Featured
Investițiile în rețelele de distribuție, pe banii românilor
Ministerul Energiei a făcut publice primele costuri ale Green Deal pe care trebuie să le suporte populația. Este vorba despre investiții de 15 miliarde de euro în rețelele de distribuție, recuperate de la consumatori prin majorarea tarifelor. Pe de altă parte, instituția cere subvenții la prețul energiei pentru segmentele vulnerabile, dar și pentru întreprinderi, în anticiparea unor majorări ale acestora.
Sistemul energetic românesc a supraviețuit până la schimbarea politicilor europene datorită mixului diversificat de energie, susțin specialiștii din acest sector. Astfel, la nivelul anului 2022, cărbunele, în proporție de 80% extras local, asigura 14% din mixul energetic primar, țițeiul și produsele petroliere ( 65% importat, 35% produs intern) 36%, gazele naturale ( 84% din producție internă, 16% importat) aproximativ 30% din mix, energia regenerabilă și biocombustibilii 12%, iar energia nucleară 9%.
”Diversitatea mixului energetic a permis menținerea rezilienței SEN, cu depășirea situațiilor de stres. Situația temperaturilor extreme reprezintă o specificitate a regiunii, când SEN este supus vulnerabilităților în asigurarea integrală a acoperirii cererii de energie, atât pentru consumul intern, cât și pentru export, situație prezentă și în statele vecine”, se arată în proiectul Strategiei energetice a României.
Însă, în ultimii 6 ani, structura de producție a energiei electrice a fost puternic influențată de retragerile din exploatare ale unor centrale electrice sau grupuri generatoare care funcționau pe cărbune sau pe hidrocarburi. În perioada 22.09.2017 – 01.06.2023, la nivelul României au fost retrase din exploatare capacități care totalizează o putere instalată de 5.508 MW. Astfel, în 2023, capacitatea instalată în sistemul electroenergetic a atins un minim istoric de 18.254 MW. Aceasta denotă o capacitate mică de generare, în comparație cu alte țări europene cu economii similare.
Aproape nimic în locul centralelor închise
Puterea instalată brută a centralelor electrice puse în funcțiune în anul 2023 în România a fost de 624 MW, majoritatea puterii fiind instalată în centrale electrice fotovoltaice – 496 MW, însă acestea nu au compensat pentru scoaterea din funcțiune a două grupuri pe cărbune de la CE Oltenia, se arată în Strategia energetică. Mai mult, în 2024 se estimează punerea în funcțiune a aproximativ 1.500 MW, preponderent în centrale electrice fotovoltaice, care se vor racorda la sistemul electroenergetic din România, estimându-se un necesar de investiții de 15 miliarde de euro în rețele de distribuție pentru a satisface cerințele tranziției energetice și țintele asumate de România până în 2030.
”Este important de menționat că suma bugetelor de investiții ale celor 8 distribuitori regionali de energie electrică nu depășește 0,4 mld. EUR/an. Este necesară o revizuire a cadrului legislativ și de reglementare pentru a permite și stimula programe de investiții mai ambițioase. În același timp, trebuie alocate sume importante din fondurile nerambursabile disponibile”, se mai precizează în documentul citat.
Programe de subvenții
Potrivit Strategiei, echitatea prețurilor la energie trebuie să implice asigurarea faptului că serviciile energetice sunt accesibile pentru toate segmentele societății și pentru toate sectoarele economice. Aceasta poate include implementarea de programe de subvenții pentru gospodăriile cu venituri mici, întreprinderi mici și mijlocii, respectiv industriile energo-intensive considerate strategice, precum și proiectarea unor structuri de prețuri care să țină cont de diferite niveluri de consum și de capacitatea de plată.
”Este de așteptat ca implementarea unui program național comprehensiv de identificare țintită și sprijinire pentru consumatorii vulnerabili, precum și implementarea măsurilor de eficiență energetică, să îmbunătățească semnificativ capacitatea consumatorilor vulnerabili de a-și asigura nevoile energetice”, se mai specifică în Strategia energetică.
Exclusiv
Prăpastia dintre promisiuni și realitate: Sediul Poliției Năvodari, o imagine socantă a neglijenței instituționale
Featured
Atac frontal la acordul Mercosur: Sindicaliștii MADR avertizează asupra „distrugerii” agriculturii românești
Un val de nemulțumire și un avertisment fără echivoc vin din inima Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Sindicatul Salariaților din cadrul Ministerului atacă frontal acordul Mercosur, considerându-l un pericol major pentru fermierii români și, implicit, pentru securitatea alimentară a populației. Dezvăluirea vine prin intermediul Cotidianului Național, într-un articol semnat de jurnalista Claudia Marcu, care surprinde tensiunile crescânde legate de acest pact comercial controversat.
Alarmă roșie la Ministerul Agriculturii: Mercosur, „atac frontal” asupra producției naționale
Reprezentanții sindicaliști ai MADR au transmis un mesaj ferm: „Nu acceptăm distrugerea agriculturii românești pentru interese externe!”. Ei consideră acordul Mercosur o amenințare directă la adresa siguranței și securității alimentare a României și un „atac frontal” asupra agriculturii naționale și a industriei alimentare. Principala îngrijorare o constituie faptul că acordul ar deschide porțile pieței românești pentru produse agroalimentare din țări terțe, realizate în condiții net inferioare standardelor europene. Această situație ar arunca fermierii români într-o competiție neloială, imposibil de susținut, o problemă semnalată încă din 2022 de organizații precum Federația Agro-Star.
O catastrofă economică previzibilă: Mii de locuri de muncă și destinul rural sub semnul intrebării
Sindicaliștii nu ezită să prezinte o imagine sumbră a consecințelor pe termen lung. Potrivit acestora, efectele acordului sunt „previzibile și devastatoare”: falimentarea în lanț a fermelor românești, pierderea a zeci de mii de locuri de muncă în agricultură și industria alimentară, închiderea unităților de procesare și, în cele din urmă, distrugerea mediului rural și colapsul economiei agricole. Această perspectivă macabră contrastează puternic cu eforturile considerabile depuse de statul român, prin Ministerul Agriculturii, pentru susținerea sectorului.
Paradoxul miliardelor europene: Investiții masive, anulate de o decizie „iresponsabilă”
Ironia situației este accentuată de succesul României în atragerea fondurilor europene. Țara noastră a atins un nivel record de absorbție, depășind 5 miliarde de euro, din care peste 4 miliarde au fost deja virați de Comisia Europeană, iar restul urmează să fie încasați în scurt timp. Aceste sume colosale au fost direcționate către dezvoltarea fermelor, creșterea producției agricole, modernizarea industriei alimentare și susținerea satului românesc. „Este inacceptabil și revoltător ca, după aceste investiții masive din bani publici și europeni, fermierii români să fie sacrificați printr-o decizie politică iresponsabilă, care anulează ani de muncă, investiții și eforturi și împinge agricultura românească spre faliment generalizat,” declară reprezentanții SIND-MADR.
Solidaritate și strigăt de luptă: Apelul președintelui Sindicatului MADR
În acest context tensionat, SIND-MADR își exprimă solidaritatea cu poziția Ministrului Agriculturii, Florin Barbu, și sprijinul total pentru „toate formele de protest sindical, acțiunile asociațiilor profesionale ale fermierilor și orice demers legitim pentru apărarea agriculturii românești.” Conf. univ. dr. ing. Cristian Șonea, președintele Sindicatului Salariaților din MADR, subliniază gravitatea situației: „România este un stat agro-industrial, în care predomină agricultura. Și noi ce facem? Desființăm fermele? Scădem producția agricolă? Desființăm industria alimentară? Distrugem satul românesc? Acesta este un lucru care ne interesează pe toți și toți ar trebui să ieșim în stradă și să manifestăm împotriva acordului Mercosur.” Șonea avertizează că, în cazul implementării acordului, fermierul român va fi falimentat, iar țara va ajunge să importe „ce au ei mai prost” în loc să cultive produse și să crească animale. Miza este, așadar, mult mai mare decât un simplu acord comercial, atingând esența identității agricole și a independenței alimentare a României.
Anchete
Ascensiunea controversată: Procurorul Claudiu Sandu, vânător de funcții sau reformator al justiției?
-
Exclusivacum 5 zileRomânia, paradis fiscal pentru pușcăriași: Marmeladă, prezervative cu arome de banane și piepteni de 20.000 de euro, pe banii tăi!
-
Exclusivacum 3 zilePrimaria Vărbilău, SRL-ul familiei Cărbunaru: Curtea de Conturi descoperă haos, realitatea depășește orice ficțiune!
-
Exclusivacum 2 zileMinistrul USR al Apărării, Radu Miruță: De la „reforma” pensiilor la trupe românești… pe sania lui Moș Crăciun în Groenlanda!
-
Exclusivacum 13 oreGuvernul bipolar: Oamenii în uniformă, carne de tun pentru miniștrii cu dileme existentiale! (Sau cum se sinucide predictibilitatea la comandă)
-
Exclusivacum 13 orePrahova, sanatoriul de lux al infractorilor cu epoleți: De la spagă în trafic, direct pe canapeaua justiției! (Cu girofaruri și lumini albastre de la „Miliția” rezidențială!)
-
Exclusivacum 4 zileCIRCUL „S.R.I. & Co”: Când Președintele joacă „de-a vrăjeala” cu partidele, iar „bătrânul marinar” rânjește malefic
-
Exclusivacum 3 zileFabrica Coca-Cola HBC – Sucursala Ploiesti, bancomatul personal al lui Dragoș Nan: Un an nou, aceeași veche ciumă!
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova: De la agresori sexuali la polițiști „cu mâna intinsă” – Un sistem corupt care refuză să moară




