Featured
Operațiuni de import-export cu cerealele din Ucraina
Datele Institutului Național de Statistică arată că România a exportat mai multe cereale decât a produs. Reprezentanții fermierilor români spun că milioanele de tone în plus reprezintă, de fapt, importurile din Ucraina, trecute ca și exporturi românești. Prelungirea acordului de liber schimb cu Ucraina până în 2025, care se pregătește zilele acestea, va însemna dispariția agriculturii românești, în condițiile în care deja marea majoritate a agricultorilor au fost executați silit.
România a exportat în 2023 mai multe cereale și a încasat mai puțini bani, din cauza prețurilor extrem de scăzute la cereale. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate de economica.net, traderii au exportat anul trecut 8,1 milioane de tone de grâu, în valoare de peste 2 miliarde de euro, cu 43% mai mult cantitativ și cu 4,5% în plus valoric față de 2022 și 5,3 milioane de tone de porumb, în valoare de 1,5 miliarde de euro, cu 3,6% în minus cantitativ și 16,2% valoric față de anul anterior.
”Am exportat ce am importat de la ucraineni. Noi am recoltat cam 7,5 milioane de tone de grâu și am consumat la intern în jur de 2,5 milioane de tone. Ceea ce înseamnă că 3,1 milioane de tone exportate de România au reprezentat importuri din Ucraina. La porumb, producția proprie a fost cam 9 milioane de tone, iar consumul în zootehnie este de 3,5 milioane de tone, în condițiile în care o producție normală ar fi trebuit să fie de peste 15 milioane de tone, însă în zona de Sud a țării, unde sunt cele mai mari suprafețe, multe au fost calamitate 100%. Dacă am exportat 5,3 milioane de tone, având în vedere că mai avem în depozite aproximativ 4 milioane de tone, înseamnă că am exportat vreo 4 milioane de tone de porumb din Ucraina”, ne-a declarat Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Problema cu raportările pe export este că țara noastră transmite date către Comisia Europeană din care reiese faptul că fermierii români nu au probleme, că nu au fost nici calamități de secetă, nici falimentați de importurile din Ucraina.
Banii de la Guvern, înainte de alegeri
În afară de banii pe subvenții, veniți de la APIA, fermierii nu au primit nimic. Acum așteaptă suta de euro la hectar promisă de Guvern, dar și aia va veni prin iunie, înainte de alegeri.
”Eventual, o să folosim banii să ne luăm costume și să mergem frumos îmbrăcați la vot, că atunci este prea târziu pentru lucrări de primăvară și pentru plata datoriilor. Fermierii sunt tot mai disperați. Fiecare caută soluții să poată să se descurce în ideea că va fi un an normal și poate vor recupera din pierderi. Rămân însă tot mai puțini, pentru că băcile și creditorii au pus sechestre pe utilaje și pe ferme. În plus, mai sunt agricultori care își vând de bună voie tractoarele, bucăți din pământ, ca să scape de datorii, sunt pline site-urile de profil cu astfel de anunțuri, pentru că au venit scadențele. Băncile au acordat credite tot celor care aveau deja bani, nu celor care aveau nevoie disperată. Că asta e regula la bănci, trebuie să ai tu, ca să-ți dea ei. Îngrășămintele sunt la fel de scumpe. Dacă se continuă cu importurile din Ucraina și în acest an, agricultura românească va dispărea, asta e clar. Probabil asta se dorește”, ne-a mai precizat președintele LAPAR, Laurențiu Baciu.
Fermierii, flit de la UE
Reprezentanții fermierilor europeni din Copa Cogeca au afirmat că, în ciuda unor îngrijorări și proteste legitime, factorii decizionali care au negociat acordul cu Ucraina au ignorat îngrijorările principale ale producătorilor. Perioada de referință ce va expune producțiile europene unor importuri semnificative a fost menținută, iar grâul nu a fost inclus, deci au fost refuzate modificările principale propuse de Parlament, care ar fi oferit suficientă protecție pentru fermieri.
”Au fost incluse ovăzul, crupele și mierea și perioada de activare a fost scurtată, ceea ce este binevenit, fără a schimba însă perioada de referință de la 2022/23 la 2021/22/23, ceea ce face ca sarcina cu care este încărcat sectorul agricol european să persiste, precum va persista și nemulțumirea sectorului. Includerea porumbului este doar de fațadă, întrucât dată fiind lipsa de contingente tarifare precedente în acordul de asociere, și dacă se atinge media pe 2022/23, acest fapt nu are niciun efect. De asemenea, includerea arbitrară de ovăz și crupe, care reprezintă volume mult mai mici decât cele de grâu, nu va fi eficientă”, se arată într-un comunicat al Copa Cogeca.
Exclusiv
Familia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
Motto: În România, corupția e ca o telenovelă: nu se termină niciodată, dar măcar ne mai amuză (amar). Atenție, însă, că te poți trezi figurant fără să vrei!
Jilava, mon amour (sau mai bine, mon „caușmar”!) cu figuranți forțați
În adâncurile sistemului penitenciar românesc, acolo unde dreptatea și legalitatea se ascund sub pat, o familie a transformat corupția într-o artă: familia Teoroc. Dar, ca în orice comedie (neagră), vine și momentul de cotitură, când clovnii își dau arama pe față și publicul începe să arunce cu roșii. Iar ieri, la Ministerul Justiției, am avut parte de un spectacol trist: polițiști trimiși în stradă ca ostatici ai răzbunării unui clan.
„Baroneasa WhatsApp” și aventurile padocului fantastic (continuă!)
Cristina Teoroc, alias „Baroneasa WhatsApp”, a transformat Penitenciarul Jilava într-un fel de „Fermă Animalelor” a lui Orwell, dar cu mai multă risipă și mai puțină morală. În loc de porci conducători, aveam câini de lux, tolăniți în padocuri construite pe bani publici, în timp ce angajații se întrebau dacă nu cumva au greșit meseria și trebuiau să se facă dresori. Acum, însă, „ferma” e în vizorul autorităților, iar „Baroneasa” încearcă să își spele imaginea cu orice preț.
Ștefan Teoroc, Liderul de sindicat cu vedere selectivă (si santaj inclus)
Și unde era Ștefan Teoroc, marele apărător al drepturilor angajaților? Probabil prea ocupat să numere banii din cotizații sau să admire „realizările” soției. Că doar nu era să se supere pe „Baroneasă” pentru niște fleacuri, cum ar fi colectările ilegale de fonduri sau amenințările la adresa subalternilor. Ah, și să nu uităm de liderii din teritoriu, recompensați cu funcții de conducere pentru a ține „armata” de membri în frâu! Asta nu e reprezentare sindicală, e șantaj curat!

SNPP: Sindicatul care apără corupția cu unghiile și cu dinții (sau mai bine, cu vuvuzele sub frică și pensionari recrutați cu forța)
Când „Baroneasa” a fost detronată de șeriful Bogdan Burcu, SNPP a sărit ca ars. Circa 400 de polițiști au fost trimiși în stradă, mulți dintre ei fără voia lor, obligați, șantajați sau intimidați de șefi. Au strigat împotriva Ministerului Justiției și a ANP de frică, nu din conștiință. Au suflat în vuvuzele de frică pentru susținerea unei familii care a pus mâna pe un sindicat și îl folosește pentru influență și îmbogățire personală. Asta nu e luptă sindicală, e răzbunare personală pe banii și nervii oamenilor!
FSSP: O umbră ieftină și inutilă a lui Teoroc
Și să nu uităm de Florin Șchiopu și FSSP, o prelungire inutilă a SNPP, o umbră ieftină a lui Teoroc, fără personalitate și fără principii. Prezența lor la protest? O glumă proastă, o încercare disperată de a da greutate unui protest care s-a dovedit a fi un eșec total.
Bogdan Burcu: Eroul sau nebunul? (sau poate doar un tip sătul de mizerie?)
Haos în sistemul penitenciar – Un director general vs. caracatița corupției (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc.
În mijlocul acestui circ grotesc, apare un personaj: Bogdan Burcu, directorul general al ANP. Unii îl consideră un erou, un justițiar care a venit să curețe cloaca din sistemul penitenciar. Alții îl văd ca pe un nebun, un Don Quijote care se luptă cu morile de vânt. Un lucru e cert: a avut curajul să dea cu bâta-n baltă și să deranjeze liniștea corupților. Și, se pare, a reușit să spulbere mitul invincibilității familiei Teoroc.
Morala poveștii (dacă exista așa ceva în România, mai ales când vine vorba de corupție)
Familia Teoroc a crezut că poate transforma sistemul penitenciar într-o afacere de familie. SNPP a crezut că poate manipula angajații la nesfârșit. Dar, ca în orice comedie proastă, vine și momentul în care publicul se trezește și începe să huiduie. Iar polițiștii care au refuzat să participe la mascaradă sunt dovada vie că, în sistem, încă mai există conștiință, discernământ și rușine.
Concluzie: România, tara minunilor (si a corupților cu polițiști santajați și lideri disperați)
Sperăm că instituțiile statului vor avea curajul să pună capăt acestei mascarade și să curețe sistemul penitenciar de corupție și abuzuri. Până atunci, nu ne rămâne decât să râdem (sau să plângem) și să ne întrebăm: oare câți Teoroci mai trebuie să apară ca să ne dăm seama că ceva e putred în Danemarca (pardon, în România)? Și, mai ales, câți polițiști vor mai fi folosiți ca marionete în războaiele personale ale unor lideri corupți?
Întrebarea zilei:
Oare dacă am pune toți corupții din România într-un penitenciar administrat de familia Teoroc, cu lideri SNPP pe post de gardieni șantajatori, s-ar mai fura ceva sau ar ajunge să se fure între ei (și să dea vina pe Burcu)? Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
„Conduită infectă și abuzivă”: Sindicatul Diamantul denunță secretizarea cercetării disciplinare a lui Vitalie, invocând o comparație flagrantă cu o altă procedură
Featured
Polițiștii SIDEPOL se alătură protestului național din 29 octombrie: „Uniți pentru o viață decentă!”
-
Exclusivacum 4 zileBurcu acuză: „SNPP transformă angajații în carne de tun pentru răzbunări personale! – Nu apără, ci exploatează!”
-
Exclusivacum 20 de oreCircul Teoroc își joacă ultima reprezentație: Lacrimi sindicale pentru „Finu” și un grad de chestor confiscat de la obraz!
-
Ancheteacum 4 zileANP liniștește spiritele: Salariile polițiștilor de penitenciare nu sunt în pericol, restructurările nu implică disponibilizări
-
Administratieacum 2 zileBăicoi: Primăria asigură verificări gratuite ale instalațiilor de gaz, prioritizând siguranța locuitorilor
-
Administratieacum 4 zilePenitenciarul de Femei Ploiești – Târgșorul Nou: O abordare proactivă pentru reintegrarea socială, cu beneficii concrete pentru angajatorii din Prahova
-
Exclusivacum 3 zileProtest divizat în penitenciare: Acuzații de deturnare și manipulare în SNPP – Reacția polițiștilor de penitenciare
-
Exclusivacum 10 oreFamilia Teoroc: De la padoc de lux la circ de strada – Râsul plânsului în sistemul penitenciar! (Ediția cu polițiști santajați și vuvuzele sub frică)
-
Exclusivacum o ziPenitenciarul Ploiești si eternul Valentin Matei: Comisar-Șef, influencer de ocazie și păzitorul mistic al mormanului de gunoi



