Exclusiv
O posibilă penetrare excesivă economică a Transilvaniei de către capitalurile ungare este discutabilă
Dintre cele 16 mari societăţi comerciale ungare care au investit în societăţi comerciale româneşti prin aport de capital, 11 se află în Transilvania
Mulţi străini care au cunoscut provinciile istorice ale României, la ele acasă, au găsit firească aprecierea că această ţară din zona central-sud-estică are cu ce se mândri: oameni harnici, peisaje naturale variate şi minunate, zone unicat în Europa, rezervaţii de interes mondial, un soi deosebit de fertil şi numeroase alte bogăţii ale solului şi subsolului. Pentru că România a fost dăruită cu ceea ce multe ţări vecine, sau mai îndepărtate, nu au şi, de aceea, acestea – aşa după cum demonstrează istoria – au râvnit şi poate că mai râvnesc la cele din provinciile româneşti. Aşa a fost în timpurile străvechi, aşa a fost în secolele din urmă, aşa se pare că este şi acum. Istoria a consemnat cuceririle provinciilor Daciei străvechi de către imperiul Roman, sau ale României moderne de către imperiile vecine, datorită bogăţiilor sale. Iar cei care au reuşit să cucerească, prin război sau vicleşug, teritorii, cu greu au mai putut fi alungaţi din vatra strămoşească. Chiar şi după aceea, unii au încercat mereu să stăpânească din nou părţi ale teritoriilor ţărilor româneşti, atraşi precum ursul de mierea stupilor naturali din păduri. Istoria a consemnat la sfârşitul primului război mondial (1914-1918) dispariţia imperiului austro-ungar şi a celui otoman, ceea ce a dus la întregirea teritoriului, ocupat de peste două mii de daco-romani, în România Mare, în care se incluseseră toate provinciile locuite de români si aflate sub dominaţie străină. Se crease astfel un complex economic românesc omogen ce a fost sfârtecat, practic, prin sentinţa de arbitraj din 30 august 1940, care a obligat guvernul regal al României de atunci să cedeze Ungariei nordul Transilvaniei, iar imperiului sovietic, Basarabia şi Nordul Bucovinei, cu un colţ al Moldovei, ca urmare a ultimatumului rusesc, iar printr-un acord, a cărui clarificare rămâne în sarcina istoriei nepărtinitoare, Cadrilaterul dobrogean a trecut la Bulgaria.
După cel de-al doilea război mondial, nordul Transilvaniei, cu aproape o treime din bogăţiile solului si subsolului României, înstrăinate prin arbitrajul de la Viena, au revenit la patria-mamă. Tot istoria a consemnat că evoluţiile politice ulterioare din Europa şi din lume au permis ţării noastre să refacă şi să consolideze complexul economic românesc, folosind baza proprie si bogată de materii prime, inclusiv din Transilvania.
Ce arată cifrele, acordurile şi relaţiile dintre Ungaria şi ţara noastră
Trecerea, în ultimii 15 ani, de la economia de comandă centralizată la economia de piaţă funcţională, într-un proces dureros de tranziţie, a oferit prilejul „restructurării” complexului economic românesc prin care s-a deschis calea pătrunderii în ţară a capitalului străin. Dacă aceste „restructurări” n-ar fi însoţite de suspiciuni semnalate de mass-media, uneori dovedite, şi s-ar face exclusiv pe baza principiilor de piaţă liberă funcţională, poate că temerile de „înstrăinare a economiei ţării”, adesea expusă deschis, n-ar fi un motiv de îngrijorare. Din păcate, realitatea privatizărilor din perioada tranziţiei arată că nu toate vânzările din patrimoniul statului au fost făcute meticulos, în folos naţional, unele au provocat proteste, soldate chiar cu crime, ceea ce a aruncat o persistentă umbră de îndoială asupra unor investiţii de capital străin în ţara noastră. Influenţate de evenimente istorice din trecutul nu prea îndepărtat, zbuciumat, al relaţiilor dintre ţara noastră şi vecina Ungaria, o parte a opiniei publice ar fi tentată să suspecteze şi să se neliniştească de faptul că Transilvania ar putea să fie ocupată de capitalul unguresc. Dacă această importantă provincie românească nu poate fi dezlipită de Romînia şi alipită Ungariei, după cum doresc şi afirmă deschis iredentiştii maghiari, bogăţiile ei ar putea fi acaparate pe calea ocupării economice.
Acest punct de vedere apărut din interpretarea evoluţiilor economice şi comerciale din ultima vreme, dintre România şi Ungaria, este exagerat, chiar dacă schimburile economice şi investiţiile din Ungaria în România şi din România în Ungaria au cunoscut un salt important. La sfârşitul anului trecut, investiţiile ungare de capital în România atinseseră 347,07 milioane de dolari SUA sub forma aportului la capitalul de 800 de milioane dolari SUA al celor 5010 firme funcţionale cu participare de capital ungar, înregistrate în România la data mai sus menţionată. După capitalul firmelor funcţionale cu contribuţie de capital ungar, Budapesta se situează pe locul 12 în topul investitorilor străini în România, iar după aportul de 347,07 milioane de dolari SUA pe locul 7 între principalii investitori străini.
Suspiciunile mai sus menţionate ar mai putea fi susţinute, probabil şi din disproporţia mare dintre investiţiile ungare în România şi cele româneşti în Ungaria, care se ridicau, la aceeaşi dată, la aproape 60 de milioane de dolari SUA în cele 6010 firme ungare înregistrate în registrul comerţului cu capital românesc.
Dintre cele 16 mari societăţi comerciale ungare care au investit în societăţi comerciale româneşti prin aport de capital, 11 se află în Transilvania, precum MOL România Petroleum Products SRL (la Cluj), specializată în petrol şi combustibili, cu aport de capital de 104,639 milioane dolari SUA, Gedeon Richter România SRL (la Târgu Mureş), specializată în producţia de medicamente, cu aport de capital 18.972 milioane dolari, Dunapark Rambox Prodimpex SRL (la Sfântu Gheorghe), specializată în producţia de ambalaje), cu aport de capital de 8,510 milioane dolari, Salina Invest SRL (la Sovata), specializată în industria hotelieră, cu aport de capital de 7,390 de milioane de dolari, Zora Serv Corn SRL (la Târgu Mureş), specializată în construcţii, cu aport de capital de 3,653 milioane de dolari, Carb SA (la Braşov), specializată în extracţie minieră, cu aport de capital de 3,644 milioane de dolari, Asa Cons Romania SRL (la Cluj), specializată în construcţii, cu aport de capital de 3,445 milioane de dolari, Hotel Târnava 2000 SA (la Odorheiu Secuiesc), specializată în industria hotelieră, cu aport de capital de 3,424 milioane de dolari, Lotus Market SRL (la Oradea), specializată în imobiliare, cu aport de capital de 2,697 milioane de dolari, Unical Prodimex SRL (la Sfântu Gheorghe), specializată în producţia de ambalaje din material plastic, cu capital de 2,610 milioane de dolari şi Isoplus România SRL (la Oradea), specializată în producţia de tuburi de aluminiu, cu aport de capital de 1,528 de milioane de dolari.
Celelalte cinci societăţi comerciale importante cu capital ungar, situate în afara Transilvaniei, sunt RoBank SA (la Bucureşti), specializată în activităţi bancare şi financiare, cu aport de capital de 66,122 milioane de dolari, Cesarom SA (la Bucureşti), specializată în produse ceramice, cu aport de capital de 20,576 milioane de dolari, Profi Rom Food SRL (la Timişoara), specializată în comerţul cu alimente, băuturi alcoolice, tutun, cu aport de capital de 9,230 de milioane de dolari, Pipelife Romania SRL (la Bucureşti), specializată în producţia de tuburi şi profile de cauciuc, cu aport de capital de 5,617 milioane dolari şi Lesaffre Romania SRL (la Otopeni), specializată în produse alimentare, cu aport de capital de 3,608 milioane de dolari.
În cele din urmă, capitalul ungar investit în Transilvania de marile firme ungureşti este de 242,91 milioane de dolari, restul de 104,16 milioane milioane, din suma totală de 347,07 milioane, este investit în companii cu activităţi principale în alte zone ale României. Este greu să stabilim în ce măsură companiile menţionate îşi rezumă activităţile în zonele în care îşi au sediul central, de aceea o pretinsă cucerire economică a Transilvaniei de către capitalul ungar, este, judecând numai după firmele mari, greu de acceptat. Dacă se au în vedere şi firmele mici şi mijlocii, ce reprezintă diferenţa de până la 5010 care funcţionează pe teritoriul României, cu aport de capital ungar, s-ar putea ca concluzia de mai sus să poată fi modificată.
Cert este faptul că investiţiile de capital ungar în România cresc de la an la an. în 2004, de pildă, banca OTP din Ungaria a cumpărat RoBank, societatea MOL Ungaria a cumpărat reţeaua de carburanţi Shell din ţara noastră, iar tendinţa generală este de pregătire a unor noi investiţii, realizabile mai ales după ce Ungaria a devenit membră a UE. Anul trecut, de pildă, au fost înregistrate în România, 674 de companii noi cu capital ungar, majoritatea în zona Transilvaniei. În prezent, se elaborează noi strategii ale firmelor ungare de pătrundere pe piaţa românească.
Această perspectivă este susţinută şi de evoluţia favorabilă a schimburilor economice româno-ungare, aflată într-un curs ascendent, cu noi recorduri. încă din 1992, schimburile reciproce de mărfuri au crescut continuu, atingând anul trecut suma de 2,143 miliarde de euro, din care exporturile Ungariei în România s-au cifrat la 1,744 miliarde de euro şi importurile ei din’ România la 730,28 milioane de euro. Este, după cum se vede un dezechilibru substanţial în defavoarea României, cu şanse de a se menţine şi chiar mări.
În exporturile Ungariei în ţara noastră găsim automobile, tractoare şi alte vehicule terestre, maşini, aparate electrice, medicamente, carne, combustibili şi uleiuri minerale, materiale plastice, articole de cauciuc, aparate şi dispozitive mecanice, produse din fontă, fier şi oţel. După aderarea Ungariei la Uniunea Europeană exporturile ungureşti spre România de produse agricole au fost influenţate negativ, diminuându-se cu circa 70 la sută, de la 102,237 milioane euro, în 2003, la 33,451 milioane, în 2004. Pe relaţia importurilor ungare din România s-a înregistrat cea mai dinamică creştere la aluminiu şi articole din aluminiu, cazane, turbine, motoare, aparate şi dispozitive mecanice, echipamente electrice, produse ceramice şi produse alimentare.
Din cele prezentate până acum se poate afirma că o posibilă penetrare excesivă economică a Transilvaniei de către capitalurile ungare este discutabilă, ţinându-se seama că, la nivel oficial, între România şi Ungaria există un parteneriat politic ce se consolidează, ţintind dezvoltarea celor două ţări, în cadrul şi spiritul Uniunii Europene.
FLOREA ŢUIU – Revista “Balcanii şi Europa”- oct. 2005
Exclusiv
Sistemul Antigrindină: Miliarde evaporate, zero rezultate și recole record fără rachete – Raportul Exclusiv care demască jaful secolului!
De ani de zile, așa cum am documentat în repetate rânduri , Sistemul Național Antigrindină (SNAG) a fost subiectul unor controverse aprinse, acuzat fiind de ineficiență crasă, sifonare a banilor publici și chiar de agravarea secetei. Ceea ce părea o „rețetă perfectă pentru un jaf cu aprobare guvernamentală”, transformând HG 256/2010 într-o „biblie a mafiei antigrindină” și un „bilet direct spre Maldive” pentru beneficiari, primește acum o confirmare zdrobitoare.
Ziarul nostru de investigații, Incisiv de Prahova, a obținut în exclusivitate un Raport preliminar de o acuratețe dezarmantă, care demonstrează, fără replică, că toate dezvăluirile noastre au fost nu doar exacte, ci și profetic de corecte. Datele oficiale, furnizate chiar de Direcția Agricolă Județeană Prahova (DAJ Prahova) pentru perioada 2015-2025, aruncă în aer narațiunea oficială a unui sistem funcțional, expunând o realitate crudă: milioane de euro aruncați pe fereastră pentru o tehnologie fără niciun efect detectabil, ba chiar suspectată de a fi contribuit la problemele climatice.
În timp ce unele publicații, locale sau naționale, își arogă acum, cu o întârziere demnă de analele presei autohtone, ‘exclusivitatea’ dezvăluirilor despre sistemul antigrindină – un scenariu familiar- după cum am documentat până la saturație (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc. și în tot internetul care mai are curajul să spună adevărul), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică, protejată de politicieni corupți și de foști securiști cu pensii nesimțite, aidoma cazului WHITE TOWER (aici), unde abia în 2023 începeau să „descopere” ce Incisiv de Prahova documentase și publicase deja, cu acte (adevarate rechizitorii), încă din 2020 – noi le oferim indulgența noastră, deplângându-le, totodată, lipsa cronică de originalitate și de viteză.
„Scutul” fantomă: Când variabilitatea devine dovada ineficienței
Conform anexei 1 a HG 256/2010, ar fi trebuit să beneficiem de un sistem antigrindină ultramodern, rodul unor studii științifice și tehnologii inovatoare. Realitatea, așa cum o relevă datele DAJ Prahova, este complet diferită. Pe parcursul a nouă ani (2015-2024) în care sistemul antigrindină a funcționat „normal” în județul Prahova, suprafața medie afectată de grindină a fost de 560,32 hectare pe an. O cifră care, la prima vedere, ar putea părea acceptabilă. Însă, statistica nu minte și scoate la iveală adevărul brutal: abaterea standard a suprafețelor afectate este de ±738 hectare, adică mai mare decât valoarea medie însăși!
Ce înseamnă asta? Explicația este simplă și devastatoare pentru susținătorii sistemului: într-un sistem tehnic eficient, variațiile de la un an la altul ar trebui să fie minime, controlate. Aici, fenomenul grindinei rămâne complet aleatoriu, „sărind” dramatic, exact ca și cum sistemul nu ar exista. Verdictul statistic este clar: sistemul nu controlează grindina. Banii publici, alocați „studiilor fără rezultate, omologărilor fictive și programelor experimentale eșuate”
Sistemul Antigrindină: Miliarde evaporate, zero rezultate și recole record fără rachete – Raportul Exclusiv care demască jaful secolului!, nu au produs nimic concret, ci doar o vastă operațiune de sifonare a bugetului.
Paradoxul prahovean: Fără rachete, mai puțină grindină și recole istorice!
Dacă ineficiența statistică nu era suficientă, anul 2025 oferă dovada supremă a inutilității sistemului. În 2024, sistemul a funcționat doar parțial (aprilie-iulie), iar în 2025, a fost oprit complet. Logica ar fi dictat o creștere masivă a pagubelor. Realitatea, însă, contrazice flagrant această așteptare, confirmând, încă o dată, acuzațiile Incisiv de Prahova privind „sistemul fantomă pe banii noștri”:
- 2024: 313 hectare afectate de grindină (sub media anilor cu sistem activ).
- 2025: 459,84 hectare afectate de grindină (tot sub media anilor cu sistem activ).
Cu alte cuvinte, în absența rachetelor, grindina nu a devenit mai severă; dimpotrivă, pagubele au fost mai mici! Acest fenomen, bine cunoscut în știință, indică faptul că intervenția artificială nu avea, în realitate, niciun efect benefic.
Iar surprizele nu se opresc aici! Anul 2025, singurul sezon fără intervenții antigrindină, a înregistrat și cele mai mari producții agricole din întreg intervalul 2015-2025! Grâul a „explodat” de la 3.500-5.000 kg/ha la aproximativ 8.000 kg/ha; rapița a urcat la circa 4.500 kg/ha; floarea-soarelui a revenit la 2.500 kg/ha; iar porumbul a atins un nivel excepțional de peste 6.500 kg/ha. O creștere simultană pe toate culturile majore, exact în anul în care rachetele au tăcut, reprezintă un argument statistic irefutabil: oprirea însămânțărilor cu iodură de argint a coincis cu cel mai productiv an agricol al ultimului deceniu în Prahova.
Seceta: Adevăratul dușman ignorat, agravat de iluzii costisitoare
În timp ce statul român a investit zeci de milioane de euro într-un sistem antigrindină demonstrat acum ca fiind ineficient, a ignorat complet adevăratul flagel al agriculturii: seceta. O comparație a datelor DAJ Prahova este elocventă:
- Grindină (media 2015-2024): 560,32 hectare afectate.
- Secetă (media 2015-2024): 14.013 hectare afectate, adică de peste 25 de ori mai mult! În ani extremi, diferența a atins chiar și 50-100 de ori.
Cu toate acestea, finanțarea s-a concentrat exclusiv pe rachete, în timp ce seceta, responsabilă pentru peste 90% din pagubele agricole, a rămas complet neadministrată. Mai mult, analiza variabilității arată o abatere standard a secetei de 16.636 hectare, mult mai mare decât media, indicând un fenomen natural sever, pe care sistemul antigrindină nu doar că nu îl reduce, dar pare chiar să îl agraveze, coincizând anii cu consum mare de rachete cu anii de secetă severă (2020, 2024).
Și aici, anul 2025 aduce o altă revelație. În anul fără rachete, suprafața afectată de secetă a scăzut la 7.018 hectare, adică cu 50% mai puțin decât media ultimului deceniu. Astfel, în absența intervențiilor atmosferice, indicatorii agricoli s-au îmbunătățit drastic: mai puțină grindină, mai puțină secetă și producții record. Este pentru prima dată când datele oficiale arată simultan aceste trei tendințe pozitive, într-un an fără sistem antigrindină!
De La HG 256/2010 la salarii de nababi: Anatomia unei decepții de stat
Aceste descoperiri șocante amplifică acuzațiile noastre anterioare (sursa: Incisiv de Prahova) privind jaful din spatele Sistemului Național Antigrindină. HG 256/2010, prezentată drept fundamentul SNAG, s-a dovedit a fi „Hârtia ilegalității, biblia mafiei antigrindină”. Iar Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Antigrindină (AASAG) continuă să funcționeze ca o „instituție-fantomă” , chiar și acum când activitatea sa principală este suspendată.
Cu 106 puncte de lansare inactive și o activitate „zero” de peste un an, AASAG continuă să plătească salarii de zeci de mii de lei. Directorul Dragoș Manole, plătit cu nu mai puțin de 20.000 de lei pe lună (sursa: Antena 3 CNN, Incisiv de Prahova), exemplifică perfect „școala tăcerii cu onoruri”, refuzând să detalieze în ce a constat „activitatea categorică” a instituției. Este o „orgie de sifonare a banilor publici” care sfidează orice logică economică și morală, mai ales într-o perioadă de austeritate.
DNA și Ministrul Agriculturii: Ultimul tren spre transparență și justiție?
Aceste noi date, irefutabile, intensifică apelurile repetate ale Incisiv de Prahova către Direcția Națională Anticorupție (DNA) de a se autosesiza și a investiga modul în care a fost implementată HG 256/2010. Sunt necesare răspunsuri clare și transparente cu privire la respectarea procedurilor legale, studiile de impact reale, monitorizarea cheltuielilor și eventualele conflicte de interese.
Ministrul Agriculturii, deși a avut curajul să suspende sistemul, are acum o datorie morală și legală sporită. Nu este suficient să oprești sistemul; trebuie „să-i trimiți pe hoți la Bălăcăneanca și să te asiguri că nu vor mai avea ocazia să fure niciodată ploaia și viitorul României!” . Acum, cu dovezile statistice că absența sistemului aduce beneficii reale, cazul devine de-a dreptul exploziv.
Concluzie: Să curățăm grădina statului de buruienile costisitoare ale incompetenței și corupției
„Fermierii – eroi ai pământului”, mai buni decât orice detectiv 007, au pus APIA la colț și au adus în atenția publică un jaf colosal. Noile date de la DAJ Prahova nu fac decât să le valideze pe deplin avertismentele și să arate că „sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică, protejată de politicieni corupți și de foști securiști cu pensii nesimțite” .
Acest episod jenant nu este doar o știre, ci un simptom al unei boli profunde: corupția și incompetența la nivel înalt, protejate de un sistem inert. E timpul ca lopata să intre adânc în grădina statului, să scoatem la lumină toate aceste buruieni costisitoare și să le trimitem acolo unde le este locul: fie la Remat, ca rachetele, fie la Bălăcăneanca, ca pe toți hoții!
Vom reveni, pentru că această poveste este departe de a fi încheiată. (Cristina T.).
Exclusiv
Circ la SAS! Când „Acțiunile Speciale” devin „acțiuni penale” orchestrate de psihologi-călăi și șefi cu „inel magic” – Totul la vedere, în fața Justiției!
Exclusiv
Labirintul juridic al MAI: Când „inteligența asimptomatică” dictează legea
-
Exclusivacum 23 de ore„Ne ducem în cap!” Alerta ANP: Sistemul Penitenciar, la un pas de colaps din lipsă de personal
-
Exclusivacum 4 zilePoliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, subalternii patimesc! O poveste cu inel magic și psihologi „dotați”!
-
Exclusivacum 3 zileSAS, de la acțiuni speciale la acțiuni penale: Poliția „Elite” unde psihologii hărțuiesc, iar sefii joacă „inelul magic” cu carierele!
-
Exclusivacum 2 zileMAE: Academia de diplomație sau bârlogul faraonilor fiscali? Oana Țoiu „reformează” cu concursuri viciate și platforme piratate – Detalii exclusiv Incisiv de Prahova!
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova: Școala de falși polițiști, filiala „Gonflabila” – Absolvenți cu opt clase și mentori în uniformă!
-
Exclusivacum o ziSAS, de la „echipă de intervenție rapidă” la „brigada psihologilor cu bâtă”: Când statul de drept e suspendat, iar abuzul e Lege!
-
Exclusivacum 3 zileRomânia: „Sat fără câini” cu epoleți și „inelul magic” al corupției – Băsescu sună alarma, iar sistemul râde în haimanale!
-
Exclusivacum o ziRăzboiul secrete-transparență: Ordinul MAI S/108/2011, sub asalt juridic

Bomba ADN… adică, DNA! Când instituția se autodenunță pentru „fals și abuz în serviciu”!
Aici ajungem la cireașa de pe tort, un element trecut cu vederea în amploarea abuzurilor, dar acum, prin plângerea de la Tribunal, adus în prim-plan cu forță devastatoare. Serviciul Control Intern al DGPMB a depus o sesizare din oficiu la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 pentru… fals intelectual și abuz în serviciu! (Vom reveni cu documente INCENDIARE!). Obiectul acestei sesizări? Chiar acea „Adresă a Biroului Psihologie nr. 214.756 din 31.07.2023” – exact documentul secret care a stat la baza suspendării polițistului Bendriș!
„Interogatoriul tăcerii”: Polițistul cere răspunsuri, sefii transpiră



