Exclusiv
Ipocrizia lui Ciolacu: oferte controversate pentru marea industrie
Introducere
Iata ca avem noi informatii cu privire la o posibila aplicare a viitoarei scheme de ajutor de stat de 1,25 de miliarde de lei pentru 15 companii care implementeaza investitii in productia de materii prime industriale (tevi, profile, bare, aluminiu, cupru etc.), promisa de catre candidatul la alegerile prezidentiale din acest an, premierul Marcel Ciolacu, prin “Program de Sprijin pentru Marea industrie din Romania – metalurgie, siderurgie si industria chimica”[1].
Beneficiarii schemei de ajutor
Din investigatiile noastre jurnalistice una dintre beneficiarele schemei de ajutor de stat ar putea fi firma “Eco Wind Power” SRL, cu sediul in Bucuresti, sect.1, str. Gheorghe Bratianu nr.36, J/40/17312/2007, avand ca asociati pe nimeni altii decat renumitii: Dorin Umbrarescu, Mirela Umbrarescu, Alexandru – Teodor Umbrarescu si Petru – Razvan Umbrarescu.
Extinderea activităților
Interesant este ca prin AGA a SC “Eco Wind Power” SRL din data de 14.02.2024 s-a decis infiintarea unui punct de lucru al societatii in jud. Caras – Severin, oras Otelu Rosu, str.22 Decembrie nr.7A, precum si suplimentarea activitatilor firmei cu o noua activitate si anume “productia de metale feroase sub forme primare si de feroaliaje” – cod 2410.
Întrebări cu privire la inițiativele lui Umbrarescu
Oare ce o fi determinat modificarile fulminante anterior precizate si care se pare ca merg in directia strategica a politicii PSD in Guvernul Romaniei, initiata de cu totul intamplator de Marcel Ciolacu si Radu Oprea, in vara anului acesta.
Oare ce premonotie o fi avut Dorinel Umbrarescu sa initieze activitati economice in domeniul productiei de materii prime industriale prin firma “Eco Wind Power” srl ?[2]
Pai o sa incercam noi sa luminam cititorii nostri si nu numai, sens in care va prezentam mai jos urmatoarele;
Istoricul problematic al Laminorului Danube Metallurgical Enterprise
- Otelaria si laminorul de la Otelul Rosu cu o vechime de peste 200 de ani, se afla in inactivitate de peste 11 ani, iar in prima parte a anului trecut (2023) o instanta specializata in drept comercial a admis ca societatea Laminorul Danube Mettallurgical Enterprise SRL (LDME), proprietara oteleriei si laminorului de la Otelul Rosu, sa intre in insolventa, ca urmare a faptului ca nu si-a mai putut achita datoriile catre stat.;[3]
- In fapt Laminorul Danube Metallurgical Enterprise SRL (LDME) a incheiat in data de 07.09 2020 un Contract de cesiune a creantelor bugetare nr.1 cu creditorul bugetar Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili, din cadrul ANAF, iar in baza art.264, indice1, din Legea nr.207/2015 privind Codul de Procedura Fiscala, cesionarul LDME se obliga sa plateasca pretul cesiunii
- Oferte de cesiune a creanțelor
- obliga sa plateasca pretul cesiunii in cuantum de
- obliga sa plateasca pretul cesiunii in cuantum de 96.144.316 lei. Astfel, prin contractul in cauza cesionarul LDME se obliga fata de ANAF sa plateasca creanta achizitionata in 6 transe esalonate pana in anul 2023, cu dobanda aferenta ratei stabilite, astfel:
- In 15.09.2020 – 9.515.200 lei;
- In 15.02.2021 – 9.805.900 lei;
- In 15.08.2021 – 10.149.800 lei;
- In 15.02.2022 – 10.499.400 lei;
- In 15.08.2022 – 10.843.300 lei;
- In 15.02.2023 – 45.330.716 lei.
- Urmare a incapacitatii de plata si a intrarii in insolventa generala a societatii LDME in data de 23.02.2023, prin procedura inregistrata la Tribunalul Caras – Severin, in dosarul nr.1053/115/2023, constatam cu surprindere ca firma lui Umbrarescu & Co, “Eco Wind Power” SRL, din neant, apare cu o oferta (scrisoare de intentie) de cesionare a noilor creante certe, lichide, si exigibile, detinute de catre Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili – DGAMC, din cadrul ANAF, asupra LDME, in cuantum de 123.756.937 lei[4], adresata in data de 08.08.2023 catre AJFP Caras – Severin, in atentia sef administratie Cozma Doru Constantin, catre ANAF, presedinte Nicoleta Mioara Carciumaru si catre CITR – Ilfov, in atentia administrator judiciar Florin Constantin;
-
Proceduri defectuoase
- Prin scrisoare de intentie sus rubricata, inregistrata in data de 16.08.2023 la nivelul DGRFP Timisoara, AJFP Caras – Severin, societatea “Eco Wind Power” SRL transmitea autoritatilor in drept “intentia ferma de a achizitiona creanta detinuta” de catre filiala locala a ANAF anterior amintita asupra societatii LDME, “impreuna cu toate garantiile si accesoriile asociate respectivei creante, la valoarea nominala, 123.756.937,00 lei, cu plata acesteia in termenul si conditiile ce urmeaza a fi agreate de comun acord de catre parti, conform Ordinului nr.942/2019[5] privind cesiunea creantelor bugetare datorate de debitorii aflati in procedura insolventei”;
Din analiza prevederilor Ordinului ANAF nr.942/2019 aflat in vigoare la data solicitarii firmei in cauza nu rezulta existenta emiterii vreunei scrisori de intentie pentru cesionarea unor creante de catre terti interesati, cu atat mai mult cu cat o “procedura de cesiune a creantelor bugetare poate fi initiata de creditorul bugetar, respectiv organul fiscal central, care s-a inscris in tabelul definitiv de creante cu creante bugetare, denumit in continuare organ fiscal”.
De altfel “procedura privind demararea selectiei cesionarului se realizeaza de catre organul fiscal, prin serviciul/biroul juridic, prin publicarea unui anunt privind invitatia de participare la procedura competitiva organizată in vederea cesiunii creantelor bugetare, pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, conform modelului prevazut in anexa nr. 3 la ordin”.
Deci se poate observa ca termenii procedurali ai Ordinului sus amintit sunt inversati de interesele firmei familiei Umbrarescu prin transmiterea scrisorii de intentie anterior rubricata.
- Mai mult administratorul SC “Eco Wind Power” SRL, doamna Nunu Alina, informa oficialitatile solicitate prin “scrisoarea de intentie” in cauza, ca subscrisa are ca principala intentie, printre alte multe obiective, de “a reduce pasivul debitoarei si a repune in functiune activitatea Otelariei Combinatului Siderurgic de la otelul Rosu”, asigurandu-se astfel asigurarea unui “real interes public susceptibil sa rezolve problemele locale/nationale”, printre care se poate enumera si “detinerea unei capacitati nationale de productie a materialelor feroase ce va permite un control asupra costurilor de productie, evitand astfel fluctuatiile pietei globale generate de pandemii, razboaie sau alti factori externi cu care sectorul metalurgic national se confrunta.”;
- La finalul documentului sus amintit firma cesionara solicita celor in drept din ANAF sa binevoiasca “a lua legatura cu reprezentantul nostru, indicat mai jos, pentru a demara procedura de cesiune a creantei bugetare conform Ordinului nr.942/2019..”
-
Schimbări legislative controversate
- Ulterior acestei adrese de prezentare a intentiei de cesionare a creantelor detinute de catre ANAF asupra LDME, in mod surprinzator se emite Ordinul ANAF nr. 1940/27.11.2023, sub semnatura presedintelui Nicoleta – Mioara Carciumaru, prin care se abroga Ordinul ANAF nr.942/1019, act normativ ce intra in vigoare la data publicarii in MoF, respectiv in 11.12.2023.
- Prin noul Ordin nr. 1940/27.11.2023 apar schimbari normative substantiale fata de cel abrogat si care a stat la baza ofertei firmei “Eco Wind Power” SRL, din luna august 2023, ce ridica o serie de intrebari, in special pentru autoritatile publice cu rol de control si protectie a intereselor economice nationale. Schimbarile esentiale sunt in ceea ce priveste “Procedura privind cesiunea creantelor bugetare datorate de debitorii aflati in procedura insolventei”, anexa nr.1 la Ordinul sus rubricat. Astfel, la Cap1, Dispozitii generale, art. 3 apar urmatoarele noi prevederi:
“Cesiunea creanţelor bugetare datorate se realizează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- a) preţul cesiunii ofertat acoperă cel puţin 50% din prețul de pornire a cesiunii;
- b) plata preţului cesiunii se realizează integral sau într-o perioadă de maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune a creanțelor bugetare, astfel:
b1) integral, până la data încheierii contractului de cesiune a creanțelor bugetare;
b2) integral, în termen de 30 de zile inclusiv, de la data încheierii contractului decesiune a creanțelor bugetare, cu constituire de garanții, care să acopere prețul cesiunii;
b3) în maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune a creanțelor bugetare, cu constituire de garanții, care să acopere atât prețul cesiunii, cât și valoarea dobânzilor aferente acestuia, calculate potrivit legii (…)”
Noutatea modificarii este aceea ca nu se mai impune cesionarilor plata prevazuta prin forma abrogata a Ordinului nr.942/2019, si anume:
- ca “pretul cesiunii” sa fi “cel putin egal cu valoarea creantelor bugetare” (si nu cu cel putin 50% din pretul de pornire a cesiunii), asigurându-se, astfel, “recuperarea integrală a creanțelor bugetare înscrise în tabelul definitiv de creanțe”;
- iar “cesionarul justifica un interes public in vederea cesionarii creantei”.
In drept, “smecheria” introdusa prin Ordinul nr. 1940/27.11.2023, prin care preţul cesiunii ofertat acoperă cel puţin 50% din prețul de pornire a cesiunii, nu corespunde nici cu prevederile stipulate prin Legea nr. 113 din 8 iulie 2020 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 88/2018[6] pentru modificarea și completarea unor acte normative in domeniul insolventei si a altor acte normative, respectiv “pct.19 La articolul VII punctul 2, alineatele (1), (2) și (3) ale articolul 264^1 (din Legea nr.207/2015 privind codul de procedura fiscala) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(1) Creditorul bugetar poate cesiona creanțele bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței.
(2) Dacă până la data stabilită în anunțul publicitar nu se înregistrează decât o singură ofertă, prețul și celelalte clauze ale contractului de cesiune se stabilesc prin negociere directă. În situația în care există mai mulți ofertanți, cesiunea de creanță se va realiza ca urmare a unei proceduri competitive organizate de către creditorul bugetar bazate pe criteriul celui mai mare preț al cesiunii oferit și pe al celui mai scurt termen de plată a prețului cesiunii.
(3) În situația în care plata prețului cesiunii se face într-o perioadă mai mare de 30 de zile de la data încheierii contractului de cesiune, se datorează dobânzi sau majorări de întârziere, după caz, potrivit prezentului cod. Nivelul majorării de întârziere este de 0,5% pe lună sau pe fracțiune de lună, după caz.
In concluzie presedintele ANAF a modificat termenii cesionarii creantelor bugetare de catre creditorul bugetar in favoarea unor terte parti interesate in astfel de tranzactii financiare, respectiv in cazul sus expus in favoarea firmei “Eco Wind Power” SRL, societate care in primele zile ale anului 2024 a depus o noua oferta dar, “total intamplator”, cu alte date financiare, respectiv o oferta reprezentand cu putin peste 50% din cuantumului creantelor bugetare datorate de debitorul LDME catre ANAF, anterior amintite.
Intrucat oferta depusa a fost singura inregistrata la nivelul ANAF local, evident cu “totul intamplator” (unele guri rele spun ca in fapt nu s-au respectat cerintele de anuntare a invitatiei de participare la procedura competitiva organizata in vederea cesiunii creantelor bugetare), s-a decis incheierea Contractului nr.826/16.022024 de cesiune a creantelor bugetare, intre creditorul bugetar Serviciul Fisacl Orasenesc Otelu Rosu, reprezentat prin Obrejean Florinel, in calitate de cedent si, SC “Eco Wind Power” SRL, cu domiciliul fiscal in localitatea Otelu Rosu, strada 22 Decembrie 1989, nr.7A, prin imputernicit Alexandru Umbrarescu, in calitate de cesionar.
Conform art.3 al Contractului anterior referit cesionarul a platit pretul cesiunii in cuantum de 63.000.000 lei, prin documentul de plata nr.10 din data de 15.02.2024, fara alte obligatii conform normelor legale in vigoare.
Deci printr-o inginerie normativa cesionarul “Eco Wind Power” SRL[7] a platit in fapt doar 50,78 % din valoarea stabilita a creantei bugetare de 124.071.654 lei la data incheierii contractului de cesiune.
In final ne intrebam cum a fost posibil ca statul prin ANAF sa piarda o suma importanta de resurse financiare si sa nu valorifice cat mai eficient creantele bugetare detinute.
Concluzie:
Sa speram ca autoritatile in drept (Curtea de Conturi, Corpul de Control al Prim – Ministrului, Ministerul Finantelor, Ministerul Public etc.) se vor autosesiza pe subiectul sus enuntat in vederea verificarii corectitudinii tranzactiei financiare realizate la nivelul administratiei fiscale locale si centrale. (Cristina T.).
[1] https://www.incisivdeprahova.ro/2024/09/30/ipocrizia-programului-de-sprijin-pentru-marea-industrie-din-romania-ipocrizia-lui-ciolacu-ii/
[2] https://economedia.ro/cine-sunt-companiile-care-primesc-ajutor-de-stat-de-la-ministerul-economiei-prin-schema-pentru-industria-prelucratoare-de-la-familia-regelui-asfaltului-dorinel-umbrarescu-pana-la-p.html
[3] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/foto-siderurgia-istorica-de-la-otelu-rosu-detinuta-anterior-de-rusii-de-la-mechel-reintra-in-insolventa-dupa-10-ani-de-aceasta-data-sub-control-moldo-polonez-21212510
[4] Astfel cum apare in “Tabelul preliminar actualizat al creantelor impotriva debitoarei Laminorul Danube Mettallurgical Entrepise SRL”, publicat in Buletinul Procedurilor de Insolventa nr.12767/04.08.2023.
[5] https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OPANAF_942_2019.pdf
[6] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/227684
[7] https://www.capital.ro/combinatul-siderurgic-de-la-otelu-rosu-a-fost-cumparat-de-dorinel-umbrarescu-cu-12-milioane-de-euro.html
Exclusiv
Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene
România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor
În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o reformă curajoasă și nici printr-un lider vizionar, ci printr-un spectacol grotesc: Curtea Constituțională a anulat integral primul tur al alegerilor prezidențiale. Motivul oficial: TikTok s-a transformat, potrivit autorităților, în armă de manipulare hibridă în favoarea candidatului suveranist Călin Georgescu.
Nu mitinguri fraudate, nu saci de voturi dispăruți, nu buletine tipărite în garaj. Nu. Algoritmi, boți și „actori ostili externi”.
Democrația românească nu ar fi căzut la urne, ci în feed-ul de TikTok.
Documentele declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și rapoartele SRI, SIE, STS au completat tabloul oficial: mecanismele de moderare ale TikTok au eșuat în a marca și trata corect conținutul electoral, permițând o amplificare artificială, disproporționată, a unui singur candidat în raport cu restul.
Întrebarea care arde însă dincolo de comunicate și rapoarte este simplă:
Când aperi democrația și când, de fapt, o confisți în numele „securității naționale” și al „integrității procesului electoral”?
Bruxelles-ul moralist: „Vă protejăm de voi înșivă, prin algoritmi curați”
Versiunea oficială de la București și Bruxelles este bine împachetată: România ar fi fost victima unei operațiuni hibride, iar statul – ghidat de lumina regulamentelor europene și a Actului privind Serviciile Digitale (DSA) – ar fi intervenit eroic.
Pe limbaj de pamflet, rețeta arată așa:
– algoritmul devine noul bau-bau;
– DSA devine noua bâtă de „igienizare a discursului”;
– iar cetățeanul este considerat prea slab pentru a discerne singur, deci trebuie „protejat” prin ștergeri, limitări, etichetări și, la nevoie, prin anularea votului.
Așa se naște doctrina de „democrație defensivă”: dacă nu iese cine trebuie, înseamnă că au greșit algoritmii, nu partidele.
Washington-ul nervos: Congresul descoperă „exportul de cenzură” made in UE
Ceea ce părea o criză internă românească a devenit, peste ocean, probă într-un dosar mult mai mare. Sub conducerea lui Jim Jordan (R-OH), președintele Comisiei Judiciare a Camerei Reprezentanților, Congresul SUA a început să scormonească în culisele relației dintre Comisia Europeană și giganții tech.
Din scrisorile oficiale și citațiile transmise către TikTok, Meta și celelalte mari platforme online (a se vedea corespondența publicată de Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanților), reiese, potrivit lui Jordan, că:
- companiile de tehnologie au pus la dispoziția Congresului mii de documente interne și comunicări cu Comisia Europeană și cu statele membre ale UE;
- aceste documente indică, în viziunea Comisiei Judiciare, amploarea unei campanii globale de cenzură orchestrate de Bruxelles;
- UE ar fi constrâns platformele să elimine discurs legal, să-și rescrie politicile de moderare la nivel global și să impună restricții de exprimare nu doar pentru europeni, ci și pentru utilizatorii americani;
- în loc să-și revizuiască abordarea, Comisia Europeană ar părea că își dublează eforturile de cenzură, încercând în același timp să le ascundă de public;
- până în prezent, Comisia Europeană nu a reușit să formuleze, în percepția anchetatorilor din Congres, o respingere convingătoare a dovezilor prezentate.
În acest decor, România devine cazul-șoc:
țară membră UE, alegeri anulate, rețea socială chineză, „actori ostili externi” – o combinație perfectă pentru a arăta cum se îmbină cenzura politică, geopolitica și ingineria algoritmică.
Mesajele care se autodistrug: „transparența” UE intră pe Signal și dispare
În martie 2026, ancheta Congresului SUA a făcut un salt exploziv. Au fost emise citații oficiale (subpoenas) către TikTok, Meta, Alphabet, Microsoft, OpenAI, xAI și alți giganți, după ce a apărut numele lui Prabhat Agarwal, șeful echipei de aplicare a DSA în cadrul Comisiei Europene.
Potrivit documentelor invocate public de Comisia Judiciară, Agarwal le-ar fi sugerat colegilor să folosească aplicații de mesagerie criptată cu funcții de auto-ștergere (precum Signal) atunci când se comunică dispoziții sensibile către reprezentanții platformelor online și către responsabili de la nivel național din statele membre.
Concluziile provizorii formulate de Comisia Judiciară a Congresului SUA:
- Obstrucționarea anchetei: oficiali europeni ar fi încercat să-și șteargă urmele, făcând dificilă reconstituirea presiunilor puse pe companiile tech;
- Cenzura extrateritorială: prin amenințarea cu amenzi până la 6% din cifra de afaceri globală, DSA devine, din perspectiva Congresului, o ghilotină financiară care împinge platformele să limiteze discursul politic inclusiv pentru utilizatorii americani, ocolind Primul Amendament.
Pe scurt: reglementăm în numele „transparenței”, dar vorbim pe canale care își șterg singure memoria. Iar România este primul loc unde efectele acestui dans opac se văd direct în urne.
România, prinsă la mijloc între două dogme care nu se suportă
Dincolo de jargonul juridic, conflictul este de fapt unul între două dogme politice ireconciliabile:
- Dogma Bruxelles-ului: „Democrația trebuie apărată, dacă e nevoie, chiar de deciziile propriilor cetățeni, cu ajutorul experților, al regulatorilor și al algoritmilor controlați.”
- Dogma Washington-ului (aripa Jordan): „Libertatea de exprimare este aproape absolută; cine controlează moderarea și penalizează discursul face cenzură politică, nu protecție democratică.”
Cazul alegerilor din România este transformat în afiș de campanie pentru ambele tabere:
- Pentru Comisia Europeană și autoritățile de la București, România devine demonstrația practică a faptului că, fără intervenție fermă, algoritmii și campaniile obscure pot deturna votul.
- Pentru Congresul SUA, România este proba vie că, sub pretextul „combaterii dezinformării”, un aparat birocratic poate legitima anularea votului popular atunci când rezultatul nu convine.
Utilizatorul român, captiv într-o bulă filtrată, cu buletin și buletin de vot
Pentru România, efectele se simt pe trei niveluri majore:
- Credibilitate instituțională: Rapoartele serviciilor secrete și decizia Curții Constituționale se află sub lupa unei investigații externe. Dacă ancheta Congresului SUA va sugera că deciziile de moderare ale TikTok au fost influențate sau deturnate de canale neoficiale ale unor oficiali europeni, legitimitatea anulării alegerilor riscă să se prăbușească, transformând „apărarea democrației” în abuz transnațional de putere.
- Subordonare tehnologică: Platformele sociale aplică deja setări și filtre speciale pentru spațiul european. Utilizatorul român riscă să trăiască într-o bulă informațională puternic filtrată, în care ceea ce nu trece de grila reglementatorilor nu mai apare în feed – nu pentru că nu există, ci pentru că a fost etichetat ca „risc”, „dezinformare”, „conținut problematic”.
- Precedent electoral periculos: Reluarea alegerilor deschide o cutie a Pandorei. De acum înainte, de fiecare dată când un candidat „neconvenabil” obține o victorie organică prin canale alternative, narațiunea „interferenței algoritmice” poate fi scoasă din sertar pentru a cere invalidarea rezultatului.
Cine stăpânește algoritmul, stăpânește democrația
Anularea alegerilor din România nu este un accident izolat, ci primul mare seism produs de coliziunea dintre:
- legile statelor naționale,
- regulamentele Uniunii Europene,
- algoritmii platformelor globale,
- și ambițiile politice de la Washington și Bruxelles.
În timp ce Bruxelles-ul invocă „securitatea națională” și „integritatea alegerilor”, Washington-ul acuză apariția unui aparat global de cenzură. La mijloc rămâne cetățeanul român – primul alegător dintr-o democrație declarată matură căruia i s-a spus, practic:
„Votul tău e valabil… până când algoritmii și birocrații decid că nu mai este.”
Cenzura nu mai poartă uniformă, nu mai închide tipografii și nu mai confiscă ziare de pe tarabe. Cenzura de azi vine cu logo de platformă, interfață prietenoasă, politici de „siguranță”, mesaje criptate care se auto-șterg și, la final, cu puterea de a reseta urnele.
2026-03-16-jdj-to-meta-zuckerberg-re-preservation 2026-03-16-jdj-to-tiktok-custodian-of-records-re-preservation
Tabel sintetic: Războiul narativelor pe spinarea României
| Aspect | Bruxelles și București – „Democrație defensivă” | Congresul SUA (Jim Jordan & co.) – „Libertate vs. cenzură” |
|---|---|---|
| Interpretarea cazului România | Protecție a securității naționale și a integrității alegerilor | Exemplu de abuz de reglementare și anulare a votului sub pretext digital |
| Rolul DSA | Cadru legitim de transparență și responsabilizare a platformelor | Pârghie de șantaj financiar și export de cenzură la nivel global |
| Rolul TikTok și al platformelor | Vinovate de încălcarea normelor electorale și de amplificare nejustă a unui candidat | Victime ale presiunii politice a UE, forțate să limiteze discurs legal |
| Algoritmii | Vector de dezinformare și risc de securitate ce trebuie controlați | Pretext comod pentru intervenții politice și control asupra opoziției |
| Anularea alegerilor | Măsură „excepțională, dar necesară” pentru a salva democrația | Semn de capturare a procesului electoral de către birocrați și regulatorii UE |
| Poziția României | Stat „protejat” în războiul informațional | Cobai într-un experiment de cenzură transnațională |
| Mesaj către cetățean | „Te apărăm de manipulare, ai încredere în instituții și în reguli stricte” | „Ți-au anulat votul în numele unei corectitudini algoritmice foarte discutabile” |
(Cristina T.).
Exclusiv
O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă ceea ce instituția ar fi trebuit să facă din oficiu: să sesizeze încălcarea normelor de securitate și sănătate în muncă la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Sibiu.
Acolo unde, pe hârtie, ar trebui să existe „condiții optime de lucru pentru personalul MAI”, în realitate polițiștii își desfășoară activitatea zilnic într-un mediu care le pune în pericol sănătatea și siguranța. Nu vorbim despre mofturi, ci despre un amestec de neglijență, indiferență și dispreț față de cei care duc, efectiv, greul muncii de zi cu zi.
O adresă și un dosar: așa arată „grija” sistemului față de propriii oameni
Demersul sindicatului nu a putut fi îngropat sub preș. Prin adresa nr. 915163/2026, Direcția Control Intern a Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) comunică faptul că, în urma sesizărilor formulate de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, conducerea IPJ Sibiu a dispus declanșarea cercetării prealabile privind respectarea obligațiilor legale la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă.
Tradus din birocrată în română: după ce polițiștii au tras semnalul de alarmă prin sindicat, IPJ Sibiu s-a văzut obligat să mimeze, deocamdată, trezirea. S-a descoperit, brusc, că poate ar trebui verificat dacă nu cumva normele de securitate și sănătate în muncă sunt călcate în picioare chiar acolo unde polițiștii își riscă sănătatea.
Condițiile de muncă ale polițistului nu sunt moft: dar sistemul le tratează ca pe o glumă proastă
„Diamantul” repetă răspicat un adevăr care, în mod normal, ar trebui să fie banal: condițiile de muncă ale polițistului nu sunt un moft, ci o obligație a instituției.
Realitatea însă arată altfel:
– polițistul e bun la intervenții, la reținerea infractorilor, la asumat riscuri;
– dar când vine vorba de aer respirabil, spații sigure, igienă și respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, brusc totul devine „vedem”, „analizăm”, „cercetăm prealabil”.
Acolo unde condițiile sunt încălcate, sindicatul este obligat să facă ceea ce ar trebui să fie reflex instituțional: să sesizeze, să insiste și să urmărească până la capăt. Fără presiunea sindicatelor, multe „centre de reținere” ar rămâne, liniștite, centre de risc maxim pentru propriii polițiști.
Vocea din teren versus zidul de beton din birouri: cine chiar apără polițistul?
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” își exprimă deschis recunoștința față de colegii care au semnalat situațiile de la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Sibiu. Ei sunt cei care văd zilnic realitatea: infiltrații, igrasie, instalații precare, spații improprii, norme de securitate și sănătate în muncă tratate ca niște recomandări opționale.
„Sunteți vocea din teren, iar noi vă suntem scutul” – transmite sindicatul. O frază care sună frumos, dar care, din păcate, spune și altceva: fără vocea din teren și fără „scutul” sindical, instituția i-ar lăsa pe polițiști exact unde sunt acum – între pereți care crapă și rapoarte care mint.
Scut sindical, armură de hârtie instituțională: cât valorează o viață de polițist într-un centru de arest?
Faptul că a fost nevoie de sesizarea Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” și de o adresă oficială a Direcției Control Intern, cu număr de înregistrare și formulări seci, arată cât de puțin contează, în practică, sănătatea și siguranța polițistului.
Instituția funcționează după principiul:
– până nu există sesizare, „nu știm”;
– până nu există scandal, „nu e problemă”;
– până nu se cer hârtii, „merge și-așa”.
Iar când, în sfârșit, se mișcă ceva, totul începe cu „cercetare prealabilă”, nu cu „remediere imediată”.
Până când normele de securitate și sănătate în muncă vor fi aplicate pentru polițiști cu aceeași strictețe cu care sunt aplicate legea și regulamentele pentru cetățeni, rămâne valabilă formula amar de exactă a „Diamantului”:
polițiștii sunt vocea din teren, sindicatul le este scutul.
Instituția, în schimb, prea des rămâne doar un zid rece, pe care se lipește o adresă cu număr și semnătură. (Cristina T.).
Exclusiv
O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți
Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă
Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță, dezvăluie Sindicatul Europol. În mai puțin de patru zile de la momentul în care ministrul interimar al muncii a aruncat în „transparență decizională” proiectul noii Legi a salarizării – la solicitarea Președintelui României, ca să se bifeze frumos și la capitolul „implicarea Cotrocenilor” – Guvernul a ajuns în postura penibilă de a fi redus la rangul de „martor asistent” în propriul circ legislativ.
Executivul, care se visa mare reformator al sistemului bugetar, a ajuns să privească de pe tușă cum instanța îi scoate siguranțele de la panoul de comandă chiar pe tema de care se lăuda mai tare: „noua Lege a salarizării”.
Curtea de apel București trage cablul din priză: consultarea este suspendată oficial
Totul a pornit de la o acțiune în instanță introdusă de Federația Sanitar, care a decis să nu mai înghită „consultarea publică” făcută în stil „repede, prost și pe tăcute”. Ca urmare a acestei acțiuni, Curtea de apel București a emis o ordonanță președințială prin care:
- suspendă procedura de consultare publică a proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice;
- stabilește că măsura produce efecte până la soluționarea cauzei pe fond.
Cu alte cuvinte, tot mecanismul de consultare publică, așa cum a fost el șmecherește pus în mișcare de Guvern, a fost pus pe pauză, cu ștampilă de instanță. Nu s-a mai mers pe clasicul „lasă, că merge și-așa”, ci pe „stop, vedem întâi dacă e legal ce încercați să vindeți drept reformă”.
Guvernul primește lecția de bază: nu reformezi bugetarii călcând legea în picioare
În funcție de modul în care va fi soluționată cauza pe fond, Guvernul României riscă să primească, negru pe alb, un mesaj pe care nici cel mai talentat consilier de imagine nu-l poate parfuma:
- nu poți pretinde că reformezi sistemul bugetar ignorând legea;
- nu poți mima consultarea publică bifând niște proceduri formale;
- nu poți impune decizii cu impact asupra a sute de mii de angajați din sectorul public fără un dialog real.
După cum subliniază Sindicatul Europol, orice reformă serioasă trebuie:
- construită transparent;
- făcută cu respectarea cadrului legal;
- bazată pe un dialog real cu organizațiile sindicale, nu pe simulări administrative și consultări de fațadă, puse pe site cât să treacă de ochiul neavizat.
Spectacolul de „democrație de carton”, în care Guvernul întreabă de formă și decide de fapt, a ajuns în fața instanței, iar instanța a decis să dea cu decorul de pereți până se lămurește dacă piesa respectă sau nu legea.
„Marea reformă” parcată la dosar: întregul traseu al legii este în aer
Ca efect direct al ordonanței președințiale emise de Curtea de apel București, întregul parcurs de adoptare a noii Legi a salarizării este suspendat. Proiectul care trebuia să regleze salariile personalului plătit din fonduri publice a fost trimis, elegant, la colț, să aștepte.
Decizia nu este definitivă:
- hotărârea Curții de apel București poate fi atacată cu recurs;
- termenul pentru recurs este de 5 zile de la comunicare.
Până una-alta, Guvernul nu mai poate continua, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, procedura de consultare publică pe care a încercat să o ruleze pe modul „formal, rapid și, dacă se poate, pe șest”.
De la „reformă istorică” la „martor asistent”: anatomia unei aroganțe birocratice
Situația de azi, așa cum reiese din informațiile făcute publice de Sindicatul Europol și din acțiunea Federației Sanitar, arată un Executiv care a încercat să:
- dea impresia că ascultă societatea, dar să evite dialogul real cu sindicatele;
- treacă pe repede înainte o lege cu impact uriaș asupra a sute de mii de bugetari;
- se ascundă în spatele formulei „transparență decizională”, fără să respecte spiritul ei: participarea efectivă a celor afectați.
Rezultatul: Guvernul se vede obligat să asiste, ca un figurant cu obligație de prezență, la derularea unui proces care îi verifică tocmai corectitudinea „consultării” cu care se lăuda. Din mare jucător, a devenit spectator de categorie „martor asistent”.
Justiția decide, sindicatele veghează, Guvernul așteaptă cu pixul în aer
Parcursul procesului va fi urmărit pas cu pas de organizațiile sindicale – Federația Sanitar, care a inițiat acțiunea, și Sindicatul Europol, care a dezvăluit public blocajul. Acestea anunță că vor informa în dinamică privind finalitatea cauzei, mai ales în condițiile în care decizia Curții de apel București poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Până la o soluție pe fond și până la eventuala judecare a recursului, Legea salarizării stă cu frâna trasă, iar Guvernul are o ocazie rară: să priceapă că „reforma” făcută prin mimă, prin șmecherii de calendar și prin consultări de fațadă nu trece testul unei instanțe care chiar citește legea. (Cerasela N.).
Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene
România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...
O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”
Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...
O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți
Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...
Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...
IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!
PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...
„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...
TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57
Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...
„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii
„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...
De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...
„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE
„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...
MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...
Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix” La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale...
Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
De la „nu am fost eu” la „da, recunosc!”: când tractorul minte, camera de bord vorbește Totul a pornit de...
Noul proiect al legii salarizării: polițiști la tarif de chilipir, promisiuni la preț de lux
Sindicatele bat la ușă, parlamentul se preface că nu e acasă Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la...
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...
-
Exclusivacum 2 zile
De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zile
IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 4 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 3 zile
Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 3 zile
Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 2 zile
MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum o zi
„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum o zi
„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii