Featured
Nu mai sunt bani nici pentru exproprieri. Păgubiții mai așteaptă
Pentru că sunt prea multe exproprieri și aproape deloc bani în vistieria țării, Guvernul vrea să legifereze decizia de expropriere parțială, în care sumele de justă despăgubire să fie acordate doar în parte și doar în momentul semnării contractelor și începerii execuției lucrărilor. Mai mult, pentru contribuția națională la proiectele din fondurile europene, banii se vor lua, în continuare, din PNRR, care vor trebui, ulterior, puși la loc din buget.
Guvernul nu mai știe ce artificii financiare să facă, după ce Comisia Europeană a blocat, pe termen nelimitat, cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare de 2,7 miliarde de euro, care vine cu obligații catastrofice pentru economia românească. Totodată, prin vistieria țării cam bate vântul, iar proiectele din PNRR nu pot fi finalizate, din cauza creșterii exagerate a prețurilor și a obligației acoperirii costurilor din surse bugetare. Într-un proiect de ordonanță de urgență privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, prezentat în primă lectură în ultima ședință de guvern, primii sacrificați sunt românii expropriați pentru lucrări de utilitate publică. Pentru că nu sunt bani, despăgubirile se vor da doar parțial și, cel mai probabil, abia la momentul începerii lucrărilor.
”Necesitatea amendării Legii nr. 255/2010 rezultă din constrângerile care au fost identificate în ceea ce privește imposibilitatea consemnării tuturor sumelor aferente justelor despăgubiri pentru imobilele proprietate privată care sunt afectate de realizarea unor lucrări de utilitate publică și pentru care a fost aprobată hotărârea guvernului privind declanșarea procedurii de expropriere, imposibilitate generată de alocările bugetate anuale insuficiente pentru acoperirea tuturor sumelor aferente despăgubirilor”, anunță Guvernul.
Plata în rate
Potrivit expunerii de motive a proiectului de act normativ, ca soluție identificată pentru deblocarea procedurii de expropriere și pentru a se evita eventuale întârzieri în implementarea obiectivelor de investiții, se va legifera instituția deciziei de expropriere parțială, situație excepțională, care să se poată aplica doar pentru cazurile în care efectuarea deschiderilor de credit bugetar și consemnarea sumelor individuale reprezentând plata despăgubirii la dispoziția proprietarilor de imobile, anterior notificării proprietarilor, s-a făcut parțial, în funcție de alocările bugetare anuale aferente lucrării de utilitate publică și de prioritate ce decurge din contractele încheiate pentru realizarea lucrării de utilitate publică.
Totodată, implicit, se mai introduce un alineat la articolul 9 al Legii nr.255/2010, care prevede că, în termen de 5 zile lucrătoare de la expirarea termenului de 30 de zile de la notificarea exproprierii, expropriatorul are obligația emiterii deciziei de expropriere parțială pentru lucrarea de utilitate publică, exclusiv pentru imobilele proprietate privată pentru a căror justă despăgubire au fost consemnate sumele individuale parțiale.
Cârpeală în toată regula
Având în vedere insuficiența fondurilor publice pentru finanțarea rambursării cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor 2014-2020 (inclusiv a celor rezultate în urma supracontractării), în contextul marjei bugetare restrânse, precum și a epuizării bugetelor programelor operaționale din finanțare europeană, este necesară reglementarea asigurării unor surse alternative de finanțare, arată Executivul. Astfel, se amână reîntregirea fondurilor utilizate din PNRR în decembrie 2023, până la sfârșitul anului 2024 și se va continua utilizarea temporară a fondurilor europene nerambursabile disponibile aferente PNRR.
”Ulterior, aceste sume vor fi reîntregite din sumele alocate de la bugetul de stat, până la finele anului 2024. În lipsa adoptării acestor măsuri, nu sunt resurse financiare suficiente pentru efectuarea de către Autoritățile de Management a plății cererilor de rambursare primite de la beneficiari și, implicit, nu se vor respecta prevederile cadrului legal național și european”, susține Guvernul.
Featured
PUSL își asumă o nouă identitate și lansează o platformă conservator-liberală
Deputata Grațiela Gavrilescu a anunțat lansarea unei proclamații privind dezvoltarea unei platforme conservator-liberale și prezentarea partidului sub noua titulatură de Partidul Umanist Conservator Liberal (PUCL).
„Clarificarea doctrinei” într-un climat politic tensionat
Potrivit declarației publicate de Grațiela Gavrilescu, decizia a fost luată după dezbaterile din cadrul ședinței Biroului Politic Național. Deputata a explicat că formațiunea consideră necesară reafirmarea principiilor sale, chiar și într-un moment în care scena politică este dominată de confruntări privind funcțiile și guvernarea.
Gavrilescu a susținut că valorile asumate reprezintă fundamentul atât al partidului, cât și al societății.
Valori conservatoare și economie liberală
Noua platformă îmbină, potrivit declarației, conservatorismul în privința valorilor care contribuie la coeziunea națională — familia, credința, educația, comunitatea și identitatea națională — cu o abordare liberală a economiei.
În acest sens, deputata a enumerat inițiativa, proprietatea, competența, capitalul românesc și economia liberă drept căi de susținere a bunăstării. Ea a prezentat umanismul drept o doctrină care îl plasează pe om în centrul preocupărilor sale.
Promisiune de echilibru și apel la guvernare pentru români
Gavrilescu a afirmat că partidul își va continua activitatea în Parlament și în comunități, promovând dialogul, stabilitatea și soluționarea problemelor cetățenilor. Totodată, a reiterat poziția formațiunii împotriva abuzurilor și a cerut o guvernare orientată spre nevoile românilor.
Administratie
Virgil Nanu: „Între planuri și proiecte finalizate este multă muncă”
Președintele Consiliului Județean Prahova spune că administrația și constructorii trebuie să colaboreze mai strâns pentru a evita întârzierile și a transforma investițiile în rezultate concrete pentru locuitori.
Proiectele se lovesc de proceduri și termene prelungite
Virgil Nanu a participat astăzi, la Păulești, la Conferința Regională „România, astăzi!”, unde administrația și mediul de afaceri au discutat despre investiții, construcții și obstacolele întâlnite în derularea proiectelor.
Într-o declarație publicată de președintele Consiliului Județean Prahova, acesta a afirmat că experiența ultimilor doi ani i-a arătat cât de ușor poate fi blocat un proiect de proceduri, termene care se prelungesc și probleme neprevăzute.
„Oamenii vor rezultate, nu explicații administrative”
Nanu a subliniat că locuitorii sunt interesați de servicii și investiții concrete: drumuri funcționale, apă și gaze în gospodării, precum și școli și spitale în care să poată avea încredere.
În opinia sa, administrația și constructorii trebuie să discute deschis despre dificultăți și să caute soluții din timp, înainte ca problemele să provoace ani de întârziere.
Parteneriate pentru investiții durabile
Președintele CJ Prahova a menționat că județul are proiecte în derulare, inițiative aflate în pregătire și provocări importante, dar și specialiști și companii capabile să contribuie la realizarea lor.
„Eu cred în parteneriatele care produc rezultate”, a transmis Virgil Nanu, adăugând că investițiile realizate în prezent trebuie să rămână în folosul prahovenilor și în anii următori.
Administratie
HIDRO PRAHOVA anunță investiții de circa 700 de milioane de euro în județ
Programul regional pentru infrastructura de apă și canalizare ar putea deschide oportunități pentru constructorii și furnizorii locali, a transmis compania.
Investiții majore, prezentate la o conferință regională
Directorul general al HIDRO PRAHOVA S.A., Andrei Bontic, a participat pe 9 octombrie 2026 la conferința regională „România, astăzi! Incertitudine – Reziliență – Evoluție”, organizată la Ploiești de Patronatul Societăților din Construcții – Filiala Prahova, în parteneriat cu autoritățile locale și Camera de Comerț și Industrie Prahova.
În cadrul panelului de deschidere, Bontic a prezentat programul regional de investiții în infrastructura de apă și apă uzată, estimat la aproximativ 700 de milioane de euro. Potrivit HIDRO PRAHOVA, valoarea acestuia plasează compania pe primul loc între investitorii din județ la momentul actual.
Companiile prahovene, invitate să participe
Pe lângă modernizarea rețelelor de apă și canalizare, investițiile pot genera lucrări și contracte pentru firmele de construcții, furnizorii de materiale și echipamente și prestatorii de servicii din județ.
Mesajul transmis de directorul general a fost ca agenții economici prahoveni să se implice în proiecte, astfel încât o parte cât mai mare din fondurile investite să ajungă în economia locală.
Miza: infrastructură modernă și dezvoltare economică
HIDRO PRAHOVA afirmă că programul urmărește atât îmbunătățirea serviciilor de apă și canalizare, cât și susținerea companiilor locale și crearea unor noi oportunități de dezvoltare pentru județ.
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova – Biroul Rutier Ploiești. Polițist la pândă pe banda 1: operațiunea „Doamna pe bicicletă, pericol public”
-
Exclusivacum 5 zileValiza cu 500.000 de euro de la UM Plopeni nu este un accident: este finalul previzibil al unui sistem în care APM Prahova, sub Diaconu, a devenit paznicul care ține poarta deschisă. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 3
-
Exclusivacum 3 zileCASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
-
Exclusivacum 3 zileStația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
-
Exclusivacum 3 zileDosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
-
Exclusivacum 2 zileCATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA – Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5
-
Exclusivacum 5 zileDosarul Antigrindină – Partea a VIII‑a – Ploaie pe hartă, secetă în brazdă: Epilogul unui experiment național eșuat pe banii agriculturii românești
-
Exclusivacum 2 zileIncompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri




