Exclusiv
WHITE TOWER (XXXV)/Scandal la WHITE TOWER/Pagubitii au inceput sa constientizeze protectia oferita acestei grupari de criminalitete economico-financiar organizata
Mega escrocheria imobiliară a secolului la Ploiești, în care zeci de persoane s-au trezit fără apartamentele pe care le plătiseră, în urma unei scheme infracționale bine puse la punct.
Scandal ieri la WHITE TOWER. zeci de oameni si-au cerut banii inapoi si au constientizat ca au fost tepuiti cu intentie, printre reprosurile care se auzeau au fost si despre caracatita Volo – anumiti „ziaristi” si Lupu.
Chiar dacă au avut protectia unor politisti corupti, escrocii trebuie sa raspunda penal și pecuniar, precizam in articolul de ieri.
Pentru ca cei prejudiciati sa constientizeze fenomenul, explicam pe larg.
Va precizam ca printre persoanele prejudiciate de aceasta grupare de criminalitate economico-financiar organizata se numara politisti, ofiteri de informatii, procurori si judecatori.
Asta ca sa priceapa cei prejudiciati cine a tinut in „brate” si acoperit aceasta grupare de criminalitate economico-financiar organizata. Si sa constientizeze si politistii, procurorii si judecatorii tepuiti de aceasta grupare cine le-a asigura spatele, colegi de ai lor!
Iata ce declara politistul M.D:
“Precizez ca Lupu Mihai mi-a spus ca lucreaza cu notarul public Tidose Maria si Tudose George Radu, astfel ca la data de 19.11.2019, impreuna cu sotia mea M. M. am incheiat, in fata notarului public Tudose George – Radu, promisoiunea de vanzare-cumparare autentificata sub numarul 5908, prin care PFA Lupu Marioara Dominica, reprezentata de Lupu Marioara Dominica se oblige sa vanda apartamentul tip 1, situate in Mun. Ploiesti, Bdul Bucuresti, nr 28 k, sc A, parter, compus din 2 camere.
In continutul promisiunii de vanzare-cumparare, se specifica ca imobilul – bloc de locuinte, in regim 2S+P+8E, din care face apartamentul, este in curs de edificare, termenul de finalizare fiind 31.12.2020, iar numarul cadastral al terenului este 144571.
Declar ca la momentul incheierii promisiuni de vanzare-cumparare am achitat integral pretul convenit de 171.824 ron (36.000 euro)….
Nu-mi amintesc exact cum, dar in luna octombrie 2022, am aflat ca s-a facut apartamentarea si receptia provizorie a blocului 28 k, astfel ca l-am sunat pe Lupu Mihai, sa perfectam actul de vanzare-cumparare sis a imi achite penalitatil;e de 0,01% zi de intarziere de la data de 31.12.2020, asa cum prevedea promisiunea de vanzare….Lupu Mihai mi-a propus verbal sa-mi dea la schimb un apartament in blocul City Gate…Lupu Mihai mi-a zis ca in White Tower au cumparat apartamente mai multe personae dubioase si pentru ca stia ca sunt politist, mi-ar fi bine sa ma mut in City Gate….
Prin luna iulie a anului 2023, amicul meu I.S, despre care stiam ca si soacra sa a cumparat o promisiune de vanzare-cumparare, m-a contactat si mi-a zis ca este ceva in neregula cu apartamentele de la Twhite Tower si multe au fost vandute altor personae decat cele trecute in promisiuni.
Atunci, m-am dus la blocul White Tower si deoarece aveam cheia de acces, am verificat daca pot intra in apartament. Am constatat ca apartamentul era gol, finisat si necuratat.
Pe data de 4 septembrie 2023, m-am deplasat la biroul lui Lupu Mihai si l-am intrebat daca este adevarat ce se aude in oras cum ca ar fi vandut altor personae apartamentele din promisiuni si daca mi-a vandut apartamentul tip 1 din White Tower pentru care incheiasem promisiunea. Lupu Mihai mi-a raspuns ca nu l-a vandut si mi-a propus sa mergem la notarii Tudose sa reziliem promisiunea si sa incheiem o noua promisiune pe SC Romana Miles Residence SRL, actualul dezvoltator al ansamblului City Gate.
Pe data de 5 septembrie, am mers si am scos cartea funciara de informare, ocazie cu care am aflat ca apartamentul promis mie a fost vandut catre SC G.I.SRL.
Iata ce lucruri intereseante a declarant persoana vatamata L.R.A.:
Atentie la date, ca sa putem face legatura cu politistii corupti care protejeaza si au protejat aceasta caracatita.
“ La data de 09.09.2022, s-a incheiat, in fata notarului public Tudose George – Radu, promisiunea de vanzare-cumparare autentificata sub nr 4320, prin care PFA Lupu Marioara Dominica, reprezentata legal de titularul Lupu Marioara, se oblige sa-I vanda lui L.R.D apartamentul tip 10, situate in Muncipiul Ploiesti, Bdul Bucuresti, nr 28K, sc A, et 9!!!!, compus din doua camera de locuit si dependinte…La momentul incheierii acestei promisiuni de vanzare-cumparare, promitentul-cumparator a achitat integral pretul convenit de 173.998 ron (36.000 euro).
La aproximativ 2 luni dupa ce a inceiat promisiunea de vanzare-cumparare, L.R.A s-a deplasat la blocul White Tower pentru a vedea care este stadiul finisajelor, ocazie cu care ar fi aflat de la locatari ca etajul 9 ar fi construit ilegal.
Atunci a luat legatura cu Lupu Mihai care i-a zis sa stea linistit, ca exista o problema doar cu faptul ca apartamentele de la etajul 9 ar fi fost construite cu destinatia birouri sau spatii comerciale, iar ele au fost vandute ca apartamente de locuit. Lupu Mihai l-a asigurat ca pana la 31.12.2022 se va rezolva acest lucru, fiind un demers simplu, pe care el l-a mai facut anterior (sa declare birouri sau spatii tehnice, iar apoi sa le vanda ca apartamente), motivandu-I ca in felul acesta plateste mai putin impozit.
Important
Dosarul WHITE TOWER are legaturi cu dosarele Timbark si cele referitoare la faptele de CUMPARARE DE INFLUENTA, CORUPEREA ALEGATORILOR si EVAZIUNE FISCALA, personajele faptuitoare fiind aceleasi!
Dosarul Timbark despre care ziarul Incisiv de Prahova a dezvaluit in exclusivitate explodeaza! Audieri pe banda rulnta, acum! Acelasi procuror ca in czaul WHITE TOWER face ravagii. Se asteapta retineri!
Mega escrocheria imobiliară a secolului la Ploiești, în care zeci de persoane s-au trezit fără apartamentele pe care le plătiseră, în urma unei scheme infracționale bine puse la punct.
În acest mega-dosar procurorii anchetează mai multe fapte penale care vizează infracțiuni în formă continuată, infracțiuni de înșelăciune și complicitate la înșelătorie, complicitate la fals intelectual, infracțiuni de fals intelectual și complicitate la tentativă la fals intelectual, complicitate la abuz de încredere prin fraudarea creditorilor, bancrută frauduloasă, fapte agravante care duc la concluzia constituirii unui grup infracțional organizat.
În această caracatiță imobiliară, așa cum redacția Incisiv de Prahova a dezvăluit în edițiile anterioare, apare implicat și asa zisul ziarist santajist si spagar Stavri Cătălin care, conform înregistrărilor ajunse în posesia redacției noastre s-a implicat în această „afacere”.
Fiind un caz complex cu ramificatii si in alte dosare, la Ploiesti au poposit si cativa ofiteri si procurori de la DNA Structura Centrala, in acest moment fiind audieri care releva ca „Primarul Zero – Andrei Volosevici (barat, am zice noi)” si ziaristul santajist tremura/Au fost turnati!
Faptele de CUMPARARE DE INFLUENTA, CORUPEREA ALEGATORILOR si EVAZIUNE FISCALA – dosarul este din punct de vedere juridic doar o simpla formalitate, de trimitere in judecata.
Va dezvaluiam ca, cercetarea s-a efectuat de politsiti din IPJ Dambovita deoarece existau suspiciuni rezonabile ca eterna coruptie bantuie pe holurile IPJ Prahova.Iata ca, sub protectia lui Ginel Preda gruparea de criminalitate economico-financiara organizata a fost luata pe nepregatite.
Boși, locotenenți, soldați: Mafia din interiorul Poliției Române, filiala Prahova Poluarea și corupția au fost mereu în topul problemelor din Prahova; de ce ar face excepție de la regula asta oamenii de legii din județ. Beneficiind de protecție la cel mai înalt nivel, inspectorul general adjunct al Poliției Române, Eduard Mirițescu, a pus la punct in Prahova o structură de crimă organizată operând chiar în cadrul poliției. Increngătura mafiotă include polițiști de toate gradele, oameni politici, un jurnalist specializat pe șantaje, ocupând funcția informală de hoț-șef peste infractorii mărunți dintr-o zonă a județului.
Aceasta grupare de criminalitate economico – financiara organizata a fost protejata si este protejata de la varful IPJ Prahova si varful MAI.
In dosarul penal nr 37/P/2023, procurorul sef de sectie din cadrul DNA ST Ploiesti, Matei Adrian George a constatat mai multe fapte penale savarsite de jurnalistul santajist si de acesta grupare de criminalitate economico – financiara organizata si a disjuns cauza catre Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova cu toate probele si inregistrarile audio: „inregistrarile audio ambientale si cele efectuate prin intermediul aplicatiilor telefonice au fost transcrise in procese-verbale de catre lucratorii Serviciului Tehnic al DNA in baza ordonantelor de delegare in cauza”.
Cei de la Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova iau masuri si audiaza pe banda rulanta!
In concluzie, s-au dovedit faptele de CUMPARARE DE INFLUENTA, CORUPEREA ALEGATORILOR si EVAZIUNE FISCALA
La alegerile locale din 2020, C.S. a fost omul de legătură dintre Volosevici, omul de afaceri rom G.V., ca sponsor, și șefii informali din zone ploieștene populate preponderent de romi săraci.
Este vorba de cartierele Mimiu (1800 potențiali votanți romi), Radu de la Afumați (500 votanți) și Bariera Basarab (300 votanți).
Prin intermedierea lui C.S., părțile au agreat asupra oferirii unei mici atenții de 100 de lei pentru fiecare votant. In plus, s-a decis alocarea a 20.000 – 30.000 lei pentru organizarea pentru romi a unei petreceri în ziua votului, cu mâncare și băutură. Suma totală calculată de C.S fost între 200.000 – 300.000 lei, care avea să fie oferită de omul de afaceri G.V. în schimbul obținerii, ulterior, al unor contracte vizând prelucrarea apelor uzate din județ, prin care să-și recupereze investiția. Singura promisiune care viza îmbunătățirea condițiilor de locuit ale romilor a fost astfaltarea cartierului Mimiu.
C.S. i-a cerut 300.000 lei omului de afaceri, care a fost de acord să o plătească în mai multe tranșe, până în ziua alegerilor. Cu trei zile înainte de alegeri, G.V. i-a oferit 130.000 de lei lui C.S., din care 80.000 de lei, via C.S., au ajuns la liderul rom al comunității din Mimiu. 70.000 de lei din sumă a fost împărțită votanților sub forma cadoului de 100 de lei, iar restul de 10.000 a fost reținut de lider, sub motivul că a trebuit să-și plătească verii care l-au ajutat la împărțirea pomenii electorale în comunitatea Mimiu. Ce s-a întâmplat cu restul de 50.000 de lei rămași din totalul de 130.000? Au fost reținuți de C. S., cu argumentul că sunt necesari pentru alte cheltuieli electorale.
In zilele următoare, antreprenorul rom i-a mai oferit lui C.S. 80.000 de lei pentru mită electorală adresată romilor din cartierele Radu Afumați și Bariera Basarab. Din aceștia, 10.000 de lei au fost dați celor patru lideri informali din cele două cartiere pentru mobilizarea electorală a romilor, nefiind clar ce s-a întâmplat cu restul de 70.000. La votanți n-au ajuns, în orice caz.
BANI OBTINUTI ILEGAL DE JURNALISTUL CATALIN STAVRI SI GRUPAREA indicata DIN MAFIA DESEURILOR
Timp de șase luni, omul de afaceri a solicitat onorarea promisiunii vizând acordarea contractelor preferențiale ale Primăriei firmei sale, dar C.S., purtătorul de cuvânt al lui Volosevici pe afaceri dubioase, l-a aburit și tot amânat, încât până la urmă planul s-a topit în ceață și nu s-a mai finalizat în niciun fel. Pe românește, omul rom de afaceri a fost aburit și țepuit de 210.000 lei de niște bărbați albi, stâlpi ai societății. Bani îngropați de C.S. în contul de la Bellu. Ca să nu rămână chiar în pagubă, omul de afaceri i-a solicitat lui C.S., printr-un apropiat, să pună o vorbă bună ca să obțină prelungirea unui contract aflat in derulare cu fabrica de sucuri Timbark vizând apele uzate, precum și o clauză de exclusivitate pe această activitate. C.S. a fost de acord să intervină, dar cu condiția ca G.V. să-i cedeze 50% din viitorul contract, pe firma unui prieten, Claudiu Bellu, proprietar al unui restaurant. Omul de afaceri a acceptat propunerea, dar și-a băgat în combinație și o rudă cu care C.S. să împartă partea de 50%.
Prin urmare, profitul s-ar fi dus 50% la G.V., 25% la C.S. (și Bellu) și 25% la ruda lui G.V.
Ulterior, C.S. a mai obținut de la G.V. 10.000 lei, pe care să-i dea șpagă directorului Timbark pentru a obține mult dorita exclusivitate și, ca bonus, suplimentarea activității de exploatare a apelor uzate.
Faza cu santajul si punerea in dependenta a unei misterioase directoare de la APM Prahova
In inregistrarea publicata de Gazarul reiese cum jurnalistul spagar si santajist a publicat un articol denigrator despre directoarea de la APM prinsa fara masca in pandemie si acum face ce zice el ca „este cea mai prosta din curte”, fiind pusa in dependenta. In urma articolului, politia s-a „autosesizat” si i-a aplicat o corectie directoarei pentru lipsa mastii, ca asa se fac mnai nou santajele si punerea in dependenta de catre aceasta grupare, prin politie!
C.S. a pus la bătaie, ca argument, și o conștință de-a sa de la Garda de Mediu, o directoare care avea in atribuții și emiterea avizelor necesare funcționării Timbark și care ar putea influența decisiv obținerea contractului în termeni cât mai profitabili.
De data asta, povestea nu s-a terminat cu o țeapă, ci cu un happy end peste așteptările inițiale: nu doar că contractul a fost prelungit, dar și prețul pentru servicii a fost dublat, iar aceste servicii contractate au fost mărite numeric. Pentru ca banii să ajungă altfel decât la negru la echipa C.S.-Bellu, a fost incheiat un contract de prestare de servicii fictive de publicitate și consultanță între firma lui Bellu (Bell Studio Expresiv), și cea a lui G.V (Gentoil SRL.).
Evident, n-a fost realizat niciun material publicitar, chiar dacă bani s-au tot scurs în contul firmei. Pe de altă parte, administratorul asociat al firmei lui G.V, declară că procentul din încasările Gentoil ajuns în contul firmei lui Bellu ar fi fost nu de 25%, ci de 10%. De asemenea, mai afirmă el, cei 10.000 de lei dați teandemului C.S-Bellu, pentru a fi oferiți ca mită directorului Timbark, au fost oferiți sub forma unui contract de comision. Doar că nici de data asta lucrurile n-au mers conform înțelegerii: contractul a durat doar șase luni, după care a fost reziliat, iar din cei 20.000 pe care G.V îi vira firmei lui Bellu, doar 3.000 ajungeau la ruda sa, C.S pretinzând că o parte substanțială s-au dus sub formă de cotizație lunară, la misterioasa directoare de la Mediu care acum este pe la formatiunea politica AUR Prahova.
În sfârșit, ca deținător al unui restaurant, Bellu ar fi fost răsplătit și prin furnizarea unor servicii de catering pentru administrația locală, prin mijlocirea prefectului de Prahova.
În timp ce, prin publicația pe care o conduce, jurnalistul Cătălin Stavri vede numai mafii în jurul lui prin Ploiești și se autoflatează că e singurul care poate eradica tot ce înseamnă corupție prin urbe, acest „Batman” (după cum se supraintitulează) a furat meserie de la grupurile infracționale pe care le „investiga”.
Dintr-o înregistrare ambientală, pe care vă invităm să o ascultați, primită de redacția Găzarul, puteți afla „metodele de lucru” practicate de deontologul Cătălin Stavri, din care reiese cum îi poate manipula pe șefii din administrația locală, inclusiv pe primarul Andrei Volosevici, pe care îl înjură că „nu e în stare de nimic!” Un adevărat păpușar printre marionetele administrației ploieștene. Despre „smetiile” date și despre cum se împart foloasele, luați o pungă de floricele și ascultați înregistrarea de mai jos. Comentariile sunt de prisos!
Inregistrarea o regasiti in articolul de mai jos
Un adevărat păpușar printre marionetele administrației ploieștene. Despre „smetiile” date in fituica sa de santaj și despre cum se împart foloasele, luați o pungă de floricele și ascultați înregistrarea de mai jos. Comentariile sunt de prisos! (Cristina T.).
Reamintim ca, in Prahova exista un pseudo ziarist, pe numele lui STAVRI CATALIN , zis PESTE, care la varsta de 28 de ani, care a fost implicat intr-un dosar penal, deoarece tragea pe nas. Ca si in cazul dosarul de acum cu Lupu unde au particpat doar politisti din IPJ Dambovita datorita coruptiei ce umbla pe holurile IPJ Prahova, in dosarul din 2005 cu drogurile, procurorul era de la structura din Dambovita. Atunci narcomanul se punea in „genunchi” in fata procurorului cerand clementa si inventand povesti pe care le inventeaza si azi. Autoritatile din Dambovita ii poarta ghinion narcomanului.
Ancheta noastra are la baza rechizitoriul din dosarul nr. 85/D/P/2005, din 08.05.2006, in care STAVRI CATALIN, zis PESTE a fost parte ca si consumator de droguri, alaturi de prietena sa de la acea vreme. In afara de numele intregral al jurnalistului vom da publicitatii doar initialele celor care au fost parte in dosar, pentru ca nu ei fac obiectul acestui material jurnalistic.
Persoanele sunt urmatoarele:
Inculpati
P.A., cercetat in stare de arest preventiv, pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 2 alin 1 si art. 4 alin1 si art. 5 din Legea 143/2000
T.I.R., cercetat in stare de arest preventiv pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 2 alin 1 si art 4 alin 1 din Legea 143/ 2000
Invinuiti
S.M.S.
P.V.C.- ambii cercetati pentru savarsirea infractiunii prevazute si pedepsite de art. 2 alin. 1,2 din Legea 143/ 2000
STAVRI CATALIN
S.L.E.- ambii cercetati pentru savarsirea infractiunii prevazuta si pedepsita de art 4 alin. Din Legea 143/2000
Legenda
Legea nr 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri
Art. 1
In prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
- a) substante aflate sub control national – drogurile si precursorii inscrisi in tabelele-anexa nr. I-IV care fac parte integranta din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin ordonanta de urgenta a Guvernului, prin inscrierea unei noi plante sau substante, prin radierea unei plante sau substante ori prin transferarea acestora dintr-un tabel in altul, la propunerea ministrului sanatatii;
- b) droguri – plantele si substantele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante, inscrise in tabelele nr. I-III;
- c) droguri de mare risc – drogurile inscrise in tabelele nr. I si II;
- d) droguri de risc – drogurile inscrise in tabelul nr. III;
- e) precursori – substantele utilizate frecvent in fabricarea drogurilor, inscrise in tabelul nr. IV;
- f) inhalanti chimici toxici – substantele stabilite ca atare prin ordin al ministrului sanatatii;
- g) consum ilicit de droguri – consumul de droguri aflate sub control national, fara prescriptie medicala;
- h) toxicoman – persoana care se afla in stare de dependenta fizica si/sau psihica cauzata de consumul de droguri, constatata de una dintre unitatile sanitare stabilite in acest sens de Ministerul Sanatatii;
- i) cura de dezintoxicare si supravegherea medicala – masurile ce pot fi luate pentru inlaturarea dependentei fizice si/sau psihice fata de droguri;
- j) livrarea supravegheata – metoda folosita de institutiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care consta in permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tarii de droguri ori precursori, suspecti de a fi expediati ilegal, sau de substante care au inlocuit drogurile ori precursorii, in scopul descoperirii activitatilor infractionale si al identificarii persoanelor implicate in aceste activitati;
- k) investigatori acoperiti– politisti special desemnati sa efectueze, cu autorizarea procurorului, investigatii in vederea strangerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea faptuitorilor si acte premergatoare, sub o alta identitate decat cea reala, atribuita pentru o perioada determinata.
Art. 2
(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 4
Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani.
Art. 5
Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, in care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
Firul evenimentelor
Actiunea porneste in iunie 2005, cand un individ ( O.C) arestat in alta cauza, a sesizat organele de politie cu faptul ca T.I.R. in perioada 2003- 2004, impreuna cu sora sa si I.L.D ar fi consumat si comercializat droguri de risc si mare risc( cannabis si ectasy) pe raza municipiului Campina, pe care le procura prin intermediul lui S.M.S.
In luna octombrie 2005, T.I.R. a aflat de la prietenul sau P.A, ca acesta din urma ar fi procurat cannabis, motiv pentru care, pentru a testa calitatea drogului s-a deplasat in Ploiesti, unde P.A locuia fara forme legale si au consumat impreuna cannabis folosind o pipa confectionata artizanal de P.A.( aceeasi pipa pe care si STAVRI CATALIN, zis PESTE a folosit-o pe 24.11.2005, dupa cum veti vedea).
Odata cu aceasta sesizare a lui O.C, actiunea politistilor de la Biroul de Combatere a Crimei Organizate( BCCO) s-a pus in miscare si primul pas a fost ascultarea/ inregistrarea convorbirilor telefonice, pe baza autorizatiei nr. 2(23), din 06.11.2005, eliberata de Tribunalul Prahova in dosarul 8/PI/2005, asa cum se regaseste la fila 150- 154 din dosar.
In paralel, asa cum reiese din rechizitoriu, a fost interceptat si inregistrat telefonul inculpatului P.A., in baza autorizatiei nr. 42/ 27.11.2005, eliberata de Tribunalul Prahova
In dosarul 11/PI/2005, conform filei 217-230.
Atat dosarul lui T.I.R. cat si cel al lui P.A. au fost conexate intr-unul singur, respectiv 85/D/P/2005, din care va relatam faptele. Din iunie pana in octombrie lucrurile s-au miscat cu rapiditate, iar printre inculpatii si invinuitii invocati a fost infiltrat si un investigator acoperit, caruia o sa ii citam doar initialele din dosar, adica T.M. Astfel, tot ce se intampla era sub control, in primul rand prin implementarea investigatorului acoperit in grupul infractional si in al doilea rand prin ascultarea/ inregistrarea convorbirilor telefonice.
Un grup infractional in care „nimereste” si Stavri
Pentru ca, asa cum spuneam, BCCO avea totul sub control, orice aparitie in acel grup era stiuta in timp util si real. In baza interceptarilor telefonice s-a aflat ca in data de 24.11.2005 “ la domiciliul lui P.A. ( n.r- din Ploiesti, Soseaua Vestului, nr. 11, Bl. 1, ap. 100) urmeaza a se prezenta doua persoane identificate ca fiind STAVRI CATALIN, zis PESTE si S.L.E. care au solicitat inculpatului sa le ofere spre consum droguri. In seara aceleasi zile, cei doi au patruns in domiciliul inculpatului unde au consumat cannabis, impreuna cu acesta, folosind pipa confectionata artizanal”.
Interceptarea convorbirilor a scos la iveala faptul ca a doua zi, dupa chermeza la care a participat si jurnalistul STAVRI CATALIN, zis PESTE, P.A. urma sa se deplaseze la locuinta parintilor din Campina ca sa distribuie inculpatului T.I.R. o cantitate de droguri. Potrivit planului stabilit in seara de 24 octombrie, a doua zi P.A. s-a deplasat la Campina, doar ca pe drum a fost oprit de o echipa operativa formata din politisti ai BCCO si coordonata de un procuror care, dupa ce s-a legitimat a efectuat o sumara perchezitie corporala si a bagajelor, identificandu-se in geanta sa de umar pipa folosita in noaptea precedenta, la care a participat si STAVRI CATALIN, zis PESTE.
Chiar in aceeasi zi, in baza autorizatiei de perchezitie nr. 27 s-a patruns in imobilul din Soseaua Vestului, unde s-a efectuat o perchezitie ridicandu-se cantitatea de 38 de grame de materie vegetala cu ambalaj, ce se afla pe sifonierul din sufragerie dar si doua felii de paine pe care se afla materie vegetala arsa( fila 238- 254).
Sa vina comanda…Cannabis pe paine pentru jurnalist
Chermeza la care a participat STAVRI CATALIN, zis PESTE si unde s-a consumat cannabis pe paine i-a atras acestuia implicarea activa in dosarul 85/D/P/2005, ca si consumator, asa cum recunoaste in declaratia sa, care se regaseste la fila 83-85. Materia vegetala arsa, de pe cele doua felii de paine a fost supusa unei constatari tehnico- stiintifice la Laboratorul de Analize Fizico- Chimice- Droguri, din cadrul Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate Bucuresti, concluzionandu-se ca materia vegetala arsa cantareste, in sine, 15 grame si contine tetrahidrocannabinol(THC), substanta psihotropa biosintetizata de planta cannabis( fila 268- 271).
Pentru cei care nu stiu, Cannabis sativa contine peste 400 de compusi pe langa substanta psihoactiva, delta-9-tetrahidrocannabinol (THC), o moleculă psihoactivă ce produce senzațiile asociate cu consumul de marijuana si are ca efect principal, tulburarea de memorie. Poate aceasta e cauza care sta la baza povestii induiosatoare pe care STAVRI CATALIN zis PESTE a prezentat-o intr-o conferinta de presa din acea vreme.
Consecintele
Inainte de a va prezenta povestea credem ca este bine sa stiti ce consecinte a avut noaptea de pomina a jurnalistului de investigatii STAVRI CATALIN zis PESTE, atat pentru el cat si pentru ceilalti invinuiti sau inculpati, conform hotararii instantei. Dar nu inainte de a mai cita un pasaj important din rechizitoriu: “ Instanta de judecata urmeaza a se pronunta asupra aplicarii art. 33 lit. a din Codul Penal, privind concursul real de infractiuni, in cazul celor trei acte materiale prin care P.A. a oferit droguri in vederea comercializarii si respectiv consumului propriu inculpatului T.I.R. si invinuitilor Stavri Catalin si S.L.E, precum si in cazul consumului de droguri practicat impreuna cu acestia”. De asemenea, mai este de remarcat ca “ Fapta invinuitilor Stavri Catalin si S.L.E intrunesc elementele constitutive ale infractiunii prevazute si pedepsite de art. 4 alin. 1 din Legea 143/2000. Datorita faptului ca acestia au participat o singura data la consumul de droguri cu inculpatul P.A., neexistand elemente care sa conduca la concluzia ca acestia sunt implicati in traficul de droguri sau ca au si alte acte materiale specifice consumului de droguri, se apreciaza ca fapta lor nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, urmand a se dispune fata de acestia scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei masuri cu caracter administrativ- amenda, in cuantum de 10.000.000 lei pentru fiecare”. In final, asa cum reiese din documentele pe care le am in fata, toti au fost scosi de sub urmarire penala, numai STAVRI CATALIN zis PESTE si prietena sa de la cea vreme au fost doar amendati, fiind scapati de Miritescu si Ginel Preda!.
In concluzie, Stavri a consumat cannabis pe paine, potrivit rechizitoriului si propriei sale declaratii. Desi faptele erau evidente, omu’ a incercat sa arunce pe politistii de la BCCO ca ar avea ceva cu el si ca va declansa un razboi personal cu acestia. Il vom cita mai jos cu franturi rupte dintr-un articol “bomba” scris de mana lui.
Falsa poveste din jurul consumului de droguri
Povestea tesuta de Stavri Catalin a avut un singur cuvant de ordine: DOCUMENTARE. In conferinta de presa, pe care tinut-o dupa ce a achitat amenda administrativa si tot procesul a fost incheiat, a incercat sa ne induioseze pe toti cei prezenti, ca a fost la fata locului in noaptea consumului de droguri, pentru o documentare care avea sa rupa gura targului printr-un articol ulterior. Daca documentare inseamna sa consumi cannabis pe paine, atunci documentare sa fie. Iata scuzele pe care le scrie jurnalistul, in 18.10.2007, in favoarea nevinovatiei lui:
“Acum, vreau sa povestesc pe scurt un fragment din VIATA mea, nu de cand m-am nascut ci de cand am intrat in presa. Bun. Vreau sa mentionez ca asta nu e vaicareala, pur si simplu vreau sa povestesc, hai sa zicem ca simt nevoia. Am crescut fara parinti( asta se leaga oarecum cu legaturile mele cu lumea interlopa) si acum 3 ani, Marin Marian( d’ale lui Mitica) de la TVR 2 a stat la o bere cu mine si cica “m-a citit” si mi-a propus sa lucrez in presa, la un prieten de-al lui, Mihai Nicolae( Misu) de la Viata Prahovei( VP). Victor Preda era redactor sef atunci la VP. Si aici incepe povestea mea ca ziarist…
Eu, care faceam tot felul de combinatii si castigam cam de 6-7 ori salariul de la VP, am acceptat pur si simplu sa muncesc…Ma bucuram ca renuntasem la viata de Golan si castigam multi bani muncind”. De aici incolo vine povestea <<documentarii>>.
“…Ei bine, dupa un articol intitulat ( parca, nu-mi amintesc preabine) <<Canabis pe toate strazile>>, Crima Organizata a trecut la cosit si s-a gandit cum sa ma lege la gura. Sansa lor a venit imediat, dupa ce un fost prieten de-al meu mi-a spus ca-mi da pe tava o retea de traficanti, cu conditia sa ii spun unde gaseste canepa( canabisul). Am acceptat si am demarat o ancheta, martori imi sunt doi politisti ( surse de-ale mele). Problema a intevenit cand seful de la Crima Organizata, comisarul sef Eugen Serghie m-a contactat sa-mi spuna ca nu trebuia sa scriu ce am scris si ca nu exista canepa pe strada. Atunci am comis-o rau de tot, asta pentru ca m-am dus la Podul de Lemn de langa caminul Rafinorilor si am rupt o craca dintr-o planta de canepa si i-am trantit-o pe birou lui Serghie. A luat foc. A mentionat ca poate sa ma aresteze pentru simplul fapt c-am pus mana pe rahatul ala de iarba. Cica asa era legea. Imediat, am fost filat. Mi s-au ascultat telefoanele si asa am ajuns la cel care-mi promisese ca-mi da pe tava reteaua de traficanti”.
Vom reveni cu dezvaluri incendiare din aceasta poveste de SF pentru noi si cetatenii ploiesteni, un adevarat cosmar pentru gruparea de criminalitate economico-financiar organizata coordonata de santajist si de edil. (Cristina T.).
Exclusiv
Drona, fibra de sticlă și vameșul jucând de-a legea: când hotărârea judecătorească devine „opțională” la Albița
Dreptul european, noul paravan universal: „noi nu încălcăm legea, doar o oprim la frontieră”
Situație de manual la Vama Albița: o hotărâre judecătorească definitivă bate la ușă, iar vameșii îi închid poarta în nas, fluturând regulamentul european ca pe o legitimație de șmecher cu imunitate. Sindicatul Diamantul întreabă, deloc naiv: cine e, de fapt, în afara legii – cei care cer executarea sentinței sau cei care o blochează în numele „dreptului european cu autoritate superioară”?
În timp ce executorul judecătoresc încearcă să pună în aplicare decizia Tribunalului Vaslui, Vama Albița ridică din umeri și sugerează că legea națională e bună doar atâta timp cât nu deranjează interpretările lor creative despre sancțiunile internaționale.
Dronă în aer, executor la poartă: România, țara unde totul se întâmplă „întâmplător” în aceeași zi
Pe 8 septembrie, o dronă trece prin nord-estul României, se emit mesaje RO-ALERT în zona Iașului, iar aparatul părăsește ulterior spațiul aerian. Nimic nou pe frontul de est.
Doar că, ce coincidență, în același timp, un executor judecătoresc din Iași soma Vama Albița să elibereze 18.145 kilograme de fibră de sticlă, plecate din Belarus și destinate Tiraspolului. Marfa făcea parte dintr-un transport considerat sensibil – exact genul de material despre care autoritățile române au spus la început că ar putea fi folosit pentru producția de drone.
Drona în aer, fibra de sticlă la Albița, executorul cu somația la ușă. Scenariu de film? Nu, doar cronica unei țări în care instituțiile par să comunice mai bine prin mesaje RO-ALERT decât prin punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești.
Fibra de sticlă, plimbată între „dublă utilizare” și dublu standard
Cazul celor zece transporturi de fibră de sticlă din Belarus, blocate în 2024 la Albița și Sculeni, a fost scos la lumină de „Ziarul de Iași” în august 2025. Jurnaliștii au urmărit traseul mărfurilor și au consemnat suspiciunile autorităților române privind posibila utilizare militară. Firma din Tiraspol, destinatarul, a respins acuzațiile, susținând fără ezitare că nu produce drone și nici armament.
În cazul transportului operat de Dimarco Trans, Vama a confiscat 18.145 kilograme de fibră de sticlă și a aplicat o amendă de 10.000 de lei. Compania a contestat măsura în instanță.
Pe 19 martie 2026, Tribunalul Vaslui admite în parte apelul:
- anulează confiscarea;
- menține amenda de 10.000 de lei.
Decizia este definitivă. Într-un stat de drept normal, asta ar însemna că situația revine la momentul anterior confiscării, iar marfa pleacă mai departe. În România, însă, „definitiv” înseamnă doar „orientativ”.
Hotărâre definitivă? Vama zice: „mulțumim, nu servim”
După ce câștigă în instanță anularea confiscării, Dimarco Trans se adresează Biroului Vamal de Frontieră Albița: „Ce trebuie să facem ca să transportăm marfa spre Republica Moldova?”.
Răspunsul este un refuz pe toată linia. Vama invocă regimul sancțiunilor internaționale și spune că nu poate permite plecarea mărfii. Compania susține că aceste sancțiuni nici măcar nu se aplică în cazul lor, pentru că transportul a fost prezentat în vamă înainte de 2 octombrie 2024, data la care ar fi intrat în vigoare măsurile restrictive invocate acum atât de grijuliu de autoritate.
Cum hotărârea definitivă nu produce efecte, Dimarco Trans apelează la instrumentul de bază al oricărui stat de drept: executorul judecătoresc.
Executorul își face treaba, Vama îi explică de ce e periculos să respecți legea
Pe 27 august, Judecătoria Iași încuviințează executarea silită.
Pe 7 septembrie, executorul somează oficial Vama:
- să predea cantitatea de 18.145 kg de fibră de sticlă;
- să întocmească documentația necesară pentru ca marfa să iasă legal din depozitul Biroului Vamal de Frontieră Albița;
- să plătească, în termen de o zi, suma de 3.081,30 lei, cheltuieli de executare.
Pe 16 septembrie, Direcția Regională Vamală Iași răspunde. Și ceea ce în mod normal ar trebui să fie o procedură banală de punere în aplicare a unei hotărâri definitive se transformă într-un manifest administrativ despre cum să nu respecți legea, invocând alta.
Vama susține:
- că fibra de sticlă este „resursă economică” supusă sancțiunilor internaționale;
- că o hotărâre judecătorească națională „nu poate fi executată în mod material” dacă ar încălca un regulament al Uniunii Europene;
- că executorul nu o poate obliga să întocmească documentele de scoatere a mărfii din antrepozit.
Până aici, avem deja un refuz de punere în executare. Dar instituția nu se oprește aici.
Cine execută hotărârea riscă dosar penal, cine o blochează se acoperă cu „UE”
În aceeași adresă, Vama merge mai departe:
- precizează că actul de executare silită nu este o cauză de exonerare a răspunderii penale;
- sugerează că, dacă executorul continuă demersurile, actele lui ar putea intra sub incidența legii penale;
- cere suspendarea oricăror acțiuni de preluare sau mutare a mărfii;
- își rezervă dreptul de a sesiza organele de urmărire penală.
Cu alte cuvinte, executorul este practic avertizat că respectarea unei hotărâri definitive îl poate duce la dosar penal, în timp ce nerespectarea aceleiași hotărâri e prezentată ca un act de responsabilitate față de sancțiunile internaționale.
Avocatul ieșean Dragomir Tomașeschi rezumă absurdul situației într-o declarație pentru „Ziarul de Iași”:
„Ceea ce ni s-a părut de neînchipuit e că, în răspunsul dat de vamă, chiar executorul judecătoresc este amenințat cu răspunderea penală, pentru simplul fapt că pune în aplicare o hotărâre definitivă a unei instanțe. Practic vama spune că cine execută legea riscă dosar penal, iar cine o încalcă e protejat de sancțiuni. Este exact pe dos.”
Exact pe dos – descrierea perfectă a unui sistem în care statul se teme mai mult de propriile hotărâri decât de propriile abuzuri.
De la suspiciuni de „dublă utilizare” la blocaj cu nume și prenume
În plângerea penală depusă pe 18 septembrie la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, Dimarco Trans susține că problemele nu au început ieri, ci din momentul reținerii mărfii.
Compania acuză că Vama Albița, condusă de Elena Cotea, „ascunzându-se sub umbrela unor suspiciuni de transport al mărfurilor cu dublă utilizare”, a ținut marfa blocată luni întregi, apoi a venit cu amenda și confiscarea. Reprezentanții societății invocă o expertiză care ar fi stabilit că mărfurile nu aveau dublă utilizare.
Mai grav, după ce executorul a început procedura de executare, Vama ar fi luat noi măsuri pentru a împiedica scoaterea mărfii din antrepozit. Compania afirmă că Vama Albița i-a „înghețat” resursele economice, măsură dispusă chiar după somația executorului.
La final, Dimarco Trans nu se ferește de nume:
- persoane fizice indicate: Elena Cotea și Octav Giugaru;
- persoane juridice: Direcția Regională Vamală (DRV) Iași și Biroul Vamal de Frontieră (BVF) Albița.
Faptele, susține compania, se încadrează la nerespectarea hotărârilor judecătorești, iar solicitarea este clară: tragerea la răspundere penală a celor considerați responsabili.
Când hotărârea judecătorească devine propunere, iar vama devine legiuitor
Cazul prezentat de „Ziarul de Iași” și devoalat în cheie sindicală de Diamantul arată un lucru extrem de grav:
- o hotărâre judecătorească definitivă poate fi tratată de o instituție a statului nu ca obligație, ci ca opțiune negociabilă, condiționată de interpretările proprii ale funcționarilor;
- executorul judecătoresc, adică brațul care ar trebui să garanteze aplicarea deciziei instanței, este descurajat, avertizat și practic intimidat;
- invocarea dreptului european devine o scuză comodă pentru a nu aplica dreptul național – de parcă regulamentele UE ar spune undeva: „Nu respectați hotărârile definitive dacă vă e teamă de responsabilitate.”
Întrebarea pusă la început de sindicatul Diamantul rămâne, așadar, perfect valabilă și extrem de incomodă:
Cine se află, în fapt, în afara legii?
- Firma care cere punerea în aplicare a unei decizii definitive?
- Executorul care își face treaba?
- Sau instituția care blochează hotărârea, amenință cu dosare penale și se ascunde după o interpretare convenabilă a sancțiunilor internaționale?
Până când răspunsul nu va veni de la procurori și judecători, rămânem cu imaginea perfectă a paradoxului:
În România, cine execută hotărârile judecătorești riscă să devină suspect, iar cine nu le execută își trece „respectarea sancțiunilor internaționale” la capitolul merite profesionale. (Cristina T.).
Exclusiv
M.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă
Există momente în care nu e nevoie să spui cine știe ce despre un adjunct de inspectorat general. Este suficient să lași documentele să vorbească pentru el. Iar, de data aceasta, „vorbele” sunt semnătura chestorului Dan Călinoiu, adjunct al Poliției de Frontieră Române, așezată cu gravitate pe o hârtie goală de conținut, după cum a dezvăluit Sindicatul Europol.
O solicitare clară, un răspuns „stupefiant”: o bucată de lege copiată la indigo, fără niciun DA, fără niciun NU. Două cuvinte aparent prea grele pentru nivelul de efort intelectual trădat de acel document oficial.
„Analfabetism funcțional” cu antet oficial
Să primești o cerere simplă, să copiezi niște articole de lege și, în loc de răspuns, să livrezi doar un colaj legislativ fără nicio concluzie – asta seamănă periculos de mult cu ceea ce în limbajul normal se numește analfabetism funcțional. Doar că, în acest caz, nu e vorba de un elev de clasa a VIII-a, ci de o instituție publică de apărare a frontierelor.
Când o asemenea „lucrare” poartă semnătura unui chestor aflat în conducerea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), nu mai poți da vina pe funcționarul de la registratură sau pe „cel care a redactat”. Semnătura confirmă asumarea. Iar asumarea unui vid de răspuns spune tot despre nivelul de înțelegere și responsabilitate.
Funcția cadou, competența… lipsește la apel
Domnule chestor, a ocupa un scaun în conducerea Poliției de Frontieră nu înseamnă automat că te ridici la nivelul scaunului. Funcția poate fi primită pe filieră „de încredere”, „de partid”, „de sistem” – pe scurt, cadou. Competența, însă, nu se primește cu semnătura, se dovedește cu ea.
În momentul în care îți așezi numele pe un document care nu răspunde la întrebarea pusă, demonstrația de competență e simplă și se încheie repede: nu iese. Când ți se cere un răspuns clar, iar tu livrezi doar copy-paste din lege, diferența dintre a fi conducător de instituție și a fi simplu „semnatar de hârtii” devine brusc vizibilă.
Întrebarea pe care ditamai conducerea IGPF n-o poate gestiona
În esență, problema este mai simplă decât pare. Întrebarea la care întreaga conducere IGPF nu a reușit să răspundă sună așa: aplicați legea sau nu?
Nu s-a cerut un curs extins de drept, nici o lecție de copy-paste legislativ. Nu s-a cerut un eseu, nu s-a cerut o notă de fundamentare. S-a cerut ceva ce încapă în două litere: DA sau NU.
În timp ce polițiștilor li se cere să respecte legea „la literă”, de la amărâtul de agent de stradă până la ofițerul operativ, conducerii IGPF pare că îi este greu să respecte măcar limba română la nivelul unei propoziții cu sens. Să răspunzi la o întrebare binară nu ar trebui să fie un exercițiu olimpic de logică, ci doar apăsarea tastei 1 sau a tastei 2.
Puterea de a semna, incapacitatea de a răspunde
Aici începe partea cu adevărat gravă. Puterea de a semna există. Hârtie cu antet există. Lege de citat, slavă Domnului, există cu duiumul. Ce lipsește este exact esențialul: răspunsul.
Când o instituție de apărare invocă articole de lege, dar ocolește cu grijă să spună limpede dacă le și aplică, hârtia emisă nu rezolvă nimic. Dimpotrivă, amplifică problema.
În loc să clarifice „da, aplicăm” sau „nu, nu aplicăm”, documentul semnat de chestorul Călinoiu reușește performanța rară de a fi în același timp oficial, parafat, cu antet… și perfect inutil. Un fel de manual practic despre cum să mimezi legalitatea, evitând în același timp orice responsabilitate.
Statul copy-paste: apăsăm enter, nu răspundem
Cazul prezentat de Sindicatul Europol nu este doar o anecdotă birocratică, ci o radiografie a modului în care se conduce o instituție cheie a statului. Nu vorbim doar de o neatenție, ci de un reflex instituțional: la solicitări clare se răspunde cu texte generale, la întrebări concrete se livrează formulări vagi, la „DA sau NU” se trimite „vedeți articolul cutare”.
Când legea devine doar decor într-un document care evită deliberat să spună dacă ea chiar se aplică, nu mai suntem în fața unui simplu abuz birocratic, ci a unui sistem care fuge de asumare. Și, din păcate, semnăturile de sus nu mai pot ascunde faptul că, de multe ori, sub uniforma cu epoleți se ascunde doar un mare nimic administrativ.
Într-un stat normal, funcția obligă. Într-un stat al copy-paste-ului, funcția doar semnează. Iar întrebarea rămâne aceeași, la fel de simplă și la fel de dureroasă: aplicați legea sau doar o copiați? (Cerasela N.).
Exclusiv
Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”
Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu contestă modul în care sunt folosite rachetele și susține că oprirea lansărilor a fost urmată de revenirea ploilor. Fost mecanic de elicoptere, cu 22 de ani de activitate în aviație și peste 2.300 de ore de zbor, acesta afirmă că sistemul poate avea un rol limitat, dar cere explicații despre efectele intervențiilor și despre stimulentele financiare asociate lansărilor.
Declarațiile sale, publicate de Revista Ferma, extind dezbaterea pornită de agricultori din mai multe județe. Fermierii cer transparență, evaluări independente și răspunsuri la întrebarea esențială: ce efecte are programul în teren și cât de bine sunt justificate cheltuielile?
„Sistemul poate fi util, dar numai în situații extreme”
Doru Nanu este astăzi inginer horticol și fermier în județul Galați. El spune că a lucrat timp de 22 de ani în aviație, ca mecanic de bord instructor, și că îi cunoaște pe unii dintre foștii colegi care activează acum în sistemul antigrindină.
Nanu nu susține eliminarea oricărei intervenții. În opinia sa, rachetele ar putea fi folosite limitat, în condiții extreme, când există un risc real de grindină pe suprafețe întinse. Critica sa vizează amploarea lansărilor, modul de remunerare a personalului și posibilele consecințe asupra circulației norilor și a precipitațiilor.
Acuzații privind plata în funcție de numărul lansărilor
Fermierul afirmă că personalul care operează în sistem ar primi, pe lângă salariul de bază, bani în funcție de numărul rachetelor lansate. El consideră că un asemenea mecanism ar putea încuraja folosirea mai multor rachete decât ar fi necesar.
„Atunci interesul lor e ca, atunci când apare o situație, să nu lanseze două-trei rachete, câte ar fi suficiente, ci 10, 12, 15. Să ia mai mult”, susține Nanu, citat de Revista Ferma.
Afirmația ridică întrebări care reclamă verificări: cum sunt remunerați operatorii, cine stabilește numărul de lansări și ce proceduri justifică fiecare intervenție? Aceste aspecte pot fi lămurite prin publicarea contractelor, a regulilor de operare și a evidențelor privind lansările.
Nanu mai susține că intervențiile repetate ar putea devia culoarele de circulație a norilor și ar contribui la apariția unor zone secetoase. El afirmă că asemenea efecte ar fi fost observate în Franța și în România, inclusiv în Galați și Vrancea. Aceste susțineri nu dovedesc, prin ele însele, o relație de cauzalitate, dar întăresc cererea fermierilor pentru studii independente și date meteorologice comparabile.
Patru ani de secetă, apoi producții mai bune
Fermierul își sprijină suspiciunile pe experiența din propria exploatație. Nanu spune că a trecut prin patru ani de secetă severă, în care nu a recoltat porumb, iar producțiile la floarea-soarelui și grâu au fost foarte mici: aproximativ 500 de kilograme la hectar, respectiv cel mult două tone la hectar.
În acest an, afirmă el, a obținut 3.900 de kilograme de floarea-soarelui la hectar. Nanu leagă această schimbare de reducerea sau oprirea lansărilor de rachete, susținând că, în ultimii doi ani, ploile au revenit, iar culturile au avut condiții mai bune.
Experiența descrisă de fermier este relevantă pentru dezbatere, dar nu stabilește singură cauza schimbărilor de precipitații. Pentru o concluzie sunt necesare analize independente, care să compare datele despre lansări cu evoluția vremii, precipitațiile și producțiile agricole din mai multe regiuni și perioade.
„Nu mai trageți, puneți plase”
În locul intervențiilor extinse, Nanu propune ca sprijinul să se concentreze asupra culturilor cu valoare ridicată, precum viile și livezile. El consideră că instalarea plaselor antigrindină ar putea limita pagubele în aceste exploatații, fără ca măsurile să vizeze suprafețe agricole mult mai mari.
Propunerea deschide o discuție despre alternativele de protecție și costurile lor: ce soluții funcționează, pentru ce culturi și cu ce rezultate? Fermierii cer ca aceste opțiuni să fie comparate transparent cu cheltuielile și beneficiile sistemului antigrindină.
Din Prahova și Vrancea, până în Galați: aceeași cerere de transparență
Criticile lui Doru Nanu se adaugă celor formulate de agricultori din Prahova și Vrancea, care au reclamat lipsa unor dovezi clare privind eficiența sistemului și au cerut verificarea modului în care acesta funcționează. Tot mai mulți fermieri cer publicarea informațiilor despre lansări, criteriile de intervenție, costuri și rezultatele obținute în teren.
În urma unui audit de conformitate la autoritatea responsabilă de program, Curtea de Conturi a cerut măsuri de remediere, iar verificările ulterioare au indicat necesitatea reorganizării și redefinirii activității instituției. Constatarea unor probleme administrative nu demonstrează că rachetele provoacă secetă, însă arată că funcționarea sistemului și respectarea procedurilor trebuie clarificate.
Fermierii nu cer să fie crezuți pe cuvânt. Cer ca afirmațiile lor să fie verificate, iar instituțiile să publice datele care pot confirma sau infirma suspiciunile. Până la apariția unor evaluări independente, experiențele din Prahova, Vrancea și Galați nu reprezintă o demonstrație științifică, dar formează un semnal de alarmă pe care autoritățile nu îl mai pot trata drept o simplă nemulțumire locală.
Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Drona, fibra de sticlă și vameșul jucând de-a legea: când hotărârea judecătorească devine „opțională” la Albița
Dreptul european, noul paravan universal: „noi nu încălcăm legea, doar o oprim la frontieră” Situație de manual la Vama Albița:...
M.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă
Există momente în care nu e nevoie să spui cine știe ce despre un adjunct de inspectorat general. Este suficient...
Fermierii din Galați se alătură revoltei împotriva sistemului antigrindină: „După oprirea lansărilor, au revenit ploile”
Nemulțumirile față de Sistemul Național Antigrindină nu se mai aud doar în Prahova și Vrancea. Din Galați, fermierul Doru Nanu...
M.A.I. – Onoarea, declarată strict secret. Vă rugăm să reveniți cu sentință definitivă!
În Poliția Română, onoarea pare să fi ajuns un obiect de inventar cu regim special: se scoate la ceremonii, se...
Milu, la plimbare pe banii CSM: cum să te duci la conferința de „înțepat” CSM pe bugetul instituției
Șezătoare cu parfum de Coldea-Kovesi În 21 septembrie 2026, la Timișoara, s-a ținut o șezătoare cu iz tare de vremuri...
Dosarul Antigrindină – Partea a IV-a: Racheta certitudinilor și parașuta dovezilor lipsă
Aproape doi ani de investigații ale ziarului Incisiv de Prahova aduc în prim-plan o întrebare pe care sistemul antigrindină nu...
Republica Coca‑Cola Ploiești: apă, gunoi și baroni în costum de corporație
Republica Coca‑Cola Ploiești Fabrica‑stat în stat: când „politicile de grup” se scriu cu neamuri și telefoane În teorie, la Ploiești...
IPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă
IPJ Prahova, prins cu mâța în „comartiment”: după ce se face de râs, corectează în grabă (aici) Pe 23.09.2026, Incisiv...
Republica „NU”: Cum a ajuns IPJ Arad să transforme o banală solicitare în proces de stat
„Vedeti cât sunt de nesimțiți?” – strigătul Sindicatului Diamantul „Vedeți cât sunt de nesimțiți?” – nu este un capriciu, ci...
Cumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea
Bomba bombelor la IPJ Prahova: „Mutarea de aur” la DGA pentru salvarea lui Marcel Bălan din incompatibilitate Incisiv de Prahova...
MEDAT! Cum rescrie un Guvern demis votul Parlamentului, Constituția și securitatea națională – sub masca „reorganizării” și a scaunelor goale economisite la buget –(Documente)
MARELE VETO DIN ADMINISTRAȚIE Există o regulă nescrisă în politica românească: cu cât ai mai puțină legitimitate, cu atât mai...
Poliția fără „autorizație la igienă”: România păzită de lege din WC-ul din curte
„Legea e pentru fraieri”: cum arată, pe hârtie oficială, igiena în Poliția Română În România, un restaurant fără autorizație sanitară...
Un nou ghid pentru polițiști, aceeași veche problemă: lipsa de oameni și de bun-simț instituțional
Sindicatul Europol anunță cu entuziasm „un instrument de referință” pentru polițiștii din stradă: manualul pompos intitulat „Tehnici și tactici profesionale...
Dosarul Antigrindină – Partea a III a–Incidente, lipsă de anchete, infrastructură critică doar pe hârtie. Antigrindina la nimereală: sute de incidente, zero lecții învățate
„Știința” oficială: monitorizare de formă, concluzii tari pe date șubrede Așa‑zisa monitorizare „independentă” a SNACP: Concluziile de tip „nu au...
ALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE – Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)
Războiul de gherilă administrativă de la vârful Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a trecut de mult linia roșie....
-
Exclusivacum 3 zile
Cumetrie mare între adjunctul șefului I.P.J. Prahova și DGA Prahova: rețeaua de relații care sfidează incompatibilitatea
-
Exclusivacum 4 zileÎncă o investigație Incisiv de Prahova, confirmată oficial: Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, intră în sfera penalului – comisie de apel ilegală și plângeri penale pe numele lui (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zile
ALARMĂ ROȘIE LA INDUSTRIA DE APĂRARE – Triada de la MEDAT sfidează CSAT, Consiliul Legislativ și bunul‑simț (Documente)
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova: „comartimente”, șefi clonați și filiera Buzău cu nota 4 la volanul Rutierului (DOCUMENTE)
-
Uncategorizedacum 2 zileFEUDA PENALĂ A LUI „NAE COMISIONARU” de la T.C.E. Ploiesti: angajări de fini, fișe de post trucate și bani publici la dispoziția nașului
-
Uncategorizedacum 2 zileALARMĂ MAXIMĂ! TRIADA DE LA MEDAT ȘI OMUL CU PIXUL DE AUR – joc mortal cu Constituția și securitatea națională
-
Exclusivacum 4 zileRepublica T.C.E. Ploiesti se repliază: cum încearcă Slănicenceanca să salveze „nepotul” lui Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”, fără permis și fără meserie
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova își pansează „comartimentul”, dar lasă dispeceratele-fantomă să bântuie. Și mai naște niște secții rurale clonă