Exclusiv
Bomba din dosarul trompetei procurorului ‘Portocala’: Se solicită sechestru pe bunuri pentru pseudo-jurnalistul Cătălin Stavri, spăgar și santajist!
Mafia din interiorul Poliției Române: Rețeaua corupției din Prahova
Corupția la vârf: Eduard Mirițescu și structura criminală din poliție
Poluarea și corupția au fost întotdeauna în fruntea problemelor din Prahova; de ce ar face excepție de la această regulă oamenii legii din județ? Beneficiind de protecție la cel mai înalt nivel, inspectorul general adjunct al Poliției Române, Eduard Mirițescu, a organizat o structură de crimă organizată chiar în cadrul poliției. Această rețea mafiotă cuprinde polițiști de toate gradele, oameni politici, un jurnalist specializat în șantaje și chiar un pădurar, care funcționează informal ca hoț-șef peste infractorii dintr-o zonă a județului.
Așa cum rezumă manelistul Dani Mocanu, filosofia oricărui boss mafiot ar trebui să fie „Șeful meu e numai Dumnezeu”. În acest context, „Dumnezeul| pseudo-jurnalistului spăgar și șantajist Cătălin Stavri, care l-a protejat de sus, este Eduard Mirițescu.
Înapoi în Timp:
Abuzuri și falsuri
Pe vremea când era simplu comisar, iar șef al IPJ Prahova era generalul de poliție Iulian Bach, Eduard Mirițescu a obținut un apartament de serviciu prin declarații false. Deși deținea deja o locuință în Ploiești și nu avea copii sau o situație socială specială, a reușit să alunge un polițist cu un copil cu dizabilități dintr-un bloc M.A.I. de pe strada Ion Maiorescu. Nimeni nu contestă că viața nu ar fi o junglă, dar lipsa de umanitate și lăcomia, mai ales în domeniul protecției cetățenilor, au niște limite. Totodată, exista suspiciunea că viitorul inspector general mai deținea o a treia locuință, înregistrată pe numele socrilor.
Chiar și în prezent, când chestorul joacă în lumina reflectoarelor și ar trebui să fie mai atent la detalii, el își păstrează locuința socială din Ploiești tot printr-un fals evident în declarații: după vânzarea locuinței din zona Lămâița, a devenit coproprietar cu soția sa al unei alte locuințe din Prahova. A declarat fals că nu deține nicio proprietate, deși noua locuință figurează în declarația sa de avere.
Ascensiunea lui Eduard Mirițescu în Poliția Română
Eduard Mirițescu, boss la București: întâi ca suplinitor pe durată nedefinită, apoi titularizat magna cum laude printr-un concurs în care a concurat cu sine. Saltul de la județ, unde deținea funcția de inspector șef al IPJ Prahova, la Capitală, a avut loc în ianuarie 2020, când Mirițescu a fost promovat direct la nivelul IGPR, ca împuternicit pe funcția de adjunct 1 al inspectorului general, având responsabilități judiciare. Împuternicirea se aseamănă cu suplinirea din învățământ, permițând ocuparea unui post fără concurs pe o durată determinată. În poliție, însă, suplinirea poate fi prelungită, iar în cazul lui Mirițescu a fost extinsă de două ori, prima dată în iulie 2020 și apoi în decembrie 2020, când funcția de adjunct 1 a fost scoasă la concurs, dar concursul din februarie 2021 a fost anulat. Deși legea îi interzice să-și prelungească suplinirea din lipsă de calificare, chestorul Valentin Minoiu a preluat funcția pentru o zi, în ciuda lipsei sale de experiență în Poliția Judiciară. Rezultatul a fost că Mirițescu a revenit pe postul recent vacantat.
În opinia șefului sindicatului Europol, Mirițescu ar fi putut rămâne suplinitor pe viață ca inspector general adjunct, dacă nu aspira la a doua stea de chestor, pentru care este necesar un concurs de definitivat. Din această cauză, s-a organizat o parodie de concurs la care a participat și a obținut nota 9, devenind în octombrie 2022 nu doar titular, ci și mândrul posesor al celor două stele de chestor.
Locotenentul 1:
Alexandru Fragulea, „Căpitan la 15 Ani”
Dacă chestorul Mirițescu poate fi considerat bossul grupării infracționale, comisarul Direcției Generale Anticorupție (DGA) Alexandru Fragulea și fostul șef al Poliției Ploiești, Marcel Bălan, se află printre locotenenții acestuia, iar pseudo-jurnalistul șantajist și spăgar Cătălin Stavri a devenit soldatul civil al structurilor mafiote, interfața cu publicul și victimele organizației clandestine.
Cel mai spectaculos caz este cel al comisarului Alexandru Fragulea, supranumit Căpitan la 15 ani, datorită avansărilor incredibil de rapide, în ciuda unei evidente incompetente și a unui palmares de ilegalități. La începutul carierei sale, a absolvit o facultate fantomă în Republica Moldova, care cuprinde șapte file în limba rusă, și a lucrat pe structura economică a IPJ Prahova, unde a introdus o formă de taxă de protecție, forțând tarabagiii să-i plătească „camătă”, amenințându-i cu amenzi și închiderea tarabelor.
Fragulea a fost cunoscut și pentru acuzațiile false împotriva colegilor, sesizând Corpul de Control al Ministerului M.A.I. Totuși, el a ajuns să fie cercetat și retrogradat pe o funcție de „telefonistă”, echivalentul în argoul polițienesc al unei secretare. A fost salvat și promovat la serviciul Cadre de la IPJ, apoi avansat la Brigada de Combatere a Crimei Organizate Prahova, unde s-a evidențiat prin furtul unui sigiliu M.A.I. pe care l-a ascuns.
Prin diverse manevre, a ajuns șef la Arme și Muniții, unde a dezvoltat relații în mediul politic și de afaceri, executând controale comandate. Ulterior, prin împuternicire, a devenit șef interimar la DGA Prahova, unde a executat ordinele lui Mirițescu, încercând să se califice pentru o funcție din care nu avea abilități necesare. Prima sa măsură a fost să blocheze anumite cazuri pentru a proteja interesele politice.
Locotenentul 2:
Marcel Bălan, comisarul discret din structura infracțională
La indicațiile lui Mirițescu, Marcel Bălan a fost uns, tot prin împuternicire, șef al Poliției Municipale Ploiești. Pentru contribuții esențiale la prosperitatea grupului infracțional, Mirițescu i-a promis preluarea șefiei IPJ Prahova, având în vedere că Cristian Manea, fostul șef al IPJ, nu se conforma ordinelor problematice.
De asemenea, Bălan a început să exercite presiuni asupra Gărzii de Mediu Prahova, cerându-le să efectueze anumite constatări bazate pe ordinele primite de la Mirițescu. O tentativă recentă de numire la DGA Prahova a fost, de asemenea, blocată de dezvăluirile ziarului nostru, Incisiv de Prahova.
Soldatul 1:
Pseudo-jurnalistul Cătălin Stavri, santajist, spăgar și intermediar de voturi
Pseudo-Jurnalistul Cătălin Stavri acționa ca interfață vizibilă a ilegalităților grupării, specializându-se în jurnalism de șantaj. După ce a expus nereguli ale lui Mirițescu, au devenit „parteneri în crime”, Stavri devenind un acolit al acestuia. Folosind informații de la Fragulea și intervenții directe ale lui Mirițescu, Stavri a solicitat și obținut avantaje financiare de la agenții economici din Prahova, amenințându-i cu publicarea de materiale de presă defăimătoare.
DGA Prahova a obținut înregistrări în care Stavri solicita, în numele lui Volosevici, bani și alte foloase pentru a rezolva „problemele”. Aceste probe au fost blocate la ordinul lui Fragulea. Nefiind luate măsuri legale, unii păgubiți au contactat direct DNA București.
Pseudo-jurnalistul șpăgar și șantajist Cătălin Stavri, care s-a implicat în trafic de influență solicitând bani pentru marketizarea din piețe, s-a angajat direct și în cumpărarea voturilor cetățenilor de etnie romă din Ploiești, oferind recompense pentru voturi și contactând lideri informali ai comunităților rome pentru a finaliza tranzacția.
De asemenea, aceeași persoană este implicată în scandalul WHITE TOWER, protejat de mafia din MAI descrisă anterior. Scandalul White Tower din Ploiești, care a afectat profund zeci de familii, reprezintă un exemplu emblematic de fraudă imobiliară în România și subliniază probleme persistente legate de corupție și integritatea sistemului de justiție. Această situație complexă este exacerbata de influențe externe care contribuie la perpetuarea ilegalităților.
În perioada 18.10.2016 – acesta a fost apogeul activităților procurorului Negulescu Mircea, alias „Portocala”, unde Cătălin Stavri a acoperit acțiunile ilegale, în colaborare cu polițiști corupți, inclusiv chestorul Eduard Mirițescu.
Scandalul White Tower: o fraudă imobiliară de proporții
Scandalul White Tower din Ploiești, scos la iveală de ziarul nostru, Incisiv de Prahova, a dus la impacte devastatoare asupra a zeci de familii, evidențiind problemele persistente de corupție și integritate în justiție. Complexitatea acestuia este agravată de factori structurali și influențe externe care facilitează continuarea ilegalităților. De asemenea, procedurile din cazul White Tower sunt similare cu cele din cazul Nordis.
Abuzuri, tunuri și ilegalități în Prahova comise de gruparea condusă de Chestorul Mirițescu
Sora chestorului, Simona Mirițescu, lucrează la Direcția de Urbanism a Ploieștiului; prin intermediul ei se obțin autorizații de construcție în zone unde legislația interzice acest lucru. Ultimul tun imobiliar a fost un bloc pe Bulevardul București, construit fără respectarea reglementărilor urbanistice, extinzându-se peste suprafața permisă și depășind regimul de înălțime. În încercarea de a proteja sora, se încearcă devierea anchetei asupra dezvoltatorului imobiliar.
Cazul, care a captat atenția națională, a avut ca rezultat percheziții, iar mai multe apartamente din acest bloc au ajuns în posesia primarului Andrei Volosevici, protejat de sora chestorului. Colaborarea strânsă dintre Mirițescu și primarul Volosevici este bine cunoscută în Ploiești. Un ofițer al DGA a sesizat fapte penale legate de primar și de sora urbanistă, dar a fost umilit și sancționat pentru aceasta.
Prin intermediul comisarului-șef Ginel Preda, un alt apropriat al lui Mirițescu, s-au încercat blocări ale altor anchete legate de ilegalitățile primarului Volosevici, care a semnat un contract de împrumut fără Hotărârea Consiliului Local. Din nefericire, prin aceleași rețele de polițiști și procurori corupți, această mușamalizare a fost realizată. Intervențiile chestorului Eduard Mirițescu au avut efect, singurele dosare unde nu a putut interveni fiind cele legate de Veolia, scandalul White Tower și cele legate de piețe, deoarece procurorul de caz a utilizat polițiști din Buzău și Dâmbovița pentru aceste cazuri.
Gruparea a protejat interesele unui parlamentar care deține o groapă de deșeuri ilegale la Buda, prin intermediari.
Legături între corupția Poliției și mafia deșeurilor
Poluarea și corupția au fost mereu probleme centrale în Prahova; de ce ar face excepție de la
această regulă oamenii legii din județ? Beneficiind de o protecție la cel mai înalt nivel, inspectorul general adjunct al Poliției Române, Eduard Mirițescu, a organizat o structură de crimă organizată chiar în cadrul poliției (aici). Această rețea mafiotă include polițiști de diverse grade, oameni politici, și pseudo-jurnalistul șantajist și escroc, Cătălin Stavri (aici). Chiar înainte de a fi reținut, acesta se întâlnea cu un senator, cu scopul de a 
denigra și a șantaja mediatic, totul pentru a prelua afacerile locale. Consilierul senatorului a devenit director la o stație de tratare, iar un fost ofițer SRI a ajuns director la o firmă de salubritate.
Vorbind despre acest fost ofițer de la SRI Prahova (aici), vom aduce la lumină dezvăluiri legate de achiziții la spitalele din județ, care vor provoca o reacție semnificativă în urma publicării acestora. În legătură cu conexiunile intrinseci dintre membrii rețelei de crimă organizată care aspirau să conducă județul Prahova, prin șantaje, denigrări mediatice și dosare fabricate cu ajutorul polițiștilor corupți, dar și legăturile cu mafia deșeurilor, în special cu Recop Recycling SRL și locotenentul Cătălin Mureșan, vom oferi mai multe detalii în edițiile viitoare.
Când șeful tău este nu doar Dumnezeu, ci și un grangur suprem al Poliției Române
Când șeful tău este nu doar Dumnezeu, ci și un grangur suprem al Poliției Române, chiar și un hoț peste hoți poate fi iertat, absolvit de păcate.
Ce acoperă, în realitate, mafia din interiorul Poliției Române, condusă de bossul Mirițescu și locotenenții săi de la IPJ Prahova? Acoperă ilegalitățile comise de gruparea de criminalitate economico-financiară a lui Andrei Volosevici și de pseudo-jurnalistul șpăgar și șantajist Cătălin Stavri.
Un apel la acțiune: Restabilirea increderii în justiție
Ginel, comisar de jafuri? Nu s-a autosesizat când spagarul si santajistul Catalin Stavri șantaja în public și se poza cu mașinile poliției române din subordonarea ta, îmbrăcat în uniforme oficiale? Sau poate ești atât de prost pregătit încât nu cunoști Codul Penal? Ai vrea să dai declarații cum ai dat declarații în favoarea procurorului Negulescu Mircea, alias Portocala, declarații pe care le vom publica?!…
Și, revenind la subiect, cetățenii de etnie romă care au fost păcăliți și furați de aproximativ 300.000 de euro se vor constitui parte civilă în acest dosar penal și vor solicita impunerea sechestrului asigurator pe bunurile pseudo-jurnalistului șpăgar și șantajist Cătălin Stavri, fiindcă deja au informații că încearcă să transfere bunurile pe numele unor terți, așa cum a încercat să păcălească justiția și procurorul de caz în scandalul White Tower.
Cine este inculpatul pseudo-jurnalist spăgar și santajist Cătălin Stavri, protejat de mafia polițiștilor corupți și de Statul Paralel (aici)? O incursiune în timp…
În Prahova există un pseudo-jurnalist, pe numele său Cătălin Stavri – trompeta fostului procuror „Portocala”, cunoscut și sub porecla „Peste”, care, la vârsta de 28 de ani, a fost implicat într-un dosar penal.
Rechizitoriul dosarului nr. 85/D/P/2005
Ancheta noastră se bazează pe rechizitoriul din dosarul nr. 85/D/P/2005, din 08.05.2006, în care Cătălin Stavri, zis „Peste”, a fost parte ca și consumator de droguri, alături de prietena sa de la acea vreme. Vom publica numele integral al jurnalistului, dar vom menționa doar inițialele celor care au fost parte în dosar, pentru că nu ei fac obiectul acestui material jurnalistic.
Inculpați și invinuiți
Inculpați:
- P.A., cercetat în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. 1 și art. 4 alin. 1 din Legea 143/2000
- T.I.R., cercetat în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. 1 și art. 4 alin. 1 din Legea 143/2000
Învinuiți:
- S.M.S.
- P.V.C. – ambii cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. 1, 2 din Legea 143/2000
- Cătălin Stavri
- S.L.E. – ambii cercetați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. din Legea 143/2000
Firul evenimentelor
Acțiunea a început în iunie 2005, când un individ (O.C.) arestat în altă cauză a sesizat organele de poliție cu privire la consumul și comercializarea drogurilor de risc și mare risc (cannabis și ecstasy) pe raza municipiului Câmpina. Acestea erau procurate prin intermediul lui S.M.S.
În octombrie 2005, T.I.R. a aflat că P.A. a procurat cannabis și, pentru a testa calitatea drogului, s-a deplasat în Ploiești, unde au consumat împreună cannabis folosind o pipă confecționată artizanal. Aceeași pipă a fost folosită și de Cătălin Stavri pe 24.11.2005.
După sesizarea lui O.C., ancheta polițiștilor de la Biroul de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) s-a pus în mișcare, iar primul pas a fost interceptarea convorbirilor telefonice. A fost desemnat și un investigator acoperit, iar toate activitățile grupului infracțional erau monitorizate.
Implicarea lui Cătălin Stavri
Printre persoanele cunoscute că s-au prezentat la domiciliul lui P.A. pe 24.11.2005 se află Cătălin Stavri, zis „Peste”, care, împreună cu S.L.E., a cerut să le fie oferite droguri. Cei doi au consumat cannabis la P.A. folosind pipă.
Interceptarea convorbirilor a relevat faptul că, după consumul de droguri, P.A. urma să se deplaseze la părinții săi din Câmpina pentru a distribui o cantitate de droguri. P.A. a fost oprit pe drum de o echipă operativă a BCCO, iar în geanta sa a fost găsită pipă folosită în noaptea precedentă.
Pe aceeași zi, în urma autorizării de percheziție, s-a descoperit o cantitate de 38 de grame de materie vegetală.
Cannabis pe pâine pentru pseudo-jurnalist
Chermeza la care a participat Cătălin Stavri, zis „Peste”, a dus la implicarea sa activă în dosar ca și consumator. Materia vegetală arsă, de pe cele două felii de pâine, a fost supusă unei constatări tehnico-științifice, concluzionându-se că conținea tetrahidrocannabinol (THC), substanța psihoactivă derivată din planta cannabis.
Pentru cei care nu știu, Cannabis sativa conține peste 400 de compuși, iar delta-9-tetrahidrocannabinol (THC) este molecula psihoactivă responsabilă pentru efectele consumului de marijuana, cu efecte principale asupra memoriei. Aceasta ar putea explica povestea induiosătoare pe care Cătălin Stavri a prezentat-o într-o conferință de presă de atunci.
Consecințele
Înainte de a prezenta povestea, este important de menționat ce consecințe a avut noaptea de pomină a jurnalistului Stavri atât pentru el, cât și pentru ceilalți învinuiți sau inculpați, conform hotărârii instanței. Instanța urma să se pronunțe asupra aplicării art. 33 lit. a din Codul Penal, privind concursul real de infracțiuni, în cazul celor trei acte materiale prin care P.A. a oferit droguri în vederea comercializării și consumului propriu lui T.I.R. și învinuiților Cătălin Stavri și S.L.E.
Menționăm că „fapta învinuiților Stavri Cătălin și S.L.E. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. 1 din Legea 143/2000. Din moment ce au participat o singură dată la consumul de droguri cu inculpatul P.A., neexistând dovezi că aceștia erau implicați în traficul de droguri, instanța a decis scoaterea lor de sub urmărire penală și aplicarea unei amenzi administrative de 10.000.000 lei pentru fiecare.”
În final, toți au fost scoși de sub urmărire penală, Cătălin Stavri și prietena sa fiind doar amendați, beneficiind de protecția lui Mirițescu și Ginel Preda.
Falsa poveste din jurul consumului de droguri
Cătălin Stavri a încercat să arunce vina pe polițiștii de la BCCO, susținând că aceștia au o problemă personală cu el și că va începe un război împotriva lor. Într-o conferință de presă, după ce a achitat amenda, a încercat să impresioneze prin povestea sa despre documentare.
Spune el: „Am crescut fără părinți (aceasta se leagă oarecum de conexiunile mele cu lumea interlopă) și acum 3 ani, Marin Marian de la TVR 2 mi-a oferit o oportunitate de a lucra în presă.” Continuă spunând că, deși câștiga mult mai bine din alte activități, a acceptat să lucreze în presă.
Apoi, Cătălin Stavri afirmă că a avut parte de amenințări din partea grupărilor de crime organizate după ce a scris un articol despre droguri. A încercat să creeze o poveste în care să se prezinte ca o victimă a unui complot, folosind acest incident ca un pretext pentru a atrage atenția asupra lui.
Aceste detalii conturează un peisaj alarmant al corupției și abuzurilor în instituțiile statului, evidențiind o rețea bine închegată care subminează încrederea publicului în forțele de ordine și în justiție. Această situație necesită o intervenție urgentă din partea autorităților competente pentru a investiga și a sancționa corespunzător toate persoanele implicate, pentru a restabili integritatea și credibilitatea instituțiilor publice în fața cetățenilor. Numai printr-o acțiune fermă și hotărâtă se poate spera la eradicarea acestui sistem corupt și la protejarea intereselor legitime ale comunității. Asa cum am declarat in articolul anterior – vom reveni cu dezvaluiri senzationale si noi inregistrari audio care dovedesc faptele de coruptie, santaj si trafic de influenta . (Cristina T.).
Exclusiv
Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
Comuna care nu-și încasează propriile taxe: „Republica Drăgănești”, unde Codul Fiscal e opțional
Primăria care funcționează pe încredere, nu pe lege
Dacă ai fi crezut că într-o comună din România, în anul 2025, Codul fiscal și legislația bugetară chiar se aplică, raportul Curții de Conturi a României privind U.A.T.C. Drăgănești îți dovedește contrariul. Potrivit acestui raport oficial de audit de conformitate, întocmit de Camera de Conturi Prahova, administrația locală a transformat respectarea legii într-o activitate… facultativă.
Concluzia Curții de Conturi este fermă: modul de stabilire și încasare a veniturilor proprii ale bugetului local NU este în conformitate cu legislația, iar neconformitățile sunt „semnificative și generalizate”. Tradus din limbaj tehnic: aproape tot ce se putea face prost, s-a făcut prost. Restul nu s-a mai făcut deloc.
„Control intern”: hârtie avem, bani nu
Curtea de Conturi constată că la U.A.T.C. Drăgănești nu a fost asigurată funcționalitatea controalelor interne în domeniul fiscal. Adică există legi, există norme, există atribuții… dar nu există aplicare.
Rezumatul pe scurt, conform raportului:
- Hotărâri de Consiliu Local privind impozitele și taxele locale nu respectă în totalitate Codul fiscal.
- Impunerea contribuabililor nu se face peste tot, iar când se face, nu neapărat corect.
- Documentele justificative lipsesc, sunt incomplete sau se plimbă liber, fără să fie puse în ordine fiscală.
- Formele de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală sunt uitate prin sertare, ceea ce a dus la debite neîncasate de aproape 2,83 milioane lei la 31.12.2025.
Cu alte cuvinte, Drăgănești este locul unde controlul intern există mai mult în teorie, iar banii bugetului local fac coadă afară, dar nu îi deschide nimeni ușa.
Registrul agricol – roman SF: terenuri, impozite și fantezie administrativă
Potrivit constatărilor Curții de Conturi, primăria nu și-a bătut capul să verifice și să coreleze datele dintre Registrul agricol și evidența fiscală.
Rezultatul:
- suprafețe de teren care nu sunt corect luate în calcul;
- terenuri care apar „în acte”, dar parcă nu și în impozite;
- proprietăți scutite sau impozitate greșit;
- risc real ca baza de impozitare să fie incorectă, iar bugetul local să fie păgubit.
Recomandarea Curții de Conturi? Să facă ce trebuia făcut de la început: punctaje, reconcilieri, verificări periodice. Altfel spus, să descopere că satul nu e doar pe hârtie, ci și pe hartă, iar terenurile chiar există și trebuie impozitate.
Executare silită? Nu, mulțumim, preferăm restanțele
În anul 2025, conform raportului Curții de Conturi, U.A.T.C. Drăgănești nu a aplicat formele de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală.
Consecința?
- neîncasarea veniturilor la potențialul real;
- menținerea unei liste de restanțe de 2.824.732 lei, bani care ar fi trebuit să fie în buget, nu în aer.
Cu alte cuvinte, dacă nu-ți plătești taxele în Drăgănești, nu vine nimeni după tine. E aproape o invitație oficială la neplată, cu antet de instituție publică.
Concesiuni, redevențe și bani pierduți pe drum
Un capitol savuros – dacă n-ar fi vorba de bani publici – îl reprezintă modul în care sunt administrate redevențele și concesiunile, conform raportului Curții de Conturi:
- Nu există proceduri operaționale clare pentru colectarea veniturilor din concesionarea activităților de exploatare a resurselor pe suprafață a statului;
- Nu sunt urmărite corespunzător declarațiile fiscale și documentele justificative ale concesionarilor;
- Nu sunt verificate toate sumele datorate bugetului local.
Curtea de Conturi recomandă elaborarea de proceduri, constituirea de dosare fiscale pentru concesionari, solicitarea tuturor documentelor justificative și chiar verificarea unui contract prin care un teren de peste 10.000 mp este închiriat, cu potențial de redevențe serioase pentru buget.
Pe scurt, comuna stă pe bani, dar nu se apleacă să-i culeagă.
Impozite pe clădiri calculate „la ghici”
Raportul arată că, în 2025, veniturile bugetului local au fost diminuate din cauza:
- stabilirii eronate a valorii impozabile pentru clădiri rezidențiale deținute de persoane fizice;
- neactualizării suprafețelor reale ale clădirilor;
- clădiri noi, cu autorizații de construire expirate și fără recepție finală, care nu au intrat la impozitare la timp.
Curtea de Conturi estimează o diminuare a veniturilor cu peste o mie de lei doar pe un eșantion de cazuri analizate, ceea ce sugerează un fenomen mai larg. Recomandarea este clară: inspecții fiscale la contribuabilii vizați, verificarea documentelor, stabilirea corectă a impozitelor și a accesoriilor.
Dar până atunci, bugetul local pierde bani, iar contribuabilii corecți subvenționează, de fapt, haosul administrativ.
Zonarea fiscală: au fost zone, dar nu s-au păstrat hărțile…
Un episod demn de un scenariu de comedie neagră: în urma verificărilor privind zonarea fiscală a localității (folosită la calculul impozitelor și taxelor locale), U.A.T.C. Drăgănești nu a putut demonstra documentar cum au fost stabilite și delimitate zonele fiscale.
Practic:
- există o hotărâre a Consiliului Local,
- dar actele administrative și documentația care au stat la baza acesteia nu mai sunt de găsit în arhivă.
Cu toate acestea, zonarea fiscală este folosită pentru calculul impozitelor. Cu alte cuvinte, impozitele se percep pe baza unui sistem ale cărui fundamente… nu mai sunt de găsit. Curtea de Conturi cere reconstituirea sau readoptarea documentației și arhivarea ei corespunzătoare.
În „Republica Drăgănești”, nici harta fiscală nu mai știe pe ce lume este.
Închirieri și concesiuni: reguli lipsă, penalități uitate
Potrivit raportului Curții de Conturi, activitatea de închiriere și concesionare a bunurilor din patrimoniul public și/sau privat al unității administrativ-teritoriale suferă de:
- inexistența unui cadru intern de reglementare clar;
- lipsa unor clauze contractuale ferme privind penalitățile pentru întârzierea plăților;
- necalcularea și neîncasarea penalităților de întârziere datorate în 2025.
Consecința directă: diminuarea veniturilor bugetului local.
Recomandarea Curții de Conturi: actualizarea cadrului de reglementare, introducerea clară a penalităților, urmărirea tuturor sumelor datorate și aplicarea unitară a regulilor.
Cu alte cuvinte, nu ajunge că se închiriază și se concesionează – trebuie și să se încaseze, nu doar să se semneze hârtii.
„Control intern managerial”: sistem formal, realitate informală
În capitolul dedicat bunei guvernanțe, Curtea de Conturi descrie sistemul de control intern managerial de la U.A.T.C. Drăgănești ca fiind, în mare parte, formal și neadaptat dimensiunii și specificului entității.
Deficiențele constatate:
- lipsa și insuficiența controalelor interne reale;
- neidentificarea și negestionarea riscurilor majore legate de stabilirea și încasarea veniturilor;
- documente și proceduri care există mai mult pentru bifă decât pentru aplicare efectivă.
Recomandarea: implementarea reală a standardelor de control intern, adaptarea sistemului la specificul entității, astfel încât să prevină nu doar erorile, ci și… risipa.
Pe scurt, pe hârtie există control. În practică, controlul pare a fi doar asupra modului în care nu se aplică regulile.
Concluzie: Comuna unde legea se aplică „după posibilități”
Din raportul oficial al Curții de Conturi a României reiese imaginea unei administrații locale care tratează:
- Codul fiscal ca pe un sfat opțional,
- controlul intern ca pe o colecție de formulare,
- arhiva ca pe o loterie de documente pierdute,
- veniturile bugetare ca pe un bonus, nu ca pe o obligație.
Când Curtea de Conturi îți scrie negru pe alb că „neconformitățile sunt semnificative și generalizate”, nu mai e vorba de o simplă scăpare, ci de un mod de lucru.
„Republica Drăgănești” pare să fi inventat un nou model de administrație: statul de drept… dacă avem timp, chef și documente. Până atunci, banii publici rămân la stadiul de potențial, iar cetățeanul plătește, la propriu, nota de plată a nepriceperii administrative. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
Comuna în care banii publici sunt o specie protejată: nu se ating, nu se încasează
Potrivit Curții de Conturi a României, Ceptura pare a fi prima comună din țară în care bugetul local e tratat ca un animal pe cale de dispariție: se uită la el cu duioșie, dar nu e voie să-l deranjezi cu încasări.
Din primul raport rezultă că:
- Impozitele și taxele locale se calculează… cu milă, nu cu legea.
- Debitele restante zac prin evidențe ca vinul în beci: peste 1,54 milioane lei (conform Curții de Conturi) pierduți din cauză de „neîncasare cronică”.
- Executarea silită e doar o poveste urâtă cu care se sperie contribuabilii cuminți – în realitate, nu se aplică.
- Chiriile și redevențele nu se actualizează, că poate se supără cine plătește.
- Evidența fiscală e atât de „creativă”, încât nici nu mai știi dacă e primărie sau atelier de literatură fantastică.
Curtea de Conturi reține, negru pe alb, că sistemul de control intern și financiar preventiv nu funcționează. Adică, pe românește: banii intră și ies după modelul „vedem noi”, iar primăria privește situația cu un calm demn de mănăstire.
Investiții de carton: canalizare imaginară și stații de încărcare pe curent bugetar
Al doilea raport de audit de conformitate, tot al Curții de Conturi, arată cum Ceptura a inventat un nou tip de infrastructură: lucrări vizibile mai ales în documente.
Potrivit raportului:
- Pentru extinderea rețelei de canalizare (Programul „Anghel Saligny”), s-au plătit zeci de mii de lei pentru lucrări neexecutate conform și pentru o dirigenție de șantier care a păzit, după caz, fie nimicul, fie lucrarea greșită.
- Pentru stațiile de încărcare pentru vehicule electrice, comuna a reușit performanța să încarce sigur ceva: bugetul, cu sume nejustificate (cu tot cu dirigenție de șantier aferentă).
- La clădirea Serviciului Public de Gospodărire comunală, extinderea și compartimentarea au produs și ele plăți nejustificate, dar perfect justificate… în contabilitatea defectuoasă.
Curtea de Conturi vorbește de cheltuieli nejustificate, de plăți fără bază reală și de un control intern care nu doar că nu previne paguba, dar pare să țină și ușa deschisă.
Cireașa de pe tort:
- O garanție de bună execuție de 1,84 milioane lei emisă de o societate radiată de BNR este acceptată și ținută la inimă de primărie, ca și cum ar fi un adevărat scut bugetar.
- Alte garanții de zeci de mii de lei nu sunt constituite sau nu sunt evidențiate, după modelul: „dacă nu le înregistrăm, poate nu răspundem de ele”.
Potrivit Curții de Conturi, aproape 9,7 milioane lei stau blocați, fictiv, la „active în curs de execuție”, deși lucrările sunt finalizate și recepționate. Cu alte cuvinte, patrimoniul e machiat contabil, ca să arate altfel decât e.
În Ceptura, salariul se calculează cu bonus de imaginație
Al treilea raport de audit de conformitate al Curții de Conturi (privind recrutarea, promovarea și salarizarea în 2025) e o adevărată antologie de „așa nu” în materie de plăți salariale.
Conform constatărilor oficiale:
- Spor de control financiar preventiv pentru… altă entitate
- Doi salariați ai Primăriei Ceptura au primit majorarea salariului de bază pentru activitate de control financiar preventiv.
- Problema, arată Curtea de Conturi: ei exercitau acest „control” asupra documentelor SC Aquaceptura SRL, o societate comercială unde Consiliul Local e acționar unic.
- Adică: sunt plătiți din banii primăriei pentru a controla altă entitate, deși legea prevede clar că fiecare entitate publică își are propriul control financiar preventiv.
Suma plătită nejustificat: 6.020 lei (plăți de personal nejustificate, după Curtea de Conturi).
- Majorări la salariu și în concediu: vacanță plătită în regim „proiect european”
- Personalul din echipele de implementare de proiecte europene a primit majorările de salariu și în zilele de concediu de odihnă.
- Curtea de Conturi indică explicit: 17.021 lei majorări salariale acordate eronat, plus contribuții aferente.
În traducere: unii au lucrat atât de intens în proiecte, încât au prestat pentru fonduri europene și de pe șezlong.
- Salariu mai mare decât viceprimarul
- Un salariat implicat în proiecte cu fonduri europene a ajuns, potrivit Curții de Conturi, să aibă venitul lunar brut peste indemnizația viceprimarului (deja majorată cu 40%).
- Legea spune clar că veniturile acestor persoane trebuie plafonate la nivelul viceprimarului cu majorarea aferentă. La Ceptura însă, plafonul legal e considerat mai mult o recomandare literară.
Prejudiciul constatat aici: 5.643 lei, plăți salariale peste plafonul legal.
- Cadouri în bani de 8 Martie, din bani publici, fără temei legal
- În februarie 2025, primăria a acordat salariaților cadouri în bani de 3.600 lei, cu ocazia zilei de 8 Martie.
- Curtea de Conturi reține că nu există temei legal pentru astfel de „atenții” salariale în instituțiile publice.
Așadar, în loc să respecte Legea nr. 153/2017, s-a ținut cont de „Codul Bunelor Maniere Bugetare”: la sărbători, dăm ceva „din bani publici, că doar nu-s ai noștri”.
- Concediu de odihnă plătit în contradicție cu legea
- Un salariat a primit, la încetarea raportului de serviciu, 4.292 lei reprezentând compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, aferent anului 2025.
- Numai că, așa cum precizează Curtea de Conturi, OUG nr. 156/2024 interzice compensarea în bani a concediilor neefectuate aferente anului 2025.
Cu alte cuvinte, s-a plătit fix ce legea spunea explicit să nu se plătească.
- Controlul financiar preventiv: absent motivat prin… neexercitare
- Controlul financiar preventiv nu a fost exercitat asupra tuturor operațiunilor prevăzute, inclusiv asupra deciziilor de angajare, promovare, stabilire a salariilor, ordonanțări de plată și obligații fiscale aferente.
- Documentele fără viză CFP nu au fost nici măcar trecute la „Refuz de viză”, ci au rămas într-o zonă gri, perfectă pentru erori și plăți nelegale.
Curtea de Conturi constată un risc evident: plăți nelegale și erori care nu sunt prevenite.
Sistemul de control intern: mort, dar bine plătit
Toate acestea converg într-o concluzie oficială extrem de clară, formulată de Curtea de Conturi în rapoarte și în scrisorile către primărie:
- Sistemul de control intern managerial „nu a fost funcțional”.
- Nu a fost capabil să prevină apariția erorilor în salarizare, în investiții și în gestionarea garanțiilor.
- Controalele interne sunt mai curând formale, pe hârtie, în timp ce în practică se derulează:
- plăți salariale nejustificate,
- plăți pentru lucrări neexecutate sau executate necorespunzător,
- acceptarea de garanții emise de entități radiate,
- denaturarea situației patrimoniale prin ținerea a milioane de lei în „active în curs”, deși lucrările sunt finalizate.
În plus, Curtea de Conturi notează și ceva aproape neverosimil: primăria nu a avut nicio obiecție la constatările din proiectele de raport, a transmis că nu are puncte de vedere divergente și a solicitat chiar să nu participe la ședința de conciliere. Pe scurt: „Nu contestăm nimic, dar nici nu venim să discutăm”.
Republica Ceptura: concluzie amar-comică
Dacă adunăm liniile mari ale celor trei rapoarte ale Curții de Conturi a României, iese următorul tablou pamfletar:
- Venituri locale neîncasate, taxe și impozite lăsate în pace, ca să nu se supere debitorul.
- Investiții cu probleme, plăți nejustificate, lucrări discutabile, garanții fantomă și un milion și ceva în garanții legate de o societate radiată.
- Situație patrimonială cosmetizată, cu aproape 9,7 milioane lei ținuți artificial la „în curs”, deși ar fi trebuit recunoscuți corect în patrimoniu.
- Salarii umflate, sporuri acordate pentru controlul documentelor altei entități, bonusuri și majorări pentru perioada de concediu, venituri peste nivelul viceprimarului, cadouri în bani fără temei legal, concedii plătite contrar unor interdicții exprese din OUG.
- Control financiar preventiv și control intern managerial mai degrabă fictive, incapabile să prevină erorile; în practică, exact ce trebuia împiedicat s-a întâmplat, în serie.
Toate acestea nu sunt zvonuri, ci constatări oficiale ale Curții de Conturi a României, consemnate în:
- Raportul de audit asupra bugetului local și administrării creanțelor și patrimoniului;
- Raportul de audit de conformitate privind investițiile și garanțiile;
- Raportul de audit de conformitate privind recrutarea, promovarea și salarizarea personalului în 2025;
- Scrisorile de informare adresate primarului Comunei Ceptura.
În loc de epilog, rămâne imaginea unei administrații locale în care:
- bugetul e tratat ca un sponsor anonim,
- legile sunt citite mai mult ca literatură opțională,
- iar controlul intern e un fel de angajat imaginar: trecut în organigramă, invocat la nevoie, dar complet absent când e vorba de prevenit risipirea banului public.
Iar cetățeanul – cel care plătește taxe, așteaptă canalizare reală, drumuri reparate, școli decente și administrație serioasă – află, din rapoartele Curții de Conturi a României, că în loc de toate acestea a primit: plăți nejustificate, lucrări cu probleme și un control intern în concediu prelungit. Vom reveni. (Cerasela N.).
Exclusiv
Gherghița – Prahova, campioană la „bugetul invizibil”: taxe uitate, datorii prescrise și acte dispărute din arhivă – I – (DOCUMENTE)
La Primăria Gherghița, veniturile locale par să fi avut parte de un tratament special: unele au fost calculate prea timid, altele n-au fost urmărite până la capăt, iar câteva documente esențiale n-au putut fi găsite când a venit vremea controlului. Nu e scenariul unei comedii birocratice, ci tabloul desprins dintr-un audit al Camerei de Conturi Prahova privind formarea și încasarea veniturilor locale în 2025.
Raportul nu acuză pe cineva de fapte penale și nici nu spune că întreaga activitate a primăriei ar fi fost neconformă. Concluzia este una „cu rezerve”: în linii mari, activitatea s-ar fi încadrat în regulile aplicabile, dar auditorii au consemnat numeroase deficiențe — de la impozite calculate greșit până la control intern care, în unele privințe, pare să fi funcționat mai mult pe hârtie.
Impozitele au pornit în urmărirea clădirilor. N-au prins toate proprietățile
În cazul a trei persoane juridice, primăria nu ar fi identificat și impus toate clădirile deținute și nici nu ar fi stabilit corect impozitul pentru unele bunuri deja declarate. Auditul a stabilit obligații suplimentare de 69.423 de lei, plus 9.574 de lei accesorii.
Nici la persoanele fizice evidența nu a fost fără surprize: pentru 15 contribuabili, suprafețele folosite în scop rezidențial și nerezidențial ar fi fost delimitate incorect. Rezultatul: impozite stabilite cu 14.214 lei mai puțin și majorări de întârziere de 1.739 de lei.
Pe scurt, în unele dosare, impozitul pare să fi fost calculat după principiul „să nu supărăm clădirea”.
Pădurea era acolo. În evidența fiscală, mai puțin
Auditorii au constatat că proprietarii unei suprafețe de 132.700 de metri pătrați de teren forestier nu figurau în evidența fiscală. În timpul controlului, terenurile au fost introduse în registre, iar obligațiile suplimentare stabilite au însumat 2.430 de lei, la care s-au adăugat 625 de lei accesorii.
Alte terenuri extravilane au ieșit la iveală după compararea datelor cadastrale cu evidențele primăriei. Pentru acestea s-au stabilit impozite suplimentare de 5.714 lei și accesorii de 1.535 de lei.
Registrul agricol și evidența fiscală, așadar, nu păreau să țină mereu legătura. Poate că se întâlneau la ședințe, dar nu neapărat și la punctaj.
Datorii lăsate să îmbătrânească până la prescripție
Pentru trei societăți agricole, raportul consemnează creanțe fiscale de 8.858 de lei — din care 4.131 de lei debit principal și 4.727 de lei majorări — pentru care, la 31 decembrie 2025, se împlinise termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită.
Potrivit Camerei de Conturi, nu fuseseră întreprinse toate demersurile necesare pentru identificarea sediilor actuale ale debitorilor și nu fuseseră folosite corespunzător procedurile de executare. O metodă administrativă cu efect garantat asupra creanțelor: dacă le lași suficient timp în sertar, ajung să aibă propriul termen de expirare.
Raportul mai arată că, pentru un contribuabil care era și consilier local, primăria instituise poprire doar asupra indemnizației de consilier. Nu fusese extinsă măsura asupra disponibilităților bancare ori a veniturilor salariale și nici nu fusese analizată executarea asupra bunurilor. La finalul lui 2025, restanțele acestuia erau de 19.002 lei.
Documentul nu îi dezvăluie numele și nu stabilește vreo vinovăție personală dincolo de situația fiscală descrisă. Dar episodul ridică o întrebare cât se poate de serioasă: cât de hotărâtă poate fi recuperarea datoriilor când debitorul ocupă și un loc la masa consiliului local?
Șapte construcții, un complex turistic și o monitorizare care n-a ajuns la fața locului
Pe un teren de 46.574 de metri pătrați funcționa un complex turistic alcătuit din șapte construcții, ridicate ori modernizate, pentru care auditorii nu au identificat certificate de urbanism și autorizații de construire. Raportul mai constată că primăria nu și-ar fi exercitat corespunzător atribuțiile de monitorizare și control al disciplinei în construcții.
Cu alte cuvinte, construcțiile au crescut, dar vigilența instituțională n-a ținut pasul. Camera de Conturi recomandă verificări periodice și documentarea lor — o idee simplă, dar care presupune ca cineva să iasă din birou și să observe ce se construiește.
Tot la capitolul inspecție fiscală, auditorii spun că verificările s-au limitat la documentele prezentate și la evidențele existente, fără controale faptice și documentări suficiente pentru a stabili situația reală a contribuabililor. Hârtiile au fost consultate; realitatea din teren, mai puțin.
Certificat fiscal fără datorii. În registre: peste 56.000 de lei restanțe
Un certificat de atestare fiscală ar fi consemnat că o persoană juridică nu avea obligații de plată, deși evidențele primăriei arătau restanțe de 56.366 de lei: 47.696 de lei debit principal și 8.670 de lei accesorii.
Aici, hârtia oficială și baza de date par să fi avut opinii diferite. Auditorii au recomandat reguli mai stricte pentru emiterea certificatelor, inclusiv verificarea unui extras de cont fiscal la aceeași dată.
Comodat cu iz de chirie și penalități rămase neîncasate
Raportul mai consemnează că un spațiu din domeniul privat al comunei a fost dat unei societăți prin contract de comodat, deși relația dintre părți ar fi avut, în fapt, caracter oneros. Potrivit auditorilor, nu fuseseră respectate procedurile aplicabile închirierii, nu exista aprobarea prealabilă a Consiliului Local și nu fusese stabilită și încasată chiria în condițiile legii.
Într-un alt caz, primăria nu ar fi stabilit și încasat 425,53 lei penalități pentru plata cu întârziere a unei arende. Nu e o avere, dar tocmai asemenea sume arată dacă regulile sunt urmărite consecvent sau doar când își amintesc registrele de ele.
Auditorii au semnalat și deficiențe în verificarea redevențelor pentru exploatarea resurselor la suprafață: primăria nu ar fi urmărit depunerea declarațiilor fiscale și nu ar fi verificat documentele care stau la baza calculului sumelor datorate.
Control intern cu comisie, dar fără frână la toate operațiunile
Sistemul de control intern managerial exista formal, însă raportul spune că nu fusese adaptat suficient la dimensiunea și activitatea instituției. În plus, pentru unele operațiuni privind bunurile comunei — inclusiv contracte de comodat și de arendă — nu fusese acordată viza de control financiar preventiv, deși procedurile interne o cereau.
Mai era și problema arhivei: Primăria nu a prezentat actul administrativ și documentația care justificau zonarea fiscală folosită la calcularea impozitelor pe 2025. Reprezentanții instituției au spus că aceasta se bazase pe o hotărâre a Consiliului Local, dar documentele nu au fost găsite în arhivă pentru a fi puse la dispoziția auditorilor.
Iar 129.451 de lei reprezentând majorări de întârziere aferente creanțelor restante nu fuseseră reflectați în evidența contabilă și în situațiile financiare la 31 decembrie 2025. Raportul precizează că această abatere a fost remediată ulterior.
Concluzie cu rezerve: nu chiar dezastru, dar nici premiu pentru evidență
Camera de Conturi Prahova a identificat zece abateri privind veniturile fiscale, trei privind veniturile nefiscale și alte deficiențe legate de evidența creanțelor și documentele pentru stabilirea taxelor locale. Primăria nu a formulat puncte de vedere divergente față de constatările raportului, potrivit documentului.
Verdictul instituțional rămâne nuanțat: cu excepția neconformităților consemnate, activitatea ar fi fost în conformitate, sub aspectele semnificative, cu cadrul legal aplicabil. Dar, în această comedie administrativă, poanta nu stă într-o singură sumă și nici într-un singur dosar. Stă în repetarea aceluiași tipar: proprietăți care nu apar la impozitare, datorii urmărite prea târziu, documente care nu se găsesc și controale care nu ajung întotdeauna din registru pe teren.
Pamfletul se sprijină pe constatările raportului de audit de conformitate al Camerei de Conturi Prahova privind formarea, evidențierea, urmărirea și încasarea veniturilor bugetului local al comunei Gherghița în anul 2025. Constatările sunt ale auditorilor; ironia, a noastră. (Paul D.).
Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
Comuna care nu-și încasează propriile taxe: „Republica Drăgănești”, unde Codul Fiscal e opțional Primăria care funcționează pe încredere, nu pe...
Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
Comuna în care banii publici sunt o specie protejată: nu se ating, nu se încasează Potrivit Curții de Conturi a...
Gherghița – Prahova, campioană la „bugetul invizibil”: taxe uitate, datorii prescrise și acte dispărute din arhivă – I – (DOCUMENTE)
La Primăria Gherghița, veniturile locale par să fi avut parte de un tratament special: unele au fost calculate prea timid,...
Paradisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești
În plină „situație dificilă”, fabrica Coca‑Cola Ploiești reușește, culmea, să fie din ce în ce mai „inovatoare”. Nu neapărat datorită...
Polițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină
Cine e, de fapt, „șoferul primarului” Vlăduț nu e nici șoferul personal al primarului, nici bodyguardul lui de campanie și...
Ochelari pe hârtie, miopie pe bani: cum vede M.A.I. polițistul de la ghișeu doar când nu trebuie să plătească
Ochelari pentru polițiști? M.A.I. vede doar tabelele, nu și portofelul Ministerul Afacerilor Interne a reușit o performanță demnă de manualele...
Mizil – orașul unde legea e „opțională”, dar nota de plată o achită contribuabilul
În România în care fiecare leu bugetar ar trebui cântărit, la Mizil pare că s-a inventat un nou sport: aruncatul...
Penitenciarul unde pâinea se cumpără la mica înțelegere, iar lucrările se fac pe hârtie
„Ordine și disciplină”: doar pentru deținute, nu și pentru achiziții (cazul Penitenciarului de Femei Ploiești – Târgșoru Nou, după raportul...
„Excelența” la M.A.I.: Cum să furi legal (sau nu) din buzunarele propriilor oameni
Conflictul privind majorarea pentru „lucrări de excepție” – sau „excelența”, cum o alintă, ironic, șefii din M.A.I. – a scos...
IPJ Prahova – „Structuri SRL” și lăutarul de serviciu. Mocanu Horia, duba nouă, Renaultul „upgrade” și planul de a pune mâna pe Băicoi
În universul paralel numit IPJ Prahova, unde „Structuri SRL” pare să fie adevărata firmă de apartament care coordonează uniformele, cariera...
„Academia de invârtit facturi”: Cum a ajuns Târgşoru Vechi să plătească mai mult decât scrie pe notă – şi să spună „Da, aşa e!” – DOCUMENTE!
„Formare profesională” pe bani publici: când controlul intern ia pauză Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi Prahova,...
„Secret” cu ștampilă Nesecret: cum a inventat I.P.J. Neamț infracțiuni din propriile hârtii
Ministerul face, sindicatul întreabă, poliția „se autosesizează” Există un gen special de umor administrativ în România: îți tipărești „secretele” pe...
Eroi de unică folosință: ne aducem aminte de polițiști doar când cad la pământ
Jurământ cu glonț inclus: „chiar cu prețul vieții” nu e o figură de stil În primele săptămâni de școală, tinerii...
Fermierii, la cuțitul Bruxelles-ului: FAPPR intră în ring cu noul PAC 2028–2034
Luni, 9 noiembrie 2026: Bruxelles-ul taie, FAPPR trage de mânecă Luni, 9 noiembrie 2026, Parlamentul European mai bifează o rundă...
I.P.J. Prahova – De la «Siguranță și Încredere» la «parapet și fier vechi»
IPJ Prahova – Facem zob mașinile, Nu infractorii! Încă o mașină făcută praf. Nimic nou la IPJ Prahova Încă un...
-
Exclusivacum o zi
IPJ Prahova – „Structuri SRL” și lăutarul de serviciu. Mocanu Horia, duba nouă, Renaultul „upgrade” și planul de a pune mâna pe Băicoi
-
Exclusivacum 4 zile
I.P.J. Prahova – De la «Siguranță și Încredere» la «parapet și fier vechi»
-
Exclusivacum 2 zile
„Academia de invârtit facturi”: Cum a ajuns Târgşoru Vechi să plătească mai mult decât scrie pe notă – şi să spună „Da, aşa e!” – DOCUMENTE!
-
Exclusivacum 4 zilePolițistul român, plătit la preț de 2009, folosit la standard NATO: „Salariul tău a fost, rămâne și va fi o glumă proastă”
-
Exclusivacum o zi
Mizil – orașul unde legea e „opțională”, dar nota de plată o achită contribuabilul
-
Exclusivacum 5 zileGuvernul, arbitru la „ruleta disciplinară” in M.A.I.: polițiști judecați după regulile scrise cu pixul șefului de tură
-
Exclusivacum 5 zilePermisiile sub semnul întrebării: încă un deținut nu s-a întors, iar deciziile conducerii ANP cer explicații
-
Exclusivacum 4 zileMAI, fabrica de șefi „desemnați”: cum s-a transformat DGMRU în biroul de lipit grade și pile