
[7] https://www.capital.ro/combinatul-siderurgic-de-la-otelu-rosu-a-fost-cumparat-de-dorinel-umbrarescu-cu-12-milioane-de-euro.html
Exclusiv
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova
În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la bariera de ieșire din sediul IPJ Prahova, scena era demnă de o caricatură cu iz penal: o Dacia Duster nouă, mașina de serviciu a inspectorului-șef împuternicit Mihai-Ginel Preda, staționa „gătită” de drum, cu șoferul instituției la volan și șeful în dreapta.
În spate, ca într-un microbuz de excursie familială, s-au urcat soția și băiatul lui Ginel Preda. Nu pentru vreo misiune operativă, nu pentru vreo deplasare oficială, ci pentru ceea ce arăta, din orice unghi l-ai privi, a drum strict personal, făcut „pe banii proștilor”.
Cireașa de pe tort: numărul de înmatriculare al mașinii de serviciu – de tipul GYG sau GIC – pare croit după numele șefului, nu după vreo logică administrativă. Să înțeleagă tot poporul că Duster-ul e „mașina lui Ginel”, nu autospecială a statului, plătită din taxele tuturor.
În timp ce Poliția Română se plânge de lipsă de resurse, iar agenții de rând merg în intervenții cu rable „de epocă”, la Prahova, șeful împuternicit își transformă Duster-ul de serviciu în limuzină de familie, cu șofer la dispoziție și escortă până la barieră.
„Împuternicit pe viață, mașină pe persoană fizică”: cum se confundă funcția cu proprietatea
Incisiv de Prahova a arătat, în numeroase investigații, cum IPJ Prahova a devenit „grădinița de cadre” a lui Bogdan Despescu: ani întregi de împuterniciri, aceiași oameni rotiți pe funcții, niciun concurs real pentru inspector-șef din 2012 încoace. Ginel Preda este unul dintre simbolurile acestui sistem: venit, plecat, iar venit, împuternicit de mai multe ori, ca într-o telenovelă administrativă.
Acum îl vedem și în rolul clasic de „baron local cu girofar”:
– mașina de serviciu tratată ca bun personal;
– șoferul instituției transformat în șofer de casă;
– familia urcată în spate, ca la transfer privat spre concediu.
Nu vorbim de o „mică scăpare”, ci de reflexul tipic al împuternicitului care nu se simte în funcție vremelnic, în slujba legii, ci cocoțat pe moșie personală. Exact același IPJ Prahova care, după cum a documentat Incisiv de Prahova, a făcut praf un BMW de serviciu (MAI 59944) și, în loc să caute vinovați, a cerut presei să-și deconspire sursele, sfidând Legea 504/2002, Constituția și jurisprudența CEDO.
Când nu știi legea, începi prin a o călca. Când o mai și disprețuiești, o calci cu familia în spate și cu șoferul înainte.
Plimbări pe benzină publică, în timp ce Guvernul Bolojan taie din lefurile polițiștilor
Contextul face abuzul cu atât mai grețos: în timp ce Guvernul condus de Ilie Bolojan taie salariile polițiștilor și ale angajaților din administrație, invocând nevoia de austeritate și eficiență bugetară, inspectorul-șef împuternicit Ginel Preda își plimbă soția și copilul cu Dacia Duster de serviciu, pe carburant plătit de contribuabili.
Pe românește:
– agentul simplu își face calculul dacă mai merită să intre într-o intervenție riscantă pe un salariu ciuntit;
– funcționarul din administrație strânge cureaua;
– dar șeful împuternicit își face program de familie la bordul mașinii instituției, cu rezervorul plin „din banii statului”.
Asta nu mai e doar tupeul clasic al șefului cu chei în mână, e scuipat direct în obrazul tuturor polițiștilor corecți care își rup nopțile în stradă, și al cetățenilor care își plătesc taxele la zi.
De la BMW în gard la Duster de casă: tradiția abuzului cu chei de la parcul auto (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc
Seria dezvăluirilor Incisiv de Prahova a arătat un patern clar la IPJ Prahova:
- BMW-ul de serviciu făcut praf de „păcălici” promovați pe pile;
- autospeciale noi „alocate” preferențial camarilei de șefi și apropiați;
- polițiști cu 20 de ani vechime care nu pupă o mașină modernă nici în poză;
- rutier de Ploiești în care foști muncitori la CFR, analfabeți funcțional, au ajuns să conducă bolizi în regim de urgență.
Duster-ul „botezat” după Ginel Preda și folosit ca mașină de familie este doar continuarea firească a acestei logici:
– mașina nu mai e a IPJ-ului, e „a șefului”;
– benzina nu mai e a instituției, e „pentru confortul familiei”;
– șoferul nu mai e al statului, e „omul casei”.
Într-un inspectorat în care controlul intern este folosit, conform dezvăluirilor de presă, pe post de bâtă împotriva polițiștilor incomozi, cine să îl întrebe, oficial, pe Ginel Preda: „Domnule inspector-șef împuternicit, vă duceați în misiune cu copilul pe bancheta din spate?”
„Instituția sunt eu”: când nevasta și copilul devin „dotare auxiliară”
Imaginea dimineții de 04.06.2026, la bariera IPJ Prahova, spune tot despre mentalitatea de „boier cu uniformă”:
- șeful împuternicit, la costum, pregătit „de oraș”;
- șoferul instituției, disciplinat la volan;
- soția și copilul, urcați în spate, fără jenă, ca într-un taxi de familie;
- Duster-ul nou, mașină de serviciu, scos din curtea IPJ-ului în mod evident pentru o cursă privată.
Nicio discreție, nicio reținere, nicio teamă că gestul ar fi imoral sau ilegal. Când ani de zile ai văzut cum IPJ-ul e condus ca o moșie, cum autospecialele sunt tratate ca jucării personale, cum împuterniciții se rotesc între ei ca într-un club închis de privilegiați, ajungi să crezi că „așa se cuvine”. Instituția e decorul, funcția e titlu ereditar, iar mașina de serviciu – drept din naștere.
În loc de concluzie: „Mai mă leși, domnule Preda?”
În timp ce Guvernul Bolojan vorbește despre reformă, tăieri și eficientizare, în timp ce mii de polițiști simpli își văd veniturile ciuntite, inspector-șeful împuternicit al IPJ Prahova:
- se urcă în Duster-ul nou de serviciu;
- își pune șoferul la dispoziție;
- își instalează soția și copilul în spate;
- și pleacă, senin, peste barieră, într-o cursă de familie pe carburant public.
După BMW-ul făcut praf, după adresa ilegală prin care IPJ Prahova a cerut Incisiv de Prahova să-și trădeze sursele, după șirul de împuterniciți care se cred baroni locali, episodul cu Duster-ul familiei Preda nu mai surprinde. Doar confirmă.
Întrebarea nu mai este dacă la IPJ Prahova există abuz, ci câți îl acoperă și cât mai suportă oamenii din interior să tacă.
Până una-alta, inspector-șeful împuternicit Ginel Preda rămâne imaginea perfectă a „milițianului de epocă nouă”:
– nu cunoaște legea,
– o calcă în picioare,
– își folosește funcția pentru confort personal,
– și o face, ostentativ, fix în fața porții instituției.
Mai mă leși, domnule Preda? Serialul abia s-a încălzit. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără sictiriți firimiturile aruncate de la masa Guvernului, băieții deștepți din laboratoarele puterii și-au tras un laborator de „vrăjitorie digitală” de peste 320 de milioane de euro. Sub paravanul convenabil al „războiului hibrid” și al „amenințărilor de la Răsărit”, asistăm la semnarea actului de deces al brumei de intimitate care ne-a mai rămas. România nu își cumpără securitate, ci își instalează, pe bani grei, o dictatură digitală cu cizmele lustruite, asamblată „integral în România” de un cartel de firme conectate direct la curentul structurilor de forță, după cum reiese din analiza datelor despre acest proiect faraonic.
Fenta „SAFE”: Jongoierii bugetari care au „curățat” licitațiile
Cum se fură startul într-o democrație care dă pe de lături de atâta „transparență”? Simplu: prin metoda „fentei” birocratice. Sutele de milioane de euro nu au văzut lumina filtrului SEAP, unde firmele independente ar fi putut, Doamne ferește, să concureze. Totul s-a dat prin încredințare directă, sub umbrela fondurilor europene SAFE, destinate inițial energiei, dar deturnate cu talent în laboratoarele de „siguranță națională”. S-a strigat „Pericol!” și, dintr-un condei, s-au împărțit 320 de milioane de euro către cine trebuie, în spatele ușilor închise, unde mirosul de profit se amestecă armonios cu cel de epolet.
Creierul artificial de la Digi: Algoritmul care ne va citi ironiile la micul dejun
Piesa centrală a acestui puzzle distopic este contractul de 196 de milioane de euro oferit pe tavă gigantului Digi România S.A. Nu vă lăsați păcăliți de termenii tehnici; nu e un antivirus, ci un mega-creier artificial (LLM) antrenat să ne monitorizeze fiecare impuls digital. Complicitatea e de-a dreptul înfricoșătoare: Digi ne dă netul, Digi ne știe adresa, iar acum tot Digi face algoritmul care ne analizează postările. Acest mega-AI va înțelege ironia și revolta mai bine decât orice cenzor comunist cu patru clase, având capacitatea de a „filtra narativele”, adică de a ne închide gura digital prin blocări și ștergeri automate, totul sub eticheta convenabilă de „dezinformare”.
Pretorienii bitului: Firmele de casă care ne pun călușul la router
Dacă AI-ul este creierul, restul firmelor alese pe sprânceană sunt mușchii care vor strânge gâtul libertății de exprimare. Logic Computer a încasat peste 109 milioane de euro pentru a livra turnurile de control conectate direct la Cyberint (SRI), prin care traficul va fi scanat până la ultimul bit. Nu contează dacă mesajul e criptat, ei vor ști cine, când și cu cine complotează la o cafea virtuală.
Apoi, apare consorțiul format din Dendrio, Arctic Stream și Tema Energy, care pe 13 milioane de euro vor construi „autostrăzile” pe care statul va putea pune bariere oricând. În caz de nesupunere civică, acești băieți au uneltele necesare să gâtuiască netul muritorilor de rând, lăsând prioritate doar canalelor guvernamentale. Totul e completat de Bluespace Technology, care livrează „cuști Faraday” pe roți, ca să fie siguri că, în timp ce noi suntem transparenți, comunicațiile lor rămân la adăpost de orice privire indiscretă.
„Mission Creep”: De la vânătoarea de hackeri la vânătoarea de cetățeni
Istoria ne-a învățat că nicio armă de supraveghere masivă nu a fost folosită doar împotriva „dușmanilor externi”. Astăzi ne spun că ne apără de ruși, dar mâine, orice protest împotriva taxelor sau orice investigație jurnalistică deranjantă va fi catalogată drept „acțiune de destabilizare”. Controlul parlamentar asupra acestui monstru este o glumă proastă, o formalitate bifată la o cafea între „colegi”.
Ne îndreptăm cu viteză spre un viitor în care libertatea va exista doar cât ne permite algoritmul statului. Când vom realiza că suntem complet dezbrăcați de intimitate, va fi prea târziu: serverele bâzâie deja în subsoluri, iar AI-ul ne-a pus deja eticheta de „suspect”. Sursa acestor dezvăluiri, documentul „Statul-Scurgător de Date”, ne avertizează clar: Panopticonul românesc este aici și ne-a costat o avere să ne cumpărăm propriile lanțuri digitale. (Cristina T.).
Exclusiv
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată
Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct cum norma de hrană a militarilor și polițiștilor „a fost inclusă în salariul de funcție” și că ar fi, de fapt, „o invenție pentru a compensa niște venituri mici”.
Sindicatul „Diamantul”, sindicatul polițiștilor, arată negru pe alb că ambele afirmații sunt greșite juridic. Nu „par greșite”, nu „controversate”, ci pur și simplu rupte de lege, de realitate și de bun-simț.
Cu textele de lege pe masă, nu cu fițuicile de PR, lucrurile stau așa: ceea ce spune ministrul este contrazis direct de legislația în vigoare și de Înalta Curte de Casație și Justiție. Dar, în România, nicio realitate nu e prea solidă încât să nu fie călcată în picioare în direct, la televizor, cu cravată „smart” și privire gravă.
Norma de hrană nu e „spor”, nu e salariu și nu e jucărie de ministru
Norma de hrană nu este un spor, nu este salariu, nu este bonus de imagine și nici fond de campanie. Este un drept distinct, un drept la hrană, acordat în natură, reglementat printr-o lege proprie — Ordonanța Guvernului nr. 26/1994, în vigoare din 1994, cu mult înainte ca unii să descopere camera de filmat și platoul de talk-show.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 21/2015 (obligatorie pentru toate instanțele), a stabilit clar că echivalentul în bani al normei de hrană „nu reprezintă venituri din salarii ori asimilate acestora” și nu intră în salariul sau în solda lunară.
Traducere pentru politicienii cu alergie la textul de lege: ceea ce Înalta Curte a spus că NU e salariu nu poate fi făcut salariu prin incantațiile unui ministru în emisiune TV. Când instanța supremă spune „nu e salariu”, iar ministrul spune „ba e și l-am inclus deja”, cine minte? Spoiler: nu Înalta Curte.
Norma de hrană nu e „invenție”, e protecție. Invenția e povestea ministrului
Ministrul Pîslaru ne explică doct că norma de hrană ar fi fost „o invenție” pentru a compensa niște salarii mici. Sursa: imaginația sa și, probabil, un PowerPoint.
Sursa reală: legea. Art. 3 din OG 26/1994 spune limpede că norma de hrană asigură nevoile nutritive ale personalului „în raport cu eforturile depuse în procesul de instruire și de îndeplinire a misiunilor, condițiile de mediu și alți factori specifici”.
Cu alte cuvinte, nu e „invenție” de contabil disperat, ci alimentație de protecție, legată de natura fizică a serviciului, de riscuri, de condițiile de muncă. Exact ca la orice profesie în care nu stai cu picioarele pe birou și cu nasul în sondaje, ci cu pielea ta în joc.
A numi „invenție” un drept reglementat de 30 de ani, cu fundament clar în lege, înseamnă fie că nu ai citit nici măcar OG 26/1994, fie că știi foarte bine ce faci și încerci să vinzi populației o poveste ieftină ca să maschezi o tăiere de drepturi.
Marea scamatorie fiscală: cum pierzi bani, dar ți se spune că „primești”
Norma de hrană, în forma ei actuală, este neimpozabilă. Adică banii aceia ajung integral la militar și la polițist. În schimb, salariul de funcție este, prin lege, impozabil și supus contribuțiilor. Așa funcționează statul: ce se numește „salariu” e imediat „taxabil”.
Așa-zisa „mutare” a normei de hrană în salariu nu înseamnă păstrarea dreptului „sub altă formă”, cum ar vrea unii să sune frumos la televizor. Înseamnă, strict matematic, transformarea unei sume neimpozabile într-una din care se rețin impozite și contribuții. Adică aceeași sumă pe hârtie, dar considerabil mai mică în buzunarul polițistului și militarului.
Asta nu e reformă a echității. E o diminuare mascată, ambalată în vorbe prețioase. Un fel de: „Ți-am mărit drepturile, dar nu mai ajung la tine, că le-am oprit noi, pentru binele tău”. Un fel de magician fiscal de cartier: bagi 100 de lei în pălărie, scoți 70 și aplauzi reforma.
Politicianul român: expert în „interes național”, analfabet în lege
Autorul textului original, Emil Pascut, lovește direct în miezul problemei: cât de greu e, pentru un ministru responsabil, să afle rațiunea normei de hrană, temeiul în drept, istoricul acestui drept? În era în care, dacă tastezi „norma de hrană” în orice motor de căutare juridică, îți apar în câteva secunde toate actele normative care o reglementează?
Nu este greu. Este doar incomod. Pentru că e mai ușor să debitezi prostii pretențioase la televizor și să le împachetezi ca „reformă a statului”, „modernizare” sau, clasicul etern, „interes național”.
Pare că, în România, să fii politician este cea mai ușoară meserie:
– nu ai nevoie de cultură juridică;
– ai nevoie de tupeu;
– de obraz gros;
– de costum scump;
– și de capacitatea de a declara, cu voce fermă, că orice tăiere de drepturi e „pentru binele oamenilor”.
Norma de hrană, vânată în timp ce miliarde se duc pe apa Sâmbetei TVA-ului
În timp ce se calculează cu entuziasm cât se poate „economisi” jupuind norma de hrană a unor oameni care își riscă efectiv viața și sănătatea în misiuni, România este ultima din UE la colectarea TVA. Nu pe locul 20, nu sub medie — pe ultimul loc. Gaura? Uriașă.
Întrebarea logică pusă în textul lui Emil Pascut este devastatoare: de ce să tai norma de hrană unor amărâți în loc să colectezi mai bine TVA? Cine trebuie să colecteze TVA? Nu statul? N-avem instituții, n-avem agenții, n-avem armate de funcționari?
Ba da, avem. Dar ei sunt ocupați cu altceva: să găsească noi moduri „inovatoare” de a lua pielea de pe iobagi. Decât să închizi robinetul prin care dispar miliarde, mai comod e să scotocești prin buzunarele celor care sunt oricum la limita suportabilului.
Domnule ministru, „norma de hrană” nu se rezolvă cu fraze goale
În loc de concluzie, rămâne imaginea grotescă a unui stat care:
– nu știe (sau nu vrea) să-și apere bugetul de marii jucători;
– nu colectează cum trebuie TVA;
– dar se aruncă, cu încrâncenare, pe norma de hrană a militarilor și polițiștilor, declarând-o „invenție” și „inclusă în salariu”.
Domnule ministru Dragoș Pîslaru, textele dumneavoastră despre norma de hrană nu sunt reformă. Sunt manual de cum să lovești în cei care servesc statul, pretinzând că le faci un bine. Iar când legea și Înalta Curte spun una, iar dumneavoastră spuneți exact opusul, nu avem o „opinie diferită”. Avem de-a face cu o manipulare.
Iar polițiștii și militarii nu au nevoie de discursuri „smart” la televizor. Au nevoie să nu fie furați cu legea în mână. Sau, mai exact, cu legea ignorată și camera pornită. (Cristina T.).
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...
O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie
O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...
ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp
„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...
EXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
DICTATURA BULELOR ȘI REȚETA SCLAVIEI: CUM SE MULGE PROFITUL LA COCA-COLA PLOIEȘTI PRIN TEROARE, NEPOTISM ȘI LOBBY TRANSFRONTALIER În timp...
CIRCUL FOAMEI DE SECURITATE: Cum să privești dronele ca la cinema pe banii proștilor și să vinzi suveranitatea la tarabă în Washington
Factura de 565.000 de dolari: Diplomația română, pusă pe liber de o firmă de lobby Într-o țară în care spitalele...
OASTEA ORBILOR CU EPOLEȚI: CUM SE SCHIMBĂ ONOAREA PE VRAJEALA LUI SIMION ȘI O PENSIE ZĂCUTĂ ÎN SERTAR
În timp ce „patrioții” de serviciu bat toba suveranismului prin piețe, mii de rezerviști români au fost transformați în masă...
Epoleții muți și „Sindicatul Tăcerii”: Cum se ascunde vârful IGPR în timp ce Justiția face scut în jurul grefierilor
Fantezii cu șefi solidari și alte basme de adormit agenții Într-o lume paralelă, unde onoarea se poartă pe umeri, nu...
AMNEZIE GENERALĂ ÎN CASA POPORULUI: CUM SE JOACĂ „DE-A DEBILAȚII” PARLAMENTARII CU PENSIILE MILITARE
În timp ce aleșii neamului se înghesuie la bufetul Parlamentului, proiectul PLx 540/2024 zace într-un sertar cu miros de trădare....
Permisul de conducere, „zălog” pentru amenzile neplătite: Noua regulă care ar putea lăsa zeci de mii de români fără dreptul de a sofa
O schimbare radicală de paradigmă în legislația rutieră și fiscală din România se pregătește să intre în vigoare, vizând direct...
Sărbătoare încheiată în spatele gratiilor: Drumul spre casă al unui șofer băut s-a oprit în arestul poliției
O seară care trebuia să fie marcată de liniștea sărbătorii de Rusalii s-a transformat într-o cauză penală pentru un bărbat...
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
După două decenii în care au privit spre cer ca la un spectacol de artificii de prost gust, plătit scump...
-
Exclusivacum 17 ore
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zile
BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 4 zile
FESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zile
PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum 23 de ore
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 2 zile
EXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA
-
Ancheteacum 4 zileSiguranță printre zâmbete: Cum au transformat polițiștii din Mehedinți Ziua Copilului într-o lecție de prietenie și responsabilitate