Featured
Mintea digitală a frontului: Shield AI transformă dronele low-cost în roiuri letale pentru Pentagon
Pentagonul face un pas decisiv către automatizarea totală a câmpului de luptă prin semnarea unui contract strategic cu Shield AI. Parteneriatul vizează integrarea software-ului de autonomie „Hivemind” pe noua platformă de atac LUCAS (Low-Cost Uncrewed Combat Attack System), marcând debutul unei ere în care roiurile de drone vor opera ca o entitate colectivă inteligentă.
Autonomie colaborativă: Decizii în timp real sub supraveghere umană
Sistemul Hivemind va acționa ca un pilot cu inteligență artificială, permițând grupurilor de drone să coordoneze manevre complexe și să se adapteze instantaneu la schimbările din mediul de luptă. Deși platformele vor naviga și vor colabora independent, fără intervenție umană directă, arhitectura sistemului păstrează un control etic strict: un singur operator uman va rămâne responsabil pentru decizia finală de a lovi o țintă. Această tehnologie promite să scurteze dramatic timpul scurs de la detectarea inamicului până la neutralizarea acestuia, eficientizând întregul „lanț al uciderii”.
LUCAS: Putere de foc la preț de sacrificiu
Platforma LUCAS, piesa centrală a acestui program pilot, reprezintă o reușită de inginerie inversă bazată pe modelul iranian Shahed 136. Cu un cost de producție de aproximativ 35.000 de dolari și o lungime de trei metri, această dronă kamikaze este proiectată pentru a transporta o încărcătură explozivă care detonează la impact. Primele demonstrații operaționale ale acestor roiuri de drone sunt programate pentru această toamnă, oferind o soluție eficientă și ieftină pentru mediile de luptă unde comunicațiile sunt bruiate sau restricționate.
Investiție de 55 de miliarde de euro pentru „dominanța dronelor”
Această inițiativă face parte dintr-o strategie mult mai amplă de înzestrare, sub egida programului „Drone Dominance”. Departamentul Apărării anticipează cheltuieli masive de aproape 55 de miliarde de dolari doar pentru anul fiscal 2027, fonduri direcționate către dezvoltarea autonomiei prin grupul DAWG (Defense Autonomous Warfare Group). Această structură a preluat și accelerat proiectele anterioare, având misiunea de a achiziționa mii de drone „sacrificabile” cu costuri reduse, destinate în special teatrului de operațiuni din Pacific, unde masa critică și tehnologia autonomă vor defini succesul militar.
Exclusiv
Lupul DNA la stână: Cum a pus Ministrul Darău statul pe silent și salariile pe turbo
Ministerul Economiei, transformat în SRL de casă
În timp ce se pozează în reformator cu „anticorupția” pe buze și „integritatea” pe Facebook, ministrul Economiei, Ambrozie-Irineu Darău, semnează în birou un act care scoate din priză orice control real la companiile de stat și predă butoanele banilor publici unei rețele politico-administrative cu miros greu de dosar penal.
Potrivit portalului instanțelor de judecată (Ecris) și documentelor oficiale consultate de redacție, rețeaua care a capturat Ministerul Economiei (MEDAT) funcționează cu spectrul cătușelor la orizont: un amestec de dosare DNA, delegări de atribuții și salarii obscene, toate acoperite cu ștampila ministerială.
În timp ce premierul și instituțiile de control par în comă indusă, ministrul Darău emite Ordinul nr. 762 din 19 mai 2026, prin care oferă puteri de tip „dictatură administrativă” Adrianei-Laura Miron – actual secretar general, persoană aflată oficial în vizorul Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
Același ordin luminează, cu un cinism dezarmant, mecanismul de control politic asupra companiei de apărare IOR S.A.: directoarea DAPS, Camelia Andreea Mina, conduce Consiliul de Administrație al companiei pe care ministerul ei ar trebui s-o supravegheze, își propune majorarea propriului venit de patru ori, iar locul unui administrator plecat este ocupat de un fidel politic. Toate, cu semnătura ministrului Ambrozie-Irineu Darău dedesubt.
De la AGOA la ANI: cinci zile ca să se coacă un conflict de interese
Cinci zile. Atât i-a trebuit ministrului Economiei, senator USR de Brașov, să transforme un eșec administrativ în potențială probă penală. După Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor (AGOA) din 14 mai 2026, Darău semnează Ordinul nr. 762/19.05.2026, prin care toate firele unui conflict de interese ajung frumos legate pe masa Agenției Naționale de Integritate și, logic, a Parchetului.
Ordinul confirmă ceea ce rezultă din documentele IOR S.A.: ministerul nu „supraveghează” compania strategică, o controlează politic, direct, prin oamenii săi.
Punerea în oglindă a sesizărilor de la IOR S.A. cu Ordinul de ministru nr. 762/19.05.2026 conturează – din perspectiva dreptului penal – un tablou clasic de: abuz în serviciu, trafic de influență și folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane. Desigur, calificarea juridică finală aparține procurorilor, dar materialul brut, conform documentelor oficiale, este pus la dispoziție cu generozitate chiar de minister.
„Paravanul penal”: Suspect DNA cu cheia de la seiful statului
În vârful schemei de putere de la MEDAT tronează Adriana-Laura Miron. Printre primele mișcări ale ministrului Irineu Darău a fost să o propulseze pe aceasta în poziția de Secretar General al ministerului.
O simplă consultare a portalului Ecris relevă însă un detaliu greu de trecut cu vederea: conform extraselor din Dosarul nr. 981/62/2023 de la Tribunalul Brașov – Secția Penală, instanța a confirmat definitiv redeschiderea urmăririi penale într-un dosar al DNA – Serviciul Teritorial Brașov (Dosar penal nr. 46/P/2022). Printre persoanele intimat vizate: Miron Laura Adriana, actualul secretar general.
Cu alte cuvinte, în timp ce DNA Brașov redeschide o anchetă de corupție – redeschidere confirmată ca legală și temeinică de instanță, potrivit deciziei definitive consultate – Ministerul Economiei o urcă pe Miron în vârful piramidei administrative.
Ordinul 762: „Lupul paznic la stână”, cu ștampilă de ministru
În loc să suspende, să se delimiteze sau măcar să mimeze prudența, ministrul Ambrozie-Irineu Darău merge pe varianta „full power”: prin Ordinul nr. 762/19.05.2026, îi deleagă Adrianei-Laura Miron competențe masive.
Conform actului:
- Art. 1 și Art. 2 – îi dau calitatea de a coordona direct Direcția Economică și Direcția Generală Juridică, de a aviza toate înscrisurile și de a semna actele de procedură în instanțe „pentru și în numele ministrului”. Totul, fără ca aceasta să îndeplinească, potrivit criticilor din interiorul ministerului, condițiile de studii juridice și economice adecvate unei astfel de funcții.
- Art. 4 – o transformă în filtru unic pentru unitățile din subordinea ministerului: monitorizează companiile de stat și avizează mandatele financiare elaborate de Direcția Administrarea Participațiilor Statului (DAPS), condusă de aceeași Camelia Andreea Mina.
Rezultatul? Un funcționar aflat în atenția DNA, conform actelor de la Tribunalul Brașov, devine portarul, casierul și notarul companiilor strategice ale României: din industria de apărare până la resurse minerale.
Circuitul banilor: De la DNA Brașov, direct în buzunarele de lux din București
Manevra financiară gestionată din cabinetul ministrului, prin tandemul Adriana Miron – Camelia Mina, a fost deja documentată în articole anterioare ale presei. Nou este faptul că noile documente oficiale – Raportul Curent nr. 17/14.05.2026 și Raportul Curent nr. 18/15.05.2026, transmise către ASF și Bursa de Valori București de conducerea IOR S.A. – arată public cum planul a făcut implozie la vot.
Rapoartele oficiale, disponibile pe site-urile ASF și BVB, spun negru pe alb:
- Raportul Curent nr. 17 (14.05.2026)
Ședința AGOA, unde trebuiau votate execuția bugetară și consolidarea controlului rețelei, este suspendată din lipsă de cvorum. Ministerul vine cu o prezență de doar 0,3625% din capitalul social. Adunarea este declarată nelegală. Prestigiu de acționar majoritar „de carton”. - Raportul Curent nr. 18 (15.05.2026)
A doua zi, în disperare de cauză, ședința este reconvocată. Rezultatul: acționarii minoritari votează masiv ÎMPOTRIVĂ.- Art. 1 – Prelungirea și renegocierea liniei de credit la CEC Bank este RESPINSĂ: IOR rămâne fără capital de lucru în plină criză.
- Art. 2 – Numirea unui administrator provizoriu, împins pe filiera OUG 109/2011, este RESPINSĂ: pionii politici rămân pe tușă.
Pe acest fundal, demersul ministrului de a emite Ordinul nr. 762/19.05.2026 apare ca un reflex de apărare al rețelei: blocarea oricărei forme de control independent.
Cumetria pe bani publici: „Noi votăm, noi ne mărim, noi încasăm”
În timp ce Sindicatul Independent IOR trimite depeșe de alarmă – precum Sesizarea nr. 25/15.04.2026 privind salariul de 58.000 lei brut al directorului Alexandru Butiseacă – documentele rămân, potrivit surselor sindicale, îngropate prin sertarele ministerului.
În schimb, mecanismul intern de cumetrie funcționează matematic:
- Camelia Andreea Mina – Director DAPS și președinte al CA IOR – își propune majorarea propriei indemnizații la 20.000 lei.
- Adriana-Laura Miron – Secretar general, cu atribuții delegate de Darău – avizează documentele prin care viitorul Director General IOR primește un salariu de 51.850 lei.
- Prin algoritmul „80%” binecunoscut la IOR, indemnizația doamnei Miron, în calitate de Administrator Special și alte funcții obținute prin numire politică, urcă la circa 41.480 lei pe lună.
Totul se decide în cerc închis, în interiorul ministerului, în timp ce persoana-cheie încasând aceste beneficii este, conform actelor Ecris și deciziei Tribunalului Brașov, intimat într-un dosar penal DNA.
„Incidenta penală maximă”: de la abuz în serviciu la grup organizat?
Blocajul de la IOR S.A., consemnat în rapoartele oficiale către BVB și ASF, este acum public. Fabrica e paralizată: fără credite aprobate, fără buget confirmat.
Din punct de vedere juridic, semnătura ministrului Irineu Darău pe Ordinul nr. 762/19.05.2026 – emis la câteva zile după eșecurile din AGOA – poate fi interpretată ca o consolidare, la nivel normativ, a unui grup de interese cu potențial caracter infracțional. Oferirea controlului asupra DAPS și Direcției Juridice unui intimat DNA, conform actelor de la Brașov, ridică serioase semne de întrebare în raport cu infracțiunile de abuz în serviciu și folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane, cu obținerea de foloase necuvenite.


Screenshot

Screenshot

Screenshot
Din acest moment, apărarea „nu știam”, „nu am văzut” a ministrului Irineu Darău se prăbușește spectaculos: semnătura sa apare pe fiecare verigă-cheie.
De la USR la „SRL de Stat”: mecanismul care și-a legalizat propria captură
Ministrul Ambrozie-Irineu Darău nu a inventat sistemul de clientelă. Însă l-a moștenit, l-a întreținut și, mai grav, l-a legitimat cu Ordinul nr. 762/19.05.2026.
La o companie strategică pentru apărarea națională, cu certificare NATO și listată la bursă, politicienii și oamenii lor de casă au creat un mecanism prin care:
- oamenii ministerului conduc compania;
- își propun singuri indemnizațiile și salariile;
- se înlocuiesc între ei, la nevoie, cu cadre politice „de partid”.
Totul cu acte în regulă. Totul cu semnătura ministrului.
Dacă acesta nu este, cel puțin la nivelul „spiritului legii”, un caz de școală de abuz, atunci legea – așa cum e ea pe hârtie – a devenit o simplă piesă de decor.
„Următoarea stație: DNA” – presa a vorbit, mingea e la procurori
Procurorii DNA au acum un tablou complet, construit chiar din documente oficiale:
- dosarul de fond de la DNA Brașov (46/P/2022), cu redeschiderea urmăririi penale confirmată definitiv de Tribunalul Brașov – conform extraselor din Dosarul nr. 981/62/2023;
- sesizările Sindicatului Independent IOR, începând cu aprilie 2026;
- rapoartele de respingere ale acționarilor din mai 2026 (nr. 17 și 18), publicate pe canalele BVB și ASF;
- Ordinul nr. 762/19.05.2026, semnat personal de ministrul Darău.
Piesa lipsă nu mai este „documentul”, ci reacția. Documentele sunt pe masă, semnăturile sunt autentice, iar prejudiciul – inclusiv prin salarii și indemnizații nejustificate – curge în fiecare lună.
RAPORT-CURENT-NR.17-DIN-14.05.2026
RAPORT-CURENT-NR-18-DIN-15.05.2026
Următoarea oprire a acestor dosare nu mai este redacția unui ziar, ci Direcția Națională Anticorupție.
DNA Brașov a deschis drumul. Structura centrală de la București are acum, potrivit surselor și actelor publice, tot ce îi trebuie ca să urmeze traseul banilor și al semnăturilor direct pe culoarele Ministerului Economiei.
Până atunci, „lotul MEDAT” continuă să administreze, cu ordin de ministru și dosar DNA în spate, stâna companiilor strategice ale statului. Iar lupul, oficial, e la pază. (Cristina T.).
Exclusiv
M.A.I. – „Greșeala” statului, corectată doar cu ștampilă de la instanță
Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală Financiară – Serviciul Pensii Militare, a descoperit, brusc, după ani de „calcul corect”, că Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis altceva. Prin Decizia nr. 75/2024, ICCJ a spus negru pe alb că baza de calcul a pensiei militare trebuie stabilită potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, nu după improvizațiile succesive ale OUG-urilor care au tăiat, plafonat și „optimizat” drepturile militarilor în rezervă.
Pe românește: ceea ce pensionarii militari spun de ani de zile, ICCJ a spus acum oficial. Și aici începe spectacolul absurd.
Statul recunoaște că a greșit. Dar nu pentru toți. Și nu gratis.
În adresa trimisă către Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere „Constantin Brâncoveanu”, Ministerul Afacerilor Interne, prin Serviciul Pensii Militare, explică doct cum că:
- Decizia ICCJ nr. 75/2024 este obligatorie,
- se aplică doar după publicarea în Monitorul Oficial,
- produce efecte doar pentru viitor,
- și, foarte important, în practică se aplică în principal doar celor care au avut curajul și nervii să dea statul în judecată.
Cu alte cuvinte, statul român recunoaște că a calculat greșit, dar nu se deranjează să repare greșeala pentru toți cei păgubiți. Doar pentru cei care au mers până la capăt în instanță. Restul? Pot să mai trăiască niște ani cu pensia greșit calculată – că doar nu s-or supăra că „n-au avut ghinion” să fie și ei reclamanti în dosare.
Recalculare „din oficiu”? Da, dar doar pe hârtie frumos redactată
Documentul MAI vorbește serios și grav despre:
- Legea nr. 223/2015,
- OUG nr. 59/2017,
- art. 60, art. 28, art. 125,
- „menținerea sustenabilității echilibrului bugetar”,
- „exercitarea coordonată a activității executive în domeniul finanțelor publice”.
În traducere liberă: „Nu avem bani să vă dăm ce vă datorăm, dar avem foarte multă legislație ca să vă explicăm de ce nu primiți acum”.
Decizia ICCJ spune clar că baza de calcul trebuie să fie cea stabilită de legea specială, nu ceea ce a decis, din pix, câte o OUG. Toată filozofia „echilibrului bugetar” devine, de fapt, pretext: drepturile se recunosc, dar nu se aplică tuturor, nu retroactiv, nu fără instanță.
Recalculare din oficiu? Sună frumos. În realitate, oficiul stă, pensionarul aleargă.
Victima – la bară. Vinovatul – la birou.
Modelul românesc de justiție socială este simplu și cinic:
- Instituția greșește ani la rând,
- pensionarul militar suportă consecințele,
- ICCJ constată că pensionarul a avut dreptate,
- iar la final, pensionarul trebuie să-și ia avocat, să plătească taxe, să depună cereri în instanță, să meargă la proces, ca să oblige statul să aplice ceea ce el însuși recunoaște pe hârtie.
În adresa oficială, MAI vorbește despre „impactul la nivelul personalului din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională” și recunoaște, implicit, că Decizia ICCJ ar trebui să se reflecte în bugetul de pensii. Numai că, ce să vezi, nu se grăbește nimeni să apese pe butonul „Recalculare pentru toți cei nedreptățiți”.
Vinovatul rămâne la birou, cu ștampila. Victima, la bară, cu dosarul.
„Echilibrul bugetar” versus echilibrul nervilor pensionarului militar
Adresa subliniază grijuliu că Guvernul, prin Programul de guvernare, are grijă de echilibrele economice și de „sustenabilitatea finanțelor publice”. Frumos. Numai că echilibrul bugetar pare să se facă, constant, pe spatele acelorași oameni: cei care au fost în serviciul statului, iar acum, la pensie, devin „riscuri bugetare”.
În logica aceasta, pensionarul militar nu mai este un om care și-a câștigat un drept, ci o cheltuială care trebuie „optimizată”. Iar dreptul său devine un lux, condiționat de:
- acțiune în instanță,
- hotărâre definitivă,
- timp pierdut,
- bani cheltuiți.
Pamfletul realității: dreptul tău e al tău doar dacă îl câștigi în instanță
Din conținutul oficial al adresei MAI către Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere „Constantin Brâncoveanu”, plus Decizia ICCJ nr. 75/2024, rezultă o imagine limpede:
- Statul știe că a calculat greșit baza pensiilor militare.
- Instanța supremă confirmă că militarii au avut dreptate.
- Ministerul scrie impecabil tehnic despre cum ar trebui făcute lucrurile.
- Dar, în practică, fără proces, fără reclamant, fără dosar, dreptatea rămâne doar pe hârtie.
În România, greșeala nu este reparată de cel care a greșit, ci de cel care a fost victima greșelii, cu timp, bani și uzură nervoasă. Statul îți spune, în esență:
„Ai avut dreptate. Dar dacă vrei să și vezi dreptatea aia în pensie, ne vedem în instanță”.

Concluzie: Stat de drept… cu avocat la purtător
Acest episod, documentat chiar prin adresa Ministerului Afacerilor Interne și prin Decizia ICCJ nr. 75/2024, arată cum funcționează, în practică, „statul de drept” pentru pensionarul militar:
- Dreptul tău există, dar trebuie smuls.
- Greșeala e recunoscută, dar nu e reparată pentru toți.
- Legea e clară, dar aplicarea ei depinde de câți dintre voi mai au puterea să meargă la tribunal.
În România, pensia militară nu e doar un drept.
E un maraton juridic, în care cel care a servit statul trebuie, la final de viață activă, să-l mai servească o dată: dându-l în judecată ca să-l oblige să respecte legea pe care singur a scris-o. (Cerasela N.).
Featured
Rețelele de influență care „sting lumina” în România: Cine finanțează asediul ONG-urilor asupra independenței energetice naționale?
În timp ce marile puteri europene își securizează resursele și redeschid mine de cărbune pentru a face față crizelor actuale, sistemul energetic românesc pare captiv într-un război de gherilă juridică alimentat cu fonduri externe. O investigație publicată de Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, scoate la lumină mecanismele de finanțare și interesele obscure din spatele unor organizații neguvernamentale care au reușit performanța de a bloca proiecte strategice de miliarde de euro. În centrul acestui mecanism se află Bankwatch, un ONG a cărui activitate ridică semne de întrebare legitime privind suveranitatea energetică a țării.
„Green-u-mă-u” pe bani germani: De ce finanțează Berlinul blocarea hidrocentralelor românești?
Potrivit raportului de activitate pe anul 2025, Bankwatch a derulat campanii de peste 300.000 de euro, fonduri provenite aproape exclusiv din afara granițelor. Dezvăluirile făcute de Ziarul Național indică o situație paradoxală: unul dintre principalii finanțatori este chiar Ministerul Mediului din Germania, prin programul EUKI.
Sub pretextul „educației climatice”, fondurile germane sunt folosite în România pentru a închide mine și a bloca finalizarea unor hidrocentrale vitale. În acest timp, în interiorul Germaniei, pragmatismul economic primează: statul german a redeschis termocentrale pe cărbune și chiar a construit unități noi pentru a-și proteja propria economie. Această dublă măsură ridică o întrebare incisivă: este vorba despre ecologie sau despre transformarea României într-o piață de consum dependentă de importuri?
Filiera Rockefeller și tentaculele Comisiei Europene: Un „război total” împotriva proiectelor naționale
Finanțarea Bankwatch nu se oprește la granița Germaniei. Rețeaua este susținută și de European Climate Foundation, entitate finanțată în principal de familia Rockefeller, dar și de German Marshal Fund prin programul Proteus. Mai mult, Comisia Europeană se implică direct, pompând bani prin programul Life+ și prin rețeaua „Justice & Environment”, oferind astfel activiștilor „muniție” juridică nelimitată pentru a asalta instanțele din România.
Aceste fonduri permit ONG-ului să lanseze procese „în cascadă”, o strategie menită să epuizeze resursele statului și să amâne sine die proiecte majore. Bankwatch a declarat război deschis Legii PL-x 14/2023, care viza facilitarea finalizării unor proiecte hidroenergetice în arii protejate, considerând că securitatea energetică a românilor este un „precedent periculos” în raport cu habitatele acvatice.
Răstolița și Defileul Jiului, victimele „litigiilor strategice”: Succesul ONG-urilor, eșecul economiei
Efectele acestor finanțări externe sunt deja palpabile și devastatoare pentru sectorul energetic. În raportul său, Bankwatch se laudă cu „rezultate semnificative” obținute în instanță: blocarea definitivă a lucrărilor la hidrocentrala Răstolița și suspendarea acordurilor de mediu pentru proiectele din Defileul Jiului.
Deși aceste hidrocentrale sunt aproape finalizate și ar putea produce energie ieftină și verde pentru milioane de gospodării, ele rămân „monumente ale neputinței” sub asediul juridic al activiștilor. Bankwatch susține că impactul lor energetic ar fi „marginal”, în timp ce experții avertizează că fiecare megawat pierdut înseamnă facturi mai mari pentru români și o vulnerabilitate crescută în fața șantajului energetic extern.
Transparența, marea absență: În slujba cui luptă „salvatorii” mediului?
Concluzia jurnalistei Claudia Marcu este una tranșantă: necesitatea transparentizării finanțării ONG-urilor nu este un moft, ci o problemă de securitate națională. Atât timp cât organizații care decid soarta sistemului energetic național sunt alimentate de ministere străine sau fundații private de peste ocean, legitimitatea luptei lor pentru mediu rămâne umbrită de suspiciunea unor interese economice externe. Într-o Europă aflată în plină reconfigurare energetică, România riscă să rămână în întuneric, prizonieră într-o agendă ecologistă dictată și plătită de la mii de kilometri distanță
-
Exclusivacum 4 zileȘAH MAT LA CARACATIȚA DIN PENITENCIARE: CUM S-A ÎNECAT „FAMIGLIA” TEOROC LA MALUL ADMINISTRAȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR
-
Exclusivacum 2 zileAcademia de Cămătărie „Semnătura Falsă”. Cum se „albesc” milioanele sub uniformele de gală din IPJ Prahova
-
Exclusivacum 2 zileIPJ PRAHOVA SAU „ACADEMIA DE DICTARE” PORTOCALĂ: Când uniforma de polițist devine costum de scenarist pentru fabricarea de dosare penale-fanteziste
-
Exclusivacum 2 zileMarea „curățenie” la Coca-Cola PLOIEȘTI: Cum se reciclează șefii controversați în „exilul aurit” de la Grup
-
Exclusivacum o ziSingurătate la malul mării: Cum a transformat SNPP un Consiliu Național într-o sesiune de plâns colectiv sub fereastra ANP
-
Exclusivacum 2 zile„Banana contabilului din MAI” și milioanele dispărute: cum se îngroapă drepturile polițiștilor în hârtogăraie „cu spor de antenă”
-
Exclusivacum 5 zileMAFIA CAZANELOR ȘI REȚETA SUCCESULUI „DUPĂ GRATII”: CUM A DEVENIT ISCIR PLOIEȘTI FEUDA UNUI PUȘCĂRIAȘ ȘI A PROTECTORILOR SĂI DIN MINISTER
-
Exclusivacum 3 zileSRL Dică & Asociații: La I.P.J. Constanța, legea se aplică doar cu „bon de ordine” de la jupânul serviciului




Notice: Undefined variable: user_ID in /home/incisivdeprahova/public_html/wp-content/themes/zox-news/comments.php on line 48
You must be logged in to post a comment Login