Într-o decizie care zguduie temeliile Ministerului Afacerilor Interne, Tribunalul Olt a confirmat, pentru a doua oară, un adevăr crunt: instituțiile statului au încercat să „scape” de un polițist incomod folosind metode demne de regimurile totalitare. Cazul agentului-șef principal Paul Feroiu, fost luptător de elită, devine simbolul luptei împotriva abuzului de putere sub uniformă.

Verdict usturător pentru IPJ Gorj și IGPR: Daune morale de 10.000 de euro

Conform datelor furnizate de Sindicatul Diamantul, prin Hotărârea nr. 246 din 29 aprilie 2026, magistrații Secției de Contencios Administrativ a Tribunalului Olt au anulat actele prin care conducerea IPJ Gorj și Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) au încercat să-l scoată „nebun” pe Paul Feroiu.

Instanța a dispus nu doar anularea dispozițiilor de suspendare a raportului de serviciu, ci a obligat statul la plata tuturor restanțelor salariale actualizate. Mai mult, judecătorii au stabilit o premieră morală, acordându-i polițistului suma de 10.000 de euro drept daune pentru suferințele și umilințele îndurate într-un proces de internare forțată declarat acum ilegal.

De la instructor de elită, la „inapt”: Păcatul de a-ți lua misiunea în serios

Rădăcinile acestui conflict se află în anul 2018, când Paul Feroiu, campion la Unifight și instructor de judo, a fost însărcinat să reformeze pregătirea fizică a cadrelor IPJ Gorj. După ce a raportat că peste 300 de polițiști — de la birocrați la șefi de servicii — chiuleau sistematic de la antrenamente, „sistemul” s-a întors împotriva sa.

În loc să fie sancționați cei care ignorau pregătirea tactică, Feroiu a fost cel vizat. Deși expertiza independentă realizată de reputatul prof. univ. dr. Tudorel Butoi a arătat că luptătorul era perfect apt pentru misiuni speciale, psihologii unității l-au declarat inapt, mutându-l de la Mascați la Ordine Publică, într-o încercare evidentă de degradare profesională.

„Ia-ți papucii și periuța”: Psihiatria ca instrument de intimidare

Apogeul abuzului a fost atins în august 2021. Printr-o dispoziție a conducerii IPJ Gorj, lui Feroiu i s-a ordonat internarea forțată la secția de Psihiatrie a Spitalului Militar „Dimitrie Gerota”. Mesajul primit din partea colegilor a fost unul sinistru: să-și ia cele necesare, căci drumul va fi fără întoarcere.

Polițistul a refuzat să se supună acestui ordin ilegal, alegând calea protestului extrem: greva foamei în fața Ministerului de Interne. Cazul a fost intens mediatizat de Antena 3, în emisiunea „Exces de Putere”, unde jurnaliștii Oana Zamfir și Carmina Pricopie au prezentat documentele care demascau mecanismul de represiune. Feroiu a reclamat public inclusiv presiuni venite de la vârful ministerului, invocând amenințări cu excluderea din sistem dacă nu acceptă „diagnosticul”.

Un precedent periculos: Statutul polițistului nu este un instrument de tortură

Importanța acestei hotărâri judecătorești depășește cazul individual al lui Paul Feroiu. Instanța a reamintit autorităților că „internarea la psihiatrie” nu figurează în Statutul polițistului, fiind o procedură inventată ad-hoc pentru a elimina disidenții interni.

Așa cum subliniază și sursele din cadrul Sindicatului Diamantul, decizia Tribunalului Olt expune o practică sistemică alarmantă: utilizarea evaluărilor psihiatrice pentru a reduce la tăcere cadrele care semnalează nereguli. Pentru Paul Feroiu, lupta de patru ani în tribunale s-a încheiat cu o victorie morală și juridică imensă, însă rămâne întrebarea: câți alți polițiști au fost striviți de un mecanism care preferă să declare „nebunia” decât să accepte competența și integritatea? (Cerasela N.).

O investigație publicată de jurnalista Claudia Marcu în „Cotidianul Național” scoate la lumină detalii incendiare dintr-un raport al Curții de Conturi, care arată cum statul român a fost pus în defensivă în afacerea vânzării Termocentralei Mintia. Deși oficial ni s-a promis o investiție record cu termene stricte, realitatea juridică din spatele documentelor sugerează o strategie premeditată prin care investitorul iordanian Mass Global Energy Rom poate evita orice sancțiune majoră.

Capcana termenelor limită: Promisiuni guvernamentale versus realitatea din teren

Până de curând, discursul oficial al Ministerului Energiei prezenta vânzarea Mintia ca pe un succes răsunător, condiționat de termene de neclintit. Se știa că noul proprietar are obligația de a pune în funcțiune o centrală pe gaze de 1.290 MW până la 31 decembrie 2026. În caz de eșec, penalitățile păreau drastice: plata a 50 de milioane de dolari și reintrarea obiectivului în posesia statului român.

Însă, potrivit informațiilor prezentate de National și profit.ro, Mass Global Energy Rom a solicitat deja prelungirea termenului cu încă un an, până în decembrie 2027. Motivele invocate — de la vizele muncitorilor la acordurile de mediu — par să fie doar preludiul unei amânări mult mai lungi, susținută de „portițe” legale introduse discret în contract.

Raportul Curții de Conturi: Clauza 12.9 și „grația” acordată din pix

Marea revelație a raportului Curții de Conturi, citat de Claudia Marcu, se află la clauza 12.9, alineatul 11. Această prevedere schimbă radical raportul de forțe: deși statul are teoretic dreptul de a rezilia contractul la depășirea termenului de 31 decembrie 2026, același text oferă Ministerului Energiei libertatea de a acorda investitorului o „perioadă rezonabilă de grație”.

Practic, această sintagmă permite prelungirea sine die a termenelor de finalizare, fără ca investitorul să mai riște pierderea centralei sau plata celor 50 de milioane de dolari. Mai grav, auditorii Curții de Conturi au constatat că la nivelul Societății Complexul Energetic Hunedoara nu a existat nicio procedură de monitorizare a derulării contractului, lăsând investiția de la Mintia într-un vid de supraveghere administrativă.

Scenariul „Iernut” se repetă: Infrastructură mutată și gaze inexistente

Dincolo de hățișul juridic, problemele tehnice de pe platforma Mintia par aproape insurmontabile pe termen scurt. Cristian Iștoc, președintele Cartel Alfa Hunedoara, avertizează că proiectul riscă să devină un nou „Iernut” — o centrală începută și niciodată finalizată.

Printre obstacolele majore identificate de acesta se numără:

• Lipsa transformatorului: Echipamentul vital a fost mutat la Roșiori, în Bihor, iar achiziția și montarea unuia nou ar dura cel puțin 20 de luni.
• Deficitul de gaze: Funcționarea centralei depinde direct de gazele din Marea Neagră și de finalizarea conductei BRUA. În prezent, rețeaua Transgaz se oprește la Călan, la 35 de kilometri distanță de platformă.
• Erori de execuție: Deși turbinele au ajuns la fața locului, partea de cazane este departe de a fi gata, iar testele tehnologice actuale nu garantează livrarea puterii promise în bandă.

În concluzie, în timp ce guvernanții s-au lăudat cu relansarea Mintia, clauzele contractuale „modificate din pix” și lipsa unei strategii de monitorizare transformă acest parteneriat într-un risc major pentru sistemul energetic național, oferind investitorului privat toate pârghiile pentru a evita asumarea responsabilității financiare.