Exclusiv
WHITE TOWER (XXXV)/Scandal la WHITE TOWER/Pagubitii au inceput sa constientizeze protectia oferita acestei grupari de criminalitete economico-financiar organizata
Mega escrocheria imobiliară a secolului la Ploiești, în care zeci de persoane s-au trezit fără apartamentele pe care le plătiseră, în urma unei scheme infracționale bine puse la punct.
Scandal ieri la WHITE TOWER. zeci de oameni si-au cerut banii inapoi si au constientizat ca au fost tepuiti cu intentie, printre reprosurile care se auzeau au fost si despre caracatita Volo – anumiti „ziaristi” si Lupu.
Chiar dacă au avut protectia unor politisti corupti, escrocii trebuie sa raspunda penal și pecuniar, precizam in articolul de ieri.
Pentru ca cei prejudiciati sa constientizeze fenomenul, explicam pe larg.
Va precizam ca printre persoanele prejudiciate de aceasta grupare de criminalitate economico-financiar organizata se numara politisti, ofiteri de informatii, procurori si judecatori.
Asta ca sa priceapa cei prejudiciati cine a tinut in „brate” si acoperit aceasta grupare de criminalitate economico-financiar organizata. Si sa constientizeze si politistii, procurorii si judecatorii tepuiti de aceasta grupare cine le-a asigura spatele, colegi de ai lor!
Iata ce declara politistul M.D:
“Precizez ca Lupu Mihai mi-a spus ca lucreaza cu notarul public Tidose Maria si Tudose George Radu, astfel ca la data de 19.11.2019, impreuna cu sotia mea M. M. am incheiat, in fata notarului public Tudose George – Radu, promisoiunea de vanzare-cumparare autentificata sub numarul 5908, prin care PFA Lupu Marioara Dominica, reprezentata de Lupu Marioara Dominica se oblige sa vanda apartamentul tip 1, situate in Mun. Ploiesti, Bdul Bucuresti, nr 28 k, sc A, parter, compus din 2 camere.
In continutul promisiunii de vanzare-cumparare, se specifica ca imobilul – bloc de locuinte, in regim 2S+P+8E, din care face apartamentul, este in curs de edificare, termenul de finalizare fiind 31.12.2020, iar numarul cadastral al terenului este 144571.
Declar ca la momentul incheierii promisiuni de vanzare-cumparare am achitat integral pretul convenit de 171.824 ron (36.000 euro)….
Nu-mi amintesc exact cum, dar in luna octombrie 2022, am aflat ca s-a facut apartamentarea si receptia provizorie a blocului 28 k, astfel ca l-am sunat pe Lupu Mihai, sa perfectam actul de vanzare-cumparare sis a imi achite penalitatil;e de 0,01% zi de intarziere de la data de 31.12.2020, asa cum prevedea promisiunea de vanzare….Lupu Mihai mi-a propus verbal sa-mi dea la schimb un apartament in blocul City Gate…Lupu Mihai mi-a zis ca in White Tower au cumparat apartamente mai multe personae dubioase si pentru ca stia ca sunt politist, mi-ar fi bine sa ma mut in City Gate….
Prin luna iulie a anului 2023, amicul meu I.S, despre care stiam ca si soacra sa a cumparat o promisiune de vanzare-cumparare, m-a contactat si mi-a zis ca este ceva in neregula cu apartamentele de la Twhite Tower si multe au fost vandute altor personae decat cele trecute in promisiuni.
Atunci, m-am dus la blocul White Tower si deoarece aveam cheia de acces, am verificat daca pot intra in apartament. Am constatat ca apartamentul era gol, finisat si necuratat.
Pe data de 4 septembrie 2023, m-am deplasat la biroul lui Lupu Mihai si l-am intrebat daca este adevarat ce se aude in oras cum ca ar fi vandut altor personae apartamentele din promisiuni si daca mi-a vandut apartamentul tip 1 din White Tower pentru care incheiasem promisiunea. Lupu Mihai mi-a raspuns ca nu l-a vandut si mi-a propus sa mergem la notarii Tudose sa reziliem promisiunea si sa incheiem o noua promisiune pe SC Romana Miles Residence SRL, actualul dezvoltator al ansamblului City Gate.
Pe data de 5 septembrie, am mers si am scos cartea funciara de informare, ocazie cu care am aflat ca apartamentul promis mie a fost vandut catre SC G.I.SRL.
Iata ce lucruri intereseante a declarant persoana vatamata L.R.A.:
Atentie la date, ca sa putem face legatura cu politistii corupti care protejeaza si au protejat aceasta caracatita.
“ La data de 09.09.2022, s-a incheiat, in fata notarului public Tudose George – Radu, promisiunea de vanzare-cumparare autentificata sub nr 4320, prin care PFA Lupu Marioara Dominica, reprezentata legal de titularul Lupu Marioara, se oblige sa-I vanda lui L.R.D apartamentul tip 10, situate in Muncipiul Ploiesti, Bdul Bucuresti, nr 28K, sc A, et 9!!!!, compus din doua camera de locuit si dependinte…La momentul incheierii acestei promisiuni de vanzare-cumparare, promitentul-cumparator a achitat integral pretul convenit de 173.998 ron (36.000 euro).
La aproximativ 2 luni dupa ce a inceiat promisiunea de vanzare-cumparare, L.R.A s-a deplasat la blocul White Tower pentru a vedea care este stadiul finisajelor, ocazie cu care ar fi aflat de la locatari ca etajul 9 ar fi construit ilegal.
Atunci a luat legatura cu Lupu Mihai care i-a zis sa stea linistit, ca exista o problema doar cu faptul ca apartamentele de la etajul 9 ar fi fost construite cu destinatia birouri sau spatii comerciale, iar ele au fost vandute ca apartamente de locuit. Lupu Mihai l-a asigurat ca pana la 31.12.2022 se va rezolva acest lucru, fiind un demers simplu, pe care el l-a mai facut anterior (sa declare birouri sau spatii tehnice, iar apoi sa le vanda ca apartamente), motivandu-I ca in felul acesta plateste mai putin impozit.
Important
Dosarul WHITE TOWER are legaturi cu dosarele Timbark si cele referitoare la faptele de CUMPARARE DE INFLUENTA, CORUPEREA ALEGATORILOR si EVAZIUNE FISCALA, personajele faptuitoare fiind aceleasi!
Dosarul Timbark despre care ziarul Incisiv de Prahova a dezvaluit in exclusivitate explodeaza! Audieri pe banda rulnta, acum! Acelasi procuror ca in czaul WHITE TOWER face ravagii. Se asteapta retineri!
Mega escrocheria imobiliară a secolului la Ploiești, în care zeci de persoane s-au trezit fără apartamentele pe care le plătiseră, în urma unei scheme infracționale bine puse la punct.
În acest mega-dosar procurorii anchetează mai multe fapte penale care vizează infracțiuni în formă continuată, infracțiuni de înșelăciune și complicitate la înșelătorie, complicitate la fals intelectual, infracțiuni de fals intelectual și complicitate la tentativă la fals intelectual, complicitate la abuz de încredere prin fraudarea creditorilor, bancrută frauduloasă, fapte agravante care duc la concluzia constituirii unui grup infracțional organizat.
În această caracatiță imobiliară, așa cum redacția Incisiv de Prahova a dezvăluit în edițiile anterioare, apare implicat și asa zisul ziarist santajist si spagar Stavri Cătălin care, conform înregistrărilor ajunse în posesia redacției noastre s-a implicat în această „afacere”.
Fiind un caz complex cu ramificatii si in alte dosare, la Ploiesti au poposit si cativa ofiteri si procurori de la DNA Structura Centrala, in acest moment fiind audieri care releva ca „Primarul Zero – Andrei Volosevici (barat, am zice noi)” si ziaristul santajist tremura/Au fost turnati!
Faptele de CUMPARARE DE INFLUENTA, CORUPEREA ALEGATORILOR si EVAZIUNE FISCALA – dosarul este din punct de vedere juridic doar o simpla formalitate, de trimitere in judecata.
Va dezvaluiam ca, cercetarea s-a efectuat de politsiti din IPJ Dambovita deoarece existau suspiciuni rezonabile ca eterna coruptie bantuie pe holurile IPJ Prahova.Iata ca, sub protectia lui Ginel Preda gruparea de criminalitate economico-financiara organizata a fost luata pe nepregatite.
Boși, locotenenți, soldați: Mafia din interiorul Poliției Române, filiala Prahova Poluarea și corupția au fost mereu în topul problemelor din Prahova; de ce ar face excepție de la regula asta oamenii de legii din județ. Beneficiind de protecție la cel mai înalt nivel, inspectorul general adjunct al Poliției Române, Eduard Mirițescu, a pus la punct in Prahova o structură de crimă organizată operând chiar în cadrul poliției. Increngătura mafiotă include polițiști de toate gradele, oameni politici, un jurnalist specializat pe șantaje, ocupând funcția informală de hoț-șef peste infractorii mărunți dintr-o zonă a județului.
Aceasta grupare de criminalitate economico – financiara organizata a fost protejata si este protejata de la varful IPJ Prahova si varful MAI.
In dosarul penal nr 37/P/2023, procurorul sef de sectie din cadrul DNA ST Ploiesti, Matei Adrian George a constatat mai multe fapte penale savarsite de jurnalistul santajist si de acesta grupare de criminalitate economico – financiara organizata si a disjuns cauza catre Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova cu toate probele si inregistrarile audio: „inregistrarile audio ambientale si cele efectuate prin intermediul aplicatiilor telefonice au fost transcrise in procese-verbale de catre lucratorii Serviciului Tehnic al DNA in baza ordonantelor de delegare in cauza”.
Cei de la Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova iau masuri si audiaza pe banda rulanta!
In concluzie, s-au dovedit faptele de CUMPARARE DE INFLUENTA, CORUPEREA ALEGATORILOR si EVAZIUNE FISCALA
La alegerile locale din 2020, C.S. a fost omul de legătură dintre Volosevici, omul de afaceri rom G.V., ca sponsor, și șefii informali din zone ploieștene populate preponderent de romi săraci.
Este vorba de cartierele Mimiu (1800 potențiali votanți romi), Radu de la Afumați (500 votanți) și Bariera Basarab (300 votanți).
Prin intermedierea lui C.S., părțile au agreat asupra oferirii unei mici atenții de 100 de lei pentru fiecare votant. In plus, s-a decis alocarea a 20.000 – 30.000 lei pentru organizarea pentru romi a unei petreceri în ziua votului, cu mâncare și băutură. Suma totală calculată de C.S fost între 200.000 – 300.000 lei, care avea să fie oferită de omul de afaceri G.V. în schimbul obținerii, ulterior, al unor contracte vizând prelucrarea apelor uzate din județ, prin care să-și recupereze investiția. Singura promisiune care viza îmbunătățirea condițiilor de locuit ale romilor a fost astfaltarea cartierului Mimiu.
C.S. i-a cerut 300.000 lei omului de afaceri, care a fost de acord să o plătească în mai multe tranșe, până în ziua alegerilor. Cu trei zile înainte de alegeri, G.V. i-a oferit 130.000 de lei lui C.S., din care 80.000 de lei, via C.S., au ajuns la liderul rom al comunității din Mimiu. 70.000 de lei din sumă a fost împărțită votanților sub forma cadoului de 100 de lei, iar restul de 10.000 a fost reținut de lider, sub motivul că a trebuit să-și plătească verii care l-au ajutat la împărțirea pomenii electorale în comunitatea Mimiu. Ce s-a întâmplat cu restul de 50.000 de lei rămași din totalul de 130.000? Au fost reținuți de C. S., cu argumentul că sunt necesari pentru alte cheltuieli electorale.
In zilele următoare, antreprenorul rom i-a mai oferit lui C.S. 80.000 de lei pentru mită electorală adresată romilor din cartierele Radu Afumați și Bariera Basarab. Din aceștia, 10.000 de lei au fost dați celor patru lideri informali din cele două cartiere pentru mobilizarea electorală a romilor, nefiind clar ce s-a întâmplat cu restul de 70.000. La votanți n-au ajuns, în orice caz.
BANI OBTINUTI ILEGAL DE JURNALISTUL CATALIN STAVRI SI GRUPAREA indicata DIN MAFIA DESEURILOR
Timp de șase luni, omul de afaceri a solicitat onorarea promisiunii vizând acordarea contractelor preferențiale ale Primăriei firmei sale, dar C.S., purtătorul de cuvânt al lui Volosevici pe afaceri dubioase, l-a aburit și tot amânat, încât până la urmă planul s-a topit în ceață și nu s-a mai finalizat în niciun fel. Pe românește, omul rom de afaceri a fost aburit și țepuit de 210.000 lei de niște bărbați albi, stâlpi ai societății. Bani îngropați de C.S. în contul de la Bellu. Ca să nu rămână chiar în pagubă, omul de afaceri i-a solicitat lui C.S., printr-un apropiat, să pună o vorbă bună ca să obțină prelungirea unui contract aflat in derulare cu fabrica de sucuri Timbark vizând apele uzate, precum și o clauză de exclusivitate pe această activitate. C.S. a fost de acord să intervină, dar cu condiția ca G.V. să-i cedeze 50% din viitorul contract, pe firma unui prieten, Claudiu Bellu, proprietar al unui restaurant. Omul de afaceri a acceptat propunerea, dar și-a băgat în combinație și o rudă cu care C.S. să împartă partea de 50%.
Prin urmare, profitul s-ar fi dus 50% la G.V., 25% la C.S. (și Bellu) și 25% la ruda lui G.V.
Ulterior, C.S. a mai obținut de la G.V. 10.000 lei, pe care să-i dea șpagă directorului Timbark pentru a obține mult dorita exclusivitate și, ca bonus, suplimentarea activității de exploatare a apelor uzate.
Faza cu santajul si punerea in dependenta a unei misterioase directoare de la APM Prahova
In inregistrarea publicata de Gazarul reiese cum jurnalistul spagar si santajist a publicat un articol denigrator despre directoarea de la APM prinsa fara masca in pandemie si acum face ce zice el ca „este cea mai prosta din curte”, fiind pusa in dependenta. In urma articolului, politia s-a „autosesizat” si i-a aplicat o corectie directoarei pentru lipsa mastii, ca asa se fac mnai nou santajele si punerea in dependenta de catre aceasta grupare, prin politie!
C.S. a pus la bătaie, ca argument, și o conștință de-a sa de la Garda de Mediu, o directoare care avea in atribuții și emiterea avizelor necesare funcționării Timbark și care ar putea influența decisiv obținerea contractului în termeni cât mai profitabili.
De data asta, povestea nu s-a terminat cu o țeapă, ci cu un happy end peste așteptările inițiale: nu doar că contractul a fost prelungit, dar și prețul pentru servicii a fost dublat, iar aceste servicii contractate au fost mărite numeric. Pentru ca banii să ajungă altfel decât la negru la echipa C.S.-Bellu, a fost incheiat un contract de prestare de servicii fictive de publicitate și consultanță între firma lui Bellu (Bell Studio Expresiv), și cea a lui G.V (Gentoil SRL.).
Evident, n-a fost realizat niciun material publicitar, chiar dacă bani s-au tot scurs în contul firmei. Pe de altă parte, administratorul asociat al firmei lui G.V, declară că procentul din încasările Gentoil ajuns în contul firmei lui Bellu ar fi fost nu de 25%, ci de 10%. De asemenea, mai afirmă el, cei 10.000 de lei dați teandemului C.S-Bellu, pentru a fi oferiți ca mită directorului Timbark, au fost oferiți sub forma unui contract de comision. Doar că nici de data asta lucrurile n-au mers conform înțelegerii: contractul a durat doar șase luni, după care a fost reziliat, iar din cei 20.000 pe care G.V îi vira firmei lui Bellu, doar 3.000 ajungeau la ruda sa, C.S pretinzând că o parte substanțială s-au dus sub formă de cotizație lunară, la misterioasa directoare de la Mediu care acum este pe la formatiunea politica AUR Prahova.
În sfârșit, ca deținător al unui restaurant, Bellu ar fi fost răsplătit și prin furnizarea unor servicii de catering pentru administrația locală, prin mijlocirea prefectului de Prahova.
În timp ce, prin publicația pe care o conduce, jurnalistul Cătălin Stavri vede numai mafii în jurul lui prin Ploiești și se autoflatează că e singurul care poate eradica tot ce înseamnă corupție prin urbe, acest „Batman” (după cum se supraintitulează) a furat meserie de la grupurile infracționale pe care le „investiga”.
Dintr-o înregistrare ambientală, pe care vă invităm să o ascultați, primită de redacția Găzarul, puteți afla „metodele de lucru” practicate de deontologul Cătălin Stavri, din care reiese cum îi poate manipula pe șefii din administrația locală, inclusiv pe primarul Andrei Volosevici, pe care îl înjură că „nu e în stare de nimic!” Un adevărat păpușar printre marionetele administrației ploieștene. Despre „smetiile” date și despre cum se împart foloasele, luați o pungă de floricele și ascultați înregistrarea de mai jos. Comentariile sunt de prisos!
Inregistrarea o regasiti in articolul de mai jos
Un adevărat păpușar printre marionetele administrației ploieștene. Despre „smetiile” date in fituica sa de santaj și despre cum se împart foloasele, luați o pungă de floricele și ascultați înregistrarea de mai jos. Comentariile sunt de prisos! (Cristina T.).
Reamintim ca, in Prahova exista un pseudo ziarist, pe numele lui STAVRI CATALIN , zis PESTE, care la varsta de 28 de ani, care a fost implicat intr-un dosar penal, deoarece tragea pe nas. Ca si in cazul dosarul de acum cu Lupu unde au particpat doar politisti din IPJ Dambovita datorita coruptiei ce umbla pe holurile IPJ Prahova, in dosarul din 2005 cu drogurile, procurorul era de la structura din Dambovita. Atunci narcomanul se punea in „genunchi” in fata procurorului cerand clementa si inventand povesti pe care le inventeaza si azi. Autoritatile din Dambovita ii poarta ghinion narcomanului.
Ancheta noastra are la baza rechizitoriul din dosarul nr. 85/D/P/2005, din 08.05.2006, in care STAVRI CATALIN, zis PESTE a fost parte ca si consumator de droguri, alaturi de prietena sa de la acea vreme. In afara de numele intregral al jurnalistului vom da publicitatii doar initialele celor care au fost parte in dosar, pentru ca nu ei fac obiectul acestui material jurnalistic.
Persoanele sunt urmatoarele:
Inculpati
P.A., cercetat in stare de arest preventiv, pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 2 alin 1 si art. 4 alin1 si art. 5 din Legea 143/2000
T.I.R., cercetat in stare de arest preventiv pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 2 alin 1 si art 4 alin 1 din Legea 143/ 2000
Invinuiti
S.M.S.
P.V.C.- ambii cercetati pentru savarsirea infractiunii prevazute si pedepsite de art. 2 alin. 1,2 din Legea 143/ 2000
STAVRI CATALIN
S.L.E.- ambii cercetati pentru savarsirea infractiunii prevazuta si pedepsita de art 4 alin. Din Legea 143/2000
Legenda
Legea nr 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri
Art. 1
In prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
- a) substante aflate sub control national – drogurile si precursorii inscrisi in tabelele-anexa nr. I-IV care fac parte integranta din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin ordonanta de urgenta a Guvernului, prin inscrierea unei noi plante sau substante, prin radierea unei plante sau substante ori prin transferarea acestora dintr-un tabel in altul, la propunerea ministrului sanatatii;
- b) droguri – plantele si substantele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante, inscrise in tabelele nr. I-III;
- c) droguri de mare risc – drogurile inscrise in tabelele nr. I si II;
- d) droguri de risc – drogurile inscrise in tabelul nr. III;
- e) precursori – substantele utilizate frecvent in fabricarea drogurilor, inscrise in tabelul nr. IV;
- f) inhalanti chimici toxici – substantele stabilite ca atare prin ordin al ministrului sanatatii;
- g) consum ilicit de droguri – consumul de droguri aflate sub control national, fara prescriptie medicala;
- h) toxicoman – persoana care se afla in stare de dependenta fizica si/sau psihica cauzata de consumul de droguri, constatata de una dintre unitatile sanitare stabilite in acest sens de Ministerul Sanatatii;
- i) cura de dezintoxicare si supravegherea medicala – masurile ce pot fi luate pentru inlaturarea dependentei fizice si/sau psihice fata de droguri;
- j) livrarea supravegheata – metoda folosita de institutiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care consta in permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tarii de droguri ori precursori, suspecti de a fi expediati ilegal, sau de substante care au inlocuit drogurile ori precursorii, in scopul descoperirii activitatilor infractionale si al identificarii persoanelor implicate in aceste activitati;
- k) investigatori acoperiti– politisti special desemnati sa efectueze, cu autorizarea procurorului, investigatii in vederea strangerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea faptuitorilor si acte premergatoare, sub o alta identitate decat cea reala, atribuita pentru o perioada determinata.
Art. 2
(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 4
Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani.
Art. 5
Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, in care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
Firul evenimentelor
Actiunea porneste in iunie 2005, cand un individ ( O.C) arestat in alta cauza, a sesizat organele de politie cu faptul ca T.I.R. in perioada 2003- 2004, impreuna cu sora sa si I.L.D ar fi consumat si comercializat droguri de risc si mare risc( cannabis si ectasy) pe raza municipiului Campina, pe care le procura prin intermediul lui S.M.S.
In luna octombrie 2005, T.I.R. a aflat de la prietenul sau P.A, ca acesta din urma ar fi procurat cannabis, motiv pentru care, pentru a testa calitatea drogului s-a deplasat in Ploiesti, unde P.A locuia fara forme legale si au consumat impreuna cannabis folosind o pipa confectionata artizanal de P.A.( aceeasi pipa pe care si STAVRI CATALIN, zis PESTE a folosit-o pe 24.11.2005, dupa cum veti vedea).
Odata cu aceasta sesizare a lui O.C, actiunea politistilor de la Biroul de Combatere a Crimei Organizate( BCCO) s-a pus in miscare si primul pas a fost ascultarea/ inregistrarea convorbirilor telefonice, pe baza autorizatiei nr. 2(23), din 06.11.2005, eliberata de Tribunalul Prahova in dosarul 8/PI/2005, asa cum se regaseste la fila 150- 154 din dosar.
In paralel, asa cum reiese din rechizitoriu, a fost interceptat si inregistrat telefonul inculpatului P.A., in baza autorizatiei nr. 42/ 27.11.2005, eliberata de Tribunalul Prahova
In dosarul 11/PI/2005, conform filei 217-230.
Atat dosarul lui T.I.R. cat si cel al lui P.A. au fost conexate intr-unul singur, respectiv 85/D/P/2005, din care va relatam faptele. Din iunie pana in octombrie lucrurile s-au miscat cu rapiditate, iar printre inculpatii si invinuitii invocati a fost infiltrat si un investigator acoperit, caruia o sa ii citam doar initialele din dosar, adica T.M. Astfel, tot ce se intampla era sub control, in primul rand prin implementarea investigatorului acoperit in grupul infractional si in al doilea rand prin ascultarea/ inregistrarea convorbirilor telefonice.
Un grup infractional in care „nimereste” si Stavri
Pentru ca, asa cum spuneam, BCCO avea totul sub control, orice aparitie in acel grup era stiuta in timp util si real. In baza interceptarilor telefonice s-a aflat ca in data de 24.11.2005 “ la domiciliul lui P.A. ( n.r- din Ploiesti, Soseaua Vestului, nr. 11, Bl. 1, ap. 100) urmeaza a se prezenta doua persoane identificate ca fiind STAVRI CATALIN, zis PESTE si S.L.E. care au solicitat inculpatului sa le ofere spre consum droguri. In seara aceleasi zile, cei doi au patruns in domiciliul inculpatului unde au consumat cannabis, impreuna cu acesta, folosind pipa confectionata artizanal”.
Interceptarea convorbirilor a scos la iveala faptul ca a doua zi, dupa chermeza la care a participat si jurnalistul STAVRI CATALIN, zis PESTE, P.A. urma sa se deplaseze la locuinta parintilor din Campina ca sa distribuie inculpatului T.I.R. o cantitate de droguri. Potrivit planului stabilit in seara de 24 octombrie, a doua zi P.A. s-a deplasat la Campina, doar ca pe drum a fost oprit de o echipa operativa formata din politisti ai BCCO si coordonata de un procuror care, dupa ce s-a legitimat a efectuat o sumara perchezitie corporala si a bagajelor, identificandu-se in geanta sa de umar pipa folosita in noaptea precedenta, la care a participat si STAVRI CATALIN, zis PESTE.
Chiar in aceeasi zi, in baza autorizatiei de perchezitie nr. 27 s-a patruns in imobilul din Soseaua Vestului, unde s-a efectuat o perchezitie ridicandu-se cantitatea de 38 de grame de materie vegetala cu ambalaj, ce se afla pe sifonierul din sufragerie dar si doua felii de paine pe care se afla materie vegetala arsa( fila 238- 254).
Sa vina comanda…Cannabis pe paine pentru jurnalist
Chermeza la care a participat STAVRI CATALIN, zis PESTE si unde s-a consumat cannabis pe paine i-a atras acestuia implicarea activa in dosarul 85/D/P/2005, ca si consumator, asa cum recunoaste in declaratia sa, care se regaseste la fila 83-85. Materia vegetala arsa, de pe cele doua felii de paine a fost supusa unei constatari tehnico- stiintifice la Laboratorul de Analize Fizico- Chimice- Droguri, din cadrul Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate Bucuresti, concluzionandu-se ca materia vegetala arsa cantareste, in sine, 15 grame si contine tetrahidrocannabinol(THC), substanta psihotropa biosintetizata de planta cannabis( fila 268- 271).
Pentru cei care nu stiu, Cannabis sativa contine peste 400 de compusi pe langa substanta psihoactiva, delta-9-tetrahidrocannabinol (THC), o moleculă psihoactivă ce produce senzațiile asociate cu consumul de marijuana si are ca efect principal, tulburarea de memorie. Poate aceasta e cauza care sta la baza povestii induiosatoare pe care STAVRI CATALIN zis PESTE a prezentat-o intr-o conferinta de presa din acea vreme.
Consecintele
Inainte de a va prezenta povestea credem ca este bine sa stiti ce consecinte a avut noaptea de pomina a jurnalistului de investigatii STAVRI CATALIN zis PESTE, atat pentru el cat si pentru ceilalti invinuiti sau inculpati, conform hotararii instantei. Dar nu inainte de a mai cita un pasaj important din rechizitoriu: “ Instanta de judecata urmeaza a se pronunta asupra aplicarii art. 33 lit. a din Codul Penal, privind concursul real de infractiuni, in cazul celor trei acte materiale prin care P.A. a oferit droguri in vederea comercializarii si respectiv consumului propriu inculpatului T.I.R. si invinuitilor Stavri Catalin si S.L.E, precum si in cazul consumului de droguri practicat impreuna cu acestia”. De asemenea, mai este de remarcat ca “ Fapta invinuitilor Stavri Catalin si S.L.E intrunesc elementele constitutive ale infractiunii prevazute si pedepsite de art. 4 alin. 1 din Legea 143/2000. Datorita faptului ca acestia au participat o singura data la consumul de droguri cu inculpatul P.A., neexistand elemente care sa conduca la concluzia ca acestia sunt implicati in traficul de droguri sau ca au si alte acte materiale specifice consumului de droguri, se apreciaza ca fapta lor nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, urmand a se dispune fata de acestia scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei masuri cu caracter administrativ- amenda, in cuantum de 10.000.000 lei pentru fiecare”. In final, asa cum reiese din documentele pe care le am in fata, toti au fost scosi de sub urmarire penala, numai STAVRI CATALIN zis PESTE si prietena sa de la cea vreme au fost doar amendati, fiind scapati de Miritescu si Ginel Preda!.
In concluzie, Stavri a consumat cannabis pe paine, potrivit rechizitoriului si propriei sale declaratii. Desi faptele erau evidente, omu’ a incercat sa arunce pe politistii de la BCCO ca ar avea ceva cu el si ca va declansa un razboi personal cu acestia. Il vom cita mai jos cu franturi rupte dintr-un articol “bomba” scris de mana lui.
Falsa poveste din jurul consumului de droguri
Povestea tesuta de Stavri Catalin a avut un singur cuvant de ordine: DOCUMENTARE. In conferinta de presa, pe care tinut-o dupa ce a achitat amenda administrativa si tot procesul a fost incheiat, a incercat sa ne induioseze pe toti cei prezenti, ca a fost la fata locului in noaptea consumului de droguri, pentru o documentare care avea sa rupa gura targului printr-un articol ulterior. Daca documentare inseamna sa consumi cannabis pe paine, atunci documentare sa fie. Iata scuzele pe care le scrie jurnalistul, in 18.10.2007, in favoarea nevinovatiei lui:
“Acum, vreau sa povestesc pe scurt un fragment din VIATA mea, nu de cand m-am nascut ci de cand am intrat in presa. Bun. Vreau sa mentionez ca asta nu e vaicareala, pur si simplu vreau sa povestesc, hai sa zicem ca simt nevoia. Am crescut fara parinti( asta se leaga oarecum cu legaturile mele cu lumea interlopa) si acum 3 ani, Marin Marian( d’ale lui Mitica) de la TVR 2 a stat la o bere cu mine si cica “m-a citit” si mi-a propus sa lucrez in presa, la un prieten de-al lui, Mihai Nicolae( Misu) de la Viata Prahovei( VP). Victor Preda era redactor sef atunci la VP. Si aici incepe povestea mea ca ziarist…
Eu, care faceam tot felul de combinatii si castigam cam de 6-7 ori salariul de la VP, am acceptat pur si simplu sa muncesc…Ma bucuram ca renuntasem la viata de Golan si castigam multi bani muncind”. De aici incolo vine povestea <<documentarii>>.
“…Ei bine, dupa un articol intitulat ( parca, nu-mi amintesc preabine) <<Canabis pe toate strazile>>, Crima Organizata a trecut la cosit si s-a gandit cum sa ma lege la gura. Sansa lor a venit imediat, dupa ce un fost prieten de-al meu mi-a spus ca-mi da pe tava o retea de traficanti, cu conditia sa ii spun unde gaseste canepa( canabisul). Am acceptat si am demarat o ancheta, martori imi sunt doi politisti ( surse de-ale mele). Problema a intevenit cand seful de la Crima Organizata, comisarul sef Eugen Serghie m-a contactat sa-mi spuna ca nu trebuia sa scriu ce am scris si ca nu exista canepa pe strada. Atunci am comis-o rau de tot, asta pentru ca m-am dus la Podul de Lemn de langa caminul Rafinorilor si am rupt o craca dintr-o planta de canepa si i-am trantit-o pe birou lui Serghie. A luat foc. A mentionat ca poate sa ma aresteze pentru simplul fapt c-am pus mana pe rahatul ala de iarba. Cica asa era legea. Imediat, am fost filat. Mi s-au ascultat telefoanele si asa am ajuns la cel care-mi promisese ca-mi da pe tava reteaua de traficanti”.
Vom reveni cu dezvaluri incendiare din aceasta poveste de SF pentru noi si cetatenii ploiesteni, un adevarat cosmar pentru gruparea de criminalitate economico-financiar organizata coordonata de santajist si de edil. (Cristina T.).
„Doar fier vechi”, zic hoții. „Doar zeci de morți potențiali”, zice realitatea
Știați că un accident feroviar cu zeci de victime poate fi provocat nu de un cutremur, nu de un atentat, ci de… furtul unor cabluri?
Nu, nu e scenariu de film prost. Este România anului 2026, devoalată de Sindicatul Europol.
Mulți „specialiști” în fier vechi cred că atunci când taie un cablu de la calea ferată au făcut doar o combinație de cartier și un drum la centrul de colectare. În mintea lor: „Ce mare lucru, dom’le? Doar niște cupru…”.
În realitate, fiecare cablu furat poate fi veriga care rupe siguranța unei întregi linii feroviare.
Cablul tăiat, semnalul mort: cum se ucide siguranța cu flexul
Infrastructura feroviară nu e doar șină și tren. Este o infrastructură critică, bazată pe instalații de semnalizare, comunicații și siguranță.
Când se sustrage un cablu, nu dispare doar „un fir”:
- se pot bloca, bruia sau anula semnalele care spun trenurilor când e liber sau ocupat;
- se pot prăbuși comunicațiile dintre posturile de control;
- se poate anula exact ce separă un drum normal de un dezastru cu zeci de răniți și morți.
Consecințele?
Devastatoare: circulație feroviară pusă în pericol, riscul real al unui accident feroviar grav, cu zeci de victime omenești. Toate pentru ca niște indivizi să scoată câteva sute sau mii de lei din fier vechi.
Făgăraș, iunie 2026: cabluri tăiate, vieți puse la ruletă
Caz concret, nu teorie: furturile de cabluri din zona Făgăraș, județul Brașov, comise în cursul lunii iunie 2026.
Acolo, niște „băieți descurcăreți” au decis că infrastructura feroviară e doar un depozit de cupru la liber. Ce nu au priceput ei este că fiecare cablu tăiat putea însemna:
- un tren care nu primește semnal corect;
- un mecanic care nu mai are informațiile necesare;
- un sistem de siguranță orbit, surd și mut.
Pe românește: au pus în pericol, deliberat, viața a sute de oameni care ar fi putut să circule exact pe acea rută.
Polițiștii care au legat cablurile de gâtul hoților, nu de șine
Partea bună – și rară – a poveștii: de data asta, nu a fost nevoie să numărăm victime, ci doar infractori.
Conform datelor prezentate de Sindicatul Europol, autorii furturilor au fost identificați și prinși datorită muncii polițiștilor din teren:
- agent șef Barbu Ioan;
- agent șef adjunct Sirițeanu Cosmin, din cadrul PP TF Făgăraș;
- împreună cu colegii de la structura de investigații criminale din cadrul SRPT Brașov.
Aceștia au desfășurat activități complexe de investigare și documentare a infracțiunilor comise în cursul lunii iunie 2026. Adică nu s-au mulțumit cu un „aoleu, s-au furat cablurile, ghinion”, ci au mers pe fir – la propriu și la figurat.
Cinci arestați, până la 10 ani de închisoare: „fier vechi” cu bilet dus la pușcărie
În urma acestor activități, cinci persoane au fost arestate pentru următoarele 30 de zile.
Dar asta este doar intrarea. Meniul complet: risc de pedepse cu închisoarea de până la 10 ani.
De ce atât de mult pentru „niște cabluri”?
Pentru că legea, în sfârșit, tratează asemenea fapte nu ca pe o mică „șmecherie”, ci ca pe ceea ce sunt: atacuri la siguranța publică, cu potențial letal.
Hoții de infrastructură critică nu sunt băieți necăjiți care adună fier de prin șanțuri. Sunt oameni care joacă la ruleta rusească cu viața călătorilor pe calea ferată.
Nu doar bani recuperați, ci vieți ne-pierdute
Sindicatul Europol subliniază limpede miza reală: nu e vorba doar de recuperarea unui prejudiciu material.
Adevărata miză este:
- protejarea vieții oamenilor;
- prevenirea unui carnagiu feroviar care, ulterior, ar fi fost plâns la televizor de toți cei care astăzi minimizează „furtul de cabluri”.
Astfel de intervenții arată cum trebuie tratată infrastructura critică: nu ca magazin de piese de schimb pentru infractori, ci ca linia de demarcație dintre normalitate și dezastru.
Când polițiștii veghează, trenurile ajung la destinație – nu la morgă
Acolo unde sistemul e adesea pus la zid pentru nepăsare, corupție sau incompetență, cazuri ca acesta arată ce se întâmplă când oamenii din interior își fac treaba la sânge.
Colegii de la Sindicatul Europol transmit un mesaj clar:
felicitări pentru agent șef Barbu Ioan, agent șef adjunct Sirițeanu Cosmin și echipa de la SRPT Brașov, care veghează zilnic ca fiecare călător să ajungă în siguranță la destinație.
În timp ce unii taie cabluri pentru câteva sute de euro, alții taie lanțul infracțional ca să nu ajungem să numărăm victime.
Și poate, data viitoare când auziți de „furt de fier vechi”, veți întreba:
„Fier vechi de unde?”
Pentru că dacă răspunsul este „de la calea ferată”, nu mai vorbim despre bani. Vorbim despre vieți. (Cristina T.).
Exclusiv
Șantierul Naval Mangalia, scos la mezat ca iaurtul expirat: 184 de milioane, fără clienți. SAFE pe hârtie, FAIL în realitate
Licitație de 184 de milioane, zero cumpărători. Șoc și groază la… cine nu știa?
Prima licitație pentru vânzarea Șantierului Naval Mangalia (fost Damen Mangalia), aflat în faliment, s-a încheiat glorios: cu ZERO investitori înscriși.
Deși autoritățile ne-au vândut povestea cu Mangalia drept „element-cheie” în programul european SAFE – adică siguranță, securitate, viitor – în practică, șantierul a reușit performanța să fie atât de „atractiv” încât nu s-a obosit nimeni măcar să depună o ofertă.
Nici măcar mult-lăudatul grup german Rheinmetall, pomenit obsesiv de oficiali ca viitor salvator al șantierului, cu proiect de construcție a patru nave militare, n-a catadicsit să se înscrie la licitație.
Termenul-limită de înscriere – sâmbătă, 27 iunie, ora 13.00 – a trecut liniștit, fără să tulbure inboxul lichidatorului CITR. Surse citate de News.ro au confirmat: nicio ofertă primită.
Preț de piață, interes de lichidare: cum să nu vinzi nimic la 184 de milioane
O explicație cât se poate de „logică” pentru lipsa totală de interes: creditorii majoritari, controlați de grupul Damen, au decis în urmă cu o lună ca vânzarea să se facă plecând de la valoarea de piață de 184 de milioane de euro, nu de la cea de lichidare, de 84 de milioane de euro.
Adică România falimentară vinde ca România de lux. Șantierul e în lichidare, dar prețul e de boutique.
Ca bonus, rețeta de succes mai include și o condiție: vor fi cel puțin ȘASE licitații, toate la același preț de 184 de milioane. Dacă nimeni nu a venit la prima, sigur se vor înghesui la a doua, a treia, a șasea…
Lichidatorul: „Eu doar strig prețul”. Piața: „Noi doar nu venim”
Paul Dieter Cîrlănaru, directorul general al CITR, lichidatorul care administrează șantierul, explică simplu:
„Operaţiunea este una de vânzare în lichidare. Creditorii au stabilit un preţ de pornire şi eu la preţul ăla fac licitaţia.”
Traducere: eu mă duc în piață cu marfa, dar proprietarii mi-au spus s-o vând ca pe aur de 24K. Dacă nu cumpără nimeni, ghinion, mai batem odată din ciocănel.
Mai există și un „mic” detaliu tehnic:
– Șantierul se transferă „liber de orice sarcini”, iar cine-l preia poate face ce vrea cu el.
– DAR: noul proprietar trebuie obligatoriu să aibă o înțelegere cu statul român, pentru că statul deține terenul de dedesubt.
Cu alte cuvinte, plătești 184 de milioane, apoi stai frumos la coadă la stat să vezi dacă-ți dă voie să calci pe pământul de sub ce-ai cumpărat.
Și ca distracția să fie completă, cine vrea să participe la licitație trebuie să depună o garanție de 10% din prețul de pornire, fără TVA: adică 18 milioane de euro, cash frumos blocat, ca să poți doar să ridici mâna la licitație.
Sindicatul Navalistul: „Era previzibil. Doar la ei în cap nu era previzibil”
Laurențiu Gobeajă, liderul sindicatului „Navalistul”, a spus ceea ce știa orice om cu calculatorul la îndemână: la condițiile impuse, șansa să vină cineva la licitație e microscopică.
„Era previzibil că, în condiţiile impuse, probabilitatea înscrierii la licitaţie este foarte redusă, iar menţinerea a cel puţin şase licitaţii succesive la acelaşi preţ de 184 milioane euro nu va produce alte rezultate”, transmite Gobeajă.
Cu alte cuvinte, nu licităm, repetăm. Nu vindem, mai încercăm. Șase episoade din același serial, cu aceeași audiență: zero.
271 de oameni în preaviz, specialiști risipiți la export
În timp ce autoritățile visează la licitații seriale, oamenii reali își numără zilele de muncă rămase.
Pe 18 iunie, ultimii 271 de angajați au intrat în perioada de preaviz, care expiră pe 16 iulie. Din acel moment, sunt liberi de contract. Adică liberi să plece unde or vedea cu ochii și cu calificările lor.
Gobeajă explică limpede de ce tergiversarea e sinucigașă pentru viitorul șantierului:
– foștii angajați, recent concediați, își caută deja alte locuri de muncă;
– dacă situația se prelungește șase luni sau mai mult, va fi aproape imposibil să mai strângi la loc personal specializat;
– navaliștii cu experiență sunt rari, se duc la firme concurente și nu stau la nesfârșit să vadă dacă se îndură cineva să salveze șantierul.
„Sperăm că se vor găsi soluţiile necesare deblocării acestei situaţii cât mai repede, înainte ca majoritatea navaliştilor să plece. Mulţi au plecat deja, însă ar fi dispuşi să se întoarcă, dacă va exista stabilitate şi vor fi suficient de motivaţi”, spune liderul sindical.
Altfel spus: dacă mai amânați mult, când veți reuși, eventual, să vindeți fierul, nu va mai avea cine să construiască navele.
Strategia creditorilor: faliment cu parfum de lux și licitații în buclă
Pe 26 mai, la scurt timp după declararea falimentului, Adunarea Creditorilor a aprobat noua „strategie de vânzare” a șantierului Mangalia:
– cel puțin șase licitații;
– toate pleacă de la valoarea de piață de 184 de milioane de euro;
– se ignoră practic valoarea de lichidare de 84 de milioane, adică prețul realist pentru un activ aflat în colaps.
E ca și cum vinzi o casă dărâmată la preț de vilă cu piscină și te prefaci surprins când nu se înghesuie nimeni.
Rheinmetall, SAFE și miliardul care plutește în aer
În tot acest timp, reprezentanții Guvernului României au fluturat alt „morcov” în fața șantierului și a opiniei publice:
– un contract de 920 de milioane de euro pentru Rheinmetall, pentru construcția a patru nave militare;
– în pachet ar urma să fie inclusă și preluarea șantierului din Mangalia.
Totul este legat de Programul SAFE, din care ar trebui finanțat întregul proiect. Iar termenul de execuție anunțat este „extrem de strâns”: 2030.
Adică, în limbaj de pamflet:
– azi nu vine nimeni la licitație;
– mâine poate mai încercăm odată, la același preț;
– peste șase licitații, poate găsim un investitor;
– între timp, specialiștii au plecat, șantierul se goleşte, dar pe hârtie noi ne angajăm să livrăm patru nave militare până în 2030.
SAFE, dar nu pentru șantier. SAFE, dar nu pentru navaliști. SAFE, poate, doar pentru cine jonglează cu contractele.
Concluzie: România vinde un șantier fără oameni, la preț de lux, cu promisiuni militare pe caiet
Situația de la Mangalia arată așa:
- șantier în faliment;
- licitații programate la preț maximal, fără adaptare la realitate;
- zero investitori la prima strigare;
- cel puțin șase runde identice promise;
- 271 de oameni în preaviz, specialiști care deja pleacă;
- un contract militar de 920 de milioane de euro aruncat în spațiul public, cu termen-limită 2030, dar fără cumpărător efectiv al șantierului.
În timp ce navaliștii își caută de muncă în altă parte, România continuă marele sport național: să dea spectacole de strategie, planuri și programe „SAFE”, dar să piardă, bucată cu bucată, chiar infrastructura și oamenii fără de care niciun plan nu poate fi pus în practică. (Irinel I.).
Exclusiv
„Purul adevăr” al chestorului Drăgan: cum se împuternicește Minciuna și se desemnează Nerușinarea
„Poliție aservită”, conferință disperată: Drăgan iese la tablă cu „purul adevăr”
Pe 22 mai 2026, după investigația Recorder „Poliție aservită”, Inspectoratul General al Poliției Române își scoate la înaintare artileria grea de imagine: chestorul de poliție Georgian Drăgan. Omul se pune la microfon, se umflă în cifre și formulează acuzații grave împotriva a doi lideri de sindicat: Vitalie Josanu (SPR „Diamantul”) și Cosmin Andreica (Sindicatul Europol).
Totul împachetat solemn sub eticheta magică: „datele Poliției Române reprezintă purul adevăr”.
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” nu s-a îmbătat cu „purul” din propoziție. A luat legea în mână, mai exact Legea nr. 544/2001, a cerut în scris cifrele reale și dovezile acuzațiilor.
Răspunsurile oficiale ale IGPR au venit frumos ștampilate: adresa nr. 407.220/15.06.2026 și adresa nr. 407.303/26.06.2026.
Când le pui lângă declarațiile de la conferință, „purul adevăr” al chestorului Drăgan se topește într-un banal: a mințit. Cu acte în regulă.
1. „Avem surpriză”: cum a făcut Drăgan din ajutorul de șef de post ditamai „funcție de conducere”
Ce a spus Drăgan la microfon, 22 mai 2026:
„să știți că avem surpriză și 3500 de agenți care au funcții de conducere, respectiv de șef de post și de ajutor de șef de post.”
„Poliția Română deține 3500 de funcții de conducere, pentru agenți, 3600 pentru ofițeri. […] Totalul este de 7100.”
Traducere din limbaj de scenă: „stați liniștiți, popor român, avem mii de agenți lideri, totul e ocupat corect, prin concurs, ierarhia duduie de meritocrație până în ultima comună”.
Ce spune IGPR, în scris, în adresa nr. 407.303/26.06.2026:
„sunt aproximativ 3.000 de posturi de poliţie la nivelul Poliţiei Române, implicit aproximativ 3.000 de funcții de şef de post (funcție de conducere) şi aproximativ 8.000 de funcţii de ajutor şef post (funcție de execuție).”
Pe scurt, chiar instituția pe care Drăgan o reprezenta oficial spune negru pe alb:
- șeful de post = funcție de conducere, aprox. 3.000;
- ajutorul de șef de post = funcție de execuție, nu de conducere, aprox. 8.000.
La microfon, ajutorul de șef de post a fost urcat abuziv în rang: din funcție de execuție, transformat peste noapte în „funcție de conducere”, doar ca să iasă socoteala „3500 de agenți cu funcții de conducere”.
Pe hârtie, aceeași instituție recunoaște exact contrariul.
Aceeași funcție, două calificări, în funcție de nevoie:
– la presă, ajutorul e „șef”;
– la răspuns oficial, ajutorul revine brusc la locul lui de executant.
„Purul adevăr” sună, de fapt, a pură manipulare.
2. Minunea celor „9%”: cum se fabrică o cifră prin umflarea numitorului și amputarea numărătorului
Ce a spus Drăgan, solemn, la conferință:
„procentul funcțiilor de conducere ocupate prin împuternicire la nivelul Poliției Române este în prezent de aproximativ 9%, dintre toate funcțiile de conducere din Poliția Română.”
„doar 9% sunt asigurate prin împuternicire, restul prin concurs.”
Tabloul vopsit pentru public:
– 9% împuterniciri,
– 91% „restul prin concurs”.
Curat stat de drept. Numai că procentul ăsta e falsificat la ambele capete.
2.1. Trucul numitorului: mii de funcții mărunte, aruncate în groapa comună
Cele 7.100 de „funcții de conducere” invocate de Drăgan sunt dopate cu cea mai mică treaptă de conducere: agenții șefi de post din comune, cu 2–3 oameni în subordine.
Aproximativ 3.000 dintre cele 7.100 sunt aceste funcții mărunte.
Puse la grămadă în același sac cu inspectorii-șefi, cu adjuncții de IGPR, cu șefii de direcții centrale, rezultatul e simplu:
– numitorul explodează,
– procentul de împuterniciri se subțiază frumos la 9%, ca să dea bine la televizor.
Și ca să iasă mai „mic procentul”, Drăgan a mai făcut o magie: a băgat în „funcții de conducere” și ajutorii de șef de post, pe care IGPR îi recunoaște, în scris, drept funcții de execuție. Astfel a împins cifra agenților cu funcții de conducere de la circa 3.000 la 3.500.
Artificial, convenabil, manipulator.
2.2. Trucul numărătorului: „DESEMNATII” scoși din poză
La numărător, „purul adevăr” devine și mai toxic. Drăgan afirmă că „restul” sunt prin concurs, de parcă ar exista doar două moduri:
– concurs;
– împuternicire.
Legea nr. 360/2002, însă, e clară: funcțiile de conducere se ocupă:
- prin concurs / examen;
- sau prin împuternicire, pe cel mult două perioade de câte 6 luni, timp în care e obligatoriu să se organizeze concurs.
Ce nu există în lege este categoria de laborator: „desemnații”.
Aceștia sunt cei ținuți ani la rând în funcții de conducere după expirarea împuternicirii, printr-un artificiu birocratic. Ei nu intră nici la „concurs”, nici în cei „9%”.
Sunt, strategic, scoși din cadru.
Ce recunoaște IGPR, în scris, în adresa nr. 407.303/26.06.2026:
„situația statistică a poliţiştilor care au în fişa postului ca sarcină preluarea atribuțiilor postului ierarhic nu este inclusă în situația împuternicirilor comunicată de I.G.P.R. la conferinţa de presă.”
Traducere: toată armata de „desemnați”, care conduc în fapt structuri întregi, a fost ștearsă din statistica „purului adevăr”.
Ce nu se numără, nu există — în PowerPoint.
3. Opt ani de împuternicire: când legea spune „12 luni”, iar MAI scrie „2018–2026”
Falsificarea nu se oprește la IGPR. Răspunsul subsecretarului de stat Petru Bledea din partea Ministerului Afacerilor Interne (adresa nr. 765303/25.06.2026) confirmă că practica „desemnărilor” urcă până în vârful ministerului.
3.1. Cazul Ioana Dorobanțu: împuternicită din 2018, „desemnată” de ani întregi
- Ioana Dorobanțu este împuternicită secretar general adjunct al MAI din 2018, prin decizii succesive ale prim-ministrului, reînnoite din șase în șase luni, ultima fiind Decizia nr. 11/2026.
- Suplimentar, este „desemnată” secretar general al MAI din 1 septembrie 2023, după plecarea Ștefaniei-Gabriella Ferencz (Decizia nr. 371/2023).
În același răspuns, subsecretarul Bledea citează, grav, articolul 27¹⁶ din Legea nr. 360/2002: împuternicirea se poate da pe cel mult 6 luni și se poate prelungi o singură dată cu încă 6 luni. În intervalul ăsta este obligatorie organizarea concursului.
Realitatea admisă oficial: aproximativ opt ani de împuterniciri reînnoite din șase în șase luni.
Legea vorbește de 12 luni maximum, ministerul face din ăsta un program de carieră.
3.2. MAI recunoaște golurile, ascunde cine le acoperă
Tot răspunsul Bledea mai spune ceva esențial:
- postul de director general al Direcției Generale Management Resurse Umane (structura care organizează concursurile!) e vacant din 14 septembrie 2021;
- postul de director general al Corpului de Control al Ministrului e vacant din 6 decembrie 2024.
Ministerul confirmă că vârful aparatului de management e gol. Dar refuză să spună, clar, cine conduce în fapt și în baza cărui act. Scrie o jumătate de adevăr și o îngroapă pe cealaltă sub „desemnare”.
3.3. Cazul colonelului Lefterache: militar „desemnat” în funcție de polițist
În plus, răspunsul MAI dezvăluie o dublă ilegalitate:
- funcția de șef al Corpului de Control al Ministrului are criterii de ocupare „specifice categoriei profesionale a polițiștilor”, deci trebuie guvernată de Legea 360/2002;
- în practică, funcția este ocupată prin desemnare de colonelul Lefterache, cadru militar venit de la S.I.P.I. Tulcea, aflat sub incidența Legii nr. 80/1995.
Rezultatul:
– o funcție de conducere de poliție, ocupată printr-o „desemnare” neprevăzută de lege;
– un ofițer militar pus pe o funcție rezervată polițiștilor, cu recunoașterea oficială că e „specifică lor”.
„Măsura de excepție, punctuală, pentru continuitate”, cum o vinde MAI, se întinde deja pe ani de zile. Continuitate nu e, excepție nu mai e, dar fictiunea e menținută. Tocmai de aceea formula IGPR cu „preluarea atribuțiilor prin fișa postului” este un ecran de fum, nu o descriere.
Schema e simplă:
- funcțiile mărunte, de șef de post, sunt numărate până la ultimul, ca să dilueze procentul;
- funcțiile grele, de la vârf – secretar general MAI, resurse umane, Corpul de Control – sunt băgate la „desemnați”, în afara oricărei statistici.
Numitor umflat cu mărunțiș, numărător mutilat la vârf. Din asta se nasc cei „9%”. Nu e greșeală de calcul, e construcție cu intenție.
4. Realitatea de pe site-urile oficiale: împuternicirea ca regulă, nu excepție
Dacă deschizi paginile oficiale de structură, vezi imediat unde se concentrează cancerul împuternicirilor și al desemnărilor.
4.1. MAI – aparatul central: „10% împuterniciți”, plus desemnații „invizibili”
În răspunsul oficial al subsecretarului Petru Bledea (nr. 765303/25.06.2026), Ministerul Afacerilor Interne recunoaște că:
- din aproximativ 200 de funcții de conducere din aparatul central al MAI, circa 10% sunt ocupate prin împuternicire;
- la acestea se adaugă „desemnații”, categorie distinctă, pe care ministerul o recunoaște, dar nu o cuantifică.
La vârf găsim:
- Ioana Dorobanțu — împuternicită secretar general adjunct al MAI din 2018, reîmprospătată din 6 în 6 luni; plus desemnată secretar general din 1 septembrie 2023;
- Valentin Minoiu — la conducerea Direcției Generale Management Resurse Umane, post „vacant” pe hârtie din 14.09.2021;
- colonelul Lefterache — desemnat șef al Corpului de Control al Ministrului, post „vacant” din 06.12.2024, cadru militar pe o funcție specifică polițiștilor.
Aici procentul de 9% își dă singur foc: în zona în care chiar contează decizia, împuternicirea și desemnarea sunt regula, nu excepția.
4.2. IGPR – aparatul central: o treime din șefi, în regim provizoriu
Pe paginile oficiale ale Poliției Române, la structuri și conducere, apar 54 de funcții efectiv ocupate la nivel de direcții, centre și servicii (două posturi de director – Direcția Siguranța Școlară și Direcția Logistică – sunt vacante).
Dintre acești 54 de șefi:
- 20 nu sunt titulari prin concurs – aproximativ 37%;
- dintre ei, 17 sunt împuterniciți (peste 31%), iar 3 sunt directori interimari („P. Director”).
Lista „purului adevăr” din organigramă include, între alții:
- Direcția de Ordine Publică – director împuternicit (Alexandru-Ionuț Leuțu-Cotroceanu) și director adjunct împuternicit (Ioan-Emil Furdui);
- Direcția Juridică – împuternicit director (Marius-Claudiu Iaru);
- Centrul de Informare și Relații Publice – împuternicit director (Carmen Șerbănescu);
- Direcția de Poliție Transporturi – împuternicit director (Marius-Andrei Savu);
- Direcția Operațiuni Speciale – împuternicit director (George-Aurelian Ionescu);
- Direcția de Combatere a Criminalității Organizate – împuternicit director adjunct (Victor Nistor);
- Direcția de Investigare a Criminalității Economice – împuternicit director adjunct (Claudiu-Ionel Enache);
- Direcția Rutieră – împuternicit director adjunct (Radu Gâtan);
- Brigada Autostrăzi – împuternicit șef brigadă (Horațiu Pop) și împuternicit adjunct șef brigadă (Mihai-Silviu Simion);
- Oficiul Național pentru Protecția Martorilor, Centrul Operațional, Unitatea de Implementare a Proiectelor – toți cu „P. Director (interimar)”.
Mai grav, Direcția Juridică, adică exact structura care certifică legalitatea actelor Poliției Române, este condusă din 2021 de un împuternicit: comisarul-șef Marius-Claudiu Iaru, titular pe funcția de la serviciul de arest. O împuternicire ținută aproximativ cinci ani, cu mult peste plafonul legal de un an (două perioade de câte șase luni).
Titularul postului de director al Direcției Juridice, comisarul-șef Sabin-Gabriel Poschină, nici el nu se află în funcția în care e titular: a fost plimbat tot ca împuternicit, mai întâi la Direcția pentru Protecția Animalelor, apoi la Direcția Management Resurse Umane, unde pe organigramă apare simplu „Director”, deși a ajuns acolo tot prin împuternicire.
Mecanismul e clar:
- titularii sunt transformați în împuterniciți în alte structuri;
- posturile pe care le lasă goale sunt umplute cu alți împuterniciți;
- iar locurile de unde vin aceștia sunt, la rândul lor, acoperite prin împuterniciri.
Eticheta „Director” de pe site nu înseamnă nimic: poți fi trecut „director” și să fii de fapt împuternicit perpetuu. Cei 20 identificați sunt un minim, nu un total.
4.3. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră: 50% împuterniciți în vârf
Pagina oficială „Echipa managerială” a IGPF prezintă patru funcții:
- inspectorul general: chestor principal de poliție Cornel-Laurian Stoica – titular;
- trei adjuncți:
- chestor principal de poliție Dumitru Bîltag – împuternicit;
- chestor de poliție Dan Călinoiu – împuternicit;
- chestor principal de poliție Daniel Mincă – titular.
Două din patru funcții de vârf sunt împuterniciri: 50% la conducere.
Cât de departe suntem de „9%”? De trei până la cinci ori peste.
La posturile mici, de comună, unde procentul dă bine și trage media în jos, majoritatea sunt titulari prin concurs. La vârf, unde se iau deciziile cu adevărat sensibile, împuternicirea și desemnarea sunt norma.
5. De la „purul adevăr” la calomnie în direct: Josanu și Andreica, executați mediatic fără probe
Ce a spus Drăgan, oficial, la conferința din 22 mai 2026:
„nu vom accepta ceea ce au încercat să facă mulți ani de zile și vor încerca și mulți ani de aici înainte să ne impună domniile lor ce șefi să fie împuterniciți pe anumite funcții de conducere. Management-ul Poliției Române este făcut de către conducerea Poliției Române, nu de către sindicate și nicidecum de către domnul Josanu, care a fost dat afară din Poliția Română.”
Acuzația, pe scurt:
Vitalie Josanu (SPR „Diamantul”) și Cosmin Andreica (Sindicatul Europol) ar fi încercat „mulți ani de zile” să impună numirea unor șefi pe funcții de conducere.
Asta intră direct în zona faptelor asimilate corupției.
SPR „Diamantul” a cerut în scris, prin petiția nr. 90/25.05.2026:
- toate documentele – petiții, adrese, note, corespondență – din care să reiasă că sindicatul ar fi cerut sau impus vreo numire ori ar fi făcut presiuni pentru funcții de conducere.
Ce a răspuns IGPR, oficial, în adresa nr. 407.220/15.06.2026:
„regimul juridic al accesului la informațiile de interes public, reglementat de Legea nr. 544/2001, vizează comunicarea unor informații existente și aflate în posesia ori gestionarea instituției, iar nu formularea unor interpretări sau aprecieri cu privire la declarații publice sau semnificația unor afirmații.”
și, ca lecție bonus:
„potrivit art. 2.2.3 din Codul Deontologic al Jurnalistului […] «în chestiunile despre care relatează, jurnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părților implicate».”
Cu alte cuvinte:
- întrebată ce dovezi are pentru acuzațiile publice ale chestorului Drăgan, instituția nu prezintă niciun înscris;
- nu spune nici că există dovezi, nici că nu există;
- răspunde cu o eschivă.
IGPR răspunde, practic: „Vă cităm Codul Deontologic al Jurnalistului”.
Nu spune dacă există un singur înscris care să susțină acuzația. Nu produce nimic. Nu infirmă, nu confirmă. Se ascunde după cuvinte.
Dacă acele documente ar fi existat, cea mai simplă validare a „purului adevăr” ar fi fost să fie comunicate, măcar în parte. Faptul că IGPR refuză să prezinte orice dovadă și nu îndrăznește să scrie negru pe alb că are probe spune tot: acuzația lansată de Drăgan de pe tribuna oficială a IGPR la adresa lui Vitalie Josanu și Cosmin Andreica rămâne, cu număr de înregistrare, o calomnie.
Două sindicate majore, cu aproximativ 15.000 de membri polițiști, sunt murdărite public de un chestor care nu poate pune pe masă nici măcar o foaie A4.
6. 11 întrebări precise, 1 răspuns chior și 10 eschive penibile
Petiția SPR „Diamantul” nr. 90/2026 (integral la finalul demersului sindical) conține unsprezece întrebări, toate punctuale. IGPR, prin Centrul de Informare și Relații Publice – structură aflată sub influența directă a lui Drăgan – răspunde la… una singură:
– punctul 8, privind funcția și data numirii chestorului Georgian Drăgan ca șef de cabinet.
Restul de zece fie sunt ocolite cu texte în doi peri, fie sunt ignorate complet. Iată ce a refuzat IGPR să clarifice:
- orice dovadă că SPR „Diamantul” ar fi cerut vreodată numirea sau împuternicirea cuiva pe o funcție de conducere (pct. 1);
- orice dovadă că sindicatul ar fi exercitat presiuni pentru a impune șefi (pct. 2);
- ce cazuri concrete înseamnă „ceea ce au încercat să facă mulți ani de zile” – nume, funcții, documente (pct. 3);
- temeiul legal prin care un reprezentant IGPR poate lansa, de la o conferință oficială, acuzații grave la adresa sindicatelor fără probe (pct. 4);
- dacă ceea ce a spus Drăgan este poziția oficială a IGPR sau opinia lui personală (pct. 5);
- ce măsuri disciplinare se iau față de Drăgan pentru acuzații nedovedite (pct. 6);
- dacă Drăgan era în programul de lucru și dacă avea dispoziția scrisă a inspectorului general Benone Matei să preia rolul de purtător de cuvânt (pct. 7);
- dacă Drăgan are în fișa postului atribuții de purtător de cuvânt, cu prezentarea fișei (pct. 9);
- cine sunt purtătorii de cuvânt oficiali ai IGPR și ce atribuții au (pct. 10);
- prin ce document a fost desemnat Drăgan să susțină conferința din 22 mai 2026 în numele IGPR (pct. 11).
Singurul fir de recunoaștere strecurat, prin trimiterea la art. 30 din OMAI nr. 201/2016, este formula vagă „potrivit mandatului încredințat”. Cine i l-a încredințat? Pe ce bază? În ce limite? Tăcere.
Pe românește: „Vorbea în numele instituției, dar nu vă spunem cine l-a pus, de ce l-a pus și de ce minciunile lui devin, brusc, poziție oficială”.
Rezultatul: IGPR își asumă în bloc:
- calomniile proferate de Drăgan la adresa lui Josanu și Andreica;
- minciunile prin omisiune (ștergerea „desemnaților” din cifre);
- minciunile prin umflare (ajutori de șef de post transformați în „mari conducători”).
Că inspectorul general Benone Matei înțelege sau nu ce îi semnează CIRP „în numele instituției” devine, la acest punct, doar o întrebare retorică.
Concluzie: „purul adevăr” al lui Drăgan, demolat de propriile răspunsuri oficiale
Omul care a ieșit în fața țării să acuze sindicatele că au prezentat „date trunchiate, alterate, scoase din context” este același care:
- a prezentat, de la microfon, ajutorul de șef de post – funcție de execuție – ca funcție de conducere, umflând grosolan numărul „șefilor”;
- a fluturat procentul de „9% împuterniciri” după ce a îndesat în numitor mii de funcții mărunte și a scos din numărător o categorie întreagă de conducători, „desemnații”, menționați chiar de instituția lui;
- reprezintă o organizație în care, la vârf, împuternicirea și desemnarea sunt de trei până la cinci ori peste „9%”: aproximativ 37% în aparatul central al IGPR și 50% în conducerea IGPF;
- a lansat acuzații grave la adresa a doi lideri sindicali fără să poată pune pe masă niciun singur document când a fost oficial întrebat.
Toate astea nu le spune un „sindicalist răuvoitor”. Le spun, negru pe alb, răspunsurile oficiale ale IGPR și ale MAI, cu număr de înregistrare, timbru sec și parafă.
„Purul adevăr” al chestorului Drăgan se dovedește a fi o construcție: numitor umflat, vârfuri ascunse, sindicate terfelite fără probe.
Iar când Emil Pascut, de la SPR „Diamantul”, constată că, pe 22 mai, „gura bebe chestorului Drăgan i-a bătut fundul”, nu e pamflet: e doar rezumatul cel mai politicos al unui spectacol în care un general de imagine s-a împușcat în credibilitate cu propriile cifre. (Cristina T.).
Fier vechi, morți noi: cum poate un cablu furat să bage un tren întreg în pământ
„Doar fier vechi”, zic hoții. „Doar zeci de morți potențiali”, zice realitatea Știați că un accident feroviar cu zeci de...
Șantierul Naval Mangalia, scos la mezat ca iaurtul expirat: 184 de milioane, fără clienți. SAFE pe hârtie, FAIL în realitate
Licitație de 184 de milioane, zero cumpărători. Șoc și groază la… cine nu știa? Prima licitație pentru vânzarea Șantierului Naval...
„Purul adevăr” al chestorului Drăgan: cum se împuternicește Minciuna și se desemnează Nerușinarea
„Poliție aservită”, conferință disperată: Drăgan iese la tablă cu „purul adevăr” Pe 22 mai 2026, după investigația Recorder „Poliție aservită”,...
Europa descoperă, brusc, că pedofilia există. Breaking news după zeci de ani de somn la Bruxelles
UE se trezește la realitate: „Hai să mai facem o directivă!” Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European s-au prins, în...
De la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova
Centrul Ploieștiului, teritoriu de clan: „Prestij” la vedere, legea pe mod invizibil În buricul Ploieștiului, acolo unde primăria vinde pliante...
Mame cu pistol la brâu, drepturi la coadă: cum își bate statul joc de femeile din uniformă
Statul-Glumeț: „Eroi în stradă, restul… vedem la pensie!” Ani la rând, oamenii în uniformă – militari, polițiști și funcționari publici...
Veto constituțional pentru transparența în instanțe: CCR blochează tentativa de a „simplifica” hotărârile judecătorești
Într-o decizie crucială pentru sănătatea sistemului de justiție din România, Curtea Constituțională a tăiat elanul legislativ care amenința să transforme...
O feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)
Caracatița bugetarilor de lux din MEDAT: cum „biblioteca” USR s-a transformat în manual de feudalism digital În seria „Prezentul fără...
Prahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător
Băieți „deștepți” în plină criză: Când interlopii cred că-i doare statul la bască (aici) Chiar dacă ziarul nostru de investigații,...
Bebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române
Răspunsuri în bătaie de joc de la CIRP Sindicatul Diamantul aruncă public în aer o situație care, în orice stat...
„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții
De la restaurant „de fițe” la fief de clan: Prestij, ringul protejat din buricul Ploieștiului În centrul Ploieștiului, la doi...
Catedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente
Șase luni de mandat și o postare mesianică: Când PR-ul jubilează, legalitatea șchiopătează – Între discursul despre meritocrație și realitatea...
Secret de serviciu la frontieră: cum păzește Poliția de Frontieră hârtiile mai abitir decât granița
„Cultura grănicerului comunist” trăiește bine-mersi în 2026 V-am mai spus: Poliția de Frontieră este mult, mult mai înapoiată decât Poliția...
Poliția fără curent: Șefii se ascund în birouri, iar agenții fug de cuțitar prin intersecție
Scenă de groază și comedie neagră în Capitală Conducerea Poliției Române este responsabilă și, în egală măsură, vinovată pentru scenele...
Coca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele
O nouă zi, aceeași mizerie: Coca-Cola Ploiești “salvează planeta” pe banii fraierilor Într-o lume în care toți pozează în campioni...
-
Exclusivacum 4 zile
„Prestij” cu reacție întârziată: după ani de Maneliadă în centru, IPJ Prahova scoate din joben… 4 percheziții
-
Exclusivacum 3 zile
O feuda numită MEDAT: cumetrie, falsuri și caracatița bugetarilor de lux sub mantia lui Irineu Darău (USR)
-
Exclusivacum 3 zile
Prahova sub talpa clanurilor: Polițiști cu dosare la comandă, interlopi cu protecție la purtător
-
Exclusivacum 2 zile
De la „Frumușelu’ Sifon” la Maneliadă pe Bulevard: cum se eliberează trotuarul doar când vor clanurile, nu IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zile
Catedrala ipocriziei reformiste: Cum „reorganizarea către eficiență” ascunde dublă semnătură și epurări la Ministerul Economiei/ Documente
-
Exclusivacum 3 zile
Bebe-chestorul și CIRP-ul de buzunar: cum a ajuns Drăgan stăpân pe informarea publică a Poliției Române
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola Ploiești – O nouă eră în reciclarea “transparentă”: cum se reciclează banii, nu doar sticlele
-
Exclusivacum 4 zile
Poliția fără curent: Șefii se ascund în birouri, iar agenții fug de cuțitar prin intersecție