Featured
Via Transilvanica, mai mult decât un traseu: comunitatea care dă speranță Praidului
Via Transilvanica, de la traseu turistic la comunitate vie
În localitatea Praid, Via Transilvanica se dovedește a fi mult mai mult decât o potecă turistică pe harta României. Potrivit europarlamentarului social‑democrat Victor Negrescu, prezent la Zilele Via Transilvanica, proiectul s-a transformat într-o veritabilă comunitate: oameni care cred în solidaritate, în dezvoltare locală și în puterea de a lega între ele regiuni, tradiții și generații.
Negrescu subliniază că energia celor implicați conferă traseului o dimensiune socială și civică aparte, depășind cu mult ideea clasică de proiect turistic.
De la vis la model european: rolul fraților Ușeriu
În declarațiile sale, Victor Negrescu îi felicită pe Alin și Tibi Ușeriu pentru că au reușit să transforme un vis într-un proiect care inspiră astăzi o întreagă Europă. El vorbește despre „extraordinara energie” a comunității care gravitează în jurul Via Transilvanica și despre modul în care acest proiect a devenit reper pentru cei care cred în dezvoltarea prin inițiativă locală.
Participarea europarlamentarului la evenimentele organizate la Praid a fost și un prilej de dialog cu voluntarii, organizatorii și turiștii care dau viață traseului.
Zilele Via Transilvanica la Praid: un semn de încredere într-un moment dificil
Organizarea Zilelor Via Transilvanica la Praid, în acest an, are o încărcătură specială. Victor Negrescu subliniază, în intervenția sa, că prezența turiștilor și a susținătorilor proiectului într-o perioadă dificilă pentru comunitate capătă valoarea unui mesaj puternic de încredere și speranță.
Într-un context marcat de pagube și provocări, faptul că Praidul devine gazda unui eveniment cu o asemenea vizibilitate este văzut ca o confirmare a potențialului local și a capacității comunității de a merge înainte.
Dezvoltare locală cu sprijin european: un proiect-pilot inspirat de Via Transilvanica
Negrescu arată că Via Transilvanica a devenit, la nivel european, un model de bună practică. În calitate de membru al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, el a inițiat un proiect-pilot finanțat la nivelul Uniunii Europene, dedicat traseelor turistice de lungă distanță.
Inspirat direct de succesul Via Transilvanica, acest proiect urmărește transformarea unor astfel de inițiative în motoare de dezvoltare economică, socială și comunitară pentru regiunile rurale din întreaga Europă. Obiectivul este clar: turismul durabil să devină un instrument concret de revitalizare a zonelor mai puțin dezvoltate.
Fonduri europene pentru refacerea infrastructurii și sprijin pentru Salina Praid
Un alt element esențial menționat de europarlamentarul social‑democrat este sprijinul financiar european pentru refacerea infrastructurii afectate de inundațiile din 2025. Comisia pentru Bugete urmează să aprobe alocarea a aproximativ 14,3 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene.
Potrivit lui Victor Negrescu, această sumă va viza inclusiv repararea pagubelor suferite de Salina Praid, un obiectiv strategic atât pentru economia locală, cât și pentru atractivitatea turistică a regiunii.
„Dezvoltarea durabilă începe cu oamenii”
Mesajul de fond al europarlamentarului, consemnat în declarațiile sale, este că Via Transilvanica demonstrează cum dezvoltarea durabilă pornește, înainte de orice, de la oameni. Atunci când o comunitate crede în propriul viitor, spune Victor Negrescu, poate „muta munții din loc”.
În viziunea sa, Via Transilvanica nu este doar un drum care leagă localități, ci un exemplu de cum inițiativa civică, susținută de fonduri europene bine direcționate, poate rescrie destinul unor regiuni rurale și poate oferi un model replicabil în întreaga Uniune Europeană.
Exclusiv
Dosarul care i-a rupt pe procurori de oboseală: plângerea politistului Vitalie Josanu, cărată pe targă între parchete
Justiția română, sufocată de… o plângere „de complexitate medie”
În România, nu marile rețele de crimă organizată pun justiția în genunchi, ci o plângere penală de „complexitate medie”. Sindicatul „Diamantul” dezvăluie cazul halucinant al plângerii formulate de Vitalie Josanu împotriva unor funcționari din DGPI, plângere care a reușit performanța să zacă un an prin sertare, să fie plimbată ritualic între parchete și, în final, să intre la „terapie intensivă” procedurală.
Judecătorul, analizând cererea contestatorului, constată, doct, că nu poate fi primită. Motivul? Nu pentru că n-ar exista plângere, nu pentru că n-ar exista fapte, ci pentru că, între timp, dosarul a intrat în aparate: sistemul, brusc, a început să dea semne de viață. Dar abia după ce s-a formulat o nouă plângere, specială, pentru tergiversarea cauzei.
10.02.2025: Ziua în care plângerea lui Josanu a obosit Ministerul Public
La data de 10.02.2025, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înregistrează, sub nr. 1898/VIII/1/2025, plângerea penală a lui Vitalie Josanu împotriva funcționarilor DGPI. Omul reclamă fapte grele:
- abuz în serviciu – art. 297 alin. 1 Cod penal,
- fals intelectual – art. 321 alin. 1 Cod penal,
- art. 13² din Legea nr. 78/2000 – clasicul accesoriu pentru fapte cu parfum de corupție.
Te-ai aștepta ca, la un asemenea meniu, procurorii să sară din scaun. În realitate, doar „privitul dosarului” le-a consumat, cum remarcă mușcător Sindicatul „Diamantul”, o cantitate suspect de mare de energie. Cazul e etichetat cu delicatețe birocratică drept având „complexitate medie”. Adică nici banal, nici complicat – exact nivelul la care începe lenea cronică.
Plimbare cu escortă: de la Sectorul 6 la DIICOT – și invers, dacă se poate

După un somn sănătos, urmează momentul marilor mișcări… de hârtii.
La data de 28.04.2025, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 București emite o ordonanță prin care declină cauza către DIICOT – Structura Centrală. Dosarul pleacă la drum, înregistrat acolo la data de 09.05.2025. Nimic spectaculos: încă o mapă schimbă biroul, încă un grefier se ridică de pe scaun.
Apoi, pe 15.05.2025, Parchetul de pe lângă ÎCCJ – DIICOT Structura Centrală emite ordonanța nr. 2275/165/P/2025, prin care dispune începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor indicate de Josanu: art. 297 alin. 1 C. pen., art. 321 C. pen. și art. 13² din Legea 78/2000.
După un an de zăcut și plimbat, dosarul face primul pas: nu anchetăm încă pe cineva anume, ci, în stilul clasic, „în rem”. Adică „anchetăm fapta”, nu oamenii. Funcționarii DGPI pot răsufla ușurați: încă nu le strică nimeni ziua cu calitatea de suspect.
20.05.2025: Josanu, audiat. Sistemul face febră musculară de la atâta activitate
La data de 20.05.2025, autorul plângerii, Vitalie Josanu, este audiat. Un eveniment istoric: cineva chiar vorbește într-un dosar care aproape intrase în moarte clinică.
A doua zi, pe 21.05.2025, un organ de cercetare penală este împuternicit să efectueze acte de urmărire penală. Se semnează, se deleagă, se parafează. Nimeni nu sare garduri după infractori, dar se sare din nou peste un prag psihologic: s-a mai pus o semnătură în dosar.
Pe 25.05.2025, se emite o ordonanță de delegare. Ancheta, simbolic, prinde carne pe oase: cineva, undeva, e însărcinat să facă ceva. Ce anume? În principal, să scrie adrese.
27.05.2025 – 29.05.2025: „Cine sunt funcționarii?” – întrebare grea, demnă de un roman polițist
La data de 27.05.2025, este emisă o adresă către DGPI, pentru identificarea funcționarilor vizați de plângere. După un an de dosar mort, sistemul descoperă întrebarea fundamentală: „pe cine anchetăm, concret?”.
DGPI răspunde la data de 29.05.2025. Se confirmă ceea ce știa toată lumea de la început: există funcționari, au nume, au funcții, au dosare de personal. Dar până să ajungă aceste evidențe banale în mapa dosarului, a fost nevoie de timp, hârtie, ștampile și, evident, tone de energie intelectuală consumată doar din „privitul dosarului”.
Iunie 2025: Ridicarea copiilor de înscrisuri – marele efort logistic
Intrăm în luna iunie, luna în care, pentru prima oară, justiția se ridică din pat.
La 04.06.2025, se emite o ordonanță de ridicare de copii de pe înscrisuri. Nu vorbim despre percheziții spectaculoase, nu apar mascați, nu sar televiziunile la ușă. Se cer, modest, niște copii de documente.
La 10.06.2025, se întocmește procesul-verbal de ridicare a înscrisurilor. Hârtiile ajung, în sfârșit, la dosar. După atâtea luni de vegetație, dosarul începe să prindă greutate fizică, dacă tot nu excelează la conținut procedural.
Urmează alte adrese, relații solicitate, eventual instituții gen CNSAS, MApN, sau alte structuri – tot lanțul birocratic clasic activat pentru a confirma, cu sute de hârtii, ceea ce se știa din prima zi: că în DGPI există funcționari care, potrivit plângerii lui Josanu, ar fi comis fapte prevăzute de Codul penal și Legea 78/2000.
Judecătorul constată: cererea nu poate fi primită. Justiția, în schimb, poate fi scuipată în față
În final, în hotărârea de cameră preliminară, judecătorul reține, cu aer tehnic, că:
- plângerea penală a lui Vitalie Josanu a fost înregistrată la 10.02.2025;
- cauza a fost declinată la 28.04.2025 către DIICOT – Structura Centrală, înregistrată la 09.05.2025;
- la 15.05.2025 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem;
- au fost efectuate acte: audierea lui Josanu (20.05.2025), împuternicirea organului de cercetare penală (21.05.2025), ordonanța de delegare (25.05.2025), adresa la DGPI (27.05.2025), răspunsul DGPI (29.05.2025), ordonanța de ridicare de copii de înscrisuri (04.06.2025), procesul-verbal de ridicare (10.06.2025) ș.a.m.d.
Pe scurt: sistemul a mișcat. Cu viteza unui melc în comă, dar a mișcat. Și, pentru că s-au făcut „demersuri”, cererea de sancționare pentru tergiversare devine, brusc, inadmisibilă. Că doar nu poți acuza tergiversare într-un dosar în care, după ce ai țipat că stă degeaba, apar în grabă câteva foi la dosar.
Plângere la ATI: pacientul trăiește, dar e ținut în viață de hârtie
Cazul relatat de Sindicatul „Diamantul” arată o realitate cinică:
- un an de zăcut al plângerii penale,
- plimbarea între parchete ca unic sport național al dosarelor,
- activare bruscă abia după plângerea pentru tergiversare,
- o succesiune de acte procedurale minimalist-igienice, făcute strict cât să se poată spune „se lucrează”.
Nu avem o anchetă reală, ci o resuscitare de fațadă. Un cordon de perfuzii birocratice ține în viață dosarul, în timp ce funcționarii DGPI, semnalați expres de Josanu, rămân bine-mersi, protejați sub cupola „în rem-ului” etern.
Concluzie: procurori epuizați de privit dosare, nu de făcut justiție
În loc să fie un instrument ferm împotriva abuzului în serviciu și falsului intelectual, justiția română se prezintă, în acest caz, ca un fel de salon de convalescență pentru dosare sensibile:
- dosarul lui Vitalie Josanu împotriva funcționarilor DGPI a fost lăsat să putrezească până când s-a reclamat oficial tergiversarea;
- imediat, sistemul a simulat activitatea printr-o serie de acte tardive, dar suficiente ca să dea bine pe hârtie;
- iar judecătorul, cu calm tehnic, constată că „nu se poate primi” cererea, pentru că – ce surpriză – se fac totuși acte în cauză.
Pamfletul amar al acestui caz, relatat pe baza documentelor oficiale și a dezvăluirilor Sindicatului „Diamantul”, e simplu: în România, justiția nu e neapărat oarbă. E doar foarte, foarte obosită. Mai ales când trebuie să atingă, fie și cu vârful pixului, un dosar în care apar, neplăcut, trei cuvinte: DGPI, abuz, fals. (Cristina T.).
Featured
Eroism dincolo de datorie: Trei polițiști din Olt au intrat în flăcări pentru a salva o viață
O intervenție dramatică a avut loc în localitatea Iancu Jianu, unde trei agenți de poliție și-au riscat viața pentru a extrage un bărbat imobilizat dintr-o locuință cuprinsă de un incendiu violent.
Într-o situație de criză unde fiecare secundă conta, Nicușor, Mihai și Roxana, polițiști în cadrul IPJ Olt, au demonstrat că spiritul de sacrificiu depășește adesea fișa postului. Potrivit informațiilor furnizate de Poliția Română, echipa a intervenit la un imobil aflat în flăcări, fiind informați la fața locului că în interior se află o persoană captivă, aflată în imposibilitatea de a se deplasa.
Curaj la limita exploziei: Lupta contra cronometru printre flăcări și gaze
Fără a ezita în fața pericolului iminent, cei trei polițiști au pătruns în casa inundată de fum și foc. În prima etapă a intervenției, agenții au reușit să identifice și să scoată la exterior două butelii de gaz, eliminând astfel riscul unei explozii care ar fi putut spulbera întreaga structură și ar fi pus în pericol casele învecinate.
Sursa citată precizează că, după asigurarea perimetrului de explozibil, polițiștii au reintrat în interiorul locuinței pentru a finaliza misiunea principală. Victima, un bărbat căzut la pământ și paralizat de teamă și intoxicație cu fum, a fost găsită în mijlocul flăcărilor și extrasă în siguranță de către salvatori.
Prețul salvării unei vieți: Răniți în misiune, dar victorioși în fața morții
Misiunea de salvare nu a fost lipsită de consecințe pentru membrii echipei de intervenție. În timpul manevrelor de extragere a victimei, unul dintre polițiști a suferit o arsură la nivelul brațului. Cu toate acestea, acesta a refuzat să abandoneze misiunea, continuând să asigure zona până când bărbatul salvat a fost preluat de echipajele medicale și incendiul a fost sub control.
Reprezentanții instituției subliniază că, dincolo de simpla relatare a unui incident, acest act reprezintă esența profesiei de polițist. „Adevărata misiune a unui polițist începe acolo unde viața unui om este în pericol”, notează Poliția Română, evidențiind faptul că pentru familia celui salvat, acest gest nu este doar o știre, ci șansa de a-și avea în continuare persoana dragă alături. (Paul D.).
Anchete
Împreună pentru Tudor: Sindicatul Europol mobilizează comunitatea pentru salvarea unui polițist de 32 de ani
Un grav accident rutier petrecut pe DN 1 a transformat viața unui tânăr agent de poliție într-o luptă continuă pentru supraviețuire și recuperare, generând un val de solidaritate fără precedent în rândul colegilor și al cetățenilor.
Sunt momente în care uniforma de polițist transcende funcția, structura sau gradul, devenind un simbol al umanității și al sprijinului reciproc. Potrivit unei informări transmise de Sindicatul Europol, Tudor Lungu, agent în cadrul formațiunii de poliție rutieră a Poliției Orașului Avrig, trece prin cel mai dificil test al existenței sale, după ce un eveniment tragic i-a schimbat cursul vieții într-o singură secundă.
O secundă fatală pe DN 1: Destinul frânt al unui tânăr polițist din Avrig
Drama a început pe data de 18 iulie, în localitatea Bradu, unde Tudor a fost victima unui accident rutier de o gravitate extremă. Deși a supraviețuit impactului inițial și a trecut prin multiple intervenții chirurgicale complexe, diagnosticul medicilor este unul sever. La doar 32 de ani, tânărul polițist se confruntă cu o realitate cruntă: măduva spinării i-a fost secționată, iar partea inferioară a corpului a fost grav afectată.
Sursa citată dezvăluie că, dincolo de suferința fizică, adevărata provocare abia acum începe. Pentru Tudor urmează un parcurs lung și anevoios de recuperare în centre specializate, tratamente costisitoare și posibile noi intervenții medicale, toate acestea implicând resurse financiare care depășesc cu mult posibilitățile unei familii obișnuite.
Costurile recuperării depășesc puterea unei familii: Apel la solidaritate colectivă
În fața acestei tragedii, Sindicatul Europol a lansat un apel umanitar către toți cei care pot întinde o mână de ajutor. Organizația subliniază că solidaritatea este singura cale prin care Tudor poate beneficia de îngrijirea medicală de care are nevoie cu disperare. Mesajul transmis este unul de unitate: nu cuantumul sumei contează, ci numărul celor care aleg să se implice.
Pentru cei care doresc să contribuie la fondurile necesare tratamentului, familia a pus la dispoziție următorul cont bancar:
- Titular cont: Anca-Eugenia Lungu
- IBAN: RO14 REVO 0000 1109 5222 9144
Puterea gesturilor mici într-o luptă uriașă: Cum putem ajuta la reconstrucția unei vieți
Dincolo de contribuțiile financiare, susținerea morală și vizibilitatea cazului sunt la fel de importante. Reprezentanții sindicatului îi îndeamnă pe cei care nu pot ajuta material să distribuie mesajul, astfel încât acesta să ajungă la cât mai multe persoane.
„Astăzi este Tudor cel care are nevoie de noi. Mâine, oricare dintre noi ar putea avea nevoie de sprijinul colegilor”, se arată în apelul Europol. Campania „Împreună pentru Tudor” rămâne o dovadă a faptului că, în fața suferinței, barierele profesionale dispar, lăsând loc camaraderiei și speranței că un tânăr polițist își poate recăpăta șansa la o viață demnă. (Sava N.).
-
Exclusivacum 3 zileMilitarii și-au plătit singuri pensiile cu 1,32 miliarde de euro. Statul doar încasează aplauzele
-
Exclusivacum 4 zileȘoferul apocalipsei pe cocaină și cu permisul suspendat, salvat de la propria prostie de „noua generație” de polițiști
-
Exclusivacum 4 zileHipodromul Ploiești – fabrica de campioni „intact dopati”. Cum se suspendă calul, se iartă trofeul și se umflă comisia „Nae & Stimatu”
-
Exclusivacum 3 zileDiplomație de familie, business de prietenie: cum se transformă ambasada din Cuba în sală de protocol pentru combinații private
-
Exclusivacum 2 zileZeul Luca și Colonia Cuba: cum s-a transformat MAE într-o prăvălie de familie, cu diplomă franceză la butonieră
-
Ancheteacum 2 zileExamenul echilibrului pentru „seniorii” magistraturii: Rezultate-șoc la testarea psihologică a judecătorilor care vor să revină în sistem
-
Administratieacum 4 zileCum sunt repartizați noii ofițeri ai Academiei de Poliție: 99 de posturi în țară, prioritate pentru cei cu mediile cele mai mari
-
Exclusivacum 4 zileRomânia offline: când cade serverul, se aprinde „grija” față de deținuți



