Connect with us

Exclusiv

Bomba din dosarul trompetei procurorului ‘Portocala’: Se solicită sechestru pe bunuri pentru pseudo-jurnalistul Cătălin Stavri, spăgar și santajist!

Publicat

pe

Mafia din interiorul Poliției Române: Rețeaua corupției din Prahova

Corupția la vârf: Eduard Mirițescu și structura criminală din poliție


Poluarea și corupția au fost întotdeauna în fruntea problemelor din Prahova; de ce ar face excepție de la această regulă oamenii legii din județ? Beneficiind de protecție la cel mai înalt nivel, inspectorul general adjunct al Poliției Române, Eduard Mirițescu, a organizat o structură de crimă organizată chiar în cadrul poliției. Această rețea mafiotă cuprinde polițiști de toate gradele, oameni politici, un jurnalist specializat în șantaje și chiar un pădurar, care funcționează informal ca hoț-șef peste infractorii dintr-o zonă a județului.

Așa cum rezumă manelistul Dani Mocanu, filosofia oricărui boss mafiot ar trebui să fie „Șeful meu e numai Dumnezeu”. În acest context, „Dumnezeul| pseudo-jurnalistului spăgar și șantajist Cătălin Stavri, care l-a protejat de sus, este Eduard Mirițescu.

Înapoi în Timp:

Abuzuri și falsuri
Pe vremea când era simplu comisar, iar șef al IPJ Prahova era generalul de poliție Iulian Bach, Eduard Mirițescu a obținut un apartament de serviciu prin declarații false. Deși deținea deja o locuință în Ploiești și nu avea copii sau o situație socială specială, a reușit să alunge un polițist cu un copil cu dizabilități dintr-un bloc M.A.I. de pe strada Ion Maiorescu. Nimeni nu contestă că viața nu ar fi o junglă, dar lipsa de umanitate și lăcomia, mai ales în domeniul protecției cetățenilor, au niște limite. Totodată, exista suspiciunea că viitorul inspector general mai deținea o a treia locuință, înregistrată pe numele socrilor.

Chiar și în prezent, când chestorul joacă în lumina reflectoarelor și ar trebui să fie mai atent la detalii, el își păstrează locuința socială din Ploiești tot printr-un fals evident în declarații: după vânzarea locuinței din zona Lămâița, a devenit coproprietar cu soția sa al unei alte locuințe din Prahova. A declarat fals că nu deține nicio proprietate, deși noua locuință figurează în declarația sa de avere.

Ascensiunea lui Eduard Mirițescu în Poliția Română
Eduard Mirițescu, boss la București: întâi ca suplinitor pe durată nedefinită, apoi titularizat magna cum laude printr-un concurs în care a concurat cu sine. Saltul de la județ, unde deținea funcția de inspector șef al IPJ Prahova, la Capitală, a avut loc în ianuarie 2020, când Mirițescu a fost promovat direct la nivelul IGPR, ca împuternicit pe funcția de adjunct 1 al inspectorului general, având responsabilități judiciare. Împuternicirea se aseamănă cu suplinirea din învățământ, permițând ocuparea unui post fără concurs pe o durată determinată. În poliție, însă, suplinirea poate fi prelungită, iar în cazul lui Mirițescu a fost extinsă de două ori, prima dată în iulie 2020 și apoi în decembrie 2020, când funcția de adjunct 1 a fost scoasă la concurs, dar concursul din februarie 2021 a fost anulat. Deși legea îi interzice să-și prelungească suplinirea din lipsă de calificare, chestorul Valentin Minoiu a preluat funcția pentru o zi, în ciuda lipsei sale de experiență în Poliția Judiciară. Rezultatul a fost că Mirițescu a revenit pe postul recent vacantat.

În opinia șefului sindicatului Europol, Mirițescu ar fi putut rămâne suplinitor pe viață ca inspector general adjunct, dacă nu aspira la a doua stea de chestor, pentru care este necesar un concurs de definitivat. Din această cauză, s-a organizat o parodie de concurs la care a participat și a obținut nota 9, devenind în octombrie 2022 nu doar titular, ci și mândrul posesor al celor două stele de chestor.

Locotenentul 1:

Alexandru Fragulea, „Căpitan la 15 Ani”
Dacă chestorul Mirițescu poate fi considerat bossul grupării infracționale, comisarul Direcției Generale Anticorupție (DGA) Alexandru Fragulea și fostul șef al Poliției Ploiești, Marcel Bălan, se află printre locotenenții acestuia, iar pseudo-jurnalistul șantajist și spăgar Cătălin Stavri a devenit soldatul civil al structurilor mafiote, interfața cu publicul și victimele organizației clandestine.

Cel mai spectaculos caz este cel al comisarului Alexandru Fragulea, supranumit Căpitan la 15 ani, datorită avansărilor incredibil de rapide, în ciuda unei evidente incompetente și a unui palmares de ilegalități. La începutul carierei sale, a absolvit o facultate fantomă în Republica Moldova, care cuprinde șapte file în limba rusă, și a lucrat pe structura economică a IPJ Prahova, unde a introdus o formă de taxă de protecție, forțând tarabagiii să-i plătească „camătă”, amenințându-i cu amenzi și închiderea tarabelor.

Fragulea a fost cunoscut și pentru acuzațiile false împotriva colegilor, sesizând Corpul de Control al Ministerului M.A.I. Totuși, el a ajuns să fie cercetat și retrogradat pe o funcție de „telefonistă”, echivalentul în argoul polițienesc al unei secretare. A fost salvat și promovat la serviciul Cadre de la IPJ, apoi avansat la Brigada de Combatere a Crimei Organizate Prahova, unde s-a evidențiat prin furtul unui sigiliu M.A.I. pe care l-a ascuns.

Prin diverse manevre, a ajuns șef la Arme și Muniții, unde a dezvoltat relații în mediul politic și de afaceri, executând controale comandate. Ulterior, prin împuternicire, a devenit șef interimar la DGA Prahova, unde a executat ordinele lui Mirițescu, încercând să se califice pentru o funcție din care nu avea abilități necesare. Prima sa măsură a fost să blocheze anumite cazuri pentru a proteja interesele politice.

Locotenentul 2:

Marcel Bălan, comisarul discret din structura infracțională

La indicațiile lui Mirițescu, Marcel Bălan a fost uns, tot prin împuternicire, șef al Poliției Municipale Ploiești. Pentru contribuții esențiale la prosperitatea grupului infracțional, Mirițescu i-a promis preluarea șefiei IPJ Prahova, având în vedere că Cristian Manea, fostul șef al IPJ, nu se conforma ordinelor problematice.

De asemenea, Bălan a început să exercite presiuni asupra Gărzii de Mediu Prahova, cerându-le să efectueze anumite constatări bazate pe ordinele primite de la Mirițescu. O tentativă recentă de numire la DGA Prahova a fost, de asemenea, blocată de dezvăluirile ziarului nostru, Incisiv de Prahova.

Soldatul 1:

Pseudo-jurnalistul Cătălin Stavri, santajist, spăgar și intermediar de voturi
Pseudo-Jurnalistul Cătălin Stavri acționa ca interfață vizibilă a ilegalităților grupării, specializându-se în jurnalism de șantaj. După ce a expus nereguli ale lui Mirițescu, au devenit „parteneri în crime”, Stavri devenind un acolit al acestuia. Folosind informații de la Fragulea și intervenții directe ale lui Mirițescu, Stavri a solicitat și obținut avantaje financiare de la agenții economici din Prahova, amenințându-i cu publicarea de materiale de presă defăimătoare.

DGA Prahova a obținut înregistrări în care Stavri solicita, în numele lui Volosevici, bani și alte foloase pentru a rezolva „problemele”. Aceste probe au fost blocate la ordinul lui Fragulea. Nefiind luate măsuri legale, unii păgubiți au contactat direct DNA București.

Pseudo-jurnalistul șpăgar și șantajist Cătălin Stavri, care s-a implicat în trafic de influență solicitând bani pentru marketizarea din piețe, s-a angajat direct și în cumpărarea voturilor cetățenilor de etnie romă din Ploiești, oferind recompense pentru voturi și contactând lideri informali ai comunităților rome pentru a finaliza tranzacția.

De asemenea, aceeași persoană este implicată în scandalul WHITE TOWER, protejat de mafia din MAI descrisă anterior. Scandalul White Tower din Ploiești, care a afectat profund zeci de familii, reprezintă un exemplu emblematic de fraudă imobiliară în România și subliniază probleme persistente legate de corupție și integritatea sistemului de justiție. Această situație complexă este exacerbata de influențe externe care contribuie la perpetuarea ilegalităților.

În perioada 18.10.2016 – acesta a fost apogeul activităților procurorului Negulescu Mircea, alias „Portocala”, unde Cătălin Stavri a acoperit acțiunile ilegale, în colaborare cu polițiști corupți, inclusiv chestorul Eduard Mirițescu.

Scandalul White Tower: o fraudă imobiliară de proporții
Scandalul White Tower din Ploiești, scos la iveală de ziarul nostru, Incisiv de Prahova, a dus la impacte devastatoare asupra a zeci de familii, evidențiind problemele persistente de corupție și integritate în justiție. Complexitatea acestuia este agravată de factori structurali și influențe externe care facilitează continuarea ilegalităților. De asemenea, procedurile din cazul White Tower sunt similare cu cele din cazul Nordis.

Abuzuri, tunuri și ilegalități în Prahova comise de gruparea condusă de Chestorul Mirițescu
Sora chestorului, Simona Mirițescu, lucrează la Direcția de Urbanism a Ploieștiului; prin intermediul ei se obțin autorizații de construcție în zone unde legislația interzice acest lucru. Ultimul tun imobiliar a fost un bloc pe Bulevardul București, construit fără respectarea reglementărilor urbanistice, extinzându-se peste suprafața permisă și depășind regimul de înălțime. În încercarea de a proteja sora, se încearcă devierea anchetei asupra dezvoltatorului imobiliar.

Cazul, care a captat atenția națională, a avut ca rezultat percheziții, iar mai multe apartamente din acest bloc au ajuns în posesia primarului Andrei Volosevici, protejat de sora chestorului. Colaborarea strânsă dintre Mirițescu și primarul Volosevici este bine cunoscută în Ploiești. Un ofițer al DGA a sesizat fapte penale legate de primar și de sora urbanistă, dar a fost umilit și sancționat pentru aceasta.

Prin intermediul comisarului-șef Ginel Preda, un alt apropriat al lui Mirițescu, s-au încercat blocări ale altor anchete legate de ilegalitățile primarului Volosevici, care a semnat un contract de împrumut fără Hotărârea Consiliului Local. Din nefericire, prin aceleași rețele de polițiști și procurori corupți, această mușamalizare a fost realizată. Intervențiile chestorului Eduard Mirițescu au avut efect, singurele dosare unde nu a putut interveni fiind cele legate de Veolia, scandalul White Tower și cele legate de piețe, deoarece procurorul de caz a utilizat polițiști din Buzău și Dâmbovița pentru aceste cazuri.

Gruparea a protejat interesele unui parlamentar care deține o groapă de deșeuri ilegale la Buda, prin intermediari.

Legături între corupția Poliției și mafia deșeurilor
Poluarea și corupția au fost mereu probleme centrale în Prahova; de ce ar face excepție de la această regulă oamenii legii din județ? Beneficiind de o protecție la cel mai înalt nivel, inspectorul general adjunct al Poliției Române, Eduard Mirițescu, a organizat o structură de crimă organizată chiar în cadrul poliției (aici). Această rețea mafiotă include polițiști de diverse grade, oameni politici, și pseudo-jurnalistul șantajist și escroc, Cătălin Stavri (aici). Chiar înainte de a fi reținut, acesta se întâlnea cu un senator, cu scopul de a denigra și a șantaja mediatic, totul pentru a prelua afacerile locale. Consilierul senatorului a devenit director la o stație de tratare, iar un fost ofițer SRI a ajuns director la o firmă de salubritate.

Vorbind despre acest fost ofițer de la SRI Prahova (aici), vom aduce la lumină dezvăluiri legate de achiziții la spitalele din județ, care vor provoca o reacție semnificativă în urma publicării acestora. În legătură cu conexiunile intrinseci dintre membrii rețelei de crimă organizată care aspirau să conducă județul Prahova, prin șantaje, denigrări mediatice și dosare fabricate cu ajutorul polițiștilor corupți, dar și legăturile cu mafia deșeurilor, în special cu Recop Recycling SRL și locotenentul Cătălin Mureșan, vom oferi mai multe detalii în edițiile viitoare.

Când șeful tău este nu doar Dumnezeu, ci și un grangur suprem al Poliției Române
Când șeful tău este nu doar Dumnezeu, ci și un grangur suprem al Poliției Române, chiar și un hoț peste hoți poate fi iertat, absolvit de păcate.

Ce acoperă, în realitate, mafia din interiorul Poliției Române, condusă de bossul Mirițescu și locotenenții săi de la IPJ Prahova? Acoperă ilegalitățile comise de gruparea de criminalitate economico-financiară a lui Andrei Volosevici și de pseudo-jurnalistul șpăgar și șantajist Cătălin Stavri.

Un apel la acțiune: Restabilirea increderii în justiție

Ginel, comisar de jafuri? Nu s-a autosesizat când spagarul si santajistul Catalin Stavri șantaja în public și se poza cu mașinile poliției române din subordonarea ta, îmbrăcat în uniforme oficiale? Sau poate ești atât de prost pregătit încât nu cunoști Codul Penal? Ai vrea să dai declarații cum ai dat declarații în favoarea procurorului Negulescu Mircea, alias Portocala, declarații pe care le vom publica?!…

Și, revenind la subiect, cetățenii de etnie romă care au fost păcăliți și furați de aproximativ 300.000 de euro se vor constitui parte civilă în acest dosar penal și vor solicita impunerea sechestrului asigurator pe bunurile pseudo-jurnalistului șpăgar și șantajist Cătălin Stavri, fiindcă deja au informații că încearcă să transfere bunurile pe numele unor terți, așa cum a încercat să păcălească justiția și procurorul de caz în scandalul White Tower.

Cine este inculpatul pseudo-jurnalist spăgar și santajist Cătălin Stavri, protejat de mafia polițiștilor corupți și de Statul Paralel (aici)? O incursiune în timp…

În Prahova există un pseudo-jurnalist, pe numele său Cătălin Stavri – trompeta fostului procuror „Portocala”, cunoscut și sub porecla „Peste”, care, la vârsta de 28 de ani, a fost implicat într-un dosar penal.

Rechizitoriul dosarului nr. 85/D/P/2005
Ancheta noastră se bazează pe rechizitoriul din dosarul nr. 85/D/P/2005, din 08.05.2006, în care Cătălin Stavri, zis „Peste”, a fost parte ca și consumator de droguri, alături de prietena sa de la acea vreme. Vom publica numele integral al jurnalistului, dar vom menționa doar inițialele celor care au fost parte în dosar, pentru că nu ei fac obiectul acestui material jurnalistic.

Inculpați și invinuiți
Inculpați:

  • P.A., cercetat în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. 1 și art. 4 alin. 1 din Legea 143/2000
  • T.I.R., cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. 1 și art. 4 alin. 1 din Legea 143/2000

Învinuiți:

  • S.M.S.
  • P.V.C. – ambii cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. 1, 2 din Legea 143/2000
  • Cătălin Stavri
  • S.L.E. – ambii cercetați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. din Legea 143/2000

Firul evenimentelor
Acțiunea a început în iunie 2005, când un individ (O.C.) arestat în altă cauză a sesizat organele de poliție cu privire la consumul și comercializarea drogurilor de risc și mare risc (cannabis și ecstasy) pe raza municipiului Câmpina. Acestea erau procurate prin intermediul lui S.M.S.

În octombrie 2005, T.I.R. a aflat că P.A. a procurat cannabis și, pentru a testa calitatea drogului, s-a deplasat în Ploiești, unde au consumat împreună cannabis folosind o pipă confecționată artizanal. Aceeași pipă a fost folosită și de Cătălin Stavri pe 24.11.2005.

După sesizarea lui O.C., ancheta polițiștilor de la Biroul de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) s-a pus în mișcare, iar primul pas a fost interceptarea convorbirilor telefonice. A fost desemnat și un investigator acoperit, iar toate activitățile grupului infracțional erau monitorizate.

Implicarea lui Cătălin Stavri
Printre persoanele cunoscute că s-au prezentat la domiciliul lui P.A. pe 24.11.2005 se află Cătălin Stavri, zis „Peste”, care, împreună cu S.L.E., a cerut să le fie oferite droguri. Cei doi au consumat cannabis la P.A. folosind pipă.

Interceptarea convorbirilor a relevat faptul că, după consumul de droguri, P.A. urma să se deplaseze la părinții săi din Câmpina pentru a distribui o cantitate de droguri. P.A. a fost oprit pe drum de o echipă operativă a BCCO, iar în geanta sa a fost găsită pipă folosită în noaptea precedentă.

Pe aceeași zi, în urma autorizării de percheziție, s-a descoperit o cantitate de 38 de grame de materie vegetală.

Cannabis pe pâine pentru pseudo-jurnalist
Chermeza la care a participat Cătălin Stavri, zis „Peste”, a dus la implicarea sa activă în dosar ca și consumator. Materia vegetală arsă, de pe cele două felii de pâine, a fost supusă unei constatări tehnico-științifice, concluzionându-se că conținea tetrahidrocannabinol (THC), substanța psihoactivă derivată din planta cannabis.

Pentru cei care nu știu, Cannabis sativa conține peste 400 de compuși, iar delta-9-tetrahidrocannabinol (THC) este molecula psihoactivă responsabilă pentru efectele consumului de marijuana, cu efecte principale asupra memoriei. Aceasta ar putea explica povestea induiosătoare pe care Cătălin Stavri a prezentat-o într-o conferință de presă de atunci.

Consecințele
Înainte de a prezenta povestea, este important de menționat ce consecințe a avut noaptea de pomină a jurnalistului Stavri atât pentru el, cât și pentru ceilalți învinuiți sau inculpați, conform hotărârii instanței. Instanța urma să se pronunțe asupra aplicării art. 33 lit. a din Codul Penal, privind concursul real de infracțiuni, în cazul celor trei acte materiale prin care P.A. a oferit droguri în vederea comercializării și consumului propriu lui T.I.R. și învinuiților Cătălin Stavri și S.L.E.

Menționăm că „fapta învinuiților Stavri Cătălin și S.L.E. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. 1 din Legea 143/2000. Din moment ce au participat o singură dată la consumul de droguri cu inculpatul P.A., neexistând dovezi că aceștia erau implicați în traficul de droguri, instanța a decis scoaterea lor de sub urmărire penală și aplicarea unei amenzi administrative de 10.000.000 lei pentru fiecare.”

În final, toți au fost scoși de sub urmărire penală, Cătălin Stavri și prietena sa fiind doar amendați, beneficiind de protecția lui Mirițescu și Ginel Preda.

Falsa poveste din jurul consumului de droguri
Cătălin Stavri a încercat să arunce vina pe polițiștii de la BCCO, susținând că aceștia au o problemă personală cu el și că va începe un război împotriva lor. Într-o conferință de presă, după ce a achitat amenda, a încercat să impresioneze prin povestea sa despre documentare.

Spune el: „Am crescut fără părinți (aceasta se leagă oarecum de conexiunile mele cu lumea interlopă) și acum 3 ani, Marin Marian de la TVR 2 mi-a oferit o oportunitate de a lucra în presă.” Continuă spunând că, deși câștiga mult mai bine din alte activități, a acceptat să lucreze în presă.

Apoi, Cătălin Stavri afirmă că a avut parte de amenințări din partea grupărilor de crime organizate după ce a scris un articol despre droguri. A încercat să creeze o poveste în care să se prezinte ca o victimă a unui complot, folosind acest incident ca un pretext pentru a atrage atenția asupra lui.

Aceste detalii conturează un peisaj alarmant al corupției și abuzurilor în instituțiile statului, evidențiind o rețea bine închegată care subminează încrederea publicului în forțele de ordine și în justiție. Această situație necesită o intervenție urgentă din partea autorităților competente pentru a investiga și a sancționa corespunzător toate persoanele implicate, pentru a restabili integritatea și credibilitatea instituțiilor publice în fața cetățenilor. Numai printr-o acțiune fermă și hotărâtă se poate spera la eradicarea acestui sistem corupt și la protejarea intereselor legitime ale comunității. Asa cum am declarat in articolul anterior – vom reveni cu dezvaluiri senzationale si noi inregistrari audio care dovedesc faptele de coruptie, santaj si trafic de influenta . (Cristina T.).

Exclusiv

Drona, fibra de sticlă și vameșul jucând de-a legea: când hotărârea judecătorească devine „opțională” la Albița

Publicat

pe

De

Dreptul european, noul paravan universal: „noi nu încălcăm legea, doar o oprim la frontieră”

Situație de manual la Vama Albița: o hotărâre judecătorească definitivă bate la ușă, iar vameșii îi închid poarta în nas, fluturând regulamentul european ca pe o legitimație de șmecher cu imunitate. Sindicatul Diamantul întreabă, deloc naiv: cine e, de fapt, în afara legii – cei care cer executarea sentinței sau cei care o blochează în numele „dreptului european cu autoritate superioară”?

În timp ce executorul judecătoresc încearcă să pună în aplicare decizia Tribunalului Vaslui, Vama Albița ridică din umeri și sugerează că legea națională e bună doar atâta timp cât nu deranjează interpretările lor creative despre sancțiunile internaționale.

Dronă în aer, executor la poartă: România, țara unde totul se întâmplă „întâmplător” în aceeași zi

Pe 8 septembrie, o dronă trece prin nord-estul României, se emit mesaje RO-ALERT în zona Iașului, iar aparatul părăsește ulterior spațiul aerian. Nimic nou pe frontul de est.

Doar că, ce coincidență, în același timp, un executor judecătoresc din Iași soma Vama Albița să elibereze 18.145 kilograme de fibră de sticlă, plecate din Belarus și destinate Tiraspolului. Marfa făcea parte dintr-un transport considerat sensibil – exact genul de material despre care autoritățile române au spus la început că ar putea fi folosit pentru producția de drone.

Drona în aer, fibra de sticlă la Albița, executorul cu somația la ușă. Scenariu de film? Nu, doar cronica unei țări în care instituțiile par să comunice mai bine prin mesaje RO-ALERT decât prin punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești.

Fibra de sticlă, plimbată între „dublă utilizare” și dublu standard

Cazul celor zece transporturi de fibră de sticlă din Belarus, blocate în 2024 la Albița și Sculeni, a fost scos la lumină de „Ziarul de Iași” în august 2025. Jurnaliștii au urmărit traseul mărfurilor și au consemnat suspiciunile autorităților române privind posibila utilizare militară. Firma din Tiraspol, destinatarul, a respins acuzațiile, susținând fără ezitare că nu produce drone și nici armament.

În cazul transportului operat de Dimarco Trans, Vama a confiscat 18.145 kilograme de fibră de sticlă și a aplicat o amendă de 10.000 de lei. Compania a contestat măsura în instanță.

Pe 19 martie 2026, Tribunalul Vaslui admite în parte apelul:

  • anulează confiscarea;
  • menține amenda de 10.000 de lei.

Decizia este definitivă. Într-un stat de drept normal, asta ar însemna că situația revine la momentul anterior confiscării, iar marfa pleacă mai departe. În România, însă, „definitiv” înseamnă doar „orientativ”.

Hotărâre definitivă? Vama zice: „mulțumim, nu servim”

După ce câștigă în instanță anularea confiscării, Dimarco Trans se adresează Biroului Vamal de Frontieră Albița: „Ce trebuie să facem ca să transportăm marfa spre Republica Moldova?”.

Răspunsul este un refuz pe toată linia. Vama invocă regimul sancțiunilor internaționale și spune că nu poate permite plecarea mărfii. Compania susține că aceste sancțiuni nici măcar nu se aplică în cazul lor, pentru că transportul a fost prezentat în vamă înainte de 2 octombrie 2024, data la care ar fi intrat în vigoare măsurile restrictive invocate acum atât de grijuliu de autoritate.

Cum hotărârea definitivă nu produce efecte, Dimarco Trans apelează la instrumentul de bază al oricărui stat de drept: executorul judecătoresc.

Executorul își face treaba, Vama îi explică de ce e periculos să respecți legea

Pe 27 august, Judecătoria Iași încuviințează executarea silită.
Pe 7 septembrie, executorul somează oficial Vama:

  • să predea cantitatea de 18.145 kg de fibră de sticlă;
  • să întocmească documentația necesară pentru ca marfa să iasă legal din depozitul Biroului Vamal de Frontieră Albița;
  • să plătească, în termen de o zi, suma de 3.081,30 lei, cheltuieli de executare.

Pe 16 septembrie, Direcția Regională Vamală Iași răspunde. Și ceea ce în mod normal ar trebui să fie o procedură banală de punere în aplicare a unei hotărâri definitive se transformă într-un manifest administrativ despre cum să nu respecți legea, invocând alta.

Vama susține:

  • că fibra de sticlă este „resursă economică” supusă sancțiunilor internaționale;
  • că o hotărâre judecătorească națională „nu poate fi executată în mod material” dacă ar încălca un regulament al Uniunii Europene;
  • că executorul nu o poate obliga să întocmească documentele de scoatere a mărfii din antrepozit.

Până aici, avem deja un refuz de punere în executare. Dar instituția nu se oprește aici.

Cine execută hotărârea riscă dosar penal, cine o blochează se acoperă cu „UE”

În aceeași adresă, Vama merge mai departe:

  • precizează că actul de executare silită nu este o cauză de exonerare a răspunderii penale;
  • sugerează că, dacă executorul continuă demersurile, actele lui ar putea intra sub incidența legii penale;
  • cere suspendarea oricăror acțiuni de preluare sau mutare a mărfii;
  • își rezervă dreptul de a sesiza organele de urmărire penală.

Cu alte cuvinte, executorul este practic avertizat că respectarea unei hotărâri definitive îl poate duce la dosar penal, în timp ce nerespectarea aceleiași hotărâri e prezentată ca un act de responsabilitate față de sancțiunile internaționale.

Avocatul ieșean Dragomir Tomașeschi rezumă absurdul situației într-o declarație pentru „Ziarul de Iași”:
„Ceea ce ni s-a părut de neînchipuit e că, în răspunsul dat de vamă, chiar executorul judecătoresc este amenințat cu răspunderea penală, pentru simplul fapt că pune în aplicare o hotărâre definitivă a unei instanțe. Practic vama spune că cine execută legea riscă dosar penal, iar cine o încalcă e protejat de sancțiuni. Este exact pe dos.”

Exact pe dos – descrierea perfectă a unui sistem în care statul se teme mai mult de propriile hotărâri decât de propriile abuzuri.

De la suspiciuni de „dublă utilizare” la blocaj cu nume și prenume

În plângerea penală depusă pe 18 septembrie la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, Dimarco Trans susține că problemele nu au început ieri, ci din momentul reținerii mărfii.

Compania acuză că Vama Albița, condusă de Elena Cotea, „ascunzându-se sub umbrela unor suspiciuni de transport al mărfurilor cu dublă utilizare”, a ținut marfa blocată luni întregi, apoi a venit cu amenda și confiscarea. Reprezentanții societății invocă o expertiză care ar fi stabilit că mărfurile nu aveau dublă utilizare.

Mai grav, după ce executorul a început procedura de executare, Vama ar fi luat noi măsuri pentru a împiedica scoaterea mărfii din antrepozit. Compania afirmă că Vama Albița i-a „înghețat” resursele economice, măsură dispusă chiar după somația executorului.

La final, Dimarco Trans nu se ferește de nume:

  • persoane fizice indicate: Elena Cotea și Octav Giugaru;
  • persoane juridice: Direcția Regională Vamală (DRV) Iași și Biroul Vamal de Frontieră (BVF) Albița.

Faptele, susține compania, se încadrează la nerespectarea hotărârilor judecătorești, iar solicitarea este clară: tragerea la răspundere penală a celor considerați responsabili.

Când hotărârea judecătorească devine propunere, iar vama devine legiuitor

Cazul prezentat de „Ziarul de Iași” și devoalat în cheie sindicală de Diamantul arată un lucru extrem de grav:

  • o hotărâre judecătorească definitivă poate fi tratată de o instituție a statului nu ca obligație, ci ca opțiune negociabilă, condiționată de interpretările proprii ale funcționarilor;
  • executorul judecătoresc, adică brațul care ar trebui să garanteze aplicarea deciziei instanței, este descurajat, avertizat și practic intimidat;
  • invocarea dreptului european devine o scuză comodă pentru a nu aplica dreptul național – de parcă regulamentele UE ar spune undeva: „Nu respectați hotărârile definitive dacă vă e teamă de responsabilitate.”

Întrebarea pusă la început de sindicatul Diamantul rămâne, așadar, perfect valabilă și extrem de incomodă:
Cine se află, în fapt, în afara legii?

  • Firma care cere punerea în aplicare a unei decizii definitive?
  • Executorul care își face treaba?
  • Sau instituția care blochează hotărârea, amenință cu dosare penale și se ascunde după o interpretare convenabilă a sancțiunilor internaționale?

Până când răspunsul nu va veni de la procurori și judecători, rămânem cu imaginea perfectă a paradoxului:
În România, cine execută hotărârile judecătorești riscă să devină suspect, iar cine nu le execută își trece „respectarea sancțiunilor internaționale” la capitolul merite profesionale. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

M.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă

Publicat

pe

De

Există momente în care nu e nevoie să spui cine știe ce despre un adjunct de inspectorat general. Este suficient să lași documentele să vorbească pentru el. Iar, de data aceasta, „vorbele” sunt semnătura chestorului Dan Călinoiu, adjunct al Poliției de Frontieră Române, așezată cu gravitate pe o hârtie goală de conținut, după cum a dezvăluit Sindicatul Europol.

O solicitare clară, un răspuns „stupefiant”: o bucată de lege copiată la indigo, fără niciun DA, fără niciun NU. Două cuvinte aparent prea grele pentru nivelul de efort intelectual trădat de acel document oficial.

„Analfabetism funcțional” cu antet oficial

Să primești o cerere simplă, să copiezi niște articole de lege și, în loc de răspuns, să livrezi doar un colaj legislativ fără nicio concluzie – asta seamănă periculos de mult cu ceea ce în limbajul normal se numește analfabetism funcțional. Doar că, în acest caz, nu e vorba de un elev de clasa a VIII-a, ci de o instituție publică de apărare a frontierelor.

Când o asemenea „lucrare” poartă semnătura unui chestor aflat în conducerea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), nu mai poți da vina pe funcționarul de la registratură sau pe „cel care a redactat”. Semnătura confirmă asumarea. Iar asumarea unui vid de răspuns spune tot despre nivelul de înțelegere și responsabilitate.

Funcția cadou, competența… lipsește la apel

Domnule chestor, a ocupa un scaun în conducerea Poliției de Frontieră nu înseamnă automat că te ridici la nivelul scaunului. Funcția poate fi primită pe filieră „de încredere”, „de partid”, „de sistem” – pe scurt, cadou. Competența, însă, nu se primește cu semnătura, se dovedește cu ea.

În momentul în care îți așezi numele pe un document care nu răspunde la întrebarea pusă, demonstrația de competență e simplă și se încheie repede: nu iese. Când ți se cere un răspuns clar, iar tu livrezi doar copy-paste din lege, diferența dintre a fi conducător de instituție și a fi simplu „semnatar de hârtii” devine brusc vizibilă.

Întrebarea pe care ditamai conducerea IGPF n-o poate gestiona

În esență, problema este mai simplă decât pare. Întrebarea la care întreaga conducere IGPF nu a reușit să răspundă sună așa: aplicați legea sau nu?

Nu s-a cerut un curs extins de drept, nici o lecție de copy-paste legislativ. Nu s-a cerut un eseu, nu s-a cerut o notă de fundamentare. S-a cerut ceva ce încapă în două litere: DA sau NU.

În timp ce polițiștilor li se cere să respecte legea „la literă”, de la amărâtul de agent de stradă până la ofițerul operativ, conducerii IGPF pare că îi este greu să respecte măcar limba română la nivelul unei propoziții cu sens. Să răspunzi la o întrebare binară nu ar trebui să fie un exercițiu olimpic de logică, ci doar apăsarea tastei 1 sau a tastei 2.

Puterea de a semna, incapacitatea de a răspunde

Aici începe partea cu adevărat gravă. Puterea de a semna există. Hârtie cu antet există. Lege de citat, slavă Domnului, există cu duiumul. Ce lipsește este exact esențialul: răspunsul.

Când o instituție de apărare invocă articole de lege, dar ocolește cu grijă să spună limpede dacă le și aplică, hârtia emisă nu rezolvă nimic. Dimpotrivă, amplifică problema.

În loc să clarifice „da, aplicăm” sau „nu, nu aplicăm”, documentul semnat de chestorul Călinoiu reușește performanța rară de a fi în același timp oficial, parafat, cu antet… și perfect inutil. Un fel de manual practic despre cum să mimezi legalitatea, evitând în același timp orice responsabilitate.

Statul copy-paste: apăsăm enter, nu răspundem

Cazul prezentat de Sindicatul Europol nu este doar o anecdotă birocratică, ci o radiografie a modului în care se conduce o instituție cheie a statului. Nu vorbim doar de o neatenție, ci de un reflex instituțional: la solicitări clare se răspunde cu texte generale, la întrebări concrete se livrează formulări vagi, la „DA sau NU” se trimite „vedeți articolul cutare”.

Când legea devine doar decor într-un document care evită deliberat să spună dacă ea chiar se aplică, nu mai suntem în fața unui simplu abuz birocratic, ci a unui sistem care fuge de asumare. Și, din păcate, semnăturile de sus nu mai pot ascunde faptul că, de multe ori, sub uniforma cu epoleți se ascunde doar un mare nimic administrativ.

Într-un stat normal, funcția obligă. Într-un stat al copy-paste-ului, funcția doar semnează. Iar întrebarea rămâne aceeași, la fel de simplă și la fel de dureroasă: aplicați legea sau doar o copiați? (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”

Publicat

pe

De

Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu contestă modul în care sunt folosite rachetele și susține că oprirea lansărilor a fost urmată de revenirea ploilor. Fost mecanic de elicoptere, cu 22 de ani de activitate în aviație și peste 2.300 de ore de zbor, acesta afirmă că sistemul poate avea un rol limitat, dar cere explicații despre efectele intervențiilor și despre stimulentele financiare asociate lansărilor.

Declarațiile sale, publicate de Revista Ferma, extind dezbaterea pornită de agricultori din mai multe județe. Fermierii cer transparență, evaluări independente și răspunsuri la întrebarea esențială: ce efecte are programul în teren și cât de bine sunt justificate cheltuielile?

„Sistemul poate fi util, dar numai în situații extreme”

Doru Nanu este astăzi inginer horticol și fermier în județul Galați. El spune că a lucrat timp de 22 de ani în aviație, ca mecanic de bord instructor, și că îi cunoaște pe unii dintre foștii colegi care activează acum în sistemul antigrindină.

Nanu nu susține eliminarea oricărei intervenții. În opinia sa, rachetele ar putea fi folosite limitat, în condiții extreme, când există un risc real de grindină pe suprafețe întinse. Critica sa vizează amploarea lansărilor, modul de remunerare a personalului și posibilele consecințe asupra circulației norilor și a precipitațiilor.

Acuzații privind plata în funcție de numărul lansărilor

Fermierul afirmă că personalul care operează în sistem ar primi, pe lângă salariul de bază, bani în funcție de numărul rachetelor lansate. El consideră că un asemenea mecanism ar putea încuraja folosirea mai multor rachete decât ar fi necesar.

„Atunci interesul lor e ca, atunci când apare o situație, să nu lanseze două-trei rachete, câte ar fi suficiente, ci 10, 12, 15. Să ia mai mult”, susține Nanu, citat de Revista Ferma.

Afirmația ridică întrebări care reclamă verificări: cum sunt remunerați operatorii, cine stabilește numărul de lansări și ce proceduri justifică fiecare intervenție? Aceste aspecte pot fi lămurite prin publicarea contractelor, a regulilor de operare și a evidențelor privind lansările.

Nanu mai susține că intervențiile repetate ar putea devia culoarele de circulație a norilor și ar contribui la apariția unor zone secetoase. El afirmă că asemenea efecte ar fi fost observate în Franța și în România, inclusiv în Galați și Vrancea. Aceste susțineri nu dovedesc, prin ele însele, o relație de cauzalitate, dar întăresc cererea fermierilor pentru studii independente și date meteorologice comparabile.

Patru ani de secetă, apoi producții mai bune

Fermierul își sprijină suspiciunile pe experiența din propria exploatație. Nanu spune că a trecut prin patru ani de secetă severă, în care nu a recoltat porumb, iar producțiile la floarea-soarelui și grâu au fost foarte mici: aproximativ 500 de kilograme la hectar, respectiv cel mult două tone la hectar.

În acest an, afirmă el, a obținut 3.900 de kilograme de floarea-soarelui la hectar. Nanu leagă această schimbare de reducerea sau oprirea lansărilor de rachete, susținând că, în ultimii doi ani, ploile au revenit, iar culturile au avut condiții mai bune.

Experiența descrisă de fermier este relevantă pentru dezbatere, dar nu stabilește singură cauza schimbărilor de precipitații. Pentru o concluzie sunt necesare analize independente, care să compare datele despre lansări cu evoluția vremii, precipitațiile și producțiile agricole din mai multe regiuni și perioade.

„Nu mai trageți, puneți plase”

În locul intervențiilor extinse, Nanu propune ca sprijinul să se concentreze asupra culturilor cu valoare ridicată, precum viile și livezile. El consideră că instalarea plaselor antigrindină ar putea limita pagubele în aceste exploatații, fără ca măsurile să vizeze suprafețe agricole mult mai mari.

Propunerea deschide o discuție despre alternativele de protecție și costurile lor: ce soluții funcționează, pentru ce culturi și cu ce rezultate? Fermierii cer ca aceste opțiuni să fie comparate transparent cu cheltuielile și beneficiile sistemului antigrindină.

Din Prahova și Vrancea, până în Galați: aceeași cerere de transparență

Criticile lui Doru Nanu se adaugă celor formulate de agricultori din Prahova și Vrancea, care au reclamat lipsa unor dovezi clare privind eficiența sistemului și au cerut verificarea modului în care acesta funcționează. Tot mai mulți fermieri cer publicarea informațiilor despre lansări, criteriile de intervenție, costuri și rezultatele obținute în teren.

În urma unui audit de conformitate la autoritatea responsabilă de program, Curtea de Conturi a cerut măsuri de remediere, iar verificările ulterioare au indicat necesitatea reorganizării și redefinirii activității instituției. Constatarea unor probleme administrative nu demonstrează că rachetele provoacă secetă, însă arată că funcționarea sistemului și respectarea procedurilor trebuie clarificate.

Fermierii nu cer să fie crezuți pe cuvânt. Cer ca afirmațiile lor să fie verificate, iar instituțiile să publice datele care pot confirma sau infirma suspiciunile. Până la apariția unor evaluări independente, experiențele din Prahova, Vrancea și Galați nu reprezintă o demonstrație științifică, dar formează un semnal de alarmă pe care autoritățile nu îl mai pot trata drept o simplă nemulțumire locală.

Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii –  Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.

Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.

Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (AICI), (aic),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),  (aici),

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusivo oră ago

Drona, fibra de sticlă și vameșul jucând de-a legea: când hotărârea judecătorească devine „opțională” la Albița

Dreptul european, noul paravan universal: „noi nu încălcăm legea, doar o oprim la frontieră” Situație de manual la Vama Albița:...

Exclusivo oră ago

M.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă

Există momente în care nu e nevoie să spui cine știe ce despre un adjunct de inspectorat general. Este suficient...

Exclusiv22 de ore ago

Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”

Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu...

Exclusiv22 de ore ago

M.A.I. – Onoarea, declarată strict secret. Vă rugăm să reveniți cu sentință definitivă!

În Poliția Română, onoarea pare să fi ajuns un obiect de inventar cu regim special: se scoate la ceremonii, se...

Exclusiv22 de ore ago

Milu, la plimbare pe banii CSM: cum să te duci la conferința de „înțepat” CSM pe bugetul instituției

Șezătoare cu parfum de Coldea-Kovesi În 21 septembrie 2026, la Timișoara, s-a ținut o șezătoare cu iz tare de vremuri...

Exclusiv2 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a IV-a: Racheta certitudinilor și parașuta dovezilor lipsă

Aproape doi ani de investigații ale ziarului Incisiv de Prahova aduc în prim-plan o întrebare pe care sistemul antigrindină nu...

Exclusiv2 zile ago

Republica Coca‑Cola Ploiești: apă, gunoi și baroni în costum de corporație

Republica Coca‑Cola Ploiești Fabrica‑stat în stat: când „politicile de grup” se scriu cu neamuri și telefoane În teorie, la Ploiești...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă

IPJ Prahova, prins cu mâța în „comartiment”: după ce se face de râs, corectează în grabă (aici) Pe 23.09.2026, Incisiv...

Exclusiv2 zile ago

Republica „NU”: Cum a ajuns IPJ Arad să transforme o banală solicitare în proces de stat

„Vedeti cât sunt de nesimțiți?” – strigătul Sindicatului Diamantul „Vedeți cât sunt de nesimțiți?” – nu este un capriciu, ci...

Exclusiv3 zile ago

Cumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea

Bomba bombelor la IPJ Prahova: „Mutarea de aur” la DGA pentru salvarea lui Marcel Bălan din incompatibilitate Incisiv de Prahova...

Exclusiv3 zile ago

MEDAT! Cum rescrie un Guvern demis votul Parlamentului, Constituția și securitatea națională – sub masca „reorganizării” și a scaunelor goale economisite la buget –(Documente)

MARELE VETO DIN ADMINISTRAȚIE  Există o regulă nescrisă în politica românească: cu cât ai mai puțină legitimitate, cu atât mai...

Exclusiv3 zile ago

Poliția fără „autorizație la igienă”: România păzită de lege din WC-ul din curte

„Legea e pentru fraieri”: cum arată, pe hârtie oficială, igiena în Poliția Română În România, un restaurant fără autorizație sanitară...

Exclusiv3 zile ago

Un nou ghid pentru polițiști, aceeași veche problemă: lipsa de oameni și de bun-simț instituțional

Sindicatul Europol anunță cu entuziasm „un instrument de referință” pentru polițiștii din stradă: manualul pompos intitulat „Tehnici și tactici profesionale...

Exclusiv4 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a III a–Incidente, lipsă de anchete, infrastructură critică doar pe hârtie. Antigrindina la nimereală: sute de incidente, zero lecții învățate

„Știința” oficială: monitorizare de formă, concluzii tari pe date șubrede Așa‑zisa monitorizare „independentă” a SNACP: Concluziile de tip „nu au...

Exclusiv4 zile ago

ALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE –  Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)

Războiul de gherilă administrativă de la vârful Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a trecut de mult linia roșie....

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv