Exclusiv
E-he, de pe vremea când era bunica fată… /LEGE asupra CASATORIEI MILITARILOR – 1931/Azi au rămas doar amintirile
INEDIT/LEGE asupra CASATORIEI MILITARILOR – 1931
Regulile drastice ale căsătoriei militarilor la 1930.
Certificat de moralitate şi zestre – două condiţii puse de statul român, încă din anul 1900, femeilor care doreau să se mărite cu ofiţerii Armatei Regale. Atât de dură era legislaţia, încât cei care se însurau pe ascuns, fără „autorizaţia de căsătorie” dată de superiorii lor, erau fie eliminaţi din sistem, fie trimişi în faţa Consiliului de Război. Politica a intrat cu bocancii în viaţa militarilor, după 1941, dar mai ales în anii ’50. Azi sunt doar amintiri, consemnate în arhive, despre istoria, privită din alt unghi, a oştirii noastre.
„Domnule comandant, raportez, vreau să mă însor!”
Dacă ar fi să facem un exerciţiu de imaginaţie, întorcându-ne în timp, în anul 1900, am fi cu siguranţă martorii unui schimb de replici între un ofiţer şi comandantul său, într-o cazarmă din România. Ofiţerul – „raportez, domnule comandant, vreau să mă însor!”. Comandantul – „am plăcerea să-ţi înmânez autorizaţia de căsătorie!”. N-am ales din întâmplare acel an, pentru că în ziua de 3 martie apare „Legea căsătoriilor militare”. Chestiunea aceasta fusese în atenţia autorităţilor încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, nu numai la noi, dar şi-n Occident. Descoperim astfel condiţiile pe care statul român le punea, în primul an al secolului XX, femeilor care doreau să devină soţii de ofiţeri. Domnişoara avea nevoie, înainte de toate, de un „certificat de moralitate”. Semnată de cinci persoane care o cunoşteau bine pe aspirantă, declaraţia scotea în evidenţă reputaţia ei de netăgăduit în societate. Dar nu numai atât, pentru că viitoarea „doamnă ofiţer” trebuia să îndeplinească esenţiala condiţie pentru bunul mers, material, de data asta, al familiei ce tocmai era pe cale de-a se constitui – zestrea.
Ce aleargă după militar? „Sărăcia, femeile şi praful” – în anul 1900
Vorba veche, din popor, cum că după militar „aleargă sărăcia, femeile şi praful”, părea luată în serios de oficialităţi. Rândurile ce urmează explică o viziune, aşa cum era prezentată cum mai bine de un secol în urmă, dar şi o stare de fapt – bărbatul o fi general la el în unitate, dar acasă femeia-i baza. Poftiţi de citiţi – „mai mult decât orice om, ofiţerul are nevoie de o viaţă privată liniştită şi de un tovarăş încrezător, căruia să-i împărtăşească tot ceea ce simte, căci el, mai mult decât orice, este expus să petreacă cea mai mare parte din viaţa sa departe de părinţi şi rude, singurii care l-ar putea sfătui. Iată dar absoluta necesitate ca ofiţerul să fie căsătorit, căci numai soţia poate fi în stare să înlocuiască pe părinţii şi rudele ofiţerului, ba chiar îi poate înfrâna multe din pasiuni, pe care poate nici părinţii, nici rudele nu ar fi în stare să le înfrâneze”. Aveţi astfel ocazia să cunoaşteţi viaţa de soldat dintr-un cu totul alt unghi – reglementarea căsătoriei militarilor români – în conformitate cu legile care s-au tot schimbat în diverse etape ale existenţei acestei ţări. Informaţii obţinute de la Serviciul Istoric al Armatei, şeful acestei instituţii, comandorul doctor Marian Moşneagu, fiind cel care a şi realizat un amplu documentar pe această temă.
Domnule ofiţer – sau subofiţer, după caz – ai 23 de ani împliniţi? Da. Atunci, conform legii, te poţi însura. De la acest prim punct începeau procedurile. Armata aştepta de la viitoarea doamnă documente legate de zestre. De pildă, femeia să aibă un capital, un fel de depozit bancar, cum i se spune azi, din care să fie asigurată o dobândă anuală. Ei bine, această dobândă trebuia să fie de 2.500 de lei, în cazul în care domnişoara se mărita cu un locotenent. Dacă domnul era căpitan, venitul anual se putea reduce la 1.500 de lei. După probabilul principiu – soldă mai mare, zestre mai mică. Nu numai banii puteau constitui dota. Poate că domnişoara avea de la familia ei titluri de stat – aducătoare de venituri în sumele deja prezentate. Sau proprietăţi – imobile, terenuri – la fel de profitabile. Toate fiind certificate în prealabil la tribunal. Actele doveditoare erau prezentate comandantului Corpului de Armată, cel care emitea autorizaţia de căsătorie pentru subalternul său.
Ministerul de Război primea raportul despre nuntă
Viaţa intra pe făgaşul ei – nunta, petrecerea. Dar ofiţerul nu uita că mai are o procedură de îndeplinit, în cel mult o lună din momentul în care şi-a unit destinul cu femeia lui. Era obligat, la întoarcerea în garnizoană, să dea raportul – la ce biserică s-a căsătorit şi ziua exactă a evenimentului. Toate aceste date erau înscrise în Registrul Matricol al ofiţerului. Informaţiile erau trimise apoi la Ministerul de Război. Pe aceeaşi filieră – unitatea militară şi Minister – circulau, în timp, toate etapele vieţii ostaşului, când i s-au născut copiii, dacă a divorţat, când s-a căsătorit a doua oară. Dacă se întâmpla ca ofiţerul se se recăsătorească, atunci cea de-a doua soţie trebuia să aibă şi ea propria-i zestre.
Aportul nevestei la solda ofiţerului
Nu trebuie să ne imaginăm însă că statul român lua zestrea cu totul şi o punea în braţele ofiţerilor. Soldaţii aveau dreptul numai la veniturile obţinute din dota soţiei, nu la capitalul însuşi. Avem, iată, nişte date din anul 1897, ca să ne dăm seama cum funcţiona acest principiu. Dacă un locotenent avea pe atunci solda de 400 de lei, venitul său se rotunjea cu încă 125 de lei pe lună – bani rezultaţi din ceea ce producea, în numerar, zestrea. Am mai primit şi alte calcule, de data asta din perioada interbelică, mai precis anul 1937. Un sublocotenent câştiga anual suma de 5.640 de lei, însemnând totalul soldei şi al venitului din zestre. Câştigul unui locotenent – soldă plus dotă – ajungea la 6.192 de lei, tot pe an.
Consiliu de Război pentru cine se căsătorea fără aprobare
Legea era foarte aspră cu cei care încălcau aceste principii. Dacă îndrăzneai, ca militar, să te căsătoreşti fără acceptul superiorilor tăi, cazul era imediat raportat comandamentului Corpului de Armată, în subordinea căruia se afla unitatea la care activa incriminatul. Fără niciun fel de discuţii, ofiţerul în cauză era dat afară din Armată prin Înalt Decret Regal. Şi nu numai atât, pentru că se putea ajunge la ceva mult mai grav, dacă erai încadrat la nesupunere şi act de indisciplină. Pentru aşa ceva riscai să fii judecat în Consiliul de Război.
Căsătoria neregulamentară desfăcută la ordin
Dacă alte state europene – Franţa sau Italia – aveau şi ele reglementări în privinţa căsătoriei militarilor, în schimb legislaţia românească se remarca prin intransigenţă. Cum altfel să priveşti situaţia în care era pus un ofiţer de-al nostru care încălcase regulile, când căsătoria putea fi desfăcută la ordinul superiorilor lui?! Situaţia s-a mai îmblânzit pe parcurs, vinovatul fiind amânat de la avansări. Cert este că, aşa cum se arată în documente, viaţa de familie a ofiţerilor Armatei Române era mereu în atenţia eşaloanelor superioare.
O încercare de-a elimina concubinajul, în 1921
Dar, cum se întâmplă mereu la noi, românii găsesc portiţe de-a ocoli legea, astfel că în rândul militarilor apare fenomenul concubinajului. Conducerea ţării ia act de situaţie şi, în 1921, prin Înalta Apostilă a Regelui, se acordă o lună, între 27 februarie şi 27 martie, timp în care cei care depuseseră cereri de căsătorie au primit aprobare de nuntă fără să mai fie nevoie ca soţia să aibă zestre. Acesta era şi motivul pentru care cuplurile nu se căsătoriseră – ofiţerul se îndrăgostise de o fată săracă. Autorităţile nu renunţă totuşi, sub niciun chip, la sfântul principiu al moralităţii. Acest aspect fiind rezolvat, se dă aviz faborabil rapoartelor Ministerului de Război – având numerele 13352 şi 13353 – din anul deja menţionat. Se impune însă o condiţie decisivă ofiţerilor – să recunoască oficial copiii rezultaţi în timpul concubinajului. Vizată în acest sens era perioada cuprinsă între anii 1919 – 1921.
Nevasta nu trebuia să ştie neapărat limba română
Pe cât de dură, pe atât de lipsită de discriminare era totuşi legislaţia românească. O nouă reglementare a căsătoriei militarilor apare în 4 aprilie 1931. Soţiile ofiţerilor români puteau fi de orice etnie sau religie. Noua lege nu impunea femeilor nici măcar să cunoască limba română, în cazul în care domnul pusese ochii pe o divă din altă ţară. Zestrea nu mai era nici ea o povară. Pe lângă reducerea cuantumului dotal acordat în fiecare an militarului, apare ceva nou – soţiile ofiţerilor superiori sunt scutite de această responsabilitate. Moralitatea rămâne, în continuare, decisivă pentru domnişoarele dornice de-a se mărita cu un ofiţer al Armatei Regale.
Corupţie versus moralitate
Moralitatea, bat-o vina! Un subiect delicat asupra căruia, în 1937, se apleacă colonelul magistrat Vasile Chiru, consilier la Curtea Militară de Casaţie şi Justiţie, într-un amplu material publicat în „Pandectele militare”, luând în discuţie tot angrenajul legislativ al mariajului militarilor români. Şi ce scoate în evidenţă autorul – „modul de constatare a moralităţii viitoarei soţii şi a familiei sale, aşa cum cere regulamentul, nu prezită eficacitatea cerută”. Altfel spus, femei cu un trecut îndoielnic puteau ajunge soţii de militari în baza acelui certificat de bună purtare, o hârtie, iată, fără valoare, dacă era mistificată. „De aici se naşte apoi un rău pentru familia militară, de o gravitate excepţională, adică pierderea sentimentului de camaraderie între ofiţerii însuraţi”, trage concluzia specialistul în privinţa slăbiciunilor legii.
Te însori numai cu românce
Se putea oare ca politica să nu-şi bage coada şi-n sentimentele militarilor noştri?! Mai întâi, războiul intră cu bocancii în viaţa intimă. Vedem ce s-a întâmplat în 1941. Atunci sunt emise două decrete – 1867 şi 1909 – în luna iunie. Primul elimină, pentru toate categoriile de soldaţi, condiţia zestrei de la viitoarea soţie. Dar impune alor noştri să se însoare numai cu românce. Al doilea decret transmite ofiţerilor că, în afară de românce, se pot uita şi după italience sau nemţoaice. Că doar erau reprezentantele aliaţilor noştri la vremea aceea, nu-i aşa?!
Comisarul politic
Tot despre politică, de data asta în regimul comunist. Noua orânduire vrea, e drept, dintr-o cu totul altă perspectivă, să controleze viaţa privată a militarilor români. Viitoarele neveste erau verificate, dar nu la moralitate, ci numai în ceea ce priveşte originea socială, de unde să reiasă „devotamentul faţă de Republica Populară România”. Dacă ataşamentul femeii faţă de culoarea roşie a drapelului era de netăgăduit, atunci comisia – formată din comandantul unităţii şi adjunctul său – aproba căsătoria. Nu peste mult timp îşi va face apariţia în „peisaj” şi ofiţerul politic al unităţii militare. El va avea ultimul cuvânt în obţinerea permisiunii de căsătorie, în conformitate cu măsurile impuse prin Decretul 352 din 18 martie 1950. Istoria consemnează, cel puţin scriptic, după perioada Gheorghiu-Dej, eliminarea tuturor obstacolelor – birocratice, politice sau de altă natură – în calea iubirii pe care un militar o nutreşte faţă de aleasa lui. Azi au rămas doar amintirile. E-he, de pe vremea când era bunica fată… (Dan Gheorghe).

Exclusiv
IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
Dezvăluiri incendiare aruncă, din nou și cu un tupeu greu de digerat, în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova. După ce „Incisiv de Prahova” a demascat deja „afacerea de familie” condusă sub bagheta comisarului Marcel Bălan, acum vine și „riposta” de la „Clan”! O ripostă atât de penibilă, încât ridică serioase semne de întrebare nu doar despre moralitatea, ci și despre minimele cunoștințe juridice ale celor care ar trebui să aplice legea.
I. Amenințarea „Păpușii Gonflabile”: Cristina Bălan, între demnitate și ridicol!
Ceea ce părea a fi doar un „nod în papură” la IPJ Prahova, prin poziția doamnei „Carmen”/Cristina Bălan (acum identificată, chiar de către ea, ca fiind Cristina Bălan, soția adjunctului), a escaladat într-o farsă juridică de prost gust. În loc să corecteze incompatibilitățile flagrante semnalate de „Incisiv de Prahova” la data de 30 ianuarie 2026, „Doamna Nod în Papură” a ales calea intimidării.
Într-un mesaj plin de indignare artificială, „Bălan Cristina, persoană privată, neavând calitatea de persoană publică” (citat textual, spre amuzamentul etern al juriștilor), a expediat redacției noastre o notificare. Printre rânduri, amenințări cu instanța, solicitări de ștergere a articolului și un tupeu demn de o cauză mai bună. Doamna Cristina, care potrivit investigațiilor „Incisiv de Prahova” (iulie 2025) a anchetat la un moment dat interlopii cu care soțul ei, Marcel Bălan, se distra de minune la chefuri, ne pretinde acum că nu este persoană publică! Asta în timp ce ocupă funcția de ofițer în cadrul Biroului de Ordine Publică, sub bagheta aceluiași soț, Marcel Bălan, care are atribuții de Ordine Publică și Rutieră! Penibil, nu-i așa? Când moralitatea e o păpușă gonflabilă, e clar că și logica se dezumflă.
II. Incompatibilitatea, o necunoscută „legală”: De la codul civil la analfabetismul juridic
Ghid-privind-incompatibilitatile-si-conflictele-de-interese-editia-2024 (1) – pag 40!
Redacția „Incisiv de Prahova” a răspuns cu un zâmbet amar la pretențiile doamnei Bălan, provocând-o să apeleze imediat la instanță. „Nu sunteți persoana publică? Interesant! … Vă îndrumăm spre instanță – poate nimeriți un «complet de judecată» favorabil – atât dvs. cât și soțul dvs. Dezvăluiri”, a fost replica noastră. Apoi, am continuat: „Având în vedere răspunsul nostru tranșant – vă rugăm să nu mai pierdeți timpul celor 48 de ore și să vă adresați instanței începând din clipa asta – pentru Ordonanța Prezidențială. Așteptăm de câțiva ani cu mare interes de când ne-a amenințat în același sens – soțul dvs. care nici acesta nu este… persoană publică. Ne vedem în instanță. Cu deosebit respect”.

Dar de ce atâta siguranță din partea noastră? Simplu! Incompatibilitatea pentru rudele de gradul 1 în Poliția Română nu este o fabulație de presă, ci o realitate juridică! Conform reglementărilor, polițiștii nu pot avea în subordine directă rude de gradul 1 (soț/soție), pentru a preveni influențarea deciziilor și pentru a evita conflictul de interese. Interdicția majoră este ca o rudă să fie șeful direct sau subordonatul direct al celuilalt. Dacă o astfel de situație intervine (ex: prin căsătorie, transfer sau numire într-o funcție de conducere), unul dintre polițiști trebuie să se transfere sau să schimbe compartimentul pentru a elimina starea de incompatibilitate.
Acest principiu fundamental este ignorat cu nonșalanță la IPJ Prahova. „Doamna Nod în Papură”, alias Cristina Bălan, este subordonată soțului său, Marcel Bălan, în cadrul aceleiași structuri! Acesta nu e un „nod în papură”, e un „nod la ștreang” pentru orice pretenție de legalitate! Faptul că „doamna” pretinde că nu este persoană publică și că informațiile sunt „neadevărate” demonstrează un nivel de „habarnism” juridic periculos pentru un ofițer de poliție. Cum poate o persoană care nu înțelege aceste principii elementare să aplice legea?
III. „Clanul Nod în Papură”: O „Famiglie” care sfidează bunul simț și legea!
Cazul „Clanului Nod în Papură” confirmă, din păcate, că IPJ Prahova a devenit un poligon de testare a impunității și un model de „circar în uniformă”, așa cum l-am numit pe Marcel Bălan încă din iulie 2025. De la episodul „crimă cu păpușa gonflabilă” și promovarea sa, până la situația actuală, instituția e un perpetuu spectacol de prost gust.
Dezvăluirile „Incisiv de Prahova” despre „Caracatița White Tower” (februarie 2024) și „Operațiunea Dosar Șters” au arătat o corupție sistemică. Acum, cu amenințările penibile ale „Doamnei Nod în Papură” și ignorarea flagrantă a legii incompatibilităților, tabloul este complet. Cetățenii Prahovei merită o poliție care să-i protejeze, nu o „afacere de familie” în care carierele sunt distruse de răzbunări personale și incompatibilități strigătoare la cer, iar șefii și soțiile lor nu cunosc nici măcar elementele de bază ale legii.
Dormiți liniștiți, dragi cetățeni, „Clanul Nod în Papură” veghează… la propriile interese și la propria ignoranță, amenințând cu procese pe oricine îndrăznește să arate adevărul.
Ne vedem în instanță, dragi membri ai „Clanului nod în Papură” (aici)!
Acolo, sub ochii publicului și ai judecătorului, vom desăvârși dezvăluirile, demonstrând, cu acte și mărturii, exact cine sunteți. Credeați că ne intimidați?
Noi… ABIA AȘTEPTĂM să înceapă adevăratul spectacol al justiției (aici) !, poate nu in acest judet unde inca sunt culoarele justitiei….Vom reveni! (Cristina T.).
Exclusiv
IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
Dezvăluiri incendiare aruncă din nou în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, unde, se pare, conceptul de „conflict de interese” este doar o poveste pentru naivi. După ani de scandaluri, de la „Caracatița White Tower” (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc, la „Operațiunea Dosar Șters” (aici), instituția pare să fi atins apogeul absurdului sub bagheta comisarului Marcel Bălan.
O nouă „recidivă” confirmă că, la IPJ Prahova, regulile sunt făcute doar pentru alții, iar „etica” se prezintă sub forma unei păpuși gonflabile, gata să fie umflată sau dezumflată după bunul plac al șefilor.
Recidiva „eroului” Marcel Balan: De la dans cu interlopii la comandă supremă în „famiglie” (aici)
Marcel Bălan, un nume deja sonor în analele grotescului prahovean, pare să nu se dezmintă. După ce, așa cum a dezvăluit Incisiv de Prahova (iulie 2025), se distra de minune la chefuri cu interlopii pe care propria-i soție, pe atunci angajată la Biroul Furturi din Conducte, îi ancheta, acum „eroul” nostru bifează o nouă performanță. Am crezut că episodul „crimă cu păpușa gonflabilă” și promovarea sa ulterioară la șefia IPJ Prahova a reprezentat vârful carierei sale de circar în uniformă. Ne-am înșelat amarnic!
„Famiglia” „nod în papură”: Când inspecțiile devin răfuieli personale
Adevărata capodoperă a „managementului” de la IPJ Prahova iese la iveală odată cu poziția doamnei Carmen Bălan. În timp ce alte instituții se luptă cu declarații de avere și incompatibilități modeste, la Prahova se face școală! Doamna Carmen Bălan este, nici mai mult, nici mai puțin, ofițer în cadrul biroului de Ordine Publică. Sub cui subordonare, vă întrebați? Sub bagheta domnului Marcel Bălan, care, ce coincidență, are atribuții de Ordine Publică și Rutieră!
Acest fapt nu este doar un simplu conflict de interese, este o incompatibilitate flagrantă, un veritabil „nod în papură” pe care nimeni nu pare să-l vadă. Și nu orice „nod”, ci unul cu epoleți! Doamna Bălan, beneficiind de „relația” cu soțul-șef, este liberă să acționeze după bunul plac, căutând cu asiduitate „nod în papură” la diverse secții de poliție. Activitatea ei principală, culmea, ar trebui să fie îndrumarea, nu vânarea de probleme. Dar cine să o controleze pe „Doamna Nod în Papură” când șeful suprem este chiar partenerul de viață? Controlul intern pare să fie doar o glumă bună, mai ales când, în mod „coincidențial”, polițiștii „incomozi” ajung direct „în hârtii” la Control Intern, proaspăt „pescuiți” din inspecțiile sale.
Precedentul umilinței: Chiar și „despoții” se inclină, Marcel Balan, nu! (aici)
Scandalul capătă accente de comedie amară când îl comparăm pe Marcel Bălan cu predecesorul său. Ne aducem aminte de un fost șef „împuternicit” al IPJ Prahova, un „despot” arogant, care, avertizat de serviciile de informații că nu este nici moral și nici legal ca soția sa, angajată la Resurse Umane, să-i fie subordonată, a luat măsuri! Da, ați auzit bine! Chiar și un „despot” a fost capabil să înțeleagă etica, mutându-și soția la un alt serviciu, după doar șapte zile de la „sfatul prietenesc”.
Dar Marcel Bălan? Sub „protecția” lui Miritescu – al cărui nume apare și în contextul „Caracatiței WHITE TOWER” și al încercărilor de a stopa anchete penale (conform Incisiv de Prahova, februarie 2024) – moralitatea și legalitatea sunt concepte demult depășite. Pentru el, se pare, legea este doar un detaliu, iar etica o glumă proastă pe care o ignoră cu „balansul” specific.
Prahova, poligonul de testare al impunității: De la „chei franceze” la „noduri conjugale”
Această nouă „recidivă” în cadrul IPJ Prahova completează tabloul sumbru pe care Incisiv de Prahova l-a desenat constant. De la dosarele penale în care „un cal balan și un pescar au picat pe tehnică” (octombrie 2023), la „operațiunea dosar șters” și „metoda Portocală” de fabricare a „cheilor franceze” (ianuarie 2026), instituția pare a fi un poligon de testare a limitelor abuzului și corupției.
Rămâne de văzut câți polițiști „incomozi” vor mai fi „băgați în hârtii” de „Clanul Nod în Papură” și cât timp va mai tolera Ministerul Afacerilor Interne acest circ tragicomic. Cetățenii Prahovei merită o poliție care să-i protejeze, nu o afacere de familie în care carierele sunt distruse de răzbunări personale și incompatibilități strigătoare la cer. Dormiți liniștiți, dragi cetățeni, „Clanul Nod în Papură” veghează… la propriile interese! Vom reveni cu dezvaluiri senzationale! (Cristina T.).
Exclusiv
Clanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
Sora, Soțul și Fiul – O triplă alianță contabilă în umbra viceprimarului
În micuța și, până acum, liniștita localitate Boldești-Scăeni, se țese o poveste demnă de un scenariu de film, dar, din păcate, una cu puternice accente de realitate românească. Sub lupa implacabilă a datelor publice și a informațiilor care aruncă o lumină tulbure asupra administrației locale, se conturează un sistem în care afacerile de familie par să prospere, alimentate, cel puțin indirect, de banii publici. La centrul acestei rețele stă, neîndoielnic, familia viceprimarului Cioc Rodica, o familie care, prin membrii săi, pare să fi acaparat o bună parte din sfera contabilității și consultanței fiscale locale, într-un mod ce ridică serioase semne de întrebare privind etica și integritatea în funcția publică.
I. „Experții contabili” de casă: De la unitatea medico-socială la Clubul Sportiv, toate pe mâna sorei!
Recent, a ieșit la iveală că CONTA APS EXPERT CONSULTING SRL, o firmă de contabilitate cu sediul în Boldești-Scăeni, Str. Bucovului 17 A, deține un contract strategic: cel de contabilitate cu Unitatea de Asistență Medico-Socială din localitate. Nimic neobișnuit, am putea spune, până la momentul în care aflăm cine este „geniul contabil” din spatele acestei entități. Potrivit datelor oficiale de pe Listafirme.ro, unic asociat și administrator al CONTA APS EXPERT CONSULTING SRL este nimeni alta decât doamna Vîlcu Andreea. Coincidența face ca doamna Vîlcu Andreea să fie sora doamnei Cioc Rodica, actualul viceprimar al orașului Boldești-Scăeni.
Dar legăturile nu se opresc aici! Aceeași Vîlcu Andreea, prin aceeași firmă sau o alta în care este implicată, se pare că se ocupă și de contabilitatea clubului sportiv local, întocmind inclusiv documente de execuție. Cu alte cuvinte, banii publici, gestionați de Primărie și instituțiile subordonate, par să găsească drumul cel mai scurt spre… sora viceprimarului. Eficiență maximă sau un conflict de interese de proporții monumentale?
II. Imperiul contabil se extinde: Unde se termină „famiglia” și de unde incepe bugetul local?
Pe lângă CONTA APS EXPERT CONSULTING SRL, doamna Vîlcu Andreea mai figurează, cu o cotă de 55% din capitalul social, ca administrator și asociat în ACCOUNTING EXPERT FOR YOU SRL, o firmă care, conform datelor Listafirme.ro, a înregistrat un profit de peste 106.000 RON în 2024, dintr-o cifră de afaceri de aproape 300.000 RON, clasându-se pe locul 1 în topul afacerilor din domeniul său în Boldești-Scăeni. Interesant este că, în această firmă, alături de sora viceprimarului, regăsim și pe domnul Cioc Gabriel Stelian, deținătorul unei cote de 45% și, totodată, soțul viceprimarului Cioc Rodica.
Așadar, avem o viceprimăriță, soțul ei, sora ei, toți, într-un fel sau altul, în miezul afacerilor de contabilitate care, prin natura lor, intră în contact direct cu sfera publică și cu fondurile comunității. O rețea care, cel puțin pe hârtie, pare de neclintit.
III. „Divan Solutions”: Valsul administratorilor în familia viceprimarului
Tabloul familial de afaceri nu ar fi complet fără DIVAN SOLUTIONS SRL, o companie cu activitate în comerțul cu amănuntul, deținută în cote egale (50%-50%) de domnul Cioc Gabriel Stelian (soțul viceprimarului) și domnul Cioc Vlad Mihai (fiul viceprimarului). Dar aici intervine o „manevră” demnă de manualele de evitat scandalul public: până de curând, chiar doamna Cioc Rodica, viceprimarul în funcție, figura ca administrator în această firmă!
Conform istoricului administratorilor disponibil public, la data de 04.10.2024, doamna Cioc Rodica a fost revocată din funcția de administrator. În aceeași zi, pe 04.10.2024, a fost adăugat ca administrator domnul Cioc Vlad Mihai, fiul, cu un mandat valid până în 2073! O demisie „elegantă” sau o tentativă penibilă de a masca legăturile evidente între funcția publică și interesele private, exact în momentul în care lucrurile ar fi putut deveni „fierbinți”? Faptul că toate aceste companii – ACCOUNTING EXPERT FOR YOU SRL și DIVAN SOLUTIONS SRL – funcționează de la aceeași adresă (Str. Bucovului 17, Boldești-Scăeni), iar CONTA APS la numărul 17A, completează imaginea unui hub de afaceri familial, amplasat strategic la ușa primăriei.
Concluzie: O „microîntreprindere” de interese publice și private?
ACCOUNTING EXPERT FOR YOU SRL din PRAHOVA (CUI 45659150) – date firmă, contact, bilanț, CAEN CONTA APS EXPERT CONSULTING SRL din PRAHOVA (CUI 39377287) – date firmă, contact, bilanț, CAEN DIVAN SOLUTIONS SRL din PRAHOVA (CUI 31468304) – date firmă, contact, bilanț, CAEN (1) DIVAN SOLUTIONS SRL din PRAHOVA (CUI 31468304) – date firmă, contact, bilanț, CAEN DIVAN SOLUTIONS SRL din PRAHOVA (CUI 31468304) – date firmă, contact, bilanț, CAEN_1
„Soți fericiți cu firme de contabilitate care gestionează banii publici, unde soția este viceprimar” – această propoziție, de o duritate tăioasă, sintetizează perfect situația din Boldești-Scăeni. Ceea ce se profilează nu este doar o serie de coincidențe nefericite, ci un model de interconectare a intereselor private cu decizia publică, sub nasul, și cu implicarea, membrilor cheie ai administrației locale.
Întrebările retorice se impun: Cât de transparentă este gestionarea banilor publici când „experții” sunt chiar din familia celui care ar trebui să vegheze? Cine garantează imparțialitatea și corectitudinea contractelor? Și, mai ales, cât va mai dura până când cetățenii din Boldești-Scăeni vor cere socoteală pentru aceste „aranjamente” de familie, care miros puternic a abuz în serviciu și conflict de interese? Într-o țară în care corupția la nivel local sufocă dezvoltarea, cazul de la Boldești-Scăeni ar putea deveni un studiu de caz de manual.
Nepotismul la paritate cu ilegalitatea: De la contabilitate de clan la dispoziții abuzive, confirmate oficial!
„Soți fericiți cu firme de contabilitate care gestionează banii publici, unde soția este viceprimar” – această propoziție, de o duritate tăioasă, sintetiza perfect situația din Boldești-Scăeni, unde interesele private par să se împletească periculos de mult cu funcția publică. Dar, tocmai când credeam că am atins zenitul absurdului, Primăria Boldești-Scăeni, într-o probă de transparență (involuntară sau nu), ne-a oferit cireașa de pe tort: Refuzul oficial al contrasemnării de către secretarul general al UAT Boldești-Scăeni a Dispoziției Primarului nr. 424/29.12.2025. Obiectul? Transferul doamnei Ilie Ioana Carmen într-o funcție publică de conducere, o mișcare flagrantă, deoarece persoana transferată nu ar îndeplini condițiile legale, fapt confirmat chiar de un document oficial publicat pe site-ul Primăriei. Mai mult, acest caz se leagă de un scandal anterior, în care președintele CSO Boldești-Scăeni, domnul Ilie (probabil membru al aceleiași familii), a fost implicat în deturnarea unor bani publici ai clubului sportiv în conturi personale – fonduri restituite abia după presiunea opiniei publice, nu din proprie inițiativă, dovadă a impunității și a lipsei de control intern.
Concluzie: Legea ca „sugestie opțională” și spectacolul absurdului administrativ
Acest refuz al secretarului general, garantul legalității, nu este un moft birocratic, ci un avertisment roșu sângeriu: un act al primarului încalcă legea. Așadar, nu mai vorbim de zvonuri sau „atacuri politice”, cum a catalogat Primăria inițial, ci de o confirmare oficială a ilegalității, venită din interiorul sistemului. În Boldești-Scăeni, problema nu mai este dacă funcțiile se oferă ca recompensă pentru loialitate de clan, ci că documente oficiale arată acum fără echivoc că legea este tratată ca o sugestie opțională, iar mecanismele de control sunt ignorate până în punctul în care devin penibile, dar imposibil de ascuns. Cât de departe poate merge această mascaradă, înainte ca cineva să tragă cortina?
Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 5 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 17 oreClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 5 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 17 oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!




