Featured
Provocările forței de muncă în industria construitului navelor: Ingalls Shipbuilding și viitorul navigabil
La Ingalls Shipbuilding, o unitate HII, șantierul poate fi împărțit în două segmente. Există facilitățile de producție principale, pline de sunetele construcției și de armate de muncitori care își desfășoară activitatea, înconjurate de numeroase nave ale Marinei, unele complet construite, iar altele fiind doar panouri de oțel individuale stivuite unele peste altele.
Și apoi, într-o zi călduroasă de august, chiar peste râul Pascagoula, nava amfibie de clasă San Antonio, Richard M. McCool Jr. (LPD-29), stătea izolată pe ceea ce HII numește „East Bank”. Echipa Navală se pregătea pentru data de plecare a navei – care a avut loc în această săptămână – dar dincolo de această activitate și de câțiva muncitori la posturi de lucru dispersate pe uscat, lucrurile erau liniștite.
Există mult spațiu liber atât în apele din jurul lui McCool, cât și pe țărm. Este un loc disponibil pe care Ingalls l-ar putea folosi pentru a construi sau repara mai multe nave, dacă vor câștiga contracte guvernamentale viitoare – și dacă vor reuși să găsească forța de muncă necesară.
La Ingalls, campusul întins, de aproximativ 800 de acri, are suficiente capacități pentru muncă nouă, dar fiecare proiect nou necesită o forță de muncă mai mare pentru a-l susține. Provocările pentru a-și crește efectivele de muncitori – de la industrii concurente la șantiere navale concurente – s-au amplificat din anii 1970 și 1980, când acest șantier din Mississippi avea 25.000 de angajați care construi pe navele celebre ale Marinei Americane. În prezent, flota Marinei se confruntă cu dificultăți în a depăși 300 de nave.
„Avem o mare capacitate fizică. Este vorba despre oameni și despre abilitatea noastră de a crește și de a reține forța de muncă, în cazul în care preluăm mai multe lucrări decât avem deja”, a declarat Kari Wilkinson, președintele Ingalls Shipbuilding, pentru Breaking Defense în timpul unei vizite recente. „Avem un plan pentru lucrările pe care le avem. Dar dacă am prelua mai mult, ar necesita mai mulți oameni, iar evident ar trebui să ajustăm acel plan.”
„Deficitul Mare”
Oficialii din Marină și executivii șantierului naval adesea remarcă provocarea de a angaja oameni pentru muncă manuală într-un șantier naval, atunci când o magazie de tip fast-food sau o stație de benzină poate oferi același salariu, cel puțin la început. Realitatea acestei provocări devine clară atunci când te plimbi prin Ingalls într-o zi însorită de mijloc de vară în Mississippi, unde căldura era intensă, chiar și cu câteva ore înainte de prânz.
Natura întinsă a șantierului înseamnă că nu toate posturile de lucru pot fi acoperite de soare, iar cele care sunt devin excesiv de umede după o furtună. Nu se poate evita faptul că un mediu industrial exterior nu este un loc unde toată lumea dorește să lucreze.
În timpul turului, Breaking Defense a vizitat distrugătorul Ted Stevens (DDG-128) și nava amfibie Bougainville (LHA-8), ambele fiind în construcție.
Deși o mare parte din construcție se desfășoară în exterior, oficialii companiei au spus că echipele lor folosesc locații în interiorul navei în același mod ca și Marina. O sală centrală, destinată întâlnirilor și mesei, servește ca punct de întâlnire. O cameră, de obicei rezervată șefilor — ofițeri necomisionați adesea considerați a fi marinarii care „conduc Marina” — acționează ca un centru pentru supervizori. Această entuziasm pentru tradiție și istorie face parte din modul în care constructorii de nave și Marina încearcă să se vândă unei generații pe care ei consideră că este mai dificil de recrutare.
Dar cultura nu este singura provocare. Există și problema banilor.
„În trecut, exista un mare decalaj între salariile din manufactură și cele din alte industrii”, a spus Wilkinson. „Acum avem salariile din industria de servicii — poți merge și fi attendant la Buc-ee’s pentru același salariu ca la un șantier naval de început.”
Întrebată despre cât de mare era decalajul odată, Wilkinson a spus că nu are un număr la îndemână — în parte pentru că diferența era atât de mare încât constructorii de nave nu s-au considerat vreodată în competiție pentru oameni cu acele industrii, a adăugat ea. Aceasta nu mai este realitatea, cel puțin pentru salariile de început.
„Oamenii pot face lucruri de mult mai puțină dificultate pentru aproape aceleași venituri în cazul salariilor de început”, a spus Wilkinson. „Totuși, aș menționa că într-un an și jumătate sau doi, poți să-ți dublezi salariul ca constructor de nave.”
Întrebată despre perspectiva creșterii salariilor, o purtătoare de cuvânt a Ingalls a declarat pentru Breaking Defense: „Explorăm activ diverse inițiative pentru a aborda decalajul salarial care se restrânge între salariile de început și cele din alte industrii. Deși trebuie să lucrăm în prezent în cadrul contractelor existente cu sindicatele și Marina, sperăm să putem colabora pentru a găsi soluții viabile în viitoarele negocieri.”
Și nu este vorba doar despre alte industrii cu care Ingalls trebuie să concureze. La nivel național, Marina a lucrat în ultimii ani pentru a dezvolta forța de muncă din construcția navelor, deși activitățile sale s-au concentrat în principal pe construcția submarinelor pentru a sprijini executarea pactului de securitate AUKUS. (Unele dintre aceste activități au fost benefice pentru HII; șantierul naval Newport News colaborează cu General Dynamics Electric Boat pentru a construi submarine.)
La doar 30 de minute distanță spre est se află un alt constructor naval important: Austal USA, a căror conducere a declarat recent pentru Breaking Defense că plănuiesc o recrutare de 1.200 de persoane. La două ore spre vest, în New Orleans, se găsește Bollinger Shipyards în Louisiana. Această companie, deși nu este la fel de strâns asociată cu Marina Statelor Unite ca HII sau Austal, construiește Cutterul de Securitate Polar pentru Garda de Coastă și a fost numită un partener industrial integral în noul acord de securitate al administrației Biden, ICE Pact.
Aceste eforturi cu siguranță vor ridica profilul său — și necesitatea de constructori de nave calificați — în perioada următoare.
O școală în interiorul unui șantier naval
În anii 1970 și 1980, când numărul navelor Marinei Statelor Unite ajungea la 600, șantierul Ingalls avea până la 25.000 de muncitori. Astăzi, șantierul angajează în jur de 11.300 de angajați.
Wilkinson este atent să nu numească spațiul neutilizat „exces”. Ea a argumentat că având în vedere că anul trecut au angajat 4.000 de oameni, Ingalls are efectivele potrivite — există suficienți muncitori pentru a satisface cerințele Marinei.
Dar mereu există contracte pentru construcția de nave la orizont, iar veteranii constructori de nave se pensionează mereu. Una dintre metodele principale prin care ambele șantiere navale HII — Ingalls din Mississippi și Newport News din Virginia — fac față provocărilor forței de muncă sunt școlile lor de ucenicie.
Nu este neobișnuit ca constructorii de nave să stabilească canale de formare sau alte programe pentru a-și crește numărul de angajați, dar amploarea în care HII face acest lucru reflectă statutul său ca cel mai mare constructor naval militar din țară.
„Școala” este practic o școală profesională deținută și operată de Ingalls, care îi învață pe viitorii muncitori abilitățile necesare pentru a construi navele Marinei, cu promisiunea unui loc de muncă în șantier pentru absolvenți după două până la patru ani, în funcție de parcursul lor. Executivii HII spun că înscrierea totală a școlii este de aproximativ 700 de studenți, iar aproximativ 100 de absolvenți anul trecut. Wilkinson a declarat că școala vizează atragerea de persoane din întreaga țară, dar cei cu legături în comunitățile din apropierea Pascagoulai sunt cei care, mai frecvent, rămân angajați pe termen lung.
Din perspectiva HII și din punctul de vedere al majorității constructorilor navali, unul dintre factorii cheie care influențează rămânerea forței de muncă este ceea ce văd că urmează să vină pe piață. Cu câteva săptămâni după vizita Breaking Defense la șantier, Ingalls a primit un indiciu în această privință în momentul în care Marina a notificat Congresul că va acționa în curând în legătură cu o mult așteptată achiziție de nave multiple din partea companiei — patru nave amfibii achiziționate împreună, economisind serviciul aproximativ 1 miliard de dolari. Din perspectiva lui Wilkinson, acel tip de acord pentru patru nave este exact genul de stabilitate pe care șantierul ei, și altele, și-o doresc.
„Forța noastră de muncă — când vede stabilitate pentru următorul deceniu, este un loc excelent în care să fim”, a spus Wilkinson. „Aceasta ne ajută foarte mult din punct de vedere al retenției. … Ne încurajează investițiile și toate lucrurile pe care le facem … [și] ceea ce vom continua să facem, deoarece avem acel stoc de comenzi.”
Exclusiv
GENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!
România, țara unde norii sunt „dresați” prin stație, iar bugetul de stat e „însămânțat” cu rachete de milioane, trăiește un nou episod de balamuc administrativ. După 20 de ani de „pilotaj” în care am învățat că racheta e sfântă și roșia e toxică, „Mafia Antigrindină” a scos la înaintare artileria grea a minciunii difuzate pe unde radio. Într-un gest de o aroganță cosmică, fostul „tătuc” al rachetelor, Generalul Gheorghe Căunei, a servit poporului la Radio România Actualități o porție de „SF-uri” meteorologice care l-ar face gelos și pe Jules Verne. Dar surpriză: „Procurorii Gliei” – fermierii prahoveni – nu mai înghit gălușca și cer acum statului să spună clar: ori e adevăr, ori e ospiciu!
Radio păpălugă: Generalul Căunei și miracolul „apei aduse mai repede la sol”
Luni dimineața, în timp ce românii își beau cafeaua, la Radio România Actualități, Generalul Căunei – omul care a „păstorit” Sistemul Antigrindină (SNACP) timp de 18 ani – a început să predice despre miracolele tehnologice de la Ploiești. Potrivit generalului, rachetele nu doar că nu ne otrăvesc, dar fac și pe „curierul rapid” pentru Dumnezeu: citez, „aduc apa mai repede la sol” și cresc precipitațiile cu peste 20%.
Investigația realizată în exclusivitate de Incisiv de Prahova arată că aceste afirmații au declanșat o revoltă fără precedent. Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Prahova, prin vocea președintelui Adrian Mocanu, a depus un Memoriu-bombă. Mesajul e scurt: „Domnilor de la Ministerul Agriculturii, asumați-vă elucubrațiile generalului sau ziceți oficial că bate câmpii!”.
„Pârjoleala” de 20%: Unde-s studiile, unde-i martorul, unde-i logica?
Fermierii prahoveni, adevărații „Agenți 007 ai Gliei”, au pus Autoritatea Antigrindină la tablă cu o listă de întrebări care provoacă scurtcircuit cerebral oricărui birocrat. Dacă sistemul „crește precipitațiile”, de ce județul Prahova e pârjolit?
Solicitarea fermierilor (Memoriul din 30.03.2026, obținut de Incisiv de Prahova) cere probatorii brute: cine a măsurat procentul de 20%? Cu ce riglă? În ce univers paralel? Fermierii cer acum documentele științifice care să explice cum „norul e dresat” să plouă la comandă, în condițiile în care, așa cum am dezvăluit anterior, 72% dintre agricultori spun un „NU” răsunător acestei metode care le transformă lanurile în deșert.
Omologarea „fantomă”: Tragem cu petarde de lux sau cu muniție de război?
Un alt punct nevralgic atins de fermieri în demersul lor către AASNACP și Ministerul Agriculturii vizează „omologarea” sistemului. Generalul a vândut la radio imaginea unui sistem perfect și legal. Însă, conform investigațiilor noastre, Unitatea Prahova este într-o stare de „schizofrenie juridică” de două decenii: ba e stație pilot, ba e operativă, dar niciodată cu actele la zi.
Dacă tehnologia e omologată, unde-i certificatul? Cine l-a semnat? În ce an de grație? Fermierii-007 cer acum actele integrale de omologare, nu povești de adormit copiii la microfonul radioului public. Altfel, rămâne cum am stabilit: un jaf de 260 de milioane de lei, girat de „specialiști” cu diplome scoase la imprimantă în Moldova.
Pește cu argint și facturi cu „măgarul”: Cine plătește „planul de jaf 2040”?
În timp ce Generalul Căunei vorbea despre „costuri reduse”, realitatea documentată de Incisiv de Prahova arată o umflare a suprafețelor „protejate” cu 5.000%. Adică, statul ne taxează pentru apărarea unei întregi provincii, când ei de fapt dau cu rachete peste trei ghivece de mușcate.
Fermierii cer acum Ministerului Agriculturii baza de calcul: cât costă real o rachetă, de la producția la Electromecanica Ploiești până la lansare? Și mai ales, cine garantează că roșia „însămânțată” cu iodură de argint nu e o bombă toxică? Garda de Mediu a zis deja că „nu are competențe” – un mod elegant de a spune că „pudelii” statului nu vor să deranjeze mafia rachetelor.
Ultimatum pentru Minister: Delimitarea de General sau complicitatea criminală?
Radiografia „gogoșilor” de la Radio: Rechizitoriul fermierilor împotriva mitologiei Antigrindină
| Nr. Crt. | Afirmația „Generalului” la Radio (Obiectul Solicitării ACCPT) | Miza de Transparență și Validitate Științifică | Suspiciunea de „Ficțiune” Instituțională (Analiză Incisiv de Prahova) |
|---|---|---|---|
| 1 | Creșterea precipitațiilor cu peste 20% | Solicitarea datelor brute, a seriilor de date și a comparațiilor cu „zone martor” care să probeze matematic miracolul. | Suspiciunea că procentul de 20% este o cifră „scoasă din burtă” pentru a justifica eficiența unui sistem care, în realitate, usucă solul. |
| 2 | Aducerea „apei mai repede la sol” | Definirea mecanismului fizic și a indicatorilor tehnici prin care intervenția activă ar „grăbi” ploaia. | O teorie cvasi-alchimică, fără suport în fizica atmosferei, menită să amăgească fermierii disperați de secetă. |
| 3 | Intervenția exclusivă în norii cu grindină | Prezentarea criteriilor operaționale și a marjelor de eroare în identificarea norilor „păgubitori”. | Suspiciunea că se trage haotic în orice cumulonimbus, distrugând fronturile de ploaie utile sub pretextul „protecției”. |
| 4 | Existența Studiilor de Impact oficiale | Identificarea autorilor, a metodologiilor și a datelor brute care ar trebui să stea la baza funcționării sistemului de 21 de ani. | Lipsa totală a acestor studii din arhivele publice, sugerând că românii au fost cobai într-un experiment fără bază științifică. |
| 5 | Omologarea tehnologiei utilizate | Transmiterea actelor de omologare, a condițiilor de testare și a limitelor tehnice și juridice ale acestora. | Suspiciunea că sistemul operează cu tehnologii „expirate” sau niciodată certificate oficial pentru teritoriul României. |
| 6 | Costurile „reduse și justificate” | Prezentarea bazei de calcul (costuri directe/indirecte) raportate la suprafața reală protejată, nu la „hectare fantomă”. | Demascarea jafului bugetar prin care prețul rachetelor este „diluat” în rapoarte pe suprafețe fictive, umflate cu 5.000%. |
| 7 | Lipsa consecințelor negative locale | Probarea faptului că intervenția nu produce redistribuiri spațiale ale ploii (nu „fură” ploaia de la vecini). | Ignorarea fenomenului de secetă indusă artificial, o realitate pe care fermierii o simt în buzunar, dar statul o neagă la microfon. |
| 8 | Asumarea Instituțională a Declarațiilor | Obligația Ministerului Agriculturii de a confirma sau de a se delimita în scris de afirmațiile fostului conducător. | Punerea statului într-o capcană logică: ori admit minciuna generalului, ori devin complici oficiali la dezinformarea națională. |
Realizat în EXCLUSIVITATE de ziarul de investigații Incisiv de Prahova
Incisiv de Prahova avertizează: tăcerea Ministerului Agriculturii va fi considerată o confirmare a „Ospiciului Atmosferic”. Domnilor de la DNA, SRI și CSAT, dacă nici după ce fermierii v-au pus „mura-n gură” dovezile imposturii nu vă treziți, înseamnă că rachetele astea n-au nimerit norii, ci direct simțul responsabilității naționale.
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Vom reveni, pentru că „Procurorii Gliei” abia au început să tragă cu adevărul în mafia care ne-a pârjolit cerul!
Sursa: Documente obținute în EXCLUSIVITATE de ziarul de investigații Incisiv de Prahova și Memoriul Nr. 101/30.03.2026 al ACCPT Prahova. (Cristina T.)
Consultati arhiva:(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică!
Exclusiv
BINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
Orașul lui Caragiale a depășit oficial faza de vodevil și a intrat în epoca „penalului de aur”, unde mirosul de hoit din Cartierul Florilor este acoperit strategic cu acorduri de fanfară și promisiuni de mărțișor. În timp ce ploieștenii inhalează, la preț de parfum de lux, emanațiile unei administrații intrate în putrefacție, la butoanele Primăriei se joacă un „Bingo” pe 10 milioane de euro, cu legi abrogate pe post de lozuri și o tăcere complice care ar face un mut să fie invidios.
„Magicianul” Ganea: De la muntele de gunoi, la taraba de brânză, pe legi moarte
Maestrul de ceremonii al acestui sabotaj administrativ de manual rămâne Cristian Mihai Ganea, fostul director al ADI Deșeuri Prahova. Conform Deciziei CNSC nr. 971/2026, document intrat în posesia Incisiv de Prahova, Ganea a reușit performanța incredibilă de a ticlui o licitație de miliarde folosind regulamente și legi abrogate încă din 2015. Să folosești „cadavre legislative” pentru a reglementa salubritatea viitorului nu este doar incompetență, ci pare a fi strategia deliberată de a arunca licitația în aer pentru a lăsa orașul „moștenire” către Bin Go Solutions.
Dar stați, că magia continuă! Simțind că documentația sa va face implozie, Ganea a făcut o „rotire de cadre” spectaculoasă în mai 2025, aterizând direct pe scaunul de director la SC Hale și Piețe Ploiești. Se pare că expertiza sa în „gunoaie” a fost considerată vitală pentru administrarea brânzei și a pătrunjelului, sub binecuvântarea politică a noii administrații.
Polițeanu, „Independentul” cu amnezie selectivă: Mai bine festivaluri decât procese cu miza de 10 milioane
Dacă anul trecut Mihai Polițeanu tuna și fulgera împotriva „mafiei gunoiului”, astăzi edilul pare să fi suferit o operație estetică la nivelul conștiinței. Marea miză – cele 10 milioane de euro reprezentând „bunurile de retur” (zeci de autospeciale și mii de pubele plătite de ploieșteni) – a intrat într-un triunghi al Bermudelor administrativ.
Deși un raport LEXEXPERT AUDIT S.R.L. confirmă că aceste bunuri trebuiau să revină gratuit orașului la finele anului 2024, Primarul-Fanfară preferă „jocul de glezne”. Consiliul Județean a acționat deja în instanță societatea Bin Go pentru a recupera aceste bunuri, însă surpriză: Polițeanu refuză să fie parte din proces! Motivul? Un calcul politic meschin: să nu fie cumva acuzat că „ține cu PSD-ul”. Între timp, ploieștenii rămân cu buza umflată și cu buzunarele goale, plătind unul dintre primele trei cele mai scumpe tarife de colectare din țară, tocmai pentru că orașul nu deține acele utilaje de 10 milioane de euro care ar fi trebuit să scadă factura.
Șantajul reciproc și datoria de 7 milioane: Circul e gratis, mizeria ne costă
În „Republica Ploiești”, logica economică a fost înlocuită de un șantaj reciproc între Primărie și operatori. Polițeanu nu încasează redevența de la Bin Go pentru că, la rândul lui, „uită” să plătească facturile către Bin Go și Blue Planet. Rezultatul? O datorie colosală de 7 milioane de lei care atârnă de gâtul orașului ca o piatră de moară.
În loc să folosească redevențele pentru a stinge datoriile și a bate cu pumnul în masă pentru tarife mai mici, edilul preferă să împartă mărțișoare și să organizeze cursuri de gimnastică la Hipodrom. Strategia este clară: „Pâine și circ”, dar fără pâine, că banii s-au dus pe penalități. Se pare că „vehemența electorală” de anul trecut s-a evaporat imediat ce la conducerea operatorului de salubritate a apărut un fost ofițer SRI. Brusc, firma nu mai e „mafie”, ci partener de dans la festivalul „Castanilor”.
Nostalgia containerelor negre: Când până și „vechea gardă” pare performantă
Într-o ironie amară a sorții, ploieștenii au ajuns să privească cu nostalgie spre mandatul fostului primar Volosevici, care, cu toate bubele sale, a reușit să impună operatorului aducerea containerelor negre pentru „biodeseuri”. Chiar dacă nu erau obligați legal, acele pubele au mai spălat din rușinea gunoiului împrăștiat pe asfalt.
Astăzi, sub administrația „intelectuală” și „independentă”, avem parte doar de tăcere și eschive juridice. În timp ce orașul se sufocă, Primăria încearcă „invenții” juridice precum „încetarea aplicabilității” unor hotărâri (HCL 52/2025), manevră deja atacată în instanță de Prefect sub acuzația de amatorism penal (document nr. 5650/II/B/3 din 04.04.2025).
Consilierii municipali: Mutulică, Somnoroasa și Indiferentul
În tot acest peisaj apocaliptic, se ridică o întrebare legitimă: unde sunt consilierii municipali? Acești „aleși ai neamului” ploieștean par să trăiască într-o realitate paralelă, unde datoria de 7 milioane de lei și pierderea bunurilor de 10 milioane de euro sunt simple cifre pe o hârtie pe care nu o citesc. Oare acești domni și doamne nu respiră același aer fetid? Sau poate pentru ei, „mirosul de Bingo” este parfumul succesului politic?
Concluzia este simplă: Când regizorul e în „comă de interese”, iar actorii joacă pe legi abrogate, singura soluție rămâne cortina trasă prin referendum. Ploieșteni, nu uitați: când plătiți factura la gunoi, nu plătiți curățenia, ci sponsorizați festivalurile unui primar care se teme de etichete politice mai mult decât de muntele de mizerie de sub geamul dumneavoastră! (Cerasela N.).
Exclusiv
Secretomanie cu „virgulă” la MAI: Neo-securiștii care au uitat alfabetul în fața instanței
Într-o țară în care „secretul de stat” este adesea doar paravanul sub care incompetența se odihnește pe bani publici, asistăm la o nouă reprezentație de circ administrativ. De data aceasta, protagoniștii sunt „neo-securiștii” din minister, care par să fi dezvoltat o formă severă de dislexie juridică în momentul în care Curtea de Apel București le-a pus în față oglinda legii.
Potrivit unor dezvăluiri incendiare făcute de Sindicatul Diamantul, magistrații au decis, în dosarul 3411/2/2025, că celebrul ordin OMAI S/108/2011 trebuie scos de la naftalina „secretului” și declasificat integral. Reacția sistemului? O „victorie” șchioapă: au catadicsit să declasifice doar un articol, sperând probabil că restul textului va rămâne îngropat în mlaștina birocratică.
Traduceri gratuite pentru minți „încețoșate”: Când „integral” înseamnă „tot”, nu „un pic”
Se pare că pentru strategii MAI, limba română a devenit o limbă străină, de circulație restrânsă. Deși instanța a vorbit clar, cerând declasificarea integrală, „geniile” din minister s-au împiedicat în virgulă și au ales să livreze doar articolul 42. Probabil au crezut că instanța de judecată este un meniu „a la carte” unde poți alege doar garnitura, ignorând felul principal.
În acest context, liderul sindical Emil Pășcuț anunță cu un sarcasm bine dozat că Sindicatul Diamantul este gata să ofere servicii gratuite de traducere a hotărârii judecătorești. E nevoie, se pare, de cineva care să le explice cu degetul pe text că „integral” nu înseamnă „pe sărite” și că o sentință nu este o sugestie amicală, ci un ordin executoriu.
Sclavia de la domiciliu: Cum se „odihnește” polițistul stând de pază la telefon, pe gratis
Miza acestei lupte de gherilă cu hârțogăraia secretizată a ieșit la iveală odată cu publicarea parțială a art. 42. Acolo scrie negru pe alb: serviciul de permanență se face în unitate. Nu acasă, nu în somn, nu în timp ce legi ghetele copilului, ci la locul de muncă, pe bani și în cadrul programului.
Până acum, „băieții deștepți” din sistem au preferat să țină acest ordin la secret pentru a perpetua o formă modernă de iobăgie: permanența de la domiciliu, prestată gratis din timpul de odihnă al polițistului. Era metoda perfectă prin care statul român mînca din timpul de refacere al subalternilor, fără să scoată un leu din buzunar.
Sfârșitul ascunzișurilor: Judecătorii încep să vadă prin perdeaua de fum
Acum, că „secretul” a început să se destrame ca un ciorap vechi, misiunea sindicatului devine mult mai simplă. Va fi mult mai ușor de explicat oricărui judecător întreg la minte că munca se plătește și că permanența nu este un hobby pe care polițistul îl practică voluntar din fotoliul de acasă.
Rămâne totuși o întrebare de baraj: cât timp va mai trece până când „neo-securiștii” din birourile capitonate vor înțelege că epoca ordinelor de tip „crede și nu cerceta” s-a apus? Până atunci, Sindicatul Diamantul rămâne cu dicționarul la îndemână, gata să le deslușească semnificația cuvântului „legalitate”. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 3 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 2 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 3 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 3 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 3 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 4 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum 2 zileBolid de lux, creier în revizie: „Marele Premiu” de la Popeni s-a terminat în chitanțierul poliției
-
Exclusivacum 13 oreBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!



